GRUP SCOLAR INDUSTRIAL SF PANTELIMON

PROIECT DE PRACTICA

CALIFICARE: TEHNICIAN MECATRONIST

Masina de rabotat

elev VOICULET TIBERIU ANDREI

INDRUMATOR
PROFESOR ING. BARLEAN ANGELA

Argument

Aceasta lucrare a fost conceputa sa raspunda nevoii elevilor de pregatire in

domeniul tehnic.La sfarsitul pregatirii liceale,trebuie sa se poata integra activ si
competent in viata profesionala.
Viitorul absolvent de liceu va trebui conform diplomei sa raspunda nivelului de
pregatire (Tehnician) al pietei europene a muncii.
Lucrarea incorporeaza stadiul actual al achizitiilor la modulele tehnice si este in
egala masura rezultatul muncii elevilor dar si profesorilor care au contribuit la
acumularea si imbogatirea conceptelor stintifice in domeniu de-a lungul celor 5 ani
de liceu tehnologic.
Educatia tehnica este o parte integranta a omului modern,prin care acesta va reusi
sa cunoasca,sa inteleaga si sa se integreze in mediul tehnic si
tehnologic,dezvoltandu-l in scopurile sale.
Obiectivele dupa care a fost elaborat acest proiect sunt in concordanta cu
programele scolare in vigoare.
Acest tip de lucrare antreneaza elevul in confruntarea permanenta cu performantele
locale si cu performantele inregistrate in acest domeniu in lume.
Proiectul reflecta cunoasterea de catre elev a limbajului tehnic,a bazelor stintifice
ale tehnicii si tehnologiilor moderne,a principalelor procese de productie si
prelucrare a datelor precum si gandirea tehnica,inventivitatea,curiozitatea stintifica.
In procesul de pregatire a elevului nu se delimita partea teoretica de cea practica,
deoarece ele se conditioneaza reciproc.
Prin temele propuse pentru elaborarea proiectelor s-a urmarit dezvoltarea
creativitatii,logicii.
Proiectul s-a conceput in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii.El s-a elaborate
pe parcursul intregului an stimuland puterea de decizie a elevului si creand
oportunitati de a arata ca stiu ce sa faca intr-o varietate de situatii si contexte.
Continutul stintific intregeste lantul cunostintelor acumulate din clasele a IX-a
XIII-a din domeniul mecanic si aduce totodata unele elemente de noutate pe
drumul dificil dar mereu interesant al cunoasterii.

Aspecte privind exploatraea masinilor-unelte

Masinileunelte ca elemente principale in industria constructiilor de masini,in

realizarea unor productii de bunuri materiale,impun o atentie deosebita in privinta
conditiilor in care se realizeaza procesul tehnologic de prelucrare,exploatarea si
intretinerea lor,stiut fiind ca defectarea brusca a unei masini-unelte in unele cazuri
poate determina intreruperi si chiar pierderi importante in procesul de productie.
Exploatarea rationala a masinilor-unelte a devenit o problema de interes major
pentru constructia moderna de masini-unelte,mai ales prin prisma fiabilitatii si
durabilitatii lor.Aceasta datorita folosirii unor regimuri de lucru tot mai
intensive,maririi intensitatii de utilizare in timp a masinilor,cerintelor referitoare la
micsorarea gabaritului si greutatii,mai ales celor referitoare la precizia de prelucare
obtinuta in decursul perioadei de exploatare.
La exploatarea masinilor-unelte trebuie avut in vedere,in primul rand indicii de
performanta ai masinii;
-capacitatea de productie (volumul de produse realizate in unitatea de timp tinand
cont de regimul de lucru al masinii si de timpii auxiliari proprii:
-precizia de prelucare care este influentata de rigiditatea masinii.Precizia de
prelucrare se exprima prin abaterea minima ce se poate realiza sistematic in cadrul
unei capacitati de productie nominale
-rugozitatea minima a suprafetei prelucrate care se coreleaza cu precizia de
prelucrare
-gradul de automatizare care este un indicator modern pentru care se urmareste o
evaluare maxima in conditii de eficienta economica
-randamentul masinii unelte,un indicator tot mai important in legatura cu cerintele
economiei de energie
-siguranta in functionare sau fiabilitatea reflecta probabilitatea defectarii masinii
avand in vedere complexitatea componentelor sale.
Avand in vedere multitudinea tipodimensiunilor de masini unelte,exploatarea
rationala nu poate fi realizata decat cunoscand particularitatile fiecaruia si in
acelasi timp proprietatile generale comune.
Problemele legate de deservire si intretinere,suprapuse peste fiabilitatea reala sa
masinii pot influenta hotarator functionarea masinilor in exploatarea,fapt care
determina in unele cazuri industria in mod special a muncitorului care deserveste
masina-unealta.

Necesitatea intretinerii masinilor unelte

1.Lucrari de intretinere executate de catre muncitori care deservesc masinile.

