Sunteți pe pagina 1din 20

Argument

Puntea din spate are rolul de a transmite momentul motor de la


transmisia longitudinala si fortele verticale de la cadrul caroseriei la rotile
motore.
Puntea din spate este compusa din transmisie
principala,diferential,arbori planetari,transmisie finala si carter.
Transmisia finala se clasifica in transmisie principala simpla care este
folosita la automobile usoare si in transmisie principala dubla care este
folosita la autocamioane grele si autobuze.
In cazul diferentialului roata motoare exterioara parcurge un spatiu
mai mare decat roata interioara virajului si permite ca rotile aceleiasi punti
sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite.
Din cauza reglajului incorect in timpul exloatarii apar defecte la
transmisia principala si diferential.

1
CAPITOLUL I

1. 1. Destinatia, Conditiile impuse si clasificarea puntilor din spate


Motoare;

Puntea din spate motoare are rolul de a transmite momentul motor de


la transmisia longitutidinala si fortele verticale de la cadrul caroseriei la
rotile motoare. Tot prin intermediul punktii motoare se transmit cadrului
fortele de tractiune, fortele de franare si momentul reactiv, momentul de
franare care apare in timpul deplasarii autovehicolului.
Puntea din spate motoare este compusa din transmisia principala, diferential,
arbori planetari, transmisie finala si carter.
Conditiile impuse puntii din spate. Puntea din spate trebuie sa
indeplineasca conditiile:
- sa aiba dimensiuni de gabarit cat mai reduse in scopul unei garzi la
sol cat mai mari;
- sa aiba functionare silentioasa;
- intretinerea sa fie cat mai simpla
- sa prezinte o durata de functionare mare;
Clasificarea puntilor din spate. Din punct de vedere constructiv
puntile din spatese impart in punti rigide si punti articulate.
Puntile rigide se folosesc la autocamioane, autobuze si la autoturisme, iar
cele articulate la unele tipuri de autoturisme.

Fig.1 Scheme cinematice de punti motoare utilizate la automobile:a-solutia utilizata la


automobile obisnuite;b-solutii utilizate la autocamioane.1-transmisia principala.2-
diferentialul.3-arbori planetari.4-transmisia finala.5-carter.6-roti dintate.

2
1.2. Transmisia principala

Destinatia transmisiei principale. Transmisia principala intalnita si sub


denumirea de angrenaj principal multiplica si transmite momentul motor de
la arboreal longitudinal la diferential, in cazul automobilelor organnizate
dupa solutia clasica si de la arboreal secundar al cutiei de viteze la
diferential, la automobilele organizate dupa solutia totul in spate sau totul in
fata.
Clasificarea transmisiilor principale. Transmisiiile principale se clasifica
dupa numarul angrenajelor componente si dupa tipul angrenajelor utilizate.
Dupa numarul angrenajelor componente se deosebesc transmisii principale
simple, la care multiplicarea momentului motor se face printr-o pereche de
roti dintate, si transmisiile principale duble la care multiplicarea momentului
motor se face prin doua perechi de roti dintate.
Dupa tipul angrenajelor utilizate,transmisiile pot fi:conice,cilindrice si cu
melc.
Transmisia principala cu angrenaj cu melc poate fi:cu dinti drepti,inclinsti,
curbi fig 2a. si cu angrenaj hipoid.

