Dimensiunile fundamentale ale motorului

Pn=

74

nn= Alezajul: Cursa: Numarul de cilindrii:

kw 4000 rot/min D= S= i= 94 mm 100 mm 4

1.Calculul cilindrilor motorului Se alege varianta construirii cu camasi umede. In timpul functionarii peretii cilindrului sunt solicitati de forta de presiune a gazelor, forta normala de sprijin a pistonului si dilatari. Pentru a raspunde cerintelor impuse camasilor de cilindru (rezistenta sporita la uzura, obtinerea unor suprafete cu rugozitate optima si cu o abatere minima de la forma cilindrica), aceasta se realizeaza din materiale cu rezistenta sporita la uzura ( fonta aliata cu Cr, Ni, Mo, Cu, Ti) carora li se aplica tratamente termice si termodinamice (acoperirea cu strat de cupu poros cu grosime de 0,05 0,25 mm) Se va alege fonta aliata cu crom avand duritatea = Rezistenta la incovoiere minima= Calculul grosimii cilindrilor
1

250 HB

4300000 N/m2

Grosimea peretelui:

=0 . 070D=
Se adopta = Pgmax= D1

6.58 mm 6 mm 6910325 N/m2 106 mm

Tensiunea in sectiunea transversala

t =0 . 25p g
D md e
Tensiunea de incovoiere

D med

D D 1 = = 2

28.79 N/mm2

100 mm

i=

Nh = W
W =0 . 1 D 4 D 4 1 D1
N= h=

0.48 N/mm2

192757.16

2889 N 32 mm

Tensiunea totala

rez = t i =
adm<59N/mm2 Calculul camasii de cilindru Camasile umede Cea mai mare utilizare o au camasile care se sprijina in partea superioara

29.27 N/mm2

pe un guler, iar partea inferioara se etanseaza cu inele de cauciuc, plasate in canalele special realizate in camasa. In timpul functionarii peretii cilindrului sunt solicitati de: - forta de presiune a gazelor; - forta normala de sprijin a pistonului; - dilatari. La proiectarea camasii umede, grosimea peretilor se adopta din conditi de rigiditate: d= 0,065 0,075 D

Alegerea dimensiunilor constructive Di reprezinta diametrul mediu de racire si se calculeaza astfel incit sa existe cel putin ( 3 5 ) mm.

D s = D 8m = m
1

D r = D 1 4=

110 mm 114 mm 118 mm

D g =D s 45mm=

La partea superioara camasa cilindrului se afla deasupra fetei plane a blocului motor cu: 1=(0,05 0,15) mm Se adopta 1= 2=(0,2 0,3) mm Se adopta 2= Camasile demontabile se prevad la partea superioara cu o flansa Presiunea de strangere a prezoanelor chiulasei P=(38-48x105)N/m2= pentru blocul din fonta 40*10^5 N/m2 0.25 mm 0.1 mm

Lungimea camasii In partea superioara pistonul sa depaseasca nivelul primului segment de compresie cand pistonul se afla la punctul mort superior P.M.S In partea inferioara pistonul sa depaseasca nivelul segment de ungere cand pistonul se afla la punctul mort inferior P.M.I

l =S H =
S- cursa pistonului H- inaltimea pistonului

194 mm

H = 0.81.5D=1D=

94 mm

Dimensiunile principale ale elementelor de etansare

Di 110

b 4.25

t 2.53

Diametrul ( gulerului ) mediu de etansare

Dm=

Dg D 2

106 mm

Inaltimea gulerului

D 2 P m a x F s=1.3 m = 4
M i=
ai=

7067.04 N

F s 3 D m

63.67 N*mm

46 N/mm2 ai=rezistenta minima la incovoiere

Mi H g = 6 = 1 . 5 ai

2.35 mm

2. Calculul pistonului Pistonul este piesa care asigura evolutia fluidului motor in cilindru, avand urmatoarele functii: - transmite bielei prin intermediul boltului forta de presiune a gazelor; - transmite cilindrului reactiunea normala produsa de biela; - etanseaza impreuna cu segmentii cilindrului in ambele sensuri; - evacueaza o parte din caldura dezvoltata prin arderea combustibilului; - creaza miscarea dirijata a gazelor in cilindru; - contine partial sau interal camera de ardere In timpul functionarii pistonului, vanind in contact cu gazele fierbinti la o presiune de 50 100 N/mm2, este supus unor intense solicitari termice si mecanice. -Se alege piston cu cap plat,datorita simplitatii constructive si suprafetelor minime de schimb de caldura. -Pistonul se face din aliaj de Al pe baza de Si din grupa aliajelor eutectice. -Marca aliajului: ATC Si12CuMgNi. Aliaje entectice -Starea: aliaj pentru turnarea in cochila. -Elementul de aliere de baza: SI 12%. -Densitatea: r=0,68...2,70 [Kg/dm^3]. -Conductivitatea termica: a=20,5...21,5 [1/K]. -Modulul de elasticitate: E=1500 [daN/mm^2]. -Duritatea Brinell: 90...120 HB la 293 [K] 70...90 HB la 423 [K] 30...40 HB la 523 [K] -Rezistenta la rupere la tractiune: 20...25 [daN/cm^2] la 293 [K] 18...23 [daN/cm^2] la 423[K] 10...15 [daN/cm^2] la 523 [K] -Alungirea relativa: Asmin=0,3% -Rezistenta la rupere la obiseala: 8...12 [daN/cm^2] la 293 [K] 5 [daN/cm^2] la 523 [K]

Dimensionarea pistonului.