Pentru ca explotarea si intretinerea masinilor-unelte sa decurga normal trebuie ca

muncitorii care lucreaza cu ele sa le cunosca posibilitatea tehnologica si
instrumentul de intretinere.
In aceste instructiuni se ridica reguli de pornire,oprire,regalre si cel de trecere la
alte operatii,functionarea masinii,perioada de ungere si calitatea uleiurilor.
Exploatarea rationala consta in urmatoarele:
-organizarea locului de munca inainte de inceperea schimbului,adica asezarea
sculelor si pieselor in locuri potrivite
-stergerea ghidajelor si ungerea lor cu ulei
-eliminarea jocurilor prin strangerea penelor saniilor
-evitarea schimbarii in timpul lucrului a turatiilor
-controlarea nivelului de ulei din cutia de viteze,nivel care trebuie sa fie in dreptul
vizorului de control
-verificarea intinderi curelelor de transmisie
2.Lucrari de intretinere executate de personalul de intretinere
Personalul de intretinere executa trecerea in revizie si verificarea starii de
functionare a masinii-unelte.Trecerile in revizie,scot in evidenta deficientele
produse de marimea uzurii pieselor sau de stabilirea fixarii lor.Reviziile pot fi
zilnice sau periodice.
Revizia zilnica se face fara oprirea masinii-unelte de catre lacatusul de
intretinere.Acesta asculta zgomotul mecanismelor,strange imbinarilor care nu sunt
fixate rezistent sau inlatura defectele marunte.
Revizia periodica presupune verificarea starii suprafetelor,constatarea jocului si
verificarea sistemului de ungere.Lucratorul de intretinere trebuie sa regleze
cuplajele sa inlocuiasca arcurile sau penele slabite sau rupte,sa verifice reglajul
intinderii curelelor de transmisie.
3.Sisteme de reparatii
Repararea masinilor-unelte se poate realiza prin mai multe sisteme:
a)Sistemul de reparatii executate dupa necesitate,realizat neplanificat datorita
uzarilor;
b)Sistemul de reparatii pe baza de constatari cand se stabileste termenul pentru
urmatoarea reparatie si volumul reparatiei.Se stabilesc piesele de schimb si
materialele necesare;
c)Sistemul de reparati cu planificare rigida care prevede scoaterea masinilor-unelte
din functiune;
d)Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate ce consta in determinarea
variatiei in timp pentru piesele si organele de masini componente;
Lucrarile de reparatii reprezinta ansamblul de masuri luate in vederea
reconditionarii sau inlocuirii pieselor uzate.
In functionarea masinilor-unelte sunt prevazute reparatia curenta si capitala.

4)Planificarea reparatiilor
Se incocmeste planul annual de reparatii cand se tine seama de sratea tehnica a
masinii.Ultima, reparatie executata, conditiile de exploatare.
Pe baza planificari anuale se intocmesc planurile anuale.
5)Metoda de reparatii
In functie de tipul reparatiei se paote allege una din urmatoarele metode:
a)Metoda reparatiilor pe loc, care se aplica fara deplasarea masini-unelte;
b)Metoda reparatiei prin inlocuirea subansamblurilor care se aplica atunci cand
exista mai multe masini identice;
Subansamblurile demontabile se redictioneaza in ateliere de reparatii si devin
subansambluri de rezerva.
c)Metoda lucrarilor simulate care presupune impartirea lucrarilor de reparatii pe
mai multe grupe de operatii care se incredinteaza unei echipe specializate;
d)Metodalucrului in schimb comune care se aplica atunci cand reparatia trebuie sa
se realizeze intr-un termen scurt si se lucreaza in 2,3 schimburi.
e)Metoda executari reparatiilor in timpul repaosului aplicata masinilor si utilajelor
care nu pot fi scoase din procesul de productie.
Reparatia care se executa in pauza dintre schimburi.
6)Organizarea repararii masinilor si utilejelor.Reparatiile se executa in ateliere de
reparatii dintre care unul central si altele organijate pe langa secoarele de productie
numite si ateliere de sector.
Sarcinile atelierelor de sector sunt urmatoarele:
-executarea reviziilor tehnice si reparatiilor unelte;
-executarea operatiilor polanificate.
Atelierul operatiilor de reparatii are sarcinile:
-executa piese de schimb;
-executa inlocuirea pieselor uzate cu piese de schimb sau piese noi.

Masina de rabotat
Clasificarea masinilor de rabotat

Masinile de rabotat se impart in trei grupe:

-masini de rabotat longitudinal (raboteze) ;
-masini de rabotat transversale (sepinguri) ;
-masini de mortezat (morteze).
La masinile de rabotat longitudinal (raboteze), miscarea rectilinie-alternativa (de
du-te-vino) o executa piesa de prelucrat in timp ce cutitul sau cutitele (daca se
lucreaza cu mai multe) primesc un avans periodic si in directie tanasversala.
Aschierea propiu-zisa a metalului se executa numai la un singur sens de miscare, la
o singura cursa (cursa active), iar piesa revina in pozitia initiala pentru a reincepe
aschierea dupa cursa de inapoiere (cursa de mers in gol).
La masinile de rabotat transversale ,miscarea rectilinie-alternativa este executata de
scula aschietoare (cutit), in timp ce piesa de prelucrat executa o miscare periodica
de avans transversala.
Aschierea se executa ca si in cazul de mai sus cutitul efectuind fata de piesa,
aceleasi miscari. Ridicarea cutitului de pe piesa, in timpul cursei in gol permite
intr-o oarecare masura racirea lui, fapt pentru care la rabotare nu este necesara
racirea fortata a sculei.
Din punct de vedere constructive, masina de rabotat transversal; deosebirea dintre
ele consta in faptul ca la masina de mortezat berbecul functioneaza pe vericata

Masina de rabotat longitudinal

La masinile de rabotat longitudinal, denumite si cu masa mobile, miscarea
principala este executata de catre masa masinii pe care se fixeaza piesa.
Din aceasta grupa fac parte:
-masinile de rabotat cu duoa coloane;
-masinile de rabotat cu o singura coloana.
Dintre masinile de rabotat longitudinal, cele mei raspindite sunt masinile de
rabotat longitudinal cu doua coloane.
In figura este reprezentata schematic masina de rabotat longitudinal cu doua
coloane sau cu doi montanti. Denumita si portal.
Aceasta masina are urmatoarele parti componente:
-batiul 1, care constituie corpul propiu-zis al masinii;
-masa 2, pe care se fixeaza piesa de prelucrat; aceasta executa miscarea principala
alunecand pe ghidajele orizontale aflate la partea superioara a batiului
masinii.Cursa mesei atinge valori de 12-15 m.Viteza de lucru a masinilor de
rabotat longitudinal la cursa active este de 5-60 m/min,iar la cursa de mers in gol
de 30-60 m/min.

