FRA - proiect

I.
-

Analiza tehnico functionala a piesei

Pinion satelit

Pinionul satelit este un component al diferentialului, iar acesta este un mecanism al

transmisiei care permite roilor motoare ale aceleiai puni s se roteasc independent una fa
de alta, dnd astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului n viraje i pe drumuri cu
neregulariti, sau cnd razele de rulare ale celor dou roi nu sunt egale s parcurg spaii de
lungimi diferite.
Diferentialul este dispozitivul care permite transmiterea cuplului motor i rotirea roilor cu
turaii diferite . Constructiv, diferenialul conine o carcas cu un angrenaj principal (numit i
raport principal sau transmisie principal), i un mecanism epicicloidal. Acest mecanism
epicicloidal permite rotirea roilor cu viteze diferite. Mecanismul epicicloidal conine dou roi
dinate planetare (pe capetele arborilor planetari) i dou sau patru roi dinate satelii.

Fig.
1:Componentele
diferenialului
pentru un motor
montat
longitudinal
(angrenaj
conic) :
1 arborele de
ieire din cutia
de viteze;

2 arborii
planetari;
3 pinionul transmisiei principale (pinion de atac);
4 coroana transmisiei principale;
5 planetarele;
6 sateliii;

7 caseta diferenialului.

Cuplul i turaia este primit de la cutia de viteze prin intermediul arborelui (1).
Pinionul diferenialului (3) angreneaz cu coroana (4) i amplific cuplul de ieire din cutia de
viteze, demultiplicnd cu acelai raport turaia arborilor planetari (2). Carcasa (7), pe care este
fixat rigid coroana (4), antreneaz roile dinate satelit (6) care la rndul lor antreneaz
roile dinate planetare (5). Cnd automobilul se deplaseaz n linie dreapt tot ansamblul se
rotete cu aceeai turaie. n momentul n care automobilul efectueaz un viraj, ntre roile
dinate satelit (6) i roile dinate planetare (5) apare o micare relativ care permite
rotirea cu turaii diferite a celor doi arbori planetari (2).

In conluzie, pinioanele satelit au rolul de a antrena rotile dintate planetare, care la randul
lor sunt antrenate de carcasa, atunci cand automobilul se deplaseaza in linie dreapta si tot
ansamblul se roteste cu aceeasi turatie. Iar cand automobilul efectueaza un viraj sau apar
diferite neregularitati pe carosabil, atunci rolul pinioanelor satelit isi mareste intensitatea
pentru ca acestea vor capata o miscare de rotatie in jurul axelor proprii, care va fi cu atat
mai mare cu cat diferenta intre vitezele unghiulare ale pinioanelor planetare este mai mare,
si vor compensa diferentele de turatie dintre pinioanele planetare.

Fig. 2: Construcia diferenialului simplu simetric cu roi dinate conice

n figura 2 e prezentat construcia diferenialului simplu cu roi dinate conice. El e

compus din caseta 5, pe care e fixat roata condus 2 a transmisiei principale prin intermediul
uruburilor 9. n caseta 5 este fixat crucea 3 pe care se gsesc montai liberi sateliii 4 i 8.
Sateliii angreneaz n permanen cu pinioanele planetare 7 i 10, care se monteaz pe
arborii planetari 1 i 6 prin caneluri.
Cnd automobilul se deplaseaz n linie dreapt, din cauz c drumurile descrise de cele
dou roi motoare sunt egale i vitezele lor unghiulare vor fi aceleai. n acest caz pinioanele
planetare 7 i 10 vor avea vitezele unghiulare egale cu cele ale coroanei 2, iar sateliii sunt
imobilizai, aceeai dini rmn n permanen angrenai, ei executnd o micare de revoluie
mpreun cu caseta diferenialului 5. n acest caz sateliii nu sunt utilizai dect ca nite simple
piese de legtur pentru a transmite micarea de la caset la arborii planetari.
Cnd automobilul se deplaseaz n viraj, caseta se va roti cu aceeai vitez unghiular ca
i n linie dreapt. Din cauz c roata exterioar virajului va avea de parcurs un drum mai lung
dect roata interioar virajului, vitezele unghiulare ale celor dou pinioane planetare vor trebui s
fie diferite. Acest lucru e posibil datorit existenei sateliilor. Cnd automobilul intr n viraj
(de exemplu spre stnga) roata din interiorul virajului mpreun cu pinionul planetar 10 au o

vitez mai mic dect roata din exteriorul virajului mpreun cu pinionul planetar 7. Pentru a
realiza aceste diferene de viteze unghiulare ntre cele dou pinioane planetare, sateliii 4 cor
cpta o micare de rotaie n jurul axelor proprii, care va fi cu att mai mare cu cat
diferena ntre vitezele unghiulare ale pinioanelor planetare e mai mare.
La autoturisme i autocamioane uoare se utilizeaz doi satelii, iar la autocamioane i
autobuze 4 satelii. n cazul soluiei cu doi satelii, acetia se fixeaz n caset pe un bol
montat prin presare, permind utilizarea unei casete nedemontabile i deci mai rigid. La
soluia cu patru satelii caseta e demontabil, asamblat prin uruburi.
Pinioanele satelite - 2 sau 4 pinioane, montate liber pe un ax normal - 2 pinioane, sau in
forma de cruce - 4 pinioane, numit axul/crucea satelitilor. Axul/crucea satelitilor este montat(a)
rigid in cutia satelitilor. Aceste pinioane se pot invartii liber pe ax, independent unul fata de
celalalt, nefiind angrenate intre ele, fiind montate intr-un plan perpendicular pe axa geometrica a
diferentialului. Nu sunt antrenate in miscare de rotatie, ci, in miscare de translatie, de catre cutia
satelitilor, prin intermediul axului/crucii satelitilor.
Pinioanele satelite au rolul de a transmite miscarea de rotatie a cutiei satelitilor,
pinioanelor planetare si de a compensa diferentele de turatie dintre pinioanele planetare.