Grosimea mantalei pistonului: Grosimea capului pistonului: Grosimea flancului: Lungimea pistonului: Lungimea mantalei: Diametrul bosajelor: Distanta dintre bosaje: Inaltimea protectiei segmentului de foc: Diametrul interior:

g=

5 mm 14.1 mm 4.7 mm 94 mm 70.5 mm 47 mm 32.9 mm 14.1 mm 84.6 mm

p =0 . 1 5D= hc =0 . 05D=
H =1 D =

L= 0 . 7 D = 5

d s =0 . 5D=

b=0 . 35D= h=0 . 15D=

d i =0 . 9 D=

Verificarea pistonului Efortul unitar de incovoiere la extremitatea capului pistonului: Capul pistonului se considera o placa circulara, liber sprijinita pe un contur inelar, incarcata cu sarcina uniform repartizata, data de Pgmax.

i = p g max
ia=(25 60) N/mm2

di 2 p

2=

6.22 N/mm2

Efortul unitar in sectiunea c-c: Solicitarea de comprimare:

D 2 cc = p g = 4A cc
A p= D 2 = 4
Ap - aria capului pistonului Dc-c= 79 mm

7.73 N/mm2

6939.78 mm2

Dc-c - diametrul pistonului in zona segmentului de ungere

Ac c =

D 2 c c 4

62.05 mm2

Ac-c - aria sectiunii pistonului in zona segmentului de ungere

ca=(30 40) N/mm2

Calculul zonei port - segmenti. Umrul canalului pentru segment este supus la solicitri de ncovoiere i forfecare de ctre fora de presiune a gazelor scpate prin interstiiul dintre piston i cmaa cilindrului, care acioneaz asupra segmentului. Grosimea flancului: hcc= hcu= 3 mm 5.5 mm pentru segmentii de compresie pentru segmentul de ungere

Umarul canalului pentru segment este supus la solicitari de incovoiere si forfecare de catre forta de presiune a gazelor scapate prin interstitiile dintre piston si camasa cilindrului,care actioneaza asupra segmentului: Efortul unitar de incovoiere este:

R p= r=

D = 2

47 mm

raza piston

D2h = 2

32.9 mm

pentru segmentii de compresie

R pr ic =2 . 28p g max hcc R p r iu =2 . 28p g max hcu

ic, iu<ia= (5,5 ,,, 6,5)*107

=
2

34803990.07 N/mm2

103549061.36 N/mm2

N/m2

Efortul unitar la forfecare este:

f =0 . 76p g max=
Efortul unitar echivalent:

5251847 N/mm2

e c h= 2 4 f 2= c ic
e c h = 2 4 f 2= u iu
D 2 p 4AC

36354440.06 N/mm2

104080428.98 N/mm2

n regiunea port-segment, seciunea din dreptul segmentului de ungere este redus din cauza orificiilor pentru evacuarea uleiului.Ea se verific la compresie:

c= p gmax

772906730.38 N/mm2

 c= p gmax
AC - aria seciunii reduse

4AC

Presiunea specifica pe manta Presiunea specific pe mantaua pistonului pentru a preveni ntreruperea pelicului de ulei, nu trebuie s depeasc o anumit valoare determinat convenional:

Grosimea peretelui mantalei

p sm =
Nmax= L- lungimea mantalei

N mx a D pL

3.83 N/mm2

Nmax - fora normal care acioneaz ntr-un plan perpendicular pe axa bolului [N]; 2536.95 N

N/mm2 p.sm=0,2 N/mm2 -jocul relativ in stare calda dintre piston si cilindru trebiie sa fie: fs=0,003...0,004 ; fi=0,0009...0,0013 mm se adopta fs=0,0035 mm - in zona superioara a pistonulu se adopta fi=0,0011 mm - in zona inferioara a pistonului -jocurile diametrale in stare calda in zona inferioara si superioara se determina astfel: Ds=fs*D=0,0035x100= Di=fi*D=0,0011*E10= 0.33 mm 0.1 mm

p.smadm=0,7

3. Calculul boltului Proiectarea bolului trebuie s satisfac cerinele privind obinerea unei mase ct mai reduse i o rigiditate sufiecient pentru funcionarea mecanismului motor. Se alege solutia constructiva cu bolt flotant Boltul se confectioneaza din otel aliat: 34 Cr Al 6.

Dimensiunile boltului: Diametrul exterior: Diametrul interior: Lungimea boltului:

d eb =0 . 36D=

33.84 mm 18.61 mm 78.96 mm 34.78

d ib=0.5 5 e b= d
L b =0,84D=

Lungimea de contact cu piciorul bielei: Parametrul:

d ib de b

l b =0 . 37D=
=
0.55 44.78 mm

b b =l b 2g =

Verificarea la uzura Rezistena la uzur poate fi apreciat dup mrimea valorilor presiunilor specifice n piciorul bielei (pb) i n umerii pistonului (pp).