De o parte si de alta pe batiul masinii se fixeaza coloanele vericale 3 si 4, care, la

partea superioara, sunt asamblate prin grinda transversala 5, formandu-se astfel un
cadru foarte rigid, necesar sarcinilor si vitezelor de lucru mari ale constructiilor
moderne.
Coloanele sunt prevazute pe toata lungimea cu ghidaje verticale 6 pe care se
deplaseaza in sens vertical suporturile laterale 7 si 8 si traversa9. Traversa este
prevazuta cu ghidaje orizontale pentru delpasarea suporturilor centrale 10 si 11,
inclusive a mecanismelor de actionare necesare.Constructia treversei este deosebit
de rigida pentru a nu aproduce sau a transmite vibratii. Traversa este prevazuta cu
parghii de blocare in pozitia de lucru aleasa
Miscarile posibile ale masinii sunt:
-miscarea principala rectilinie-alternativa I a mesei inclusive a piesei fixate pe
masa;
-miscarea secundara de avans vertical II a suporturilor laterale:
-miscarea de avans orizontal IV a suporturilor centrale de pe traversa 9;
-miscarea de avand vertical V a saniilor suporturilor centrale;
-deplasarea pe verticala a treversei mobile 9.
Suporturile centrale 10 si 11 precum si cele laterale 7 si 8 au pe ele sanii pe care se
gasesc suporturile portscula.
Aceste sanii se pot roti fara de corpurile suporturilor de baza, ceea ce asigura
masinii posibilitatea prelucrarii suprafetelor inclinate.
Un astfel de suport este prezentat in detaliu, in figura se disting :suportul de baza
prevazut cu un cadran gradat, sania portscula si suportul portcutit, cu suruburile
pentru fixarea cutitului.
Necesitatea prelucrarii prin rabotare a unor piese cu latimea mai mare decat
latimea mesei, precum si a pieselor care au part ice nu ar putea trece pe sub
traversa, a impus constructia tipului de masina de rabotat longitudinal cu o
singuara coloana.
Rigiditatea acestei masini este inferioara celei cu doua coloane datorita sistemului
de fixare in consola a traversei.
La masinile de rabotat longitudinal, miscarea principala se poate realiza in mai
multe moduri, dintre care mai raspandite sunt urmatoarele:
-actionarea mesei cu mecanism roata dintata-cremaliera si sistem de inversare cu
cuplaje electromagnetice;
-actionarea mesei cu mecanism roata dintata-cremaliara si sistem de inversor
electric;
-actioanarea hidraulica.
Elementele componente ale masinilor de rabotat longitudinale se deosebesc
intrucatva de cele ale altor masini-unelte datorita particularitatilor functionale ale
acestor masini.

Masa are la partea superioara canale longitudinale, in forma de T, prin care se

fixeaza piesele sau diverse dispozitive de fixare. Suprafata mesei trebuie sa fie
plana si neteda. Ea are lungimea egala cu lungimea maxima de lucru, iar latimea
ceva mai mica decat deschiderea dintre montanti.
La constructiile moderne, pentru a se asigura protejarea ghidajelor de alunecare,
sunt prevazute cu burdufuri de panza cauciucata. Unul din capetele burdufului este
prins de cate o extremitate a mesei, iar calalalt capat, de batiu.
Montantii sau coloanele sustin mecanismele si dispozitivele portscula inclusive
mecanismele de actioanre ale carucioarelor. Montantii au glisiere verticale pe care
aluneca suporturile laterale, precum si traversa mobile. In partea lor superioara sunt
amplasati scripti, peste care trec cablurile contragreutatilor de echilibrare.
Traversa superioara face legatura la partea superioara o coloanelor, formand un
cadru rigid necesar sarcinilor si vitezelor de aschiere mair. Pe ghidajele coloanelor
aluneca traversa mobila care are ghidaje orizontale necesare suporturilor cantrale.
Traversa este foarte rigida, pentru a nu produce sau transmite vibratii. Pe treversa
sunt montate parghii de bocare a acesteia in anumite pozitii.
Traversa se poate deplasa pe verticala, apropiind sau departand de masa, inclusive
de piesa, caruciorul portcutit. Carucioarele sau suporturile portcutitelor sunt
montate fie pe traversa centrala, fie pe coloanele laterale. Caruciorele au o sanie
orizontala si una verticala, fapt care le permite deplasari de acelasi fel. Sania
verticala poate fi rotita fata de masa masinii cu un anumit unghi, ceea ce permite
rabotarea suprafetelor inclinate. Carucioarele sunt prevazute cu un dispozitiv de
fixare a cutitului.
In general, masinile de rabotat mari sunt echipate cu doua carucioare montate pe
traversa centrala si unul dau doua pe coloane. Se creeaza astfel posibilitatea de a se
lucra conomitene cu mai multe cutite si se obtine o productivitate sporita.
Mecanismul miscarii de avans este pus in functiune prin miscarea mesei printr-un
sistem de parghii si angrenaj pinion-cremaliera sau este actionat de un motor
separate, a carui functionare periodica este comandata de masa prin limitatoare.
Ultima varianta are raspandirea cea mai larga unealta. Se remarca, de asemenea,
faptul ca pe aceste tablouri de comanada este amplasata la ondemana un buton
mare, de culoare rosie, care apasat fiind, comanda oprirea generala a masiniiunelte. Acest buton este destinat preantampinarii accidentelor de munca sau
avariilor masinii.

