Sunteți pe pagina 1din 32

Cap 1

Memoriu tehnic
1.1 Obiectiv
Ambreiajul este un organ de masina care are datoria de a transmite un moment de putere a unei
miscari de rotatie prin cuplare,sau de a intrerupe transmitera miscarii de rotatie altor organe de
masini prin decuplarea acesteia.Ambreiajul pentru autovehicul este un ansamblu care se plaseaza
intre motor si cutia de viteze separand din punct de vedere cinematic motorul de transmisie.
Ambreiajul este inclus in transmisia autovehiculului cu scopul de a compensa anumite dezavantaje
ale motorului cu ardere interna cum ar fi :
imposibilitatea pornirii sub sarcina;
imposibilitatea inversarii sensului de rotatie a arborelui cotit;
mersul neuniform al arborlui cotit;

1.2 Rolul
In aceasta lucrare se studiaza ambreiajul utilizat pentru a transmite momentul de la motor la cutia
de viteze . Rolul ambreiajului este de a permite decuplarea/cuplarea progresiv a motorului la
transmisia vehiculului. Permite astfel pornirea lin de pe loc, schimbarea fr efort a treptelor de
vitez, precum i oprirea roilor motoare fr a se opri i motorul .
1.3 Cerinte impuse ambreiajului
Decuplarea motorului de transmisie este necesara in urmatoarele cazuri :
la pornirea din loc a automobilului
in timpul mersului la schimbarea treptelor de viteza
la franarea automobilului pentru viteze mai mici decat cele corespunzatoare mersului in gol a
motorului
la oprirea aotovehiculului cu motorul in functiune
Cuplarea progresiva a motorului cu transmisia este necesara in cazurile:
la pornirea din loc a automobilului
dupa schimbarea treptelor de viteza
Datorita faptului ca motorul cu ardere interna nu pornreste in sarcina ,trebuie realizata o cuplare
progresiva a arborelui motor cu arborele primar al cutiei de viteze ,deoarece arborele cotit are o
turatie suficient de mare fata de restul transmisiei care are turatia zero astfel se preintampina o
cuplare brusca care ar produce solicitari mari in transmisie care pot sa conduca la ruperea danturii
rotilor dintate in angrenare.In afara de aceasta ,acceleratiile mari care ar aparea la pornirea din loc
ar fi daunatoare pasagerilor.
Conditii impuse ambreiajului la decuplare:
sa permita decuplarea completa si rapida a motorului de transmisie
efortul actionarii decuplarii ambreiajului sa fie redus din partea conducatorului
Conditii impuse ambreiajului la cuplare:
sa asigure o cuplare progresiva ,pentru a evita pornirea brusca din locreducand astfel socurile din
organele transmisiei
sa permita eliminarea caldurii care se produce in timpul procesului de cuplare la patinarea
ambreiajului
1

sa asigure in stare cuplata o imbinare perfecta fara patinare (in timpul mersului) intre motor si
transmisie
Conditii generale impuse ambreiajului:
sa aibe o durata lunga de serviciu si o rezistenta la uzura cat mai mare
sa aibe masa proprie cat mai mica
sa ofere siguranta in functionare
-sa aibe o constructie simpla si dimensiuni reduse
sa fie usor de intretinut
1.4 Clasificare
a)Ambreiajele utilizate la automobile se clasifica ,dupa principiul de functionare in:
1) ambreiaje mecanice
2) ambreiaje hidrodinamice
3) ambreiaje electromagnetice
4) ambreiaje combinate
Ambreiajele cele mai raspandite la automobile sunt cele mecanice la care legatura intre partea
conducatoare si partea condusa se realizeaza prin itermediul fotei de frecare .
La automobilele de lux se intalnesc ambreiaje hidrodinamice care lucreaza dupa principiul
masinilor hidraulice rotative(legatura dintre partea condusa si partea conducatoare se realizeaza
cu ajutorul unui lichid).
In cazul ambreiajelor electromagnetice legatura dintre partea conducatoare si partea condusa se
face prin pulbere magnetica.Unele automobile sunt echipate cu ambreiaje combinatecum ar fi:
hidraulic mecanic ,electromagnetic-mecanic,centrifugal mecanic.
b) Dupa forma suprafetei de frecare si directia de aplicare a fortei de apasare exista:
1) ambreiaje cu discuri(forta axiala)
2) ambreiaje cu tamburi(forta radial)
3) ambreiaje conice(forta radial-axiala)
c) Dupa modul de ralizare a fortei :
1) ambreiaje cu arcuri
2) ambreiaje cu parghii
3) ambreiaje electromagnetice ,hidrostatice cu apasare hidraulica
1.5 Functionarea ambreiajului mecanic
Ambreiajul mecanic functioneaza pe baza fortelor de frecare care apar intre suprafetele de frecare.
Partile componente ale unui ambreiaj mecanic sunt grupate astfel :
partea conducatoare
partea condusa
mecanismul de actionare
2