Fgmax= Fjmax=

35102 N 12369.23 N

Presiunea in locasul din piston:

pp=
pap=(25 54) N/mm2

F g m axF j m ax 2L bd eb

8.88 N/mm2

Presiunea in piciorul bielei:

p b=
pab=(40 90) N/mm2 Verificarea la incovoiere

F g maxF j max l bd eb

40.33 N/mm2

Efortul unitar maxim la incovoiere:

i max =
j=

F max l 0,5l b 4j 1 . 2d 3 1 4 eb
0.75

111.64 N/mm2

F max= F g max F j max=

Efortul unitar minim la incovoiere:

47471.23 N

i m in=
Fgmin= Fjmin=

F m in l0 ,5l b4 j 1. 2d 3 b1 4 e
35.26 N 1436.2 N

3.46 N/mm2

F min= F g min x F j min=

1471.46 N

d ib d eb

0.55

ia=(340 380) N/mm2 Coeficientul de siguranta Pentru boltul flotant:

c 1=

1 360 = =1, 19 k 1,1 350 a 0, 851,5

1.19

adoptam -1=360 N/mm2 c1adm=1,,,2,2 k= = = 1.1 coeficientul efectiv de concentrare la sarcina variabila 0.85 factor dimensional 1.5 factor bolt calit

im =

i m i m ax in 2

57.55 N/mm2

ia =

i m ax i m in 2

 ia =
coeficientul tensiunilor

i m ax i m in 2

54.09 N/mm2

2 1 0 0

0.33

rezistenta la oboseala dupa ciclul pulsator de incovoiere

0 = 1 . 41 . 6 1=
-1= Verificarea la forfecare Efortul unitar la forfecare se determina in sectiunile amplasate in jocurile dintre partile frontale ale bosajelor pisonului si a bucsei. 360 N/mm2 otel aliat

540 N/mm2

0 . 85F max 1 2
2 d eb 1 4
otel aliat

71.85 N/mm2

a= (150 220) N/mm2 Verificarea la ovalizare

Pentru a se studia ovalizarea se consider bolul ca o grind curb n seciune transversal ncrcat cu o sarcin distribuit sinusoidal (p = p0sin).

pentru =

90

f 1=0.5c o0.3 1s 8ic =s s n5 o

f 2= f 10 . 406 =
1 r= d eb = 4 1 hb =d eb = 4
-0.09 13.11

0.32

3.81

k=1.51.50 .4 3=
2= 4= 10.5 12.5

1.5

i= i=
pentru =

F mx a lb

2 =

14331.45 N/mm2

F mx a 4 = lb
0

20638117.24 N/mm2

f 1=0.5c o s0. 3 1 8s in c o s = 5
f 2= f 10 . 406 =
0.09

0.5

1 r= d eb = 4
1 hb =d eb = 4

13.11

3.81

k =1 . 51. 5 0 . 4 3=
1= 3= 17.1 7

1.5

i=
i=

F
F

m a x

lb
m a x

1 =
3 =

28232944.39 N/mm2

lb

11557345.66 N/mm2

Prin ovalizare se mareste diametrul boltului cu si se produce griparea

max=
E=

0. 09F max 1 3 k= l bE 1

21000000 N/mm2

mx a

' = 2

0.01 0.02

'=0,0005*deb= Calculul jocului la montaj

Jocurile boltului depind de tipul imbinarii cu pistonul si biela Jocul in bosajele pistonului:

d [ b t b t 0 p t p t 0 ]
e

1 p t p t 0
150 C 200 C 20 C 0 1/k 0 1/k temperatura boltului temperatura pistonului temperatura mediului ambia

-0.05

tb= tp= t0= b=pl= p=AL= =(-0,03,,,0,03)mm

4. CALCULUL SEGMENTILOR Segmenti au rolul de a realiza etansarea camerei de ardere, de a uniformiza pelicula de ulei de pe oglinda cilindrului si de a transmite cilindrului o parte din caldura preluata de piston de la gazele fierbinti. Segmenti de compresie indeplinesc functia de etansare a camerei de ardere,iar cei de ungere regleaza cantitatea de ulei pe suprafata cilindrului si transmit caldura de la piston la cilindru. Se adopta fonta aliata cu grafit nodular avand urmatoarele caracteristici: - duritatea 300 380 HB - r> 500 N/mm2 Se adopta solutia cu trei segmenti (doi de compresie si unul de ungere) deoarece asigura o etansare buna a camerei de ardere si o ungere adecvata a cilindrului.

Calculul segmentului urmareste urmatoarele obiective:

Sa se stabileasca forma in stare libera si marimea fantei astfel incat,prin strangere pe cilindru, segmentul sa dezvolte o repartitie de presiune determinata. Sa se stabilesca cele doua dimensiuni de baza lae segmentului,t si b. Sa se verificeca tensiunile care apar in segment la deschiderea lui pentru montaj sa nu depaseasca limita admisibila. Sa verifice fanta la cald pentru a preveni unirea capetelor in timpul functionarii.

S0 p e= 0, 425 t E = 3 3 D D 1 t t
0.17 N/mm2

pe adm= 0,1,,,0,4 0,2,,,0,7

de compresie de ungere

-coeficientul ce depinde de forma epurei de presiune a segmentului: g= 0.2 -modulul de elasticitate: E=

200000 N/mm2

distanta inte capete, masurata pe fibra medie in stare libera: S0= 14 mm pentru D=( 90 - 200 ) mm avem: S0-deschiderea segmentului in stare libera la nivelul fibrei medii. t - grosimea segmentului. se adopta t=2..4mm t=3,5mm

t 1 1 = D 2 0 3 0 t 1 D = t= = D 2 9 2 9 S0 = 2 , 5 4 =3 , 5 t
S0=t*3,5= 11.34 mm

3.24 mm

Grosimea radiala a segmentilor Se obtine din relatia de calcul a rezistentei cu ecuatia lui Navier.

momentul incovoietor maxim al segmentilor: M[N/m] modulul de rezistenta al sectiunii: W [m3]

M W

[ N / m2 ]

a D =0 , 5 0 86 , 1 = t Km p c D t= = a 0 , 5 0 85 , 1 Km p c

3.26

tensiunea admisibila a= coeficientul: km= inaltimea radiala a segmentului:

350 N/mm2 1.74

pentru segmentii de etansare: b=(1,5-4)mm Se adopta: pentru segmentii de ungere: B=(3,5-6,5)mm Se adopta: B=5 mm b=3 mm