Fig 2.Scheme de transmisii principale simple

Angrenajul hipoid fig 2b. este un angrenaj conic cu dinti curbi,dar axele
coroaneisi pinionul nu sunt concurente,ci dezaxate cu excentricitatea.
In cazul rapoartelor de transmiteri mari,care se intalnesc la unele autocami-
oane si autobuze,se utilizeaza transmisia cu surub melc-roata melcata.
Transmisia pricipala simpla.Transmisiile pricipale simple,cu roti ditate
conice cu dantura curba sunt cele mai raspandite in constructia de

3
automobile datorita simplitatii constructive.
Transmisia principala cu osingura treapta de roti dintate conice,cu dinti
curbi.Ea se compune din pionul de atac si coroana.Pe partea dinspre
transmisia longitudinala,arborel 14 este prevazut cu caneluri,
pe care se monteaza flans,care serveste la obtinerea legaturii intre transmisia
longitudinala si transmisia principala.arborele este montat in carterul puntii
din spate ,prin intermediula doi rulmenti,curole conice.Carcasa
diferentialului compusa din doua parti asamblate cu suruburi este montata in
carterul puntii din spate pe rulmenti cu role conice .
Transmisia pricipala dubla.In cazul autocamioanelor grele si la
autobuze,
Unde este nevoie de un raport de transmitere mare, ce nu poate fi realizat cu
o transmisie principala simpla,cu mentinerera unei garzi la sol ridicate,se
util. transmisia pricipala dubla fig 3. Prima treapta este formata din
perechea de roti dintate conice cu dantura curba 1 si 2, iar a doua treapta de
perechea rotilor dintate cilindrice 3 si 4 cu dinti inclinati.Arborele interimar
6 se sprijina in carcasa transmisiei principale prin intermediul a doi rulmenti
cu role conice 7.
Saibele calibrate 5 dintre capacele 8 si carterul transmisiei principale servesc
la reglarea jocului coroanei 2.

4
1.3. Diferentialul

Destinatia diferentialului
La deplasarea automobilului in viraj,roata motoare exterioara parcurge
un spatiu mai mare decat roata motoare interioara virajului.
Diferentialul este mecanismul care permite ca rotile motoare ale aceleiasi
punti sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite,dand astfel posibilitatea ca
la deplasarea automobilului in viraje sa parcuga spatii de lungimi diferite.
Daca rotile motoare sunt montate pe acelasi arbore,deplasarea in viraj nu
este posibila fara alunecare si patinarea rotilor,ceea ceconduce la uzarwea
rapida anvelopelor,la cresterea consumului de combustibil si lamanevrarea
mai dificila a directiei.Pentru a da posibilitatea ca rotile motoare sa se
roteasca cu viteze unghiulare diferite,fiecare roata se va monta pe cate un
arbore separate,uniti prin intermediul diferentialului.
Partile componente ale diferentialului.Pe carcasa este fixata
coroana a ransmisiei principale,iar in carcasa crucea pe care sunt montati
liberi satelitii. Satelitii care fac legatura cu pinioanele , montate pe arborii
planetar.Miscarea de rotatie se transmite carcasei diferentialului,prin
transmisia pricipala,formata din pinionul de atac si coroana . Saibele, din
otel moale sau bronz,serves la micsorarea frecarii pinioanelor planetare si
asatelitilor cu carcasa.
Functionarea diferentialului.Cand automobilul se deplaseaza in linie
dreapta,deoarece drumurile descrise de cele doua roti motoare sunt egale,si
vitezele unghiulare sunt aceleasi;in acest caz pinioanele planetare vor avea
viteze unghiulare egale cu ale coroanei ,iar satelitii vor fi imoblizati fiind
utilizati ca niste piese de legatura pentru a transmite miscareade la carcasa
diferentialului laarborii planetari.
La deplasarea automobilului in viraj,coroana transmisiei pricipale si carcasa
se vor roti cu aceeasi viteza unghiulara ca si in linie dreapta.Din cauza ca
roata exerioara virajului va avea de parcurs de drum mai lung de cat roata
interioara virajului,inseamna ca vitezele unghiulare ale celor doua pinioane
planetare vor trebui safie dieferite.Acest lucru este posibil datorita existentei
satelitilor.Cand autovehiculul intra in virajroaa din interiorul
virajului,impreuna cu pinionul planetar au o viteza unghiulara mai mica
decat roata din exteriorul virajului impreuna cu pinionul planetar .Pentru a
realiza aceste diferente de vitezeunghiulare intre cele doua pinioane
planetare,satelitii vor capata o miscare de rotatie in jurul axelor proprii,care
va ficu atat mai mare cu cat diferenta intre vitezele unghiulare ale