Masini de rabotat transversal

In cazul prelucrarii suprafetelor plane pe piese mici, a unor piese singulare sau de
serie mica, se alege masina de rabotat transversal, deoarece este mai usor de
condus si in acelasi timp accesibila la lucrari de aschiere foarte diferite. La aceasta
masina, piesa se aseaza pe masa fixa, iar miscarea principala de lucru estew
realizata de cutit.
Masina de rabotat transversal are dimenisuni mult mai mici decat masina de
raboatat longitudinal.
Aceaste masini se construiesc intr-o conceptie moderna la intreprinderea
Infratirea din Oradea, fiind foarte raspandite in toate intreprinderile din tara
noastra.
Batiul 1, executat din fonta, are forma perpendiculara, este gol in interior si
prevazut cu nervuri de rigidizare, la interiorul batiului se afla cutia de viteze,
pompa de ulei si mecanismele de actionare. In partea de jos are dimensiunile
marite, formand placa de baza a batiului. Partea inferioara o formeaza bazinul de
ulei al sistemului central de ungere.
In partea din fata, batiul are ghidajele verticale 2, fiind prelungit pentru a sustine
surubul de ridicare 3 si contrasuportul lui 4. La partea superioara, batiul are
ghidaje, in forma de coada de randunica, pe care aluneca berbecul 5 care executa
miscarea rectilinie-alternativa ( de dute vino) I. Berbecul este turnat din fonta de
buna calitate. Are o constructie usoara, dar suficient de rigida, astfel incat chiar la
eforturi mari nu se constata deformatii inadmisibile.
Berbecul este condus pe o lungime mare intr-un ghidaj in forma de coada de
randunica 6: jocul dintre berbec si ghidaj se poate regal pe toata lungimea de
conducere prin presarea unei pene cu suruburi de reglaj. Pe suprafata sa superioara,
berbecul are o fereastra longitudinala centrala, pentru reglarea pozitiei sale.
La partea frontala, batiul are sania 7 si portcutitul rabotabil 8. Sania se
poatedeplasa vertica III sau inclinat in functie de suprafetele ce urmeaza a se
rabota. Piesele de prelucrat se fixeaza pe masa masinii 9.
La cursa de mers in gol cutitul nu aschiaza, ci trece peste suprafata prelucrata la
cursa active. In timpul cursei active, datorita fortelor de aschiere, materialul se
deformeaza elastic ceea ce face ca suprafata piesei sa coboare usor in timplu
trecerii cutitului. La inapoierea acestuia, datorita revenirii elastice a materialului,
cutitul va freca cu spatele sau pe suprafata piesei, uzandu-se puternic.
Pentru prevenirea uzarii cutitului, suportul portcutit este astfel construit incat la
cursa inactiva sa se produca ridicarea automata a cutitului.
Masa 9 are forma unei cutii paralelipipedice cu posibilitatea de deplasare
orizontala I si verticala IV. Ea este formata din doua parti turnate din fonta, una
servind la alegerea mesei de ghidajul orizontal al suportului transversal, iar
cealalta, pentru fixarea pieselor de prelucrat.

Actionarea berbecului in vederea obtinerii miscarii principale se poate face in doua

moduri: mecanice sau hydraulic.
Actionarea mecanica permite obtinerea miscarii alternative de translatie cu ajutorul
unui mecanism cu culisa oscilanta. In interiorul batiului se afla un volant V,
prevazut cu dantura la exterior si cu un canal radial CR. Volantul este pus in
miscare de rotatie de catre o roata dintata Z, aflata pe ultimul ax al cutiei de viteze
a masinii (nefigurata in desen). In canalul radial al volantului este fixata o piatra de
culisa PC, care poate aluneca in lungul unui canac C, aflat intr-un brat denumit
culisa oscilanta CD. Atunci cand volantul se roteste, piatra de culisa descrie un cerc
si obliga culisa oscilanta sa se deplaseze la stanga si la dreapta; aceasta miscare
este imprimata berbecului masinii, deoarece culisa oscilanta este articulata la
berbec in punctual A.
Mecanismul cu culisa oscilanta este astfel conceput incat viteza la cursa active sa
fie mai mica decat viteza la cursa de mers in gol; aceasta permite sa se realizeze o
economie de timp la revenirea in pozitie initiala, stiindu-se ca la cursa de mers in
gol nu se aschiaza.
Reglarea cursei berbecului. In timpul prelucrarii pieselor de diferite configuratii si
marimi este necesara sa se regleze cursa berbecului in asa fel incat cutitul sa se
deplaseze in lungul suprafetei prelucrate, acoperind-o pe intreaga sa lungime.
Rezulta de aici ca reglarea cursei trebuie facuta in doua moduri si anume:
- o reglare a marimii cursei L, astfel incat ea sa depaseasca lungimea suprafetei
care trebuie prelucrata;
- o reglare a pozitiei cursei astfel incat cutitul sa aschieze intreaga suprafata.
Reglarea marimii cursei se realizeaza prin schimbarea pozitiei pietrei de culisa in
canalul radial al culisei oscilante: atunci piatra de culisa se afla aproape de centrul
volantului, cursaare valoare minima si invers.
Aceasta reglare se obtine practice, prin manevrarea unui ax amplasat de obicei in
arborele pe care este montat. Pozitia cursei se regleaza prin actionarea mantei m ,
dupa ce in prealabil se deblocheaza piulita de pe surub, cu ajutorul mantei m .
Dintre miscarile de avans utilizate la rabotarea transversala doua pot fi mecanizate
si anume: avansul longitudinal al mesei si avansul vertical sau inclinat al saniei
portcutit.
Mecanismele folosite pentru realizarea acestor avansuri automate sunt mecanisme
cu clichet. In figura este reprezentat mecanismul cu clichet folosit pentru obtinerea
avansului automat al mesei.
Miscarea este culeasa de la roata dintata z , fixate pe capatul arborelui volantului.
Marimea avansului se regleaza prin modificarea excenticitatii boltului 1, in canalul
diametral al rotii dintate z . Sensul liscarii de avans se schimba prin rotirea
clichetului 7 cu 180 .