Tensiunea maxima:

max =

2K M 3 g

S0 E t

D 1 t

435.78 N/mm2

max adm= 300,,,340

N/mm2

Tensiunea de montare pe piston: La montaj,prin desfacerea segmentului, in sectiunea opusa, capetelor apar tensiuni unitare maxime, care trebuie verificate in scopul prevenirii ruperilor:

'

2E 1
m ax

S0 t 3 g

m= 2 montaj cu ajutorul clestelui m - coeficient care depinde de metoda de montare pe piston 'max adm= 400,,,450 N/mm2

D 1 t

130.02 N/mm2

Verificarea segmentului in canal Verificarea segmentului la dilatare se rezuma la determinarea rostului la montaj (D3) in vederea evitarii pericolului unui impact al capetelor cu dilatarea, sau a unui rost prea mare care ar periclita etansarea.

primul segment de compresie:

1 = 0 1 0 2 m , 1 , 0 m 1 = 0 0 m ,3 ,7 m 2 = 0 0 m ,3 ,7 m 2 =0 m ,5 m
al doilea segment de compresie:

1 = 0 0 9 0 1 m , 0 , 5 m 1 =0 m ,1 m 2 = 0 0 0 m ,3 , 7 m 2 =0 m ,5 m

2 =0 m ,5 m
segmentul de ungere:

1 = 0 0 0 m , 3 ,8 m 1 =0 ,5 m m 2 = 0 1 m ,5 ,5 m 2 =0 m ,9 m
Jocul la capetele segmentului

3='3D sts ctc =

coeficientul de dilatare al segmentului:

0.17 mm

s = 10 20 10 6 [ l / K ]
coeficientul de dilatare al cilindrului:

c = 10 20 10 6 [ l / K ]
Se adopta:
s

= =
c

100000 1/k

incalzirea segmentului:

ts= t s t c = 150 200 K

ts= 150 K

tc = t ct 0 = 80 150 K
tc= primul segment de compresie: 3=0,004*D= al doilea segment de compresie: 3=0,003*D= segmentul de ungere: 3=(0,001 0,002)*D= Jocul la capetele segmentului in stare calda: '3=(0,005 0,001)*D= 5. Calculul bielei Biela este elementulcomponent al mecanismului motor, care transmite, prin intermediul boltului, forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit. Este compusa din trei parti: piciorul bielei, corpul bielei si capul bielei. Datorita actiunii fortei de presiune a gazelor, biela este supusa la comprimare si flambaj. La comprimare pot aparea deformatii remanente, care scurteaza biela. Flambajul corpului bielei determina o perturbare a paralelismului axelor alezajelor bielei si o intensificare a uzurii lagarelor. Conditiile de solicitare la care este supusa biela in functionarea motorului impun gasirea acelor solutii constructive ale bielei care sa asigure o rezistenta si o rigiditate maxima in conditiile unei mase cat mai mici. 100 K

0.38 mm

0.28 mm

0.09 mm

0.47 mm

Calculul piciorului bielei La proiectarea piciorului bielei trebuie sa se tina seama de dimensiunile boltului si de tipul imbinarii piston-bolt-biela.

Diametrul exterior al piciorului de=1,50*deb= Diametrul interior al piciorului di=de-6= Grosimea radiala hp=0,18*deb= Grosimea radiala a bucsei hb=0,083*deb= 2.81 mm 6.09 mm 44.76 mm 50.76 mm

Tensiuni de intindere Forta care supune piciorul bielei la intindere este maxima atunci cand forta de presiune a gazelor este minima, cand pistonul se afla in p.m.s la inceputul admisiei. Piciorul bielei reprezinta o grinda curba incastrata in zona de racordare cu corpul Forta de intindere ( Fjp ) este distriduita uniform pe jumatatea superioara a bielei.

F jp = m p r 2 (1 + ) = F jp = 135 10 3 55 10 3 (439,6) 2 (1 + 0,5)

in sectiunea periculoasa apare momentul incovoietor.

2152.3

M a =F jpr m 0 ,0 0 0 3 3 i 0 ,0 2 9 7=
raza medie:

-1.4

rm =

2d e 2h p 4

22.33 mm

i=

110=1,92rad

F n=F jp[ 0 ,5720 ,000 8 A ]=

Tensiunea de intindere in sectiunea A-A in fibra exterioara:

1227.81 N

6r m h p 1 ' A= 2M a K F = n ah p h p 2r mh p
a=lb= 34.78 mm

4.63 N/mm2

K- coeficient de repartizare a fortei intre bucsa si piciorul bielei

K=
Ep= Eb=

E pah p h pE paE bah b

210000 N/mm2 115000 N/mm2

0.8

in fibra interioara:

' A=

6r h 1 2M a m p K Fn = ah p h p 2r m h p
N/mm2

4.63 N/mm2

'A adm= 150,,,450

Tensiuni produse de presiunea dintre bucsa si picior: Se adopta m= 0.01 mm 0.03

t =d i bs b T T 0 =
bs= b= T= T0= = 18*10-6 10*10-6 1/K 1/K 373 K 298 K 0.3 coeficientul lui Poison

P f=

m t

d i

d e2 d i d e d i
2

d i d eb d i d eb
2 2 2 2

Eb

E bs

11 N/mm2

Eforturile unitare: in fibra interioara:

d 2 d 2 e i i= P f = d 2 d 2
e i

87.89 N/mm2

in fibra exterioara:

2 d 2 i e= P f d 2 d
e

=
i 2

76.89 N/mm2

Coeficientul de siguranta conform ciclului simetric de incarcare:

n=

1t k a m

-66

n adm=

2,5,,,5

-1t - rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric -1t= k - coeficientul de concentrare k= = = = 1 0.85 coeficient de concentrare 0.75 coeficient de calitate a suprafetei 0.16 coeficient ce depinde de caracteristica matarialului Efortul unitar maxim si minim in fibra interioara: 350 otel aliat

mx a mx a m in m in

= i ' A= = = e ' A= = mx m a in m= = 2 m= a m in a = mx 2 a=
Deformatia piciorului:

-92.52 N/mm2

-81.53 N/mm2

-87.02 N/mm2

5.5 N/mm2

p=

8F ipr 2 c 90o
m

10 E bI

8758066.99

ah 2 I = p= 12

107.54 mm2

I - momentul de inertie al suprafetei sectiunii piciorului

Corpul bielei Corpul bielei se calculeaza la oboseala fiind supus la: - intindere de forta de inertie maxima a maselor aflate in miscare de translatie; - la compresiune de rezultanta dintre forta maxima a gazelor si forta de inertie.

Dimensiunile caracteristice

mm 24.7 mm 33.35

H II =0.7 3d e b= H III=1.3 5H II=

Calculul la oboseala: Corpul bielei este supus la intindere de forta de inertie maxima: Fjmax= si la comprimare de forta: F=Fgmax+Fjmax= 49544.14 12023.1 N N

Efortul unitar la comprimare in sectiunea I-I sau II II:

49.41 mm2

A= 2 H II 3 B=
kf= 1.12 1123.12

1 2 = f = k f
Efortul unitar de intindere:

F = A
N/mm2

N/mm2

t=

j mx a

243.35 N/mm2 N/mm2 1123.12 243.35

mx = f = a m = t = in
Coeficientul de siguranta:

N/mm2

2 max m= max = 2

a=

max max

439.89 N/mm2 683.24

n=

1t k m a
n adm= 2,,,2,5

0.44

Capul bielei Capul bielei se verifica la incovoiere sub actiunea momentului dat de fortele de inertie ale maselor in miscarea de translatie si a maselor in miscarea de rotatie,care se afla deasupra planului de separare dintre corp si capac:

Ipoteze de calcul: corpul bielei este o bara curba continua. sectiunea cel mai mult solicitata e sectiunea incastrare. capul bielei are sectiunea constanta,de diametru mediu egal distanta dintre axele suruburilor. forta de intindere e distribuita pe jumatatea inferioara a capacului dupa o lege sinusoidala. cuzinetul se deformeaza impreuna cu capacul,preluand o parte din efortul proportional cu momentul e inertie al sectiunii transversale.

Calculul coeficientului de intindere Forta care intinde capul bielei: Capul bielei se verifica la intindere sub actiunea fortei de inertie,Fjc:

F jc=R2[ m pm Ib 1 m2 bm c p ] =
mp - masa pistonului mcp - masa capacului mcp= 0.2 kg

-15801.08 N 0.14 kg

mIb, mIIb - repartizarea masei bielei pe cele doua componente

Efortul unitar de strangere in fibra interioara in sectiunea I-I: Se adopta umatoarele dimensiuni: grosimea cuzinetului: latimea cuzinetului: latimea capului: grosimea capacului: grosimea capului bielei: diametrul interior: gcuz= hcuz= hcp= gcp= hc= dc= 2.4 mm 53.21 mm 28.22 mm 45.69 mm mm 56.4 mm

= F jc

0, 023d c 1 Ic W cp I cp

0,4 = A cp Ac
-190.59 N/mm2

adm= 160,,,300

N/mm2

Icp, Ic - momentul de inertie ale capacului si cuzinetului, Acp, Ac - ariile sectiunilor, Wcp - momentul de rezistenta al sectiunii capacului. aria sectiuni capacului:

Ac p=h c pg c p=
aria sectiunii cuzinetului:

127.7 mm2

Ac =h c u g c u z= z
momentul de inertie al cuzinetului:

127.7 mm2

I c=

h cuzg 3 12

cuz

61.3

momentul de inertie al capacului:

I cp =

h cpg 3 12

cp

30130.74

modulul de rezistenta la incovoiere al sectiunii capacului:

W cp=

h cpg 3 cp 6

mm2

60261.48

Coeficientul de siguranta pentru ciclul pulsator

n=2
n adm= 2,5,,,3 Deformatia

1 t m a x 1

0.55

0.0 0 2F jcl 3p 4 E I c pI c

-5.02 <0,005mm

Calculul suruburilor de biela Calculul la intindere: Suruburile de biela sunt elementele cele mai solicitate mecanic din motor. Sunt solicitate de doua forte: Suruburile sunt solicitate de forta de strangere prealabila (Fsp) si de forta de inertie a maselor in miscare rotativa (Fjc). z= 2 numarul suruburilor de biela.