5
pinioanelor planetare este mai mare.In raport cu coroana care are o anumita
viteza unghiulara,pinionul planetar se roteste mai incet,iar
pinionul planetar mai repede.Acest caz este intalnit atunci cand frana pe
transmisie este actionata pana la blocarea arborelui cardanic,inclusiv a
transmisiei principale,respectiv a casetei diferentialului.Daca in aceasta
situatie automobilul se deplaseaza pe un drum cu coeficienti de aderenta
diferiti la rotile motoar,roata cu aderenta mai mare se va roti in sensul de
deplasare a autovehiculului,iar cealalta in sens opus.
La intrarea automobilului pe un drum cu aceeasi aderenta pentru ambele
roti motoare,automobilul va de la mersul normal,putand sa produca
accidente.Acest caz este unul din dezavantajele diferentialului.
In practica,acest caz se intalnestse la demararea automobilului pe un
drum care ofera coeficient mare de aderenta la una din roti si foarte mic la
cealalta.
Roata cu aderenta mare va sta pe loc, iar cealalta se va roti cu dublul rotatiei
carcasei diferentialului.
Clasificarea diferentialelor. Diferentialele se clasifica dupa tipul
angrenajelor folosite, dupa principiul de functionare, dupa valoarea
momentului transmis si dupa locul de dispunere al lor in transmisie.
Dupa tipul angrenajelor folosite , diferentialele pot fi cu roti dintate conice
si cu roti dintate cilindrice.
Dupa valoarea momentului transmis la rotile motoare, diferentialele pot fi
simetrice si asimetrice.
Dupa locul de dispunere in transmisie se folosesc diferentiale dispuse
intre rotile aceleiasi punti si diferentialele dispuse intre puntile
automobilului cu mai multe punti motoare.
Tipuri constructive de diferentiale. La automobile, cele mai raspandite
sunt diferentialele simple, simetrice cu roti dintate conice.
Diferentialele blocabile. Dupa o roata motoare se va afla pe o portiune de
drum cu o aderenta foarte redusa ea va incepe sa patineze in timp ce roata a
doua avand o aderenta buna se va oprii si de asemenea se va oprii si
automobilul. Pentru a inlatura acest neajuns la automobile cu capacitate
mare de trecere se foloseste diferentiale blocabile. Acest tip de difeerential
are pe unul dintre arbori planetary un dispozitiv de blocare care se compune
dintr-un cuplaj dintat , care se poate deplasa axial pe o portiune canelata a
arborelui planetar. Mufa de cuplare este prevazuta pe partea dinspre
diferential cu o dantura frontala care se va cupla cu dantura frontala a
carcasei diferentialului . Daca mufa deplaseaza spre stanga pana cand
danturele frontale se vor cupla atat arboreal planetar se solidarizeaza la

6
rotatie cu carcasa diferentialului. In acest fel diferentialul se blocheaza iar
cei doi arbori planetar vor avea aceeasi turatie.
Blocarea diferentialului se va face numai la deplasarea pe drumuri
desfundate sau cu coeficient de aderenta redus.
Dispozitivul de actionare al mecanismului de blocare a diferentialului
poate fi: mecanic, pneumatic,electropneumatic si hidraulic.
Diferentialelel autoblocabile. La fel ca diferentialele simple, diferentialele
autoblocabile permit rotirea cu viteze unghiulare diferite a rotilor motoare si
in acest timp distribuie momentul motor intre arborii planetar, astfel incat
roata motoare cu aderenta buna primeste un moment mai mare decat cea cu
aderenta mai scazuta.
Dupa principiul de functionare diferentialele autoblocabile se clasifica in :
diferentiale autoblocabile cu frecare interioara marita si deferentiale
autoblocabile cu cuplaje unusens.