Fig. 1.5 Ambreiaj mechanic
Func ionarea ambreiajului mecanic se bazeaza pe for ele de frecare care apar ntre dou sau mai
multe perechi de suprafe e sub ac iunea unei for e de apsare.
Partea conductoare a ambreiajului este solidar la rota ie cu volantul motorului, iar partea
condus cu arborele ambreiajului. Pe volantul motorului este apsat discul condus de ctre discul
de presiune datorit for ei dezvoltate de arcuri. Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile
arboreluiambreiajului. Discul de presiune este solidar la rota ie cu volantul prin intermediul
carcasei. Partea conductoare a ambreiajului este format din: volant
, discul de presiune, carcas i arcurile de presiune. Partea condus se compune din: discul condus
cu garniturile de frecare i arborele ambreiajului. Prin frecarea ce ia na tere ntre suprafe ele de
contact ale volantului i discul de presiune pe de o parte i suprafe ele discului condus pe de alt
parte, momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de vitez i
mai departe, prin celelalte organe ale transmisiei, la ro ilemotoare. Dac se apsa asupra pedalei
mecanismului de comand al ambreiajului, for a se transmite prin prghia cu furc la man onul
discului de presiune i nvingnd for a dezvoltat de arcuri, deprteaz discul de frecare, iar
momentul motor nu se transmite mai departe; aceast este pozi ia decuplat a ambreiajului.
Cuplarea din nou a ambreiajului se realizeaz prin eliberarea imediata a pedalei,
dup care arcurile vor apsa din nou discul de presiune pe discul condus, iar acesta din urm pe
volant.
Atta timp ct ntre suprafe ele de frecare ale discurilor i volantului nu exist o apsare mare,
for a de frecare care ia na tere ntre aceste suprafe e va fi mic. n acest caz, ambreiajul nu va
putea transmite ntregul moment motor i n consecin , va exist o alunecare ntre volant i discul
condus, motiv pentru care discul va avea o tura ie mai mic. Aceast este perioad de patinare a
3

ambreiajului. n aceast situa ie se va transmite prin ambreiaj numai o parte din momentul motor.
n perioad de patinare a ambreiajului, o parte din energia mecanic se transform n energie
termic,iar ambreiajul se nclze te, producnd uzur mai rapid a garniturilor de frecare ale
discului condus. La eliberarea complet a pedalei ambreiajului, for de apsare dezvoltat de
arcuri este suficient de mare pentru ase transmite n ntregime momentul motor.
La ocupalre brusca a ambreiajului ,solicitarile transmisiei pot depasi de trei ori momemtul maxim
al maororului .Aceasta se datoreaza faptului ca la eliberarea brusca a ambreiajului forta de apasare
dintre suprafetele de frecare este data ata de forta arcurilor de presiune cat si de fortele de inertie ce
iau nastere in momentul contqctului discului de presiune cu discul condus .
1.6 Variante de ambreiaj
Fig1.6 (a)
Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice .In figura 1.6(a) este reprezentata contructia unui
ambreiaj monodisc simplu cu arcuri periferice .
Partile componente ale ambreiajului se grupeaz in: organe conductoare , organe conduse si
mecanismul de comanda .
4