R2 F jc= m m 1 m2 bmc p ]= z [ p Ib
Forta de prestangere

-7900.54 N

F sp =2. 5F jc =
Forta maxima de intindere a unui surub:

-39502.69 N

F m a=F s pF j c= x
Forta minima:

-40687.77 N

- caracterizeaza elasticitatea si rigiditatea pieselor imbinate = 0.15

Coeficientul de siguranta pentru ciclul asimetric

F min = F sp =

-39502.69 N

n=

1 t k a m

2.36

-1t= k= = = = n adm= 1,25,,3 Pentru ciclul ondulatoriu

340 N/mm2 4 1 1.5 0.2

n=

c k a
m

2.68

c= n adm= 2,5,,,4

735 N/mm2

Diametrul fundului filetului: c1= c2= 1.3 factor ce tine seama de solicitarea la rasucire. 1.5 factor ce tine seama de curgerea materialului. Cc= 3

df=

c F 4 c c 1 sp = c2 c

13.34 mm

Diametrul partii nefiletate a surubului:

d n=

F p 4 c c s = c
mm2

14.33

Verificarea la oboseala:

A s=

d 2 f 4

139.74 N/mm2

m = in

Fs As

-282.69 N/mm2

min =

ps

As

-291.17

 min =
Calculul arborelui cotit

As

In procesul de lucru arborele cotit preia solicitarile variabile datorate fortei de presiune a gazelor si fortei de inertie a maselor in miscare de translatie si de rotatie, solicitari care au un caracter de soc. Aceste forte provoaca aparitia unor tensiuni importante de intindere, comprimare, incovoiere si torsiune. In afara de acestea, in arborele cotit apar tensiuni suplimentare cauzate de oscilatiile de torsiune si de incovoiere. La proiectarea arborelui cotit se vor alege solutii care sa asigure o rigiditat maxima. Pentru atingerea acestui deziderat la cele mai multe construct fusurile paliere se amplaseaza dupa fiecare cot, diametrele acestora se maresc, iar lungimile acestora, de asemenea aceste masuri fac posibil marirea dimensiunilor bratelor.

Alegerea dimensiunilor arborelui cotit

lungimea cotului:

l =1 . 15D=

108.1 mm

diametrul fusului palier:

d p =0 .7 5 D=
l p=0 . 5d p =

70.5 mm

lungimea fusurilor palier: intermediare:

35.25 mm

extreme sau medii:

l p=0. 6 5 p= d
d m=0 . 60D=

45.83 mm

diametrul fusului maneton:

56.4 mm

lungimea fusului maneton:

l m=0. 55d m =

31.02 mm

diametrul interior:

d in=0.65d m=

36.66 mm

grosimea bratului:

h=0 .3d m =
=0.08d m= b=1 . 7d m=
dimensiunile boltului: grosimea boltului

16.92 mm

raza de racordare:

4.51 mm

latimea bratului:

95.88 mm

h=0 . 32d m=
a= lp 2 h = 2

18.05 mm

lungimea boltului:

31.37 mm

Calculul la oboseala Verificarea se face la rezistenta ca pentru o grinda static nedeterminata in urmatoarele ipoteze: se izoleaza o portiune cuprinsa intre mijlocul a doua paliere vecine, care lucreaza in conditile amplitudinilor maxime ale momentelor de incovoiere si de torsiune si a fortelor variabile ca semn; se considere aceasta portiune ca o grinda simplu rezemata; reazemele sunt rigide si punctele de aplicare a fortelor se gasesc in planele de simetrie ale cotului; in reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune Mpi, egal cu suma momentelor coturilor care preced cotul de calcul, iar in reazemul din dreapta actioneaza momentul Mp(i+1).

Calculul fusului maneton Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Momentul incovoietor in planul Mz si in planul perpendicular pe acesta Mt

Schema de calcul a reaciunilor n reazeme in planul z:

M z =0,5lA z z br z cg 0,5l a =

27053.97 Nm

A z=0 ,5 zz b rzc g=
Z eg =mcgr 2 =
2 mcg =

-2034.28 N

-7284.13

a h 2 = 3

0.8 g

Zbr= Z= in planul t:

8735.32 N 19235.02 N

M t =0,5l mA z =

-31551.73 Nm

Momentul rezultant:

M i = M 2M 2=
z t

41562.35 Nm

Momentul de incovoiere care actioneaza in planul orificiului de ungere:

M n = M z cos M t sin =
= Eforturile unitare: maxime: 18

41559.14 Nm

max =
d W p= 16
minime:

M i max W

=
mm2

42.59 N/mm2

p2

975.91

min =

M imim W

=
=

-42.59 N/mm2

Coeficientul de siguranta la incovoiere pentru ciclul simetric

n =

1t a m a

3.37

otel aliat -1t= = = = a= Verificarea la torsiune momentul de torsiune: 500 N/mm2 2 0.8 0.7 0.09

M r = M pi F tR=
Mpmax= Mpmin= Ftmax= 450.69 -498.37 9856.36

963.22 pt. max -985.21 pt. min

Ftmin=

-9362.3

Eforturile de torsiune

mx = a m = in

M r mx a WP

160 N/mm2

Mrm in = W P

-163.65 N/mm2

d mi W p= d 3 1 = m 16 dm

0.25

6.02 mm2

= Coeficientul de siguranta

n =

1t a m otel aliat
320 N/mm2 2 0.7 1.4 0.1

3.6

-1t= = = = a= Coeficientul de siguranta global

n=

n n

n 2 n2

2.46

n adm= 3,,,3,5

Fusul palier Fusurile paliere sunt supuse la torsiune si incovoiere. Deoarece ele au latimi mici, momentele incovoietoare sunt reduse, motiv pentru care calculul se face numai la torsiune.