1. 4. Arbori planetari

Destinatia si clasificarea arborilor planetari. Arborii planetari servesc


la transmiterea momentului motor de la diferential la rotile motoare sau la
pinioanele conducatoare ale transmisiei finale.
Clasificarea arborilor planetari se face dupa solicitarile la care sunt
supusi. Solicitarile arborilor planetar depend de modul de montare a
capatului lor exterior in carterul puntii motoare. In functie de montarea
arborilor planetari in carterul puntii motoare ei se impart in: descarcati,
semiincarcati si incarcati.
Arborii planetary dewscarcati sunt solicitati numai la torsiune de catre
momentul motor. In acest caz butucul rotii motoare se monteaza prin
intermediul a doi rulmenti conici pe trompa a carterului puntii din spate. In
aceasta situatie, solicitarea la inconvoiere este preluata numai de carterul
puntii motoare. Solutia cu arborii planetari descarcati se utilizeaza la
autocamioane si autobuze.
Arborii planetari semiincarcati se monteaza printr-un singur rulment
dispus intre butucii rotii si carterul puntii motoare . Acesti arbori sunt
solicitati la torsiune de momentul motor si partial la inconvoiere de forta
transversala. Momentul incovoietor dat de acesta forta este preluat atat de
arborele planetar cat si de carterul puntii din spate. Momentele incovoietoare
a fortelor la roata si reactiune normala a caii sunt preluate de carter daca
roata se afla in acelasi plan cu rulmentul; in caz contrar momentele sunt
preluate partial si de arboreal planetar. Aceasta solutie se utilizeaza la
autoturismele mai mari si la autocamioane usoare.

7
Arbori planetari incarcati se sprijina printr-un singur rulment montat intre
arbore si carterul puntii motoare. Solutia se utilizeaza in special la
autoturisme.
Tipuri constructive de arbori planetari. Pentru a transmite momentul
motor de la diferential la rotile motoare,arborii planetari sunt solidarizati la
rotatie atat cu pinioanele motoare cat si cu butucul rotilor motoare.
Constructiv,arborii planetari se deosebesc intre ei dupa modul de
solidarizare cu pinioanele planetare precum si cu rotile motoare.
Arborele reprezentat este solidarizat cu pinionul planetar prin intermediul
canelurilor prevazute la capatul, iar cu butucul rotii prin flansa. Arborele se
solidarizeaza la rotatie cu pinionul planetar tot prin capatul canelat, iar cu
butucul rotii motoare prin intermediul unei pene ce are un locas pe
portiunea conica. La arborele planetar solidarizarea la rotatie ata cu pinionul
planetar cat si cu butucul rotii motoare se fece prin intermediul capetelor
canelate.
1.5. Transmisia finala.

Destinatia transmisiei finale.Transmisia finala amplifica momentul


motor transmis rotilor si in acelasi timp contribuie la micsorarea solicitarii
organelor transmisiei dispuse inaitea ei.
Transmisia finala se util. la automobilele la cre raportul de transmitere a
transmisiei principale,rezultat prin calul,are o valoare mare.Din cauza
limitarii dimensiunilor degabrit a tranmisiei principale se recurge la
transmisia finala dispusa dupa diferential.
Trasmisiile finale se util. la autobuze I autocamioane grele .
Clasificarea transmisilor finale.Transmisiile finale se clasifica dupa
numarul de trepte,locul de amplasare si tipul angrenajului.
Dupa numarul trepelor,transmisiile finale pot fi simple si duble.
Dupa locul de amplasare,transmisiile finale pot fi dispuse langa diferential
sau langa rotile motoare.
Dupa tipul angrenajelor,transmisiile pot fi cu roti dintate cu arbori cu axe
fixe si planetare.
Constructia transmisiei finale.La automobile se utilizeaza transmisii
finale simple,cu roti dintate cu arbori cu axe fixe,plasate langa rotile
motoare. Unele automobile folosesc transmisii finale de tip planetar.