Organele conductoare sunt : volantul ,mpreuna cu carcasa, discul de presiune, arcurile de
presiune si prghiile de declupare .
Discul de presiune este solidara rotaie cu volantul si se poate deplasa axial. Arcurile 3
,care realizeaz fora de apsare a suprafeelor de frecare , sunt aezate intre discul de presiune si
carcasa ambreiajului . Prghiile de deplasare sunt prevzute cu doua puncte de articulaie : unul in
discul de presiune si celalalt in carcasa .
Organele conduse ale ambreiajului sunt : discul condus si arborele ambreiajului. Discul
condus este aezat intre volant si discul de presiune , putnd sa se deplaseze axial pe arborele
ambreiajului prevzut cu caneluri la fel ca si butucul discului . Pe discul condus sunt fixate prin
nituri doua garnituri de frecare ce au un coeficient de frecare mare .
Mecanismul de comanda se compune din manonul de debreiere si pedala ambreiajului .
La debreiere . se apas pedala ambreiajului si tija se deplaseaz spre dreapta iar furca de
debreiere mpinge manonul de debreiere spre stnga . Rulmentul de presiune apas pe capetele
interiore ale prghiilor de declupare , iar acestea se rotesc in jurul punctelor de articulaie de pe
carcasa . In felul acesta , prghiile de declupare deplaseaz discul de presiune spre dreapta ,
comprimnd arcurile . Deoarece discul condus nu mai este apsat asupra volantului , transmiterea
momentului de la motor la cutia de viteze se ntrerupe .
La ambreiere ridicnd piciorul de pe pedala , furca de debreiere este readusa in poziia
iniiala de ctre un arc de readucere si o data cu ea si rulmentul de presiune.
Ambreiaj monodisc cu arc central de tip diafragma
Fig 1.6 (b)
1-arbore cotit 2-disc de ambreiaj,3-volant, 4-surub de fixare,5-disc de presiune,6-carcasa,7-
reazem,8-arc diafragma,9-arborele ambreiajului;
La unele tipuri de ambreiaje, rolul arcurilor de presiune este ndeplinit de un arc central sub form
de diafragm, format dintr- un disc de otel sub ire, prevzut cu tieturi radiale. Acest arc este
concav i ndepline te att rolul arcurilor periferice ct i pe cel al prghiilor de declupare.La
5

ambreiajul monodisc utilizat la autoturismul Dacia 1300, arcul tip diafragma este montat n carcas
cu ajutorul tifturilor. Pe tifturi, pe ambele prti ale diafragmei, se afl inelele.Cnd ambreiajul
este cuplat, arcul tip diafragma se reazem n carcas prin prin intermediul inelului i datorit
formei sale concave, apas orta asupra discului de presiune iar acesta la rndul sau asupra
discului condus i volantului. La declupare, mi carea se transmite, de la pedal ambreiajului, prin
prin mecanismul de comand, la rulmentul de presiune, care se deplaseaz spre stnga i apas
asupra pr ii interioare a diafragmei se va deplasa deci spre dreapta. n felul acesta, discul condus
nu mai este apsat pe volant de ctre discul de presiune iar legtura dintre motor i cutia de vitez
se va ntrerupe.
Ambreiaj monodisc cu arc central
Fig.1.6 (c)
n poziia ambreiaj cuplat, discul de presiune 14 apas discul condus 5 pe suprafaa volantului 2,
asigurnd astfel transmiterea momentului motor la cutia de viteze. Prin apsarea pedalei
ambreiajului, cablul flexibil 12 acioneaz furca 11, care, prinintermediul rulmentului de presiune
6

6, apas asupra prii interioare a diafragmei 15, astfel nct zona exterioar a acesteia elibereaz
discul de presiune. Aceasta este poziia ambreiaj decuplat.
Avantajele acestui tip de ambreiaj sunt:- asigur o presiune uniform i constant asupra discului
de presiune (nu are tendina s patineze cnd garniturile sunt uzate)
- are dimensiuni de gabarit i greutate mai mic, comparativ cu alte tipuri de ambreiaje;
- fora necesar decuplrii este mai mic dect n cazul ambreiajului cu arcuri elicoidale;
- asigur o cuplare mai lin datorit elasticitii mari a lamelelor arcului de diafragm.

7

1.7 Variante de ambreiaj similare
ambreiaj seat toledo 1.9 tdi
Date tehnice:
Motor: 1898 cm
3
Putere: 148 CP
Cuplu: 320 Nm
Diametru ambreiaj: 221 mm
Nr. de dinti: 28


8

ambreiaj audi a3 1.9 tdi
Date tehnice:
Motor :1897 cm
3
Putere: 131 Cp
Cuplu: 280 Nm
Diametru: 210 mm
Nr dinti: 26 dinti

