Proiect Ambreiaj

PROIECT DE SEMESTRU LA DISCIPLINA
CALCULUL ȘI CONSTRUCȚIA
AUTOVEHICULELOR
-Ambreiajul-
STUDENT:
GRUPĂ:
AN:
SPECIALIZARE: Autovehicule rutiere
UNI VERSI TATEA TEHNI CA
FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI
Cuprins
1. Introducere………………………………………………………………………………………3
1.1. Cerinte impuse ambreiajului………………………………………………………………….4
1.2. Clasificare…………………………………………………………………………………….5
1.3. Tipuri de ambreiaj…………………………………………………………………………….7
2. Memoriu justificativ de calcul………………………………………………………………...12

2.1. Dimensionarea garniturilor de frictiune……………………………………………………..13
2.2. Calculul arborelui ambreiajului……………………………………………………………...14
2.3. Calculul arcurilor amortizorului de oscilatii torsionale……………………………………...15
2.4. Calculul arcului de tip diafragma…………………………………………………………….16
2.5. Calculul placii de presiune…………………………………………………………………...18
2.6. Calculul niturilor de fixare disc de presiune pe carcasa……………………………………..18
2.7. Calculul mecanismului de actionare………………………………………………………...19
3. Reglarea, intretinerea si reparare ambreiajului…………………………………………….20

3.1. Reglarea ambreiajului……………………………………………………………………….20
3.2 Intretinerea ambreiajului…………………………………………………………………….20
3.3. Defecte in exploatare ale ambreiajului……………………………………………………...21
3.3. Repararea ambreiajului……………………………………………………………………...22
Bibliografie
24……………………………………………………………………………………….…2
4
MOLDOVAN LORAND Pag. 2 | 24

1. Introducere
Pentru a intelege necesitatea ambreiajului trebuie sa ne raportam la modul in care functioneaza

un autovehicul. Incepem asadar cu motorul cu ardere interna (MAI) care are o plaja limitata de putere
iar din aceasta cauza pentru a se obtine o variatie a vitezei rotilor autovehiculului este necesar un
sistem de transmisie a puterii dezvoltate de motor. Cu ajutorul trasmisiei motorul reuseste sa
functioneze in conditii optime la diferite turatii iar prin schimbarea vitezei se asigura o viteza variata la
rotile motoare.
Schimbarea vitezelor intr-o transmisie manuala nu este deloc simpla deoarece pentru realizarea
acestei manevre presupune ca puterea ce este transmisa de motor trebuie sa fie intrerupta iar oprirea
motorului la fiecare schimbare a vitezei nu ar fi deloc practic, aici intervenind ambreiajul.
Acesta este un mecanism prin care se intrerupe circulatia puterii de la motor spre transmisie
fara a fi necesara oprirea motorului.Principala componenta a ambreiajului este un disc de frictiune
fixact pe volanta motorului. Daca discul este apasat de catre o forta externa spre volant, acesta se va
roti impreuna cu volantul din cauza fortelor de frictiune. Arborele de intrare al cutiei de viteze este
conectat la disc astfel incat atunci cand asupra discului se exercita o forta acesta se roteste impreuna cu
volantul si transmite miscarea cutiei de viteze de unde ajunge la rotile motoare.
Forta necesara apasarii discului de frictiune este asigurata prin intermediul unei placi de
presiune cu un sistem de arcuri. Carcasa placii de presiune este fixata pe volant cu suruburi de fixare
astfel placa de presiune apasa discul de frictiune pe volant si transmite puterea motorului.
Pentru realizarea schimbuui de viteze in mecanismul ambreiajului este introdus inca un element:
un arc de tip diafragma. Acest arc este fixat pe placa de presiune fiind pozitionat intre placa presiune si
carcasa acesteia.Astfel cand arcul de tip diafragma este apasat acesta va trage inapoi placa de presiune
care nu mai exercita forta pe discul de frictiune si implicit nu se mai invarte cu volanta deci nu se mai
transmite rotatia motorului mai departe spre transmisie. Aceasta forta de apasare este transmisa de
conducatorulu autovehiculului prin apasarea pedalei de ambreaij care este conectata la ambreiaj cu un
sistem de parghii. In timpul apasarii pedalei de ambreiaj soferul executa manevra de schimbare a
vitezei dupa care elibereaza pedala, sistemul de ambreiere revenind la pozitia initiala in care se
transmite puterea de la motor spre rotile motoare. (sursa YouTube)

Fig.1 Partile ambreiajului
1.1. Cerinte impuse ambreiajului
Motorului se decupleaza de transmisie atunci cand:

−se porneste din loc automobilului
−in timpul mersului la schimbarea treptelor de viteza
−la franarea automobilului pentru viteze mai mici decat cele corespunzatoare mersului in gol a
motorului
−la oprirea aotovehiculului cu motorul in functiune
Motorul cu ardere interna nu porneste in sarcina iar din aceasta cauza trebuie realizata o cuplare
progresiva a arborelui motor cu arborele principal al cutiei de viteze aceasta deoarece arborele cotit
are o turatie mai mare fata de restul transmisiei care nu are turatie. Se avita astfel cuplare brusca care
ar produce solicitari mari in transmisie ce pot sa conduca la ruperea danturii rotilor dintate in
angrenare.
Cuplarea progresiva a motorului cu transmisia este necesara in cazurile:
−la pornirea din loc a automobilului
−dupa schimbarea treptelor de viteza
a)Conditii impuse ambreiajului la decuplare:

−sa permita decuplarea completa si rapida a motorului de transmisie
−efortul actionarii decuplarii ambreiajului sa fie redus din partea conducatorului
b)Conditii impuse ambreiajului la cuplare:
−sa asigure o cuplare progresiva ,pentru a evita pornirea brusca din locreducand astfel socurile din
organele transmisiei

−sa permita eliminarea caldurii care se produce in timpul procesului de cuplare la patinarea
ambreiajului
−sa asigure in stare cuplata o imbinare perfecta fara patinare (in timpul mersului) intre motor si
transmisie
c)Conditii generale impuse ambreiajului:
-sa aibe o durata lunga de serviciu si o rezistenta la uzura cat mai mare
-sa aibe masa proprie cat mai mica
-sa ofere siguranta in functionare
-sa aibe o constructie simpla si dimensiuni reduse
-sa fie usor de intretinut
1.2. Clasificare
Ambreiajele utilizate la automobile se clasifica astfel:
a)Dupa principiul de functionare in:

1) ambreiaje mecanice
2) ambreiaje hidrodinamice
3) ambreiaje electromagnetice
4) ambreiaje combinate
Ambreiajele cele mai raspandite la automobile sunt cele mecanice la care legatura intre
partea conducatoare si partea condusa se realizeaza prin intermediul fotei de frecare .
In cazul ambreiajelor electromagnetice legatura dintre partea conducatoare si partea condusa
se face prin pulbere magnetica. Unele automobile sunt echipate cu ambreiaje combinate cum ar fi:
hidraulic –mecanic, electromagnetic-mecanic, centrifugal –mecanic.
b) Dupa forma suprafetei de frecare si directia de aplicare a fortei de apasare exista:

1) ambreiaje cu discuri(forta axiala)
2) ambreiaje cu tamburi(forta radial)
3) ambreiaje conice(forta radial-axiala)
c) Dupa modul de realizare a fortei :

1) ambreiaje cu arcuri
2) ambreiaje cu parghii
3) ambreiaje electromagnetice
d)Dupa natura frecarii ambreiajelor pot fi:

1) ambreiaje cu frecare uscata
2) ambreiaje cu frecare umeda
e)Dupa tipul mecanismului de comanda ambreiajele pot fi cu comanda:

1) mecanica

Fig.2
2) hidraulica
Fig.3
3) pneumatica
4) electrica.

1.3. Tipuri de ambreiaj
1.Ambreiaj monodisc simplu cu arcuri periferice
Fig.4
1-arbore cotit; 2-disc de frictiune; 3-volant; 4-surub de fixare; 5-disc de presiune; 6-carcasa
ambreiaj; 7-parghie de debreiere; 8-manson; 9-arbore ambreiaj; 10-arc de presiune.
Partile componente ale ambreiajului se grupează in: organe conducătoare, organe conduse si
mecanismul de comanda .
Organele conducătoare sunt:volantul 3, carcasa 6, discul de presiune 5, arcurile de presiune 10
si pârghiile de declupare 7 .
Organele conduse ale ambreiajului sunt : discul condus 2 si arborele ambreiajului 9.
Mecanismul de comanda se compune din: manşonul de debreiere 8 si pedala ambreiajului.
Discul de presiune este nu este atasat de volant si se poate deplasa axial. Arcurile de presiune
care realizează forţa de apăsare a suprafeţelor de frecare , sunt aşezate intre discul de presiune si
carcasa ambreiajului . Pârghiile de debreiere sunt prevăzute cu doua puncte de articulaţie: unul in
discul de presiune si celalalt in carcasa .
Discul condus este aşezat intre volant si discul de presiune, putând sa se deplaseze axial pe
arborele ambreiajului prevăzut cu caneluri la fel ca si butucul discului . Pe discul condus sunt fixate
prin nituri doua garnituri de frecare ce au un coeficient de frecare mare .
Cand se efectueaza debreierea, se apasă pedala ambreiajului tija deplasanduse spre dreapta iar
furca de debreiere împinge manşonul de debreiere spre stânga. Rulmentul de presiune apasă pe
capetele interiore ale pârghiilor de declupare , iar acestea se rotesc in jurul punctelor de articulaţie de
pe carcasa.In felul acesta, pârghiile de debreiere deplasează discul de presiune spre dreapta ,