8
1. 6. Carterul puntii din spate

Destinatia si conditiile impuse carterului puntii din spate.Carterul


puntii din spate are rolul de transmite sarcina verticala de la cadru la roti
si,in acelasi timp,de a transmite fortele de la rotile motoare la cadrul
auomobilului.In acelasi timp carterul trebuie sa asigure o functionare
corespunzatoare organelor transmisiei montate in interiorul sau.
Carterul puntii din spate trebuie sa fie rezistent,rigid,sa aiba o greutate
proprie cat mai redusa si sa permita montarea si demontarea cat mai usoara
a organelor transmisiei.
Tipuri constructive de cartere.Din puct de vedere constructiv,carterele
puntii din spate pot fi demontabile si nedemontabile.
Carterul puntii din spate demontabil poate avea unul sau doua plane de
demontare: --carterul puntii din spate demontabil cu doua plane de
separatie.
La aceasta solutie de patea centrala a carterului se fixeaza trompele ,in care
se gasesc arborii planetari .Trompele au sudate la capetele interioare
capacele conice,care se fixeaza cu suruburi de parte centrala rezultand
planele de separatie.
Carterul se obtine prin turnare din otel, iar trompale sunt executate din
teava si sunt presate in carterul central.
Carterele demontabile prezinta dezavantajul ca pentru a ajunge la diferential
trebuie demontata complet puntea din spate.
Carterul puntii din spate nedemontabil poate fi realizat prin turnare ,
sudare,etc.Carterele obtinute priin turnare sunt rigide,dar au o greutate
mar,iar cele obtinute prin sudare sunt usoare ,in schimb sunt mai putin
rigide.

1.7. Materiale utilizate in constructia puntii din spate

Rotile dintate ale puntii din spate se executa din aceleasi oteluri ca si rotile
dintate din cutia de viteze.
Caseta diferetialului se realizeaza prin turnare din fonta maleabila sau otel.
Crucea satelitilor se poate executa din oteluri de cementare.
Arborii planetari se realizeaza la majoritatea transmisiilorde automobile
din otel cu un continut mediu de carbon supus traamentului termic de
imbunatatire.
Carterul puntii

9
se executa prin turnare din fonta maleabila sau din otel,iar cele sudate din
tabla de otel.Pentru tropele carterului se folosesc tevi din oteluri cu un
continut de 0,2%C

10
CAPITOLUL II

2.1.Intretinerea puntii din spate

Intretinerea puntii motoare din spate consta in:controlul nivelului;


completarea si schimbarea uleiului de transmisie din carter;verificarea
etanseitatii carterlui;reglarea rulmentilor transmisiei principale si a
diferentialului;verificarea si reglarea rotilor dintate ale transmisiei principale
Ungerea puntii din spate.Lucrarile de intretinere referitoare la ungerea
puntii din spate cuprind:conrolul nivelului;completarea si schibarea uleiului
transmisiei din carter.
Controlul si completarea uleiului de transmisie din carter se face
periodic,lubrifiantul trebuie sa fie pana la nivelul orificiului de alimentare.
In cazul in care nivelul uleiului nu este corespunzator se va efectua
completarea cu ulei de transmisie de acelasi tip.
Schimbarea uleiului de transmisie din carterul puntii din spate se face la
termenele date de notita tehnica a automobilului si consta in golirea
lubrifianului su umplerea,pana la nivel,cu ulei prospat de tip corespunzator.
Golirea uleiului se face prin orificiul dispus la partea inferioara a carterului
si astupat cu un buson filetat.Introducerea uleiului in carter se face in general
printr-un orificiu astupat tocu un buson filetat si plasat la inaltimea la care
trebuie sa fie nivelul lubrifiantului.
Inlocuirea uleiului de transmisie din carterul puntii motoare se face
intotdeauna la venirea automobilului din din cursa,pentru ca uleiul sa fie
cald si sa se scurga mai usor
Reglarea rulmentilor transmisiei principale.
Reglarea rulmentilor transmisiei pricipale cuprinde reglarea rulmentilor
pinionului de atac si ai casetei diferentialului.
Reglarea rulmentilor de atac se face prin modificarea numarului adaosului
de reglare sau in alt mod.
Verificarea reglarii rulmentilor pinionului de atac se fce prin masurarea cu
ajutorul dinamometrului a momentilui care trebuie aplicat pinionului pentru
a se roti.
Reglarea casetei diferentialui se face se face cu conpensatorii mobili,care
se rezeama in in inelele exterioare ale rulmentilor sau cu ajutorul unor
garnituri de reglare dispuse intre inelele exterioare ale rulmentilor si
capacelor rulmentilor.Jocul functional al grupului coroana-diferential se
poate costataprin masurarea jocului axial sau prin cuplul necesar rotiriilibere
determinat de strangerea rulmenilor.