9

ambreiaj opel astra h
Date tehnice :
Motor: 1900 cm
3

Putere: 118 CP
Cuplu : 280 Nm
Diametru: 240 mm
Nr.dinti: 30

10


1.8 Justificarea variantei alese
In stare liber, arcul diafragm are o form tronconic, iar la montare n ambreiaj el este deformat
n raport cu inelul exterior i apas cu partea exterioar pe discul de presiune. La decuplare se
deformeaz n raport de inelul interior, iar partea lui exterioar se deplaseaz spre dreapta mpreun
cu discul 5.Acest tip de ambreiaj este monodisc, simplu, cu comand mecanic, prin cablu flexibil,
princare se transmite fora maxim de debreiere de 160 N, realizndu- se o curs de debreiere pent
rurulmentul de presiune de 7,5... 8,5 mm, pentru o curs la pedal de 150 mm (cursa nominal
necesar debreierii fiind de 96,3...109 mm).
A fost adoptat aceast soluie constructiv datorit eficienei n funcionare, asigurarea unei
presiuni constante pe toat suprafaa discului de ambreiaj, ceea ce duce la o uzur uniform, deci
ila o durat de via mai lung. O durat de utilizare ridicat implic i costuri mai reduse
11

pentruconsumator, n concluzie aceast variant constructiv satisface i nivelul de economicitate
impus de clientel.
Cap 2
Memoriu justificativ de calcul
12
1. Determinarea momentului de calcul
M
c
M
max
:
1.2 Aegerea materialelor
Placa de presiune Fc-25.Discul de frictiune C
120 ,Inelul butucului din Olc 45 + trat. termic.
1.3 Stabilirea momentului motor si a performantelor dezvoltate
de acesta
se adopta coeficientul de siguran a al ambreiajului
1.35 :
momentul motor maxim
M
max
320 : Nm la o turatie de 1900 rot/min
Momentul de calcul al ambreiajului
M
c
M
max
:
M
c
432 Nm
1.4 Calculul lucrului mecanic de patinare
tura ia la puterea maxim :
n
P
4000 :
rot
min
tura ia la viteza maxim
n
vmax
1.15 n
P
:
n
vmax
4.6 10
3

rot
min
viteza maxim
v
max
59.72 :
m
s
Se alege coeficientul de siguranta al ambreiajului
1.3 1.75 .. :

13
la imea profilului anvelopei :
B 195 : mm
diametrul interior al anvelopei :
d 15 : toli
d 15 25.4 :
d 381 mm
inal imea profilului anvelopei
H 0.65 B :
H 126.75 mm
diametrul exterior al anvelopei
D
u
d 2 H + :
D
u
634.5 mm
raza nominala a ro ii
r
n
D
u
2
:
r
n
317.25 mm
raza libera a ro ii
r
0
r
n
:
r
0
317.25 mm
coeficientul de deformare
0.933 :
pentru pneuri de joasa presiune
raza de rulare a ro ii
r
r
r
0
:
r
r
295.994 mm
r
r
0.295994 :
raportul de transmitere al transmisiei principale
i
0
n
vmax
r
r

30 v
max

:
i
0
2.388
presiunea de umflare a pneului
p
a
2.2 : bar
panta maxim

max
20deg :

14
coeficientul de rezisten la rulare
f
rul
0.019
3
p
a
2
0.00245
p
a
v
max
100

,
2
+
0.0042
3
p
a
4
v
max
100

,
3
+

1
1
1
1
]
:
f
rul
0.012
rezisten a total a drumului
f
rul
cos
max
( )
sin
max
( )
+ :
0.407 :
Masa total a automobilului
m 1387 : kg
g 10 :
m
s
G
a
13870 : N
n
m
1900 :
rot
min
turatia la momentul maxim
P
M
M
max
n
m

30
:
P
M
6.367 10
4
W

t
0.88 : randamentul transmisiei
V
crI

t
P
M

G
a

:
V
crI
9.925
m
s
raportul de transmitere al treptei I
i
cvI
r
r
n
m

30 i
0
V
crI

:
i
cvI
2.485
k 6 :
numarul treptelor de viteza

15
r
k 2
i
cvI
:
ratia de etajare a cutiei de viteze
r 1.256
i
cvII
i
cvI
r
: i
cvII
1.979
i
cvIII
i
cvII
r
: i
cvIII
1.576
i
cvIV
i
cvIII
r
: i
cvIV
1.256
i
cvV
i
cvIV
r
: i
cvV
1
i
cvVI
i
cvV
r
: i
cvVI
0.796
raportul de transmitere al schimbtorului de viteze
i
s
2.485 :
coeficientul care arat gradul de cre tere al momentului de frecare in timpul cuplarii (pentru