Sunteți pe pagina 1din 17

Tema proiectului:

Arborii planetari i transmisia final. Construcie i funcionare

Cuprins Argument Capitolul 1. Sistemul de transmisie


1.1 Descriere general
1.1.1 Ambreiaj 1.1.8Cutie de viteze 1.1.3 Reductor distribuitor 1.1.4 Transmisie cardanic 1.1.5 Transmisie principal 1.1.6 Diferenial 1.1.7 Arbori planetari 1.1.2 Transmisie final

Capitolul 2. Componena punii motoare


1.1 Transmisia principala 1.2 Diferentialul

Capitolul 3. Arborii planetari i transmisia final


3.1 Arborii planetari
3.1.1 Tipuri constructive de arbori planetari.

3.2 Transmisia final


3.2.1Clasificarea transmisiilor finale 3.2.2 Construcia transmisiei finale

Capitolul 4. Msuri de sntatea i securitatea n munc Bibliografie

Argument
Am ales aceast tem deoarece arborii planetari i trnasmisia final au un rol foarte important n funcionarea sistemului de transmisie al automobilelor. Sistemul de transmisie este ansamblul organelor automobilului care are rolul de a prelua de la motor, trece, modifica i distribui momentul motor la ro ile motoare ale automobilului. Proiectul cuprinde trei capitole care descriu construcia arborilor planetari i funcionarea transmisiei finale. Primul capitol face o descriere general a sistemului de transmisie. Capitolul al doilea descrie componena punii motoare spate din care fac parte arborii planetari i transmisia final i condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc puntea motoare . Al treilea capitol descrie tipurile constructive de arbori planetari i rolul lor funcional n cadrul sistemului de transmisie, i clasificarea transmisiilor finale i rolul funcional n cadrul sistemului de transmisie. Capitolul 4 cuprinde cteva msuri de protecie a muncii specifice meseriei. Bibliografie.

Capitolul 1. Sistemul de transmisie


1.1 Descriere general
Sistemul de transmisie este alctuit din subansamble i organe cu roluri specifice dup cum urmeaz: ambreiaj, cutie de viteze, transmisie cardanic, transmisie principal, diferenial, reductor-distribuitor, arbori planetari i transmisie final. 1.1.1 Ambreiaj Ambreiajul cupleaz progresiv i decupleaz motorul de restul transmisiei, att la pornire ct i n timpul mersului, la schimbarea treptelor cutiei de viteze. 1.1.2 Cutie de viteze Cutia de viteze modific fora de traciune sau viteza, n funcie de valoarea rezistenei la naintare i face posibil mersul napoi fr inversarea sensului de rotaie a motorului i de asemenea permite staionarea ndelungat a automobilului concomitent cu funcionarea motorului. 1.1.3 Reductor distribuitor Reductorul distribuitor exist numai la automobilele cu mai multe puni motoare. Are rolul de a transmite momentul motor la punile motoare. 1.1.4 Transmisie cardanic

Transmisia cardanic trece momentul motor de la cutia de viteze la transmisia principal. Este necesar datorit diferenei dintre axele geometrice ale arborilor, diferen determinat de oscilaiile sistemului de suspensie. 1.1.5 Transmisie principal Transmisia principal transmite momentul motor de la transmisia cardanic, aflat n planul longitudinal al automobilului, la diferenial i arborii planetari situai ntr-un plan transversal.Transmisia principal totodat mrete momentul motor. 1.1.6 Diferenial Diferenialul d posibilitatea roilor motoare ale aceleiai puni, n viraje s parcurg distane diferite. 1.1.7 Arbori planetari Arborii planetari transmit momentul motor de la diferenial la roile motoare. 1.1.8 Transmisie final Transmisia final mrete raportul total de transmitere.Exist numai la unele autobuze i autocamioane de mare capacitate.