11
Reglarea angrenajului transmisiei principale.
Rotile dintate ale transmisiei princpale trebuie sa fie reglate astfel incat dintii
sa calce pe toata lungimea lor,iar intre dinti sa existe un joc lateral prescris
pentru fiecare transmisie.
Angrenarea corecta a rotilor dintate conice se verifica dupa pozitia petei de
contact dintre dinti.In acest scop dintii pinionului de atac se acopera cu un
strat subtire de vopsea,dupa care pinionul se invarteste in ambele sensuri.
In functie de pozitia petei de vopsea de pe dintii coroanei ,se apreciaza daca
angrenarea este corecta sau nu. Dupa montaj se mai verifica si jocul dintre
flancurile dintilor care nu trebuie sa depaseasca anumite limite .
Determinarea jocurilor se face prin masurarea grosimii unei benzi de plumb
dup ace in prealabil a fost introdusa intre danturile rotilor in angrenare.
Pozitia relative corecta a pinionulu si coroanei se stabileste prin deplasarea
pinionul si a coroanei.

12
CAPITOLUL III

3.1. Defecte in exploatare ale puntii din spate

Transmisia principala poate prezenta ca defecte:


Deteriorarea sau ruperea pinionului de atac.Defectul se datoreaza reglajului
incorrect, antrenarea corpurilor straine intre dinti, conducerii defectuoase
prin bruscarea ambreajului in teren greu accesibil, uzuri in urma functionarii
indelungate.Remedierea se efctueaza la atelierul de reparatie.
Griparea sau deteriorarea rulmentilor transmisiei principale.Defectul se
datoreaza , in mare parte, cauzelor prezentate la uzura rulmentilor
schimbatorului de viteze, la care se adauga dezechilibrarea arborelui
longitudinal .Remedierea se face la atelierul de reparatie, pana unde
auomobilul va fi remorcat.
Jocul necorespunzator intre pinion si coroana. Defectul se manifesta prin
zgomote puternice, ritmice, de tonalitate medie la mersul in sarcina al
motorului (daca jocul este prea mic) precum si la turatia de mers incet (daca
uzura angrenajului este prea mare).Remedierea consta in restabilirea jocului
prescris intre pinion si coroana.
Remedierea consta in restabilirea jocului prescris intre pinion si coroana.
Diferentialul poate prezenta ca defecte:
Uzura excesiva sau deteriorarea danturii pinioanelor satelit sau
planetare. Defectul se datoreaza datorita uzurii carcasei, deplasarii
indelungate prin teren greu, blocarii sau reglarii incorecte a franelor rotilor
din spate, folosirea la rotile din spate a unor anvelope cu uzuri sau
dimensiuni diferite.
Griparea sau deteriorarea rulmentilor carcasei. Defectul se produce
datorita cauzelor care au fost prezentate la griparea sau deteriorarea
rulmentilor transmisiei principale.
Ruperea axului sau a crucii satelitilor. Defectul se datoreste
suprasolicitarilor organelor respective in conditii speciale de exploatare.
Arborii planetari pot prezenta ca defecte:
- Uzura excesiva a canelurilor
- Ruperea arborilor planetari.