Actionarea hidraulica a masinilot de rabotat transversal se realizeaza in mod

asemanator ca in cazul masinilor de rabotat longitudinal

Tehnologia prelucrarii prin rabotare

Scule pentru rabotat
Cutitele de rabotat si de mortezat se executa in general din acelesi materiale ca si
cutitele de strung: oteluri pentru scule, oteluri aliate pentru scule, oteluri rapide si
carburi metalicadure.
Carburile metalice se folosesc cu atentie deoarece placutele din aceste meteriale se
pot sparge cu usurinta la intrarea sculelorin materialul prelucrat, cand se produce
un soc.
In vederea usurarii executarii si a folosirii au fost standardizate cele mai curente
tipuri de cutite de rabotat si de mirtezat dintr-o bucata si cu placuta din carburi
metalice.
Cutitele de rabotat se clasifica dupa: felul consrructiei, directia avansului, forma
capului si a pozitiei acestuia fata de axa de simtrie sis cop.
Dupa felul consrtucitei se deosebesc:
-cutite integrale, care au parte activa din aceeasi bucata cu corpul
-cutite cu placa, care au partea active dintr-un material diferit de cel al corpului.
Dupa directia avansului, se deosebesc
-cutite pe stanga;
-cutite pe dreapta.
Dupa forma capului si a pozitiei acestuia fata de axa de simetrie, se deosebesc:
-cutite drepte, care au axa de simetrie rectilinie depend de natura materialului de
prelucrat si sunt date in tabele sau in standarde:
-cutite incovoiate care au axa corpului incovoiate in plan;
-cutite cotite, care au axa corpului cotita in vederea laterala;
-cutite cu cap ingustat, care la capul, fata de axa poate fi simertic sau asimetric
Dupa scop, se deosebesc: cutite pentru degrosat, canelat, finisat etc.
Principalele unghiuri ale cutitelor de rabotat.
Cutitele de mortezat difera constructiv de cele de rabotat, avand o forma deosebita.
Materialele folosite pentru executarea cutitelor de mertezat sunt aceleasi ca in
cazul cutitelor de rabotat, iar succesiunea operatiilor tehnologice de executare a
cutitelor este identica.

Cutitele de mortezat se clasifica dupa aceleasi criterii ca si in cazul precedent si

anume;
-dupa felul constructiei, se deosebesc cutite intregrale si cutite cu placa.

Prelucrarea diferitelor suprafete prin rabotare

a) Prinderea pieselor si a sclulelor in vederae prelucrarii
Pentru asezarea pieselor pe masina se folosesc trei variante:
-piesele se aseaza direct pe masa masinii si se verifica pozitia acestora.
Este o varianta greoaie si neproductiva.
Se foloseste mai ales in cazul pieselor mari, grele(batiuri, carcase etc.), precum si
in cazul reparatiilor, productiei de unicate etc. Deoarece de precizia asezarii si
fixarii semifabricatului direct pe masa masinii depinde in final obtinerea piesei, se
impune ca aceasta operatie sa fei executata de muncitori cu calificare inalta;
-pieselor se aseaza dupa trasaj; aceasta varianta se foloseste in cazul
semifabricatelor complicate, turnate sau forjate. Piesa trasata se aseaza direct pe
masa masinii, reglandu-se si asezandu-se in functie de axele trasajului; in acest caz
se efectueaza verificarea cu sculele de trasare.
In figura este reprezentat modelul de asezare a piesei 4 dupa trasaj pe masa 2 a
masinii. Piesa este fixate prin bolturile prismatice 5 si 6. Cu paralelul 1 si cu acul 3
se urmareste trasajul ABC.
Timpul de asezare este mai redus fata de cazul anterior, insa impune, de asemenea,
ca operatia sa fie executata de lucratori cu multa experienta.
Acest procedeu se foloseste la productia de unicate si de serie mica;
-piesele de prelucrat se aseaza in dispozitive; la productia in serie, procedeul de
fixare a pieselor rotunde pe prisme este cel mai folosit. Deoarece asigura precizie,
rapiditate, productivitate, posibilitate rapida de reglare, verificari in timpul lucrului,
eliminand astfel dezavantajeje asezarii pieselor direct ori dupa trasaj pe masa
masinii de rabotat.
Piesele se fixeaza pe masa masinii in functie de complexitatea conturului exterior,
folosindu-se elemente simple sau dispozitiva si accesorii speciale.
Unul dintre dispozitivele cele mai simple aflate in rotarea mainilor de rabotare
transversale, este menghina. In multe situatii, pentru a se asigura o asezare corecta
a pisei in menghina, in raport cu traiectoria berbecului, este necesara efectuarea
unui control prealabil prin carea sa se verifice paralelismul dintre falca fixa a
menghinei si traiectoria berbecului.
Deoarece deplasarea berbecului prin actionarea sa cu ajutorul motorului masinii
este periculoasa, putand duce la distrugerea ceasului comparator, se prefera