Fusul palier A: Mmax= Mmin= 653.23 N*mm 12.36 N*mm

W p=

d 3 p 12

91735.19 mm2

Eforturile unitare:

max =

M max W
p

=
0.01 N/mm2

min =

M min W
p

=
1

0 N/mm2

Coeficientul de siguranta pentru ciclul simetric

n =

v m

3.81

-1= = = = n adm= 3,,,3,5

280 N/mm2 2.5 1.25 0.1

max min m= = 2 max min v= = 2

presiunile maxime in fusurile manetoane si in fusurile paliere: Rm= Rp= 20369.31 N 14879.36 N

0 N/mm2

0 N/mm2

Calculul arborelui cotit la presiune specifica si incalzire:

p m max=

Rm = d ml m

11.64 N/mm2

p p max=

Rp d pl pi

5.99 N/mm2

presiunile specifice medii in fusurile manetoane (p mmed) si in fusurile paliere (p pmed) : Rm med= Rp med= 9865.45 N 4985.36 N

p mmed=

Rm

d ml m Rp p pmed = = d pl pi
70,,,150

5.64 N/mm2

2.01 N/mm2

pm adm=

pp adm= 45,,,150 coeficientul de uzura pentru verificarea la incalzire a fusului maneton si a fusului palier:

d n k m = p mmed m = 60

3219383.49

d pn k p = p pmed = 60

5097931.85 N/mm2

n- turatia motorului - coeficientul care ia in considerare ascilatiile bielei= 1.04

Calculul de rezistenta al pieselor mecanismului de distributie Mecanismul de distributie este un subsistem al motorului cu ardere interna care asigura realizarea sistemuluidde gaze dintre cilindru motor si mediul exterior, respectiv umplerea cilindrului cu incarcatura proaspata si evacuarea produselor de ardere. Aceasta functie este realizata prin deschiderea si inchiderea periodica a orificiilor de admisie si evacuare. Dimensiunile supapelor: Diametrul mare al talerului pentru supapa de admisie:

d ad =0. 50D=
pentru supapa de evacuare: Diametrul canalului: admisie evacuare Lungimea fetei:

47 mm 39.48 mm

d ev =0 . 42D=

d c=0.8 6d a d= 5 d c=0.8 6d e v= 5
b=0 . 09d cad=

40.66 mm 34.15 mm

admisie

4.09 mm

evacuare Grosimea talerului:

b=0 . 09d cev=

3.55 mm

admisie evacuare Raza de racordare la tija:

l =0 .11d cad= l =0 . 11d cev =

rc =0. 25d cad = r c =0. 25d cev=

4.47 mm 3.76 mm

admisie evacuare Diametrul tijei

15.04 mm 12.63 mm

supapa actionata indirect: admisie evacuare

=0 . 16d cad = =0 . 16d cev =

8.93 mm 6.32 mm

supapa actionata direct: admisie evacuare Lungimea supapei: admisie evacuare Grosimea radiala a scaunului supapei:

=0 .30d cev= =0 . 30d cad= l=3d c a d=

14.1 mm 11.84 mm

141 mm 121.99 mm

l=3.0 d c e=v 9

Inaltimea maxima de ridicare:

S s a=0.1 1d a d=
h max=0. 18d cad=

5.17 mm

admisie evacuare Aria sectiunii efective de trecere

8.46 mm 7.11 mm

h m ax=0.18d cev=

Ac = d 2 2 = 4 c

1235.5 mm2

Viteza de curgere a gazelor pentru hmax

admisie:

D 2 W s=W m = 4A s m ax

99.59 m/s

viteza medie a pistonului Wm= admisie evacuare 12.3 m/s Ws= Ws=

70,,,90 80,,,100 1080.52 mm2

Asm a=hm a d c c ohs i nc o2 s= s x x

h= = 6 mm 45

evacuare:

D 2 W s=W m = 4A s m a x

99.59 m/s

Asm a=hm a dx c c ohs i nc o2 s= s x

= h= 45 6 mm

857.14 mm2

Determinarea profilului camei

Raza cercului de baza admisie:

r sa0= 1.5..... 2 h sam ax=

16.92 mm

evacuare:

r s e0= 1.5.....2 hs em a = x
=0.5132=

12.08 mm

Unghiul RAD: Inaltimea maxima de ridicare

66

admisie:

evacuare: Raza cercului lateral

h sam a x hc a= = 1.5 h
hce=
se m ax

4.23 mm

1.5

3.55 mm

admisie:

r1a=14h ca= r1 e =14h ce= H a=r sa 0h ca =

H e =r se 0 h ce = G a =r 1a r sa 0 = G e =r 1 e r se 0 =

59.22 mm

evacuare:

49.74 mm 21.15 mm

8.53 mm

76.14 mm

61.83 mm

Raza cercului de varf

r 2a =

2 H 2 aG 2 ar1a 2H aG acos deg = 2[ H a G acos deg r 1a ]

18.18 mm

Raza maxima a cercului de varf

cos deg r 2 max =r sa 0 h ca = 1cos deg

Deplasarea tachetului = 60 grd

15.74 mm

hT 1= r1 ar s a0 1c o s d e g =

21.15 mm

D= r sa0 hca r 2a=

hT 2=hs am a D 1c o sd e g = x
Unghiul :

2.97 mm

-38.54

==
V T =0.5 r 1 ar s a0s in d e g =

Viteza tachetului

21.88 mm/s

Acceleratia tachetului

aT =0.5 2 r 1 ar s a0 c o s d e g =

5.29 mm/s2

Profilul camei fara soc polinomial Metoda polinomial W. Dulley consider pentru fiecare poriune a camei o variaie a acceleraiei de tip polinomial avnd termenii polinomului de grade corespunztoare unei progresii aritmetice.