Capitolul 2. Componena punii motoare


Puntea din motoare are rolul de a transmite momentul motor de la transmisia longitudinala si fortele verticale de la cadrul (caroseriei) automobilului la rotile motoare. Tot prin puntea motoare se transmit cadrului (caroseriei) fortele de franare, momentul reactiv si momentul de franare care apar in timpul deplasarii autovehiculelor. Puntea din spate motoare este compusa din : -transmisia principala ; -diferential ; -arbori planetari ; -transmisie finala ; -carter. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca puntea motoare sunt urmatoarele : -sa aiba dimensiuni de gabarit cat mai reduse ; -sa aiba o intretinere simpla ; -sa aiba o durata de functionare indelungata ; Din punct de vedere constructiv, puntile motoare se impart in : -punti rigide (autocamioane, autobuze, autoturisme) ; -punti articulate (numai la unele tipuri de autoturisme). 1.1 Transmisia principala : Transmisia principala se mai numeste si angrenaj principal, deoarece multiplica si transmite momentul motor de la arborele longitudinal la diferential (automobile clasice) si de la arborele secundar al cutiei de viteze la diferential (la automobilele organizate dupa solutia totul in spate sau totul in fata).
6

Transmisia principala poate fi simpla (la care multiplicarea momentului motor se face printr-o pereche de roti zimtate) sau dubla (multiplicarea momentului motor se face prin doua perechi de roti zimtate). De asemenea, in functie de tipul angrenajului, transmisiile principale pot fi : conice, cilindrice si cu melc. Unde exista rapoarte de transmisie mari (la autocamioane si autobuze) se utilizeaza transmisia principala cu surub melc- roata melcata. Transmisii principale simple cu roti dintate conice cu dantura curba sunt cele mai raspandite si un exemplu ar fi pentru autoturismul ARO, unde este o transmisie cu o singura treapta cu roti dintate conice, cu dinti curbi. Raportul de transmisie este io=zc/zp< 6. Transmisiile principale duble se intalnesc in cazul autocamioanelor grele si la autobuze, unde este nevoie de raport de transmitere mare. Raportul de transmisie este io=z2/z1. z4/z3 > 6 1.2 Diferentialul este mecanismul care permite ca rotile motoare ale aceleiasi punti sa se roteasca cu viteze diferite, oferind posibilitatea ca la deplasarea automobilului in viraje sa parcurga spatii de lungimi diferite. Daca rotile motoare sunt montate pe acelasi arbor deplasarea automobilului in viraje nu este posibila fara alunecare si patinarea rotilor,ceea ce conduce la uzarea anvelopelor, consumului de combustibil si la manevrarea mai dificila a directiei. Pentru a da posibilitatea ca rotile motoare sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, fiecare roata se va monta pe cate un arbore separat, legati prin intermediul diferentialului. Diferentialul este o constructie monobloc cu cutia de viteze. Pinionul de atac al cuplului conic este prelucrat direct in arborele secundar. Pinionul de atac si coroana sunt redate impreune si nu pot fi inlocuite separat. Jocul danturii la coroana trebuie sa fie cuprins intre 0,12 si 0,25 mm.
7

Diferentialele pot fi cu roti dintate conice sau cilindrice in functie de angrenaj. Dupa momentul transmis la rotile motoare diferentiale pot fi simetric si asimetrice. Dupa locul de dispunere in transmisie, se folosesc diferentialele intre rotile aceleiasi punti sau intre puntile automobilului cu mai multe punti motoare. Daca o roata motoare se va afla pe o portiune de drum cu o aderenta redusa, ea va incepe sa patineze, in timp ce roata a doua se va opri si astfel se va opri si automobilul, lucru care se impute diferentialului. Evitarea acestori imprejurari se realizeaza la vehiculele de teren sau de tractiune grea prin dispozitive de blocare a diferentialului care actioneaza la comanda manuala, solidarizand arborii planetari cu caseta si eliminand functiunea diferentialului. La automobile cu performante diferite si la automobile de competitie se folosesc dispozitive automate(autoblocante)

Capitolul 3. Arborii planetari i transmisia final


3.1 Arborii planetari Au rolul de a transmite momentul motor, la rotile sau la pinioanele conducatoare ale transmisiei finale.