deplasarea lenta, manuala fie de la mecanismul pentru reglarea cursei, fie de la

mecanismul pentru schimbarea pozitiei cursei.
Pentru cazurile particulare, dar la productie in serie, se executa dispozitive variate
din punct de vedere constructive, care permite fixarea uneia sau a mai multor piese
concomitant.
Pregatirea si fixarea corespunzatoare a cutitelor pe masina fac parte din etapa de
pregatire a lucrului in vederea prelucrarii mecanice si a piselor. Mai intai lucratorul
isi alege cutitul corespunzator prelucrarii ce urmeaza a se executa, dupa care se
verifica geometria lui, aspectul exterior, inclusive starea pacutei.

Prelucrarea suprafetelor plane prin rabotare

Pe mainile de rabotare se pot prelucra suparfete plane orizontale,verticale sau
inclinate.
Suprafetele plane orizontale se pot prelucra cu usurinta,folosindu-se miscarea de
avans lateral al saniilor portcutit de pe traversa masinii de rabotat longitudinal sau
de miscarea de avans a masei masinii de rabotat transversal.
Suprafetele plane verticale se pot prelucra cu usurinta pe masinile de rabotat
longitudinal folosind fie avansul vertical al suporturilor portcutit de pe traversa
fie,mai bine, avansul vertical al saniilor laterale montate pe coloanele masinii.Pe
masinile de rabotat transversal se pot prelucra suprafete verticale folosind avansul
vertical al suportului portcutit.
Suprafetele plane inclinate se pot prelucra in general folosind doua scheme de
baza:
-asezind piesa inclinat pe masa masinii cu unghiul dorit lucrind in continuare ca la
prelucrarea suprefetelor plane orizontale
-inclinand sania portcutit cu unghiul dorit.
In general prelucrarea suprefetelor prin rabotare cuprinde doua etape
distincte:degrosarea sau prelucrarea prealabila si finisarea sau prelucrarea
definitive.Prin prelucrarea de degrosare se indeparteaza cea mai mare parte a
adaosului de prelucarea,restul materialului fiind inlaturat la finisare.Totodata se
urmareste ca adaosul de degresare sa se inlature intr-o singura trecere si numai in
cazul unui adios de prelucare mare sau al puterii prea mici a masinii,adaosul de
prelucarea se inlatura din mai multe treceri.
Cutitul este ales in functie de duritatea materialului piesei.La degrosare,in suportul
portcutit se fixeaza in cutit de degrosare cu sectiunea cat mai mare,care trebuie sa
iasa cat mai putin din support,ca sa nu se indoaie sis a vibreze in timpul lucrului.
La prelucrarea suprafetelor verticale este indicat ca atat degrosarea cat si finisarea
sa se execute dintr-o singura fixare,deoarece in aceste fel se elimina erorile de
asezare.

In scopul maririi productivitatii este indicate prelucarea simultana a unui anumit

numar de piese,dintr-o singura fixare sau a mai multor suprafete.
In timpul lucrului,muncitorul trebuie sa urmareasca unctionarea corespunzatoare a
masinii,mentinerea piesei in conditiile de asezare si de fixare initiala,daca suprafata
prelucrata se obtine in conditiile dorite.

Prelucrarea canalelor prin rabotare

Prin rabotare se pot prelucra canale din cele mai diferite:rectangulare
unghiulare,coada de randunica precum si canale T.
In general,prelucacrea se realizeaza in doua etape :una de degrosare,prin care se
indeparteaza cea mai mare parte din adaosul de prelucrare si prin care suprafetele
se apropie de cele ale piesei finite,si alta de finisare,prin care se obtin forma si
dimensiunile definitive ale piesei.Pentru finisare se poate prelucra cu cutite
obisnuite pentru finisare sau cu cutite profilate.
Foarte frecvent conturul transversal al canalului se controleaza in timpul prelucrarii
dupa un trasaj efectuat in prealabil pe partea frontala a semifabricatului.
Daca tehnologia de prelucrare a canalelor rectangulare (patrate,dreptunghiulare) nu
ridica probleme deosebite,in schimb prelucrarea celorlate tipuri de canale prezinta
unele particularitati specifice canalelor respective.
Canalele unghiulare prezinta,deobicei,la fundul canalului,o degajare cu profil
dreptunghiular.Datorita acestei particularitati,prelucrarea acestor canale decurge in
felul urmator:
-se degroseaza semifabricatul astfel incat sa ramana pe suprafetele canalului
adaosului de prelucrare necesar finisarii
-se executa canalul de degajare folosindu-se avansul vertical,scula avind profilul
canalului respective
-se finiseaza canalul unghiular
Prelucarea canalelor T sau coada de randunica este mai complicate si se executa in
doua etape:
Mai intai,se raboteaza un canal dreptunghiular la adancimea prevazuta in
documentatie dupa care se raboteaza treptat partea dreapta apoi partea stanga a
canalului.
Dupa fixare,se tesesc prin rabotarea muchiilor superioare ale canalului.
La rabotarea canalelor T se folosesc cutite incovoiate pe dreapta sip e stanga.Nu
este recomandabil sa se lucreze cu viteze de aschiere mari,deoarece spatil de lucru
este mic,iar cursa cutitului trebuie astfel reglata incat la iesirea din canal,cutitul
incivoiat sa iasa pe o anumita lungime pentru a nu se deteriora