comprimând arcurile . Deoarece discul condus nu mai este apăsat asupra volantului , transmiterea
momentului de la motor la cutia de viteze se întrerupe .
La ambreiere ridicând piciorul de pe pedala , furca de debreiere este readusa in poziţia iniţiala
de către un arc de readucere si o data cu ea si rulmentul de presiune astfel momentul produs de motor
se transmite in cutia de viteze.
2.Ambreiaj monodisc cu arcuri periferice
Fig.5
1-volant; 2-disc de presiune; 3-disc condus; 4-butuc; 5-arborele ambreiajului; 6-carcasa
ambreiajului; 7-arcuri de presiune; 8-manson; 9-rulment de presiune; 10-parghii de decuplare;
11-ax; 12-ax; 13-rulment; 14-coroana dintata.
La ambreiajul monodisc cu arcuri periferice suprafeţele de frecare sunt formate din faţa
frontală a volantului 1 şi a discului de presiune 2, care acţionează asupra discului condus 3.Discul
condus căptuşit cu material de fricţiune este fixat pe butucul său 4, iar acesta este asamblat prin
caneluri pe arborele ambreiajului 5. Intre carcasa ambreiajului 6 şi discul de presiune sunt montate
arcurile de presiune 7. Ambreiajul este permanent cuplat sub acţiunea arcurilor de presiune. Pentru
decuplare, manşonul 8 deplasează spre stânga rulmentul de presiune 9, care roteşte pârghiile de
decuplare 10 în raport cu axul 11, depărtând în acest fel discul de presiune de cel condus. Pârghia de
decuplare se fixează în două puncte prin axul 12, în urechile discului de presiune şi prin axul 11 în
carcasa ambreiajului. Arborele ambreiajului se fixează cu un capăt în volant prin rulmentul 13.
Volantul este prevăzut în exterior cu coroana dinţată 14 utilizată la pornirea motorului.

3.Ambreiaj centrifugal
Fig.6
Ambreiajele centrifugale folosesc pentru cuplare si decuplarea fortei centrifuge, iar pentru
obtinerea fortei de apasare dintre suprafetele de frecare utilizeaza arcurile periferice. Forta centrifuga
se utilizeaza mai rar pentru creerea fortei de apasare dintre suprafetele de frecare.
Pe volant este fixat discul 8, prin intermediul caruia este solidar la rotatia cu volantul si discul
de presiune. Contragreutatile au puncte de articulatie fixe pe discul 8, fiind in legatura si cu discul
reactiv, care la randul lui rste solidar cu discul de presiune.
Cand motorului atinge o anumita turatie , contragreutatile incep sa se roteasca in raport cu
punctul de articulatie din discul 8, deplasand spre stanga discul reactiv si comprimand arcurile. In
acelasi timp arcurile de presiune montate intre discul reactiv si discul de presiune produc cuplarea
ambreiajului. Cu cat turatia motorului este mai ridicata cu atat contragreutatile se indeparteaza mai
mult de axa ambreiajului si apropie discul reactiv de discul de presiune, marind comprimarea atat a
arcurilor 2 cat si a arcurilor de presiune. Cu cat arcurile de presiune sunt mai comprimate, forta de
apasare asupra discului de presiune creste, si momentul de frecare al ambreiajului creste si el. Pentru
limitarea momentului de frecare al ambreiajului contragreutatile au niste opritori in volant. Turatia la
care contragreutatile se sprijina in volant corespunde sfarsitului cuplarii ambreiajului.

4.Ambreiaj monodisc cu arc de tip diafragma
Fig.7
1-arbore cotit; 2-disc de frictiune; 3-volant; 4-surub de fixare; 5-disc de presiune; 6-carcasa
mecanismului ambreiaj; 7-stift; 8-parghie de depreiere; 9-arc central de tip diafragma; 10- arberele
ambreiajului.
Când este apăsată pedala de ambreiaj prin intermediul pargiei 8 si a unui rulmentul de presiune se
transmite forta spre arcului diafragmă 9 care prin intermediul ştifturilor 7 ridică placa de presiune 5 de
pe discul de frictiune 2. Astfel se întrerupe legătura dintre arborele cotit 1 şi arborele de intrare în cutia
de viteze 10 realizanduse debreierea. Cand forta exercitata asupra pedalei de ambreiaj dispare,
sistemul revine la starea initiala in care se transmite momentul motor spre rotile motoare.