3.2. Repararea puntii din spate

Pinionul de atac poate prezenta urmatoarele defectecare se inlatura dupa


cum urmeaza:

13
- suprafetele de lucru ale canelurilor arborelui pinionului uzate peste
valoarea admisibila conduc la inlocuirea pinionului;
- diametrul fisurilor pentru rulmentii uzati se reconditioneaza prin
cromaresi rectificare la cota nominala.
- Filetul pentru piulita de ficsare a flansei de antrenare deteriorate se
reconditioneaza prin incarcare cu sudura sub strat de flux si
rectificarea la dimensiunile nominale, pentru refiletare.
Coroana transmisiei pricipale nu se reconditioneaza. Inlocuirea are
loc cand prezinta fisuri sau crapaturi indifferent de pozitie sau forma,
stirbirea dintilor sau uzura alezajului pentru carcasa diferentialului peste
limita admisa.
Pinionul planetar poate prezenta urmatoarele defecte care se
reconditioneaza:
- rizurile inelare pe suprafata de reazem a pinionului se inlatura prin
rectificare la cota de reparatie;
- ciupiturile dintilor in capete se reconditioneaza prin polizarea
marginilor rupturii;
Arborele planetar poate avea ca defecte incovoierea sau uzura in grosime a
canelurilor.
Carcasa diferentialului poate prezenta ca defecte:
- diametrul locasului pentru crucea satelitiloruzat se reconditioneaza
prin alezare la cota de reparatie folosind o cruce majorata;
- diametrul fusurilor pentru rulmenti uzat se reconditioneaza prin
incarcarea cu sudura, strunjire si rectificare la cota nominala;
- filetul gaurilor de prindere a semicarcaselor uzat se reconditioneaza
prin majorarea gaurilor si refiletare.
La crucea satelitilor se poate uza sau deteriora fusurile. Reconditionarea se
poate realize astfel: cromarea dura a fusurilor urmata de rectificarea la cota
nominala sau cota treptei de reparatie, metalizarea cu pulberi, urmata de
rectificare la cota nominala sau cota treptei de reparatie.
La operatiile de montare sau demontare a transmisiei sau de inlocuire a
unor piese sau subansambluri se vor utilize numai scule calibrate,
interzicandu-se folosirea sculeleor decalibrate sau uzate.

14
CAPITOLUL IV

NORME DE SECURITATE SI PROTECTIA MUNCII

4.1. SPALAREA

4.1.1. Rampa de spalare manuala


Daca in apropierea rampei se afla un drum de circulatie pentru pietoni sau
autovehicule, intre rampa si drum se vor monta paravane inpotriva
rasturnarii astfel incat jetul de apa de spalare san u loveasca oameni si
autovehiculele care trec pe drum.
Autovehiculele ce urmeaza a fi spalate se manevreaza cu atentie pe rampa
metalica sau de beton si asigura impotriva pornirii necomandate, cuplandu-
se intre una din viteze, asigurandu-se frana de ajutor si asezandu-se cale de
blocare la rotile din spate in ambele sensuri. Furtunul prin care vine apa cu
presiune va fi in stare buna, iar legatura cu piese metalice se va asigura cu
coliere de strangere.
Se interzice indreptarea jetului de apa spre instalatii electrice aflate in zona
rampei. Decantoarele si separatoarele de reziduri petroliere aferente
instalatiilor de spalare vor fi acoperite si ingradite. Aerisirea se va efectua
permanent.
In timpul curatirii decantorului elevul nu va sta pe suprafata decantorului;
inainte de pornirea pompei de apa se va verifica existenta gratarului de
protectie de sub tabloul de comanda precum si legatura la pamant.
La terminarea programului de lucru rampa va fi curatata si spalata.

