Diagnosticarea mecanismului de distributie

Principalii parametri de stare tehnica ai mecanismului de distributie sunt:

forma si dimensiunile camelor, jocul dintre coada supapei si
culbutor, precum si starea lantului de distributie, a pinioanelor si
mecanismului de intindere a lantului.
Defectiunile legate de pierderea etanseitatii supapelor datorita uzurii, arderii,
cala-minarii sau deformarii lor au fost tratate in paragraful 3.3.1. in tabelul
3.6. sunt prezentate unele din cele mai frecvente defectiuni ale
mecanismului- de distributie a gazelor, impreuna cu simptomele
lor.

Parametrii de diagnosticare care pun evidenta pe modificarea parametrilor

de stare enumerati sunt jocul dintre supapa si culbutor, zgomotele
si fazele distributiei.
Jocul dintre supapa si culbutor  ofera cea mai simpla metoda de
verificare a distributiei dar gradul sau de informativitate este
redus, deoarece nu ofera date privind starea supapelor, a pieselor
din lantul cinematic al distributiei sau uzura camelor. Masurarea
jocului se face cu ajutorul unor lamele calibrate (lere),
iar rezultatele se compara cu datele nominale prevazute de
fabricantul motorului. Se va retine ca in cazul motoarelor vechi,
care au culbutorii uzati, reglajul distributiei cu ajutorul lerelor
poate duce la rezultate nesatisfacatoare, deoarece, ca urmare
a concavizarii extremitatii culbutorului care se afla in contact cu
coada supapei, jocul real este mult mai mare decat cel masurat;
de aceea cu toate ca, aparent, reglajul s-a facut corect, bataia
(zgomotul) specific existentei jocului nu dispare. In astfel
de cazuri se impune fie restabilirea geometriei initiale a
culbutorului, fie utilizarea unui comparator care permite
masurarea cu exactitate a jocului real.

Analiza zgomotelor  emise de lantul cinematic al mecanismului de

distributie se bazeaza pe faptul ca energia de impact a supapei cu
sediul variaza atunci cand se modifica jocul sau conditiile de
asezare. Metoda cea mai simpla de testare este si in acest caz
stetoscopul, ca in cazul mecanismului motor, cu aceleasi observatii
facute in par. 3.3.1.5 privitoare la subiectivism si experienta
operatorului. Pentru descoperirea defectiunilor pe aceasta cale, se
vor folosi figura 3.29 si tabelul 3.7.

Utilizarea unei aparaturi specializate pentru analiza vibratiilor duce la

obtinerea unor rezultate mult mai exacte, metoda dovedin-du-se
mult mai sensibila. Sensibilitatea procedeului este relevata
de observatia ca marirea jocului termic cu numai 10% conduce
la dublarea vitezei de asezare a supapei pe sediu, desi
intensitatea zgomotului emis creste cu numai 1 1,5 dB , diferenta
practic insesizabila cu urechea, dar la care sono-metrele sunt
sensibile.

In figura 3.30 sunt prezentate vibrograme inregistrate la un

motor cu joc si asezare corecta a supapelor (a), in cazul unui joc
marit (b), cand jocul este mai mic decat cel nominal (c), cand
exista un joc excesiv intre supapa si ghid (d) si cand arcul
supapei este slabit (e).

Din figura se vede ca vibrogramele permit sa se deceleze usor

efectul unui joc de 0,15 mm (a), cel al unui joc de 0,3 mm (b) si
cazul jocului de 0,5 mm (c). Pe vibrograme se mai poate citi si
modificarea momentului de inchidere a supapei provocata de
variatia jocului.
Asezarea incorecta a supapei pe sediu datorita deformarii sale sau
jocului marit in ghid provoaca oscilatii laterale ale supapei.
Deoarece contactul cu sediul nu se face simultan pe toata
circumferinta supapei, la impact nu participa intr-o prima faza
intreaga masa a supapei si de aceea apare un prim impuls mai
slab, urmat de unul mai puternic, cand intreaga masa a supapei
ia contact cu sediul (d); in plus, procesul de asezare durand mai
mult, impulsul principal este prelungit cu cea 20% fata de situatia
normala. in cazul slabirii arcului (e) asezarea supapei pe sediu
nu este ferma avand loc un recul; pe vibrograma apare un impuls
secundar, de recul, apropiat ca amplitudine de cel principal.

Desi foarte expeditiv si cu grad de informativitate ridicat,

procedeul de diagnosticare descris este inca putin raspandit din
cauza costului ridicat al aparaturii necesare. in plus, rezultatele
obtinute pe un tip de motor nu pot fi extinse la alte motoare,
limitand astfel interesul utilizatorilor.
Verificarea fazelor distributiei este un procedeu de diagnosticare
impus de observatia ca acestea influenteaza in mare masura
parametrii tehnico-energetici ai motoarelor
Uzura, imperfectiunile de fabricatie, deformarea unor piese din
lantul cinematic al distributiei ori dereglarile fac ca aceste faze sa
se modifice inrautatind procesele de golire si umplere ale
cilindrilor motorului. Este necesar sa se retina ca mici modificari
ale cursei supapei provoaca la inceputul si sfarsitul miscarii
acesteia mari decalaje unghiulare.
Pentru diagnosticare, durata totala a proceselor se poate masura
fara demontarea motorului cu ajutorul stroboscopului.
Stroboscoapele utilizate pentru verificarea fazelor distributiei
difera de acelea folosite la reglajul aprinderii, prin unghiul foarte
larg al variatiei momentului producerii impulsului luminos (360-600
grade rotatie a arborelui cotit). Aparatul este comandat de
curentul de inalta tensiune din circuitul secundar al instalatiei de
aprindere si se conecteaza la acest circuit pe ramura
de alimentare a bujiei cilindrului cercetat. Momentul aparitiei
impulsului luminos livrat de stroboscop poate fi modificat in raport
cu cel al producerii scanteii electrice de bujie, unghiul de decalaj
putand fi citit pe ecranul indicator al aparatului.
Pentru testare, se scoate capacul culbutorilor, se conecteaza
aparatul la fisa de inalta tensiune a unui cilindru si se porneste
motorul, stabilindu-i turatia la 1000-1200 min -1. Daca
stroboscopul a fost reglat initial pentru un avans egal cu zero la
emiterea impulsurilor luminoase, atunci acestea se vor produce
concomitent cu scanteia electrica. Se dirijeaza fasciculul luminos
al aparatului spre supapa de evacuare, pana cand se observa ca
aceasta incepe sa se deschida. Se noteaza acest unghi, indicat pe
cadranul stroboscopului (α  in figura 3.31) si se repeta
operatiunea pentru a determina sfarsitul deplasarii (inchiderii)
supapei respective, citind un alt unghi α  Aceste doua valori
precizeaza momentele actionarii supapei respective in raport cu
momentul producerii scanteii electrice; de aceea acuratetea
masurarilor este conditionata de pastrarea riguroasa a turatiei
pentru a nu se modifica avansul la aprindere.

Diferenta (  ev  ) reprezinta durata efectiva a procesului de

evacuare.

La fel se procedeaza si pentru supapa de admisiune, iar duratele

determinate astfel se compara cu cele nominale, prescrise de
fabricant. in cazul in care jocurile termice de distributie sunt
reglate corect, diferente mai mari de 10-15% indica o uzura
avansata a pieselor care compun mecanismul de distributie.