5.Ambreiaj mecanic electromagnetic.
Fig.8
1-volant; 2-disc de presiune ambreiaj mecanic; 3-indus electromagnetic; 4-disc de frictiune
ambreiaj mecanic; 5-electromagnet; 6-cuplaj cu gheara pentru frana de motor; 7-arbore primar cutie de
viteze; 8-contacte electrice rotitoare; 9-bobina excitatie; 10-carcasa ambreiaj
In cazul acestui ambreiaj combinat ambreiajul elecromagnetic asigura pornirea lina de pe loc
iar cel mecanic asigura decuplarea la schimbarea vitezelor.
Intr-un locas circular , prevazut in miezul de fier ,se afla bobina de excitatie 9 , alimentata cu
curent electric prin contactul electric 8. La trecerea curentului prin bobina de excitatie ia nastere un
câmp electromagnetic ,datorita caruia indusul 3 este impins spre discul de presiune al ambreiajului
mecanic 2 care va apasa discul de frictiune 4 pe volantul 1.Se transmite astefel momentul motor la
transmite cutiei de viteze prin intermediul arborelui 7 . Când curentul electric este întrerupt ,câmpul
electromagnetic dispare , indusul va fi îndepartat de discul de presiuneiar ambreiajul declupeaza
motorul de cutia de viteze .

2. Memoriu justificativ de calcul
Solutia adoptata este ambreiajul monodisc cu arc de tip diafragma intalnit si

la autovehiculul Ford Fusion care are urmatoarele date tehnice:
-greutatea totala : Ga=1140 kg
-putere maxima: Pmax=50 kW la turatie np=4000 rot/min
-moment maxim: Mmax=160 Nm la turatie nM=1750 rot/min
Fig.3 Ambreiaj Ford Fusion

Acest ambreiaj este compus din:
-pedala ambreiajului;
-tija de actionare;
-furca de actionare;
-manson de decuplare;
-rulment de presiune;
-arc de tip difragma;
-carcasa;
-disc de presiune;
-butuc;
-garnituri de frictiune;
-arbore de intrare.

2.1. Dimensionarea garniturilor de frictiune
1.Momentul de calcul al ambreiajului

Stabilirea momentului motor si a performantelor dezvoltate de acesta:
Se adopta coeficientul de siguranta : β := 1.25
Momentul de calcul al ambreiajului: M.c := β  M.max
M.c=200 Nm
2. Dimensionare, suprafete active, diametru interir/exteriorsi grosimi

a)Raza exterioara a garniturii de frictiune:
Raportul dintre raza exterioara a discului pentru ambreiajele de automobil: c=0.65
Coeficientul ce tine seama de tipul automobilului si de tipul ambreiajului: λ=2.5
Numarul suprafetelor de frecare: i=2
b)Raza interioara a garniturii de frictiune
c)Raza medie a garniturii de frecare
d) Marimea suprafetei de frecare a garniturii
e)Alegerea parametrilor discului de ambreiaj conform STAS 7793-67
Diametru exterior: D=225 mm

Diametru interior: d=150 mm
Grosime: g=3,5 mm
Raza medie a garniturilor de frecare

f)Verificarea discului de ambreiaj la uzura

Lucru mecanic de frictiune
g)Verificarea niturilor de fixare a garniturilor pe disc

1.Verificarea la forfecare
Raza cercului pe care sunt dispuse niturile: r.ng=R.med=95 mm
Numarul niturilor: Z.Ng=10
Sectiunea transversala a nitului:
Efortul unitar la solicitarea de forfecare:
Solicitarea adisibila: τ f < 300 daN/cm^2, niturile rezista la solicitarea de forfecare.
2.Verificare la strivire
Diametrul nitului: dng=6 mm
Lungimea partii active a nitului: lng=6 mm
Efortul unitar la solicitarea de presiune de contact:
Solicitarea admisibila τs< 800 - 900 daN/cm 2. Niturile rezista la solicitarea de presiune de contact.
2.2. Calculul arborelui ambreiajului
Tensiunea admisibila la torsiune: τ.ia=1200 daN/ cm^2

Diametrul interior al arborelui canelat:
Parametrii arborelui se aleg conform STAS 1769-86 :

Diametru exterior: D=28 mm

Diametru interior: d=23 mm
Verificarea arborelui
Numarul de caneluri:z=6
Inaltimea portanta a canelurii: h=2
Lungimea de îmbinare cu butucul discului condus: l=35
Verificare canelurii la strivire:
Solicitarea admisibila la strivire trebuie sa se incadreze in limitele 200…250 daN/cm^2.