Fig.1 Tipuri de arbori planetari

Fig.2 Componentele diferen ialului motor montat longitudinal (angrenaj conic)


1. arbore de ieire din cutia de viteze

2. arbori planetari (antreneaz roile automobilului) 3. pinion transmisie principal (pinion de atac) 4. coroan transmisie principal 5. roi dinate planetare 6. roi dinate satelii 7. carcas diferenial Cuplul i tura ia este primit de la cutia de viteze prin intermediul arborelui (1). Pinionul diferenialului (3) angreneaz cu coroana (4) i amplific cuplul de ieire din cutia de viteze, demultiplicnd cu acelai raport tura ia arborilor planetari (2). Carcasa (7), pe care este fixat rigid coroana (4), antreneaz roile
10

dinate satelit (6) care la rndul lor antreneaz roile dinate planetare (5). Cnd automobilul se deplaseaz n linie dreapt tot ansamblul se rotete cu aceeai turaie. n momentul n care automobilul efectueaz un viraj, ntre roile dinate satelit (6) i ro ile din ate planetare (5) apare o micare relativ care permite rotirea cu turaii diferite a celor doi arbori planetari (2). Transmiterea fluxului de putere al motorului de la diferential la rotile motoare ale automobilului se face prin arborii planetari. Pentru aceasta, arborii planetari sunt solidarizati la rotatie atat cu rotile planetare ale diferentialului cat si cu butucul rotii motoare. 3.1.1 Tipuri constructive de arbori planetari. Clasificarea arborilor planetari se poate face si dupa solicitarile la care sunt supusi. In afara de momentul motor, care solicita arborii planetari la torsiune, ei pot fi solicitati si la inconvoiere de fortele tangentiale longitudinale si cele transversale care actioneaz asupra rotilor motoare. In functie de montajul capatului exterior al arborilor in carterul puntii motoare, arborii planetari pot fi: - total descarcati, - semi incarcati, - total incarcati. Solicitrile arborilor planetari depind de modul de montare al captului lor exterior n carterul punii motoare. n funcie de modul de montare al arborilor planetari n carterul punii motoare ei pot fi total descrcai, parial ncrcai sau total ncrcai de momentul ncovoietor. - arborii planetari rigizi se utilizeaza cand pozitia relativa dintre rotile motoare si diferential este invariabila

11

- arbori planetari articulati se utilizeaza in cazul unei suspensii cu roi independente Arborii planetari total descarcati sunt solicitati numai la torsiune de momentul motor pe care il transmite butucului rotii prin flansa. Arborele se sprijina pe doi rulmenti montati intre butucul rotii motoare si carterul puntii. Piulita si contrapiulita servesc la fixarea si reglarea rulmentilor. Impiedicarea patrunderii unsorii la tamburul de frana este asigurata de garnitura de etansare care se afla pe capatul exterior al trompei. Rulmentul interior este fixat pe carcasa diferentialului. Arborii planetari semi incarcati se monteaza printr-un singur rulment exterior pe piesa, fixata cu suruburi de carterul puntii spate. Rulmentul interior este montat pe carcasa diferentialului. In felul acesta, arborele planetar este solicitat la torsiune de momentul motor si partial la inconvoiere de forta tangentiala transversala ce actioneaza asupra rotii. Momentele inconvoietoare ale celorlalte forte ce actioneaza asupra rotii (de tractiune, de franare, normala) sunt preluate de carter, daca roata se afla in acelasi plan cu rulmentul exterior. In caz contrar, momentele sunt preluate, partial, si de arborele planetar. Aceasta solutie se utilizeaza la autoturisme si la autocamioane usoare. Arborii planetari total incarcati se utilizeaza la autoturisme si presupune sprijinirea arborelui planetar printr-un singur rulment exterior, montat intre arbore si trompa puntii motoare. Arborele este solicitat atat la torsiune, de momentul motor, cat si la incovoiere, de fortele tangentiale ce actioneaza asupra rotii motoare. Arborele planetar se compune din partea sa centrala, prevazuta la capete cu articulatii cardanice, prin care face legatura cu partea exterioara (unde se monteaza butucul rotii motoare) si partea interioara din carterul puntii (unde se monteaz pinionul planetar).

12

Arborii planetari sunt solicitati la torsiune (de momentul motor transmis de diferential) si incovoiere, functie de modul de montare al butucului rotii. Deoarece fortele care actioneaza asupra rotii motoare sunt dependente de regimul de deplasare al automobilului, calculul arborilor planetari se face pentru patru regimuri caracteristice de miscare: regimul tractiunii, regimul franarii, regimul deraparii si regimul trecerii peste obstacole. Solicitarile arborilor planetari depind de modul de montare a capatului lor exterior in carterul puntii motoare. In functie de modul de montare al arborilor planetari in carterul puntii motoare ei se impart in : total descarcati (autocamioane si autobuze), semiincarcate (autoturisme si autocamioane usoare), total incarcati (autoturisme). Pentru a transmite momentul motor de la diferential la rotile motoare, arborii planetari sunt solidarizati la rotile atat cu pinioane planetare cat si cu butucul rotilor motoare.