4.1.2. Instalatii de decapare

a) In timpul operatiei de decapare, usile incaperii trebuie sa fie inchise.


Inchiderea usilor se va face numai la comanda conducatorului statiei,
dup ace acesta a verificat ca in interiorul statiei san u se mai afle nici o
persoana.
b) Dupa operatia de decapare trebuie sa se efectuieze o limpezire a
autovehicolului cu apa curate.
Curatirea decantoarelor aferente statiei se va face numai dup ace peretii s-au
racit sio decantorul a fost aerisit cel putin 24 de ore. In cazul decantoarelor
construite in subsolul statiei se va efectua o ventilatie mecanica atat inainte
cat si in timpul efectuarii curatirii.

15
Materialul de completare necesar mentinerii concentratiei solutiei
decapante se va introduce in decantor. Elevii care manipuleaza acest material
de completare vor purta in mod obligatoriu echipamentul de protectie
necesar.

4.2. REVIZIA TEHNICA SI DIAGNOSTICAREA

Autovehiculele trebuie sa fie introduce in hala cu motorul in functiune,


avand in rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea
acestuia, necesara deplasarii autohtone de la un punct de lucru la altul. Fac
exceptie numai autovehiculele care sunt introdu-se in hala numai pentru
revizii periodice.
Autovehiculele trebuie sa fie introduce pe lini de revizie si diagnosticare
tehnica numai dup ace sunt spalate.
Canalul de revizie trebuie mentinut in stare curate, asigurandu-se scurgerea
apei a uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor pe canal se
face cu o viteza de maximum 5 km/h, dirijate din fata de la sol de catre
conducatorul locului de munca.
Verificarea presiunii in pneuri si ridicarea acesteia la valorile stabilite
pentru fiecare tip de autovehicul in parte trebuie sa se faca potrivit
prevederilor din tabelul cuprinzand presiunea admisa, care trebuie sa fie
atasat la locul de munca. Compresorul folosit la umflarea pneurilor va fi in
stare buna de functionare, doat si inscriptionat corespunzator.
Miscarea autovehiculelor pe rampa trebuie sa se faca numai dirijata de
personae cu atributii de serviciu, numai dup ace acestea s-au convins ca
echipa a iesit din canalul de revizie si s-au indepartat de autovehicul, iar
piesele si sculele de lucru au fost inlaturate. Standul unde se va face
verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului, trebuie sa
aiba montat grilajul de protectie.
In timpul verificarii parametrilor dinamici ai autovehicolului pentru a se
evita producerea accidentelor prin iesirea accidentala a aautovehiculelor de
pe postul de incercare, se va asigura blocarea mijlocului de transport cu cale
de blocare.
La diagnosticarea motorului in timpul functionarii se vor avea in vedere
ca:
- in timpul functionarii motorului sa se evite asezarea elevului in
dreptul paletelor ventilatorului;
- sa se asigure evacuarea gazelor arse ale motorului, folosindu-se in
acest sens tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie.

16
La utilizarea standurilor de testare a franei nu se va depasii valoarea de
incercare maxima prescrisa de uzina constructoare.

17
BIBLIOGRAFIE

1.MIRCEA COSMIN-Norme de protectie a muncii si P.S.I. in atelierele de


pregatire practica si in laboratoare,Editura Solstitiu-
Satu Mare 2002;

2.GHEORGHE FRATILA,MARIANA FRATILA,S.T. SAMOILA-


Automobile ,cunoastere,intretinere si reparare,E.D.P Bucuresti 2005;

3.MANOLE SECHI,IULIA SERBAN-Utilajul si tehnologia


meseriei,mecanic,motoare termice,E.D.P. Bucuresti 1993;

4.Fotografiile expuse sunt din atelierul mecanic.

18
ANEXA 1.

19
ANEXA 2.

20