h=hT m a1 x

q , r , s C i i = i=2 ,p,

V =hT k iC i i1 = m ax i=2 ,p , q ,r , s j=hT

m ax

p,q,r,s sunt exponeni succesivi determinai n progresie aritmetic de raie p-2;

k 2 i i1C i i2 = i=2 ,p , q , r , s

j este unghiul curent al camei considerat de la vrful acesteia; f este unghiul total al profilului camei; C2 , C p , Cq , Cr , Cs sunt constante ce se determin din condiiile iniiale. Acetia au urmtoarele expresii

pqrs = p2 q2 r2 s2 2qrs C p= = p2q p r p s p C 2= C q= C r= 2prs = q2 q prq sq

2pqs = r2 r p rq sr 2pqr C s= = s 2 s p sq sr

Exponentul fi [grd] 0 -10 -20 -30 -40 -50 -60 p 6 8 10 12 14 16 18 Cp 3.28 1.87 1.29 0.99 0.79 0.66 0.57 Cq -2.95 -1.6 -1.08 -0.81 -0.64 -0.51 -0.45 q 10 14 18 22 26 30 34 Cr 1.41 0.75 0.5 0.37 0.29 0.22 0.21 r 14 20 26 32 38 44 50 Cs -0.27 -0.14 -0.1 -0.07 -0.06 -0.03 -0.04 Valorile sunt trecute in tabelul de mai jos: psi omega Curba [grd] 60 [1/s] 418.88 I II III IV V VI VII s 18 26 34 42 50 60 66 C2 -2.46 -1.87 -1.62 -1.48 -1.39 -1.33 -1.28 Hmax [mm] 8.46 2 2 2 2 2 2 2

h [mm] 8.46 8.02 6.94 5.34 3.26 0.95 0

v [mm/s] 0 2111.92 3649.45 4983.39 6079.21 5429.88 0

a [mm/s^2] -6662250 -5065995.1 -4357982.03 -3830830.07 -2287630.87 9607767.9 451895361.33

RIDICAREA SUPAPEI
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 -70 -60 -50 -40 fi [grd] -30 -20 -10 0

Calculul la rezistenta a pieselor mecanismului Masele reduse ale mecanismului sistem fara culbutor

1 md =m s mt mr mT = 3
md adm= 20,,,30 g/cm2 ms= mt= mT= mr= CALCULUL ARCULUI DE SUPAPA Dimensiunile arcului: 20 g/cm2 1 2 4

24.33 g/cm2

masa supapei masa talerului pentru arc masa tachetului masa arcului

D r =0. 8d ca=
Diametrul sarmei

32.52 mm

Efortul la torsiune

1D r d= = 7
Dr 0 . 5 d = = Dr 0 . 5 d

4.65 mm

1.15

= coeficient care depinde de raportul Dr/d

= 8F r

Dr d
3

120.05 N/mm2

 adm= 300,,,600

forta arcului:

F r = KF j=
70 N 1.8 coeficient de rezerv care ia n considerare

126 N

Fj= K=(1,6..2,0)

supraturaiile sau vibraiile arcului sub aciunea crora fora Fr poate varia n limitele foarte largi Sageata maxima Se adopta: fmax= Numarul de spire 14

df m ax i r = G = D r
G=(0,8 ,,, 0,83)*105 N/mm2 G= Numarul total de spire:

6 spire

80000 N/mm2

i=i r 2 ...3 =

Pasul spirelor: se alege astfel ca la deschiderea complet a supapei ntre spirele arcului s rmn un joc

Pasul spirelor pentru arcul n starea liber :

m in= 0 ,5..0 ,9=

t= d f max ir

0.5 mm

min =

7.48 mm

Lungimea arcului la deschiderea complet a supapei va fi:

l m in =idi rm in=
Lungimea arcului la nchiderea supapei rezult:

40.17 mm

Lungimea arcului n stare liber devine:

l 0 =l minh max =
max =

48.63 mm

l l =l min f

54.17 mm

Calculul arborelui de distributie

Fora maxim care solicit arborele de distribuie este transmis de la supapa de evacuare la nceputul perioadei sale de deschidere. Fora maxim de inerie va fi:

F j =md j 1m a x=
1m a x

24.33 N

Fora gazelor se calculeaz pentru diferena de presiune care acioneaz asupra supapei: d 2 e 24.36 N F g= p p e =

de - diametrul exterior al supapei de evacuare p - presiunea din cilindru pentru poziia dat a camei= pe - presiunea n conducta de evacuare= Fora sumar care acioneaz pe cam este: 5 daN/cm2 0.09 N/mm2

F T = F rF j F g =
m ax

174.69 N

Eforturile unitare de strivire pe suprafeele de lucru ale camei tachetului: pentru tachet plan:

F TE =0 ,4 1 8 = br
b= r= E= 29.2 mm 40 mm 210000 N/mm2 latimea camei

74.08 N/mm2

raza de curbura a profilului camei de tandenta cu tachetul modul de elasticitate transversal

Sgeata de ncovoiere Se determin deoarece arborele trebuie s fie suficient de rigid pentru ca ncovoierea s nu manifeste influene eseniale asupra funcionrii mecanismului de distribuie

f =6 ,8
Se masoara pe desen: = l= l1= d=

F Tl 21l 1 2 1 Eld
4 4

4 mm 19.61 mm 34.53 mm 19.94 mm

f adm= 0,05,,,0,1

Solicitarea de torsiune De la fiecare cam, atinge de obicei valoarea maxim la sfritul primei perioade de ridicare a supape, cnd punctul de tangen este cel mai ndeprtat de axa tachetului.

M m a x= F rF j m a xO B=
1
OB= Calculul tachetului const n verificarea presiunii specifice pe suprafaa lateral 20.81 mm

3128.44 Nm

q max =
d0 = l=

6M max d 0l 2

1.26

41.43 mm 19 mm

diametrul tachetului lungimea tachetului

VITEZA SI ACCELERATIA
7000 6000 5000 4000 200000000 3000 2000 1000 0 -70 100000000 0 -100000000 -60 -50 -40 -30
fi [grd]

500000000 400000000 300000000

-20

-10

D Dm= 1 2

ed