Fig.3. Tipuri constructive de arbori planetari

In figura 3a arborele solidarizat cu pinionul planetar prin intermediul canelurilor prevazute la capatul 1, iar cu butucul rotii motoare prin flansa 2.
13

Arborele din figura 3b- se solidarizeaza la rotile cu pinionul planetar tot prin capatul canelat 1, iar cu butucul rotii motoare prin intermediul unei pene ce are un locas peportiunea conica 3. La arborele din figura 3 c, solidarizarea la rotatie atat cu pinionul planetar, cat si cu butucul rotii motoare se face prin intermediul capetelor canelate 1 si 4. 3.2 Transmisia final- amplifica momentul motor transmis rotilor si contribuie la micsorarea solicitarii organelor transmisiei. Transmisia finala se utilizeaza la automobilele la care raportul de transmisie al transmisiei principale are o valoare prea mare. Transmisia finala se foloseste la autocamioane si autobuze. 3.2.1Clasificarea transmisiilor finale Transmisiile finale se clasific dup numrul de trepte, locul de amplasare i tipul angrenajului. Dup numrul treptelor, transmisiile finale pot fi simple sau duble. Dup locul de amplasare, la automobile se utilizeaza transmisii finale simple plasate langa rotile motoare sau pot fi transmisii finale amplasate lng diferenial. Dup tipul angrenajelor, transmisiile finale pot fi cu roi dinate cu arbori cu axe fixe i planetare. 3.2.2 Construcia transmisiei finale La automobile se utilizeaz transmisii finale simple, cu roi dinate cu arbori cu axe fixe, plasate lng roile motoare. Unele automobile folosesc transmisii finale de tip planetar.

14

Fig.4 Schema cinematic a punii spate cu transmisie final: 1- carter; 2- muf de blocare diferenial; 3- transmisie final; 4- roi motoare; 5coroan de transmisie principal; 6- satelii; 7- pinion transmisie principal; 8arbore planetar; 9 i 10- pinioane- pinioane transmisie final; 11- arbore roi motoare.

15

Capitolul 4. Msuri de sntatea i securitatea n munc


In scopul eliminarii pericolului de accidente la locul de munc este necesar s se respecte urmatoarele reguli principale : - tinuta trebuie sa fie adecvata lucrului in atelierul de intretinere : salopeta cu mansete stranse, haina incheiata ; - cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de esenta tare, fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda ; - daltile, surubelnitele si pilele vor fi bine fixate in maner si prevazute in acest scop cu un inel metalic pentru fixarea manerului ; - folosirea cheilor cu fisuri este interzisa ; -diversele lucrari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploziv trebuie executate numai cu scule din metale neferoase(Cu, bronz); -asigurarea accesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice . # izolarea electrica a conductoarelor ; # folosirea carcaselor de protectie legate la pamant. -folosirea tensiunilor reduse( 12, 24 si 36 V) pentru lampile si sculele electrice portative, tensiuni considerate nepericuloase in caz de atingere accidentala ; -nu se vor utiliza improvizatii la dispozitivele si aparatele de verificare, care folosesc energie electrica din retea pentru evitarea producerii scurtcircuitelor ; -piesele care se prelucreaza sau se rectifica pe masini unelte vor fi bine fixate in dispozitivul de prindere ; -spatiile in care se efectueaza incercarile de pornire ale automobilului vor fi bine ventilate si prevazute cu conducte care capteaza gazele de esapament.

BIBLIOGRAFIE
16

1.

Gh.Fratila,Mariana

Fratila,St.

Samoila-Automobile-

cunoastere, intretinere si reparare- Editura Didactica si pedagogica,R.A. Bucuresti

2. Prof. C. Arama-Automobilul de la A la Z- Editura militara,Bucuresti

3. Gh.Fratila,M. V. Popa, M. Fratila- Automobile sofer mecanic auto Editura didactica si pedagogica, R.A. Bucuresti 4. V. Scripnic, M. Niculescu, C. Popescu- Masini si instalatii agricole- Editura Ceres

17