Prelucarea suprafetelor profilate

Suprafetele profilate pot fi prelucrate prin rabotare folosindu-se mai multe metode
ca:
-prelucrarea cu cutite profilate;
-prelucraeea dupa trasaj;
-prelucrarea dupa sabloane;
-prelucrarea pe masini speciale de rabotat prin copiere.
Prelucarea cu cutite profilate se aplica in cazul unor piese la care partea profilata
este relativ ingusta si nu depaseste latimea muchiei taietoare a cutitului(maximum
50mm).Prelucarea unor piese cu latime mai mare nu este posibila din cauza
aparitiei vibratiilor in timpul lucrului.
Cutitele profilate folosite la rabotare sint de obicei cutite prismatice avind muchia
taietoare cu acelasi profil ca cel al conturului suprafetei prelucrate sau blocuri de
cutite.
Prelucrarea dupa trasaj este utilizata in cadrul productiei de unicate sau a celei de
serie mica.Profilul care trebuie realizat se traseaza pe partea frontala a
semifabricatului ,dupa care se executa o rabotare de degrosare si una de
finisare.Prelucrarea de finisare necesita o atentie sporita din partea muncitorului
care trebuie,sa foloseasca cu pricepere avansurile masinii pentru a respecta
intocmai trasajul.
Prelucrarea dupa sablonare.Suprafetele profilate care nu necesita o precizie mare se
prelucreaza prin rabotare cu ajutorul sabloanelor profilate.Aceasta metoda asigura
o productivitate sporita si se foloseste frecvent in cazul pieselor inguste,precum si a
profilelor lungi.este reprezentata metoda de prelucrare dupa sablon a ghidajelor
unui batiu de strung.
Prelucrarea pe masini speciale de rabotat prin copiere este putin raspandita din
cauza costului ridicat al acestor masini-unelte.

Controlul suprafetelor prelucrate prin rabotare

Controlul suprafetelor prelucrate prin rabotare se efectueaza dupa regulile
prezentate la prelucrarea diferitelor suprafete prin frezare.Metodele de control se

aplica in general dupa specifcul suprafetelor respective,si in mod special,dupa

configuratia si precizia acestor suprafete.
O atentie deosebita trebuie acordata controlului ghidajelor rabotate.Se controleaza
forma si pozitia suprafetelor,precizia dimensionala si calitatea suprefetelor.Forma
si precizia suprefetelor se pot controla cu ajutorul unor placi etalon,special
construite sau a altor placi-etalon si al unor ceasuri comparatoare.
Pentru evitarea accidentelor se interzice cu desavarsire efectuarea controlului
pieselor in timpul prelucrarii lor:moncitorul poate fi lovit de masa mobila sau de
berbecul masinii de rabotat,hainele sale pot fi agatate de partile masinii aflate in
miscare iar instrumentele folosite la efectuarea controlului se pot distruge

Fixarea cutitului in suportul port cutit

Masina de rabotat transversal

1-batiu
2-ghidaj
3-suport
4-ghidaj
5-berbecul
6-ghidajul culisei oscilante
7-suportul port-scula
9-dispozitiv de reglare a sculei
10-motor electric

Masina de mortezat

Reglarea cursei berbecului

Cutite de rabotat
cutite incovoiate (a;b )
cutite cotite (c;d)
cutite cu cap ingustat (e;f;g )

Securitatea muncii la prelucrarea prin aschiere

pe masini-unelte
Traumatisme care se pot produce prin nerespectarea normelor de
tehnica a securitatii muncii.
Traumatismele mecanice se manifesta sub forma de taieri, loviri si raniri.
La strunjirea metalelor,daca aschia nu se detaseaza in forma de bucati ci in
forma de panglica continua,acesta prezinta pericol de a produce taieri,deoarece are
muchiile foarte ascutite si chiar numai prin atingere pot taia producand
raniri.Aceste traumatisme se pot produce si datorita faptului ca strungul constituie
un ansamblu complex de mecanisme.O parte dintre aceste mecanisme sint inchise
in carcase pentru protectie;altele sint amplasate in interiorul batiului.Lipsa sau
imperfectiunea ingradirilor respective pot cauza raniri,in special la maini.
Pericol de lovire poate aparea si din partea piesei care se prelucreaza,
precum si a sculelor care nu au fost bine fixate in dispozitive si care, in timpul
aschierii,pot fi smulse si proiectate spre muncitor.
Traumatismele termice se pot produce la atingerea aschiilor dupa
desprinderea acestora de pe piesa de prelucrat, deoarece au o temperatura foarte
mare.In cazul strunjirii rapide, temperatura poate atinge circa 600C.Prin
proiectarea acestor aschii spre strungar si prin atingerea partilor descoperite ale
corpului acestuia, se pot produce arsuri.
Traumatismele electrice sunt acidente datorate actiunii curentului electric
asupra corpului omenesc prin socuri electrice (electrocutare) si arsuri.
Electrocutarea se poate produce prin atingerea directa a conductoarelor de curent
(conductoare neizolate,borne de legaturi fara carcasa protectoare etc.) sau prin
atingerea carcasei strungului care a fost pusa acidental sub tensiune, din cauza
deteriorarii izolatiei si care nu a fost pusa la pamant.
Arsurile electrice se pot produce la formarea arcurilor electrice (actionarea
intrerupatoarelor fara aparatori corespunzatoare sub sarcina mare,scurt-circuitare a
doua faze cu o piesa metalica etc)