Verificarea la forfecare:
Solicitarea admisibila la forfecare este cuprinsa intre limitele 200…300 daN/cm^2.
2.3. Calculul arcurilor amortizorului de oscilatii torsionale
Greutatea ce apasa puntea motoare:

Numarul arcurilor elementului elastic suplimentar Ze=4
Coeficientul de rezistanta la rulare: se considera drum asfaltat de calitate buna ϕ=0.8
Momentul capabil atingerii limitei de aderenţă la roţilor motoare ale automobilului:
Forta care solicita un arc:

Numarul arcurilor elementului elastic suplimentar Ze=4
Raza de dispunere a arcurilor: Re=38

Se adopta parametrii arcurilor elicoidale:

-diametrul sarmei: d.s=3 mm
-diametrul exterior al arcului: D.a=14 mm
-numarul total de spire : ns=6
-lungimea ferestrei: l.f=25 mm
Verificarea arcurilor la solicitarea de torsiune:
Limita admisibila pentru solicitarea la torsiune este 8000 .. 10000 daN/cm^2; arcurile rezista la
solicitarea de torsiune.
Verificarea niturilor de fixare a discului de butuc

Raza cercului pe care sunt dispuse niturile: r.n=50 mm
Numarul niturilor Z.N=6
Sectiunea transversala a nitului:
Efortul unitar la forfecare:
Solicitarea admisibila τ f < 300 daN/cm^2. Niturile rezista la solicitarea de forfecare.
Verificarea la strivire
Diametrul nitului : d.n=6 mm
Lungimea partii active a nitului se adopta: l.n=15 mm
Efortul unitar de presiune de contact:
Solicitarea admisibila τ s < 800 - 900 daN/cm^2. Niturile rezista la solicitarea de forfecare.
2.4. Calculul arcului de tip diafragma
Se adopta urmatoarele dimensiuni:

d1=216 mm diametrul maxim
d2=140 mm diametrul pana unde ajunge taietura
d3=32 mm diametrul bazei superioare
H=15 mm inaltimea arcului

H=2 mm grosimea arcului

S=3 mm grosime taieturii
z=10 numarul de brate
Forta de apasare pa discul de presiune este:
Forta ce revine unui sector din arc este:
Forta de debreiere pentru tot arcul respectiv un sector din arc este:
Forta de debreiere pentru un sector din arc este:
Eforturi unitare in sectiunile arcului diafragma:

f=1 mm sageata de prestrangere (f=0.24…1.7mm)
E=210000 modulul de elasticitate Young
k1, k2, k3 coeficienti de forma
Calculul deformatiilor datorita arcului disc:
Ψ=1.283 – coeficient de forma a bratului
Deformatia totala: q=q1+q2=2,421 mm

2.5. Calculul placii de presiune
Raza exterioara r.ed=Re+(3…5) mm

r.ed=112.5+5=117,5 mm
Raza interioara r.id=Ri-(3…5) mm
r.id=75-5=70 mm
Grosimea discului de presiune: h.d=11 mm
Coeficient care exprima partea din lucru mecanic preluat de discul de presiune: α=0.5
Caldura specifica a pieselor din fonta si otel: c=500 J/kg Celsius
Lucrul mecanic de patinare:
Densitate fonta: ρ=7800 kg/m^3

Forta de apasare pe discul de presiune:
R.med=93.6 mm=0.0095 m
F.a=F
Forta de prestrangere a arcului F1=5,168x10^3. F1mai mare decat Fa rezulta ca arcul de tip diafragma
dezvolta o forta sufiecienta pentru transmiterea momentului motor.
2.6. Calculul niturilor de fixare disc de presiune pe carcasa
Solutia constructiva aleasa: Fixare prin bride cu nituri

Numarul niturilor: Z.np=3
Raza de dispunere a niturilor: R.np=125 mm
Grosimea bridei: g=2 mm
Diametrul niturilor: d.np=6
Lungimea niturilor: l.nit=10 mm
Verificarea niturilor la forfecare

Efortul unitar de presiune de contact:
τ.fnp admisibila mai mica de 20 MPa.Niturile rezista solicitarii de forfecare.