Fig. 3: Constructia diferentialului simplu cu roti dintate conice

In afara utilizarii diferentialului ca mecanism al puntii motoare, in constructia de

automobile diferentialul se foloseste si ca mecanism divizor de flux la automobilele de tipul 4x4.
In figura 3 se prezinta solutii constructive de diferentiale cu roti dintate conice. Carcasa 4 a
diferentialului (fig.3,a), solidara de coroana dintata 2 a transmisiei principale, se roteste datorita

miscarii primite de la transmisia principala. In carcasa sunt dispusi satelitii 3 si 6 care angreneaza
in permanenta cu 2 roti planetare, fiecare comuna cu cate unul din arborii planetari 1 si 5.
Fixarea satelitilor in carcasa se face prin boltul 7. Pentru a asigura o centrare buna si o angrenare
corecta a satelitilor cu rotile planetare, la constructia din fig.5, b suprafata frontala a satelitilor
este sferica.
Constructiv, functie de tipul si de destinatia automobilului, satelitii sunt in numar de 2 sau
de 4, montati echidistant pe cercul de rostogolire al pinioanelor planetare. Prin acest montaj se
asigura anularea sarcinilor radiale in pinioane si se reduc dimensiunile rotilor dintate prin
marirea numarului de dinti aflati simultan in angrenare. Elementele componente ale unui

diferential cu patru sateliti sunt prezentate in figura 4.

Fig. 4: Elementele componente ale diferentialului cu patru sateliti si cu angrenaje de roti dintate
conice

Scheme cinematice

Elementele unui astfel de diferential sunt: pinioanele planetare 2 si 6, fixe pe arborii 7 ai

transmisiilor la rotile motoare, satelitii 5, aflati permanent in angrenare cu rotile planetare 2 si 6,
bratul portsatelit (axul) 4 si carcasa 3 a diferentialului. Elementul conducator al
mecanismului este bratul portsatelit 4, care primeste fluxul de putere al motorului de la coroana
transmisiei principale prin intermediul carcasei 3.

Alegerea justifi cata a materialului pentru executia piesei

MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCIA DIFERENTIALULUI

-TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE
Pentru constructia axului port-sateliti se utilizeaza datorit solicitrilor la care sunt supuse,
oteluri aliate cu continut redus de carbon. Dintre acestea se pot utiliza oteluri aliate de cementare:
17CrNi16 (0.17%C, elemnemt principal de aliere 0.16%Ni), 13CrNi30, 18MnCr10,
28TiMnCr12 STAS 791; aceste marci de otel se recomanda la utilizarea fabricarii de arbori
puternic solicitati, care functioneaza la turatii ridicate. Aceste marci de otel au o buna rezistenta
la solicitarile de contact respectiv de incovoiere si de asemenea au o mare rezistenta la oboseala.
Tot din clasa otelurilor aliate, se pot utiliza otelurile aliate de imbunatatire: 40Cr10 (0,4%C
41CrNi12 STAS 7918), avand proprietati necesare constructiei arborilor puternic solicitati, care
trebuie sa respecte dimensiuni de gabarit reduse.

La constructia satelitilor se pot utiliza oelurile de cemenetare. Acestea se recomand la

angrenajele puternic solicitate i cnd se impun restricii de gabarit. Oelurile de cementare au
coninutul de carbon < 0,25%. Danturarea se execut naintea tratamentului, dup tratament
dantura trebuind rectificat, pentru eliminarea deformaiilor mari care apar n urma
tratamentului. Cele mai utilizate oeluri de cementare sunt: OLC 15, OLC 20, 15 Cr 08, 18 MoCr
10 etc.).

Bibliografie:
-

Iozsa M., Bejan N., Fabricarea si repararea industriala a autovehiculelor, Indrumar de

Proiect, Facultatea de Transporturi, UPB, an universitar 2015-2016.
Oprean, M. Transmisii de autovehicule, Notite de curs, Notite de laborator
Facultatea de Transporturi, UPB, an universitar 2014-2015.
Fril Gh., Calculul i construcia autovehiculelor, Ed. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1977.
Untaru M., .a., Calculul i construcia automobilelor, Ed. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1982.
https://ro.scribd.com/doc/75364749/FRA
http://www.infomate.ro/revista
http://documents.tips/documents/diferential
http://www.e-automobile.ro/categorie-transmisii/html
http://meritor.com/customer/southamerica/pdf/axle_doublereduction
http://auto.unitbv.ro

http://documents.tips/documents/proiect-diferential-autoturism.html

http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/Analizafunctionalconstructiva23.php