Reguli generale de tehnica a securitatii muncii

la prelucrarea prin aschiere
Pentru prevenirea traumatismelor se impune respectarea urmatoarelor reguli de
tehnica a securitatii muncii:
- nu se permite inceperea unei activitati noi fara o instruire prealabila
- la prelucrarea pieselor cu masa peste 20 kg,se interzice ridicarea si
montarea manuala.In asemenea cazuri trebuie sa se foloseasca
mecanisme de ridicat sau sa se apeleze la un muncitor auxiliar;
- piesa de prelucrat si scula aschietoare trebuie sa fie bine fxate;
- inainte de a se pune in functiune motorul electric,se vor decupla toate
manetele de comanda,fixandu-se in pozitia de repaus;
- nu este permis sa se lase masina in timpul lucrului fara supraveghere;
- la fiecare intrerupere a lucrului,chiar temporara,se va opri masina
deconectand motorul electric;
- se va opri masina la montarea si scoaterea piese de prelucrat,la
schimbarea sculei aschietoare,la curatire si ungere,cum si la strangerea
aschiilor;
- se vor folosi ochelari de protectie la prelucrarea metalelor care produc
aschii marunte sau ecrane protectoare,la producerea altor tipuri de aschii;
- in timpul lucrului nu se vor purta haine largi;manecile hainei trebuie sa
fie stranse la incheietura maneci;parul lung va fi legat cu o basma;
- se va intrebuinta un carlig special pentru indepartarea aschiilor;
- ingradiriile de protectie ale curelei si ale rotiilor dintate nu se vor
demonta in timpul functionarii masinii-unelte;
- mutarea curelelor pe rotile de transmisie pentru schimbarea vitezei se va
exexuta numai cu ajutorul furcii de mutare a curelei;
- se vor respecta curatenia si ordinea la locul de munca;
- nu se va masura piesa de prelucrat in timpul functionarii strungului;
- nu se va frana cu mainile universalul in rotatie

Prevenirea si stingerea incendiilor

Apararea avutului obstesc impotriva incendiilor este o obligatie a fiecarui
cetatean al patriei noastre.Incendiile pot provoca pierderi imense in bunuri
materiale si vieti omenesti.
In mod obisnuit incendiile se datoresc fie unor cauze obiective (fenomene
naturale,uzura unor materiale si instalatii etc.),fie,mai ales,unor cauze cum ar fi
neatentia celor din jur,lipsa de ingrijire a instalatiilor etc.
Orice incendiu poate fi prevenit.Trebuie sa se cunoasca insa care sint posibilitatiile
de izbucnire a unui incendiu si care sint masurile ce trebuie luate.
Printre cauzele ce pot provoca incendii si care depind direct de muncitori
sint:
- nerespectarea indicatiilor de functionare a instalatiilor;
- fumatul in locuri nepermise si aruncarea tigarilor aprinse la intamplare;
- spalatul hainelor de lucru cu lichide inflamabile;
- lipsa ordinei la locul de munca etc.
In fiecare sectie productive,la indemana muncitorului stau materiale necesare
stingerii incendiului cum sint:panouri cu unelte(lopeti.topoare,cangi,galeti),lazi cu
nisip,extinctoare,furtunuri de cauciuc pentru montat la gurile de apa(guri de
incendiu),instalatii de alarma etc.
Cand se ia in primire un loc de munca, mncitorul trebuie instruit in legatura
cu pericolele de incendiu la locul respectiv si masurile de urgenta ce vor fi luate la
aparitia unei asemenea situatii.
Nerespectarea acestor indicatii se sanctioneaza in conformitate cu legile in
vigoare si cu regulamentul de ordine interioara.

Bibliografie

1)Al.Vaida s.a-Exploatarea masinilor unelte,Editura Didactica pedagogica 1988 Bucuresti.

2)H.Grigorescu-Msini unelte,Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1976,manual pentru
licee cu profil mechanic.
3)N.Huzeem-Masini , utilaje si instalatii din industria constructiilor
Didactica si Pedagogica,Bucuresti 1978.

de masini,Editura

4)M.Voicu Utilaje si tehnologia

prelucrarilor
prin aschiere,Editura Didactica si
Pedagogica,Bucuresti 1988,manual pentru scoli profesionale.
5)S.Pece-Protectia muncii,Editura Didacticasi Pedagogica,Bucuresti 1996.
6)I,Gheghea s.a Exploatarea si intretinerea masinilor unelte cu comanda Program, Editura
Tehnica Bucuresti 1990.
7)Deacu L-Exploatarea Masinilor-Unelte,Cluj Napoca Institutul Politehnic,1995.
8)Albu A.-Masini unelte si agregate .Cluj Napoca ,Institutul Politehnic 1990.