Verificarea niturilor la strivire:
2.7. Calculul mecanismului de actionare
Pentru acest ambreiaj se adopta un sistem de actionare hidraulic.

Forţa necesară ce trebuie dezvoltată de tija pistonului din cilindrul receptor este dată de relaţia:
F.2=F.m
F.m=F=3008 N
Raportul de transmitere al sistemului:
D.c=30 diametrul cilindrului

D.p=20 diametrul pistonului
L1=200 mm; L2=45 mm; L3=120 mm; L4=70 mm
Forta de apasare asupra pedalei care trebuie sa fie intre 120-150 N la autovehicule:
Forta de apasare asupra pistonului din cilindrul pompei centrale este:
Cursa mansonului: S.m=4 mm

Cursa pedalei:

3. Reglarea, intretinerea si repararea ambreiajului
3.1. Reglarea ambreiajului
O reglare corespunzătoare a ambreiajului asigură funcţionarea acestuia fără patinare atunci

când pedala este liberă şi de asemenea decuplarea completă a acestuia la apăsarea pedalei cu întreaga
cursă. La majoritatea ambreiajelor, reglarea constă în respectarea jocului prescris între rulmentul de
presiune şi capetele pârghiilor de decuplare, joc care se asigură prin reglarea cursei libere a pedalei.
Un joc prea mare conduce la decuplarea incompletă a ambreiajului datorită cărui fapt
schimbarea treptelor de viteză se face anevoios şi cu zgomot, iar garniturile de fricţiune se uzează
prematur. Un joc prea mic duce la accentuarea uzurii rulmentului de presiune şi a capetelor pârghiilor
de decuplare şi reduce forţa de apăsare a arcurilor de presiune asupra discurilor.
Reglarea ambreiajului echipat cu mecanism de comandă mecanică se face prin modificarea
lungimii tijei care transmite mişcarea de la pedala la furca de decuplare. Această modificare de
lungime se face prin înşurubarea sau deşurubarea bucşei de reglaj care apoi este asigurată în poziţia
respectivă printr-o contrapiuliţă. Prin mărirea lungimii de lucru a tijei se micşorează cursa liberă a
pedalei, deci şi jocul dintre rulmentul de presiune şi pârghiile de decuplare.
Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face cu ajutorul unei rigle al cărei capăt se
sprijină pe podea, alături de pedala ambreiajului. Se deplasează prin apăsare pedala până la momentul
în care ambreiajul începe să decupleze. Acest moment se simte prin mărirea forţei necesare deplasării
în continuare a pedalei. Distanţa cu care s-a deplasat pedala reprezintă cursa liberă a pedalei şi se
citeşte direct în milimetri pe scara gradată a riglei. Ea trebuie să fie cuprinsă între 20—40 mm,
corespunzător unui joc de 2-4 mm între capetele interioare ale pârghiilor de debreiere (sau arcul
diafragmă) şi rulmentul de presiune sau între inelul de debreiere şi rulmentul de presiune, în funcţie de
tipul automobilului. Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face în mod diferit, în funcţie de
tipul mecanismului de acţionare. De obicei reglarea cursei libere a pedalei se face prin modificarea
lungimii tijelor care transmit mişcarea de la pedală la furca de decuplare la acţionarea mecanică. In
cazul ambreiajelor cu mecanism de acţionare hidraulic, cursa liberă a pedalei se reglează prin
modificarea lungimii tijei pistonului cilindrului receptor (după aerisire).
3.2. Întreţinerea ambreiajului
Jocurile din mecanismul de acţionare — materializate prin cursa liberă a pedalei şi a furcii de
debreiere — sînt necesare pentru asigurarea cuplării normale, înlăturării uzurii inelului de debreiere şi
a rulmentului de presiune. în timpul funcţionării, garniturile de frecare ale discului ambreiajului se
uzează, determinând deplasarea inelului de debreiere, împreună cu capetele pârghiilor pe care este

fixat, spre interior, în acest fel modificîndu-se jocul (în sensul măririi) dintre rulmentul de presiune şi
inelul de debreiere. Uzarea garniturilor poate fi compensată prin reglarea periodică a ambreiajului.
Reglarea poziţiei pârghiilor de debreiere se face numai prin demontarea ambreiajului. Pentru a putea fi
uşor manevrat, pedala ambreiajului trebuie să fie (în stare neacţionată) la o distanţă de 240—250 mm
faţă de nivelul podelei şi să aibă o cursă de acţionare de 190—210 mm. Verificarea cursei de acţionare
şi a cursei libere se recomandă să se facă cu ajutorul unei rigle gradate, aşezate cu un cap pe podea.
Între tija de acţionare şi pistonul pompei ambreiajului trebuie să existe un joc de 0,5— 1 mm, căruia îi
corespunde o cursă liberă, la pedală, de 3—6 mm. Reglarea jocului se realizează prin modificarea
lungimii tijei de acţionare.
Reglarea jocului b dintre rulmentul de presiune şi inelul de debreiere se realizează modificând
lungimea tijei de acţionare a cilindrului receptor astfel: îndepărtarea arcului rapel al furcii de
debreiere; slăbirea contra-piuliţei; modificarea lungimii tijei (prin rotirea piuliţei), astfel încât aceasta
să aibă o deplasare liberă de 4—5 mm, căreia îi corespunde un joc între rulmentul de presiune şi
manşonul de debreiere de 3 mm; tragerea de 8—10 ori a furcii de debreiere, după care se recontrolează
jocul; strângerea contrapiuliţei tijei. Exploatarea ambreiajului fără arcul de readucere a furcii de
debreiere sau cu acesta tensionat necorespunzător determină griparea repetată la intervale foarte scurte
a rulmentului de presiune.
3.3. Defecte în exploatare ale ambreiajului
Defectele în exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma: ambreiajul patinează sau
nu cuplează; ambreiajul nu decuplează; ambreiajul cuplează cu smucituri sau face zgomot. Astfel de
defecte sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos:

3.4. Repararea ambreiajului
Discul de presiune poate prezenta următoarele defecte care se înlătură astfel:

- rizurile pe suprafaţa de lucru sau deformarea discului se remediază prin strunjirea suprafeţei
de lucru a discului, respectând cota minimă admisă;
- locaşul pârghiei uzate sau deteriorat se recondiţionează prin frezare la cota maximă şi
folosirea a două şaibe compensatoare (asigurate prin puncte de sudură);
- găurile pentru bolţul suportului, uzate, se recondiţionează prin alezarea locală şi folosirea de
bolţ majorat;
- suprafeţele laterale de ghidare în carcasă, uzate, se recondiţionează prin încărcare cu sudură
oxiacetilenică, urmată de ajustare prin frezare la cota nominală;
- urechile ghidajelor şi bosajelor de centrare a arcurilor sparte sau uzate se recondiţionează
prin sudarea oxiacetilenică urmată de ajustare la nivelul materialului de bază.
Pârghiile de decuplare pot avea următoarele defecte care se înlătură după cum urmează:
- suprafaţa de acţionare uzată se recondiţionează prin încărcarea cu sudură electrică şi se
rectifică la cota nominală;

- locaşurile pentru bolţurile de ghidare uzate se recondiţionează prin alezare şi folosire de

bolţuri majorate;
- suprafeţele laterale uzate din zona de contact se recondiţionează prin frezarea ambelor
suprafeţe, respectând cota minimă şi folosirea a două şaibe corespunzătoare.
Furca de decuplare poate avea următoarele defecte care se înlătură astfel:

- locaşul pentru bolţul cu cap sferic uzat se recondiţionează printr-o rectificare mică a
locaşului la cota de reparaţie, folosindu-se bolţ sferic la cota majorată;
- locaşul sferic pentru tija de comandă uzat se recondiţionează prin rectificare sferică a
locaşului la cota de reparaţie, folosindu-se tijă de comandă recondiţionată la cota majorată;
- suprafaţa de fixare a manşonului de decuplare uzată se înlătură prin rectificarea plană a
ambelor suprafeţe şi folosirea a două şaibe compensatoare;
- filetul găurilor pentru şuruburile de fixare a manşonului de decuplare deteriorat se
recondiţionează prin filetare la cota majorată.
Carcasa ambreiajului poate prezenta următoarele defecte care se recondiţionează după

cum urmează:
- fisurile, crăpăturile sau rupturile (care nu leagă între ele două sau mai multe ori şi au o
lungime de până la 100 mm) se înlătură limitând fisurile sau crăpăturile prin executarea unor găuri cu
Φ3 mm, la distanţa de 10-15 mm de capetele fisurilor pe o adâncime de 4-5 mm, urmată de o sudare
oxiacetilenică şi ajustare prin pilire şi frezare până la nivelul materialului de bază;
- gaura de centrare uzată se recondiţionează prin majorare şi folosirea unui ştift de centrare la
cota corespunzătoare;
- abaterea de la planeitate a suprafeţei de aşezare mai mare de 0,08 mm se recondiţionează
prin strunjirea suprafeţei de aşezare, pe adâncimea de maxim 0,50 mm, fără a depăşi însă cota minimă.

Bibliografie
1. *Transmisii Mecanice Pentru Autoturisme* - Tabacu

2. *Calculul Si Constructia Autovehiculelor* - Doru BALDEAN
3. *Calculul Si Constructia Autovehiculelor* - Gh Fratila
4. *Calculul Si Constructia Automobilelor* - Untaru
5. www.auto-data.net
6. www.scribd.com

Limbă

Proiect Ambreiaj

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Proiect Ambreiaj

Încărcat de

Drepturi de autor:

PROIECT DE SEMESTRU LA DISCIPLINA

2. Memoriu justificativ de calcul………………………………………………………………...12

3. Reglarea, intretinerea si reparare ambreiajului…………………………………………….20

MOLDOVAN LORAND Pag. 2 | 24

Pentru a intelege necesitatea ambreiajului trebuie sa ne raportam la modul in care functioneaza

MOLDOVAN LORAND Pag. 3 | 24

Fig.1 Partile ambreiajului

1.1. Cerinte impuse ambreiajului

Motorului se decupleaza de transmisie atunci cand:

a)Conditii impuse ambreiajului la decuplare:

MOLDOVAN LORAND Pag. 4 | 24

Ambreiajele utilizate la automobile se clasifica astfel:

a)Dupa principiul de functionare in:

b) Dupa forma suprafetei de frecare si directia de aplicare a fortei de apasare exista:

c) Dupa modul de realizare a fortei :

d)Dupa natura frecarii ambreiajelor pot fi:

e)Dupa tipul mecanismului de comanda ambreiajele pot fi cu comanda:

MOLDOVAN LORAND Pag. 5 | 24

MOLDOVAN LORAND Pag. 6 | 24

1.3. Tipuri de ambreiaj

1.Ambreiaj monodisc simplu cu arcuri periferice

MOLDOVAN LORAND Pag. 7 | 24

2.Ambreiaj monodisc cu arcuri periferice

MOLDOVAN LORAND Pag. 8 | 24

MOLDOVAN LORAND Pag. 9 | 24

4.Ambreiaj monodisc cu arc de tip diafragma

MOLDOVAN LORAND Pag. 10 | 24

5.Ambreiaj mecanic electromagnetic.

MOLDOVAN LORAND Pag. 11 | 24

2. Memoriu justificativ de calcul

Solutia adoptata este ambreiajul monodisc cu arc de tip diafragma intalnit si

Fig.3 Ambreiaj Ford Fusion

MOLDOVAN LORAND Pag. 12 | 24

2.1. Dimensionarea garniturilor de frictiune

1.Momentul de calcul al ambreiajului

2. Dimensionare, suprafete active, diametru interir/exteriorsi grosimi

b)Raza interioara a garniturii de frictiune

c)Raza medie a garniturii de frecare

d) Marimea suprafetei de frecare a garniturii

e)Alegerea parametrilor discului de ambreiaj conform STAS 7793-67

Diametru exterior: D=225 mm

MOLDOVAN LORAND Pag. 13 | 24

f)Verificarea discului de ambreiaj la uzura

g)Verificarea niturilor de fixare a garniturilor pe disc

Efortul unitar la solicitarea de forfecare:

Solicitarea adisibila: τ f < 300 daN/cm^2, niturile rezista la solicitarea de forfecare.

2.2. Calculul arborelui ambreiajului

Tensiunea admisibila la torsiune: τ.ia=1200 daN/ cm^2

Parametrii arborelui se aleg conform STAS 1769-86 :

MOLDOVAN LORAND Pag. 14 | 24

Diametru exterior: D=28 mm

Verificare canelurii la strivire:

Solicitarea admisibila la strivire trebuie sa se incadreze in limitele 200…250 daN/cm^2.

Solicitarea admisibila la forfecare este cuprinsa intre limitele 200…300 daN/cm^2.

2.3. Calculul arcurilor amortizorului de oscilatii torsionale

Greutatea ce apasa puntea motoare:

Forta care solicita un arc:

MOLDOVAN LORAND Pag. 15 | 24

Se adopta parametrii arcurilor elicoidale:

Verificarea arcurilor la solicitarea de torsiune:

Verificarea niturilor de fixare a discului de butuc

Solicitarea admisibila τ f < 300 daN/cm^2. Niturile rezista la solicitarea de forfecare.

2.4. Calculul arcului de tip diafragma

Se adopta urmatoarele dimensiuni:

MOLDOVAN LORAND Pag. 16 | 24

H=2 mm grosimea arcului

1. Transmisii Mecanice Pentru Autoturisme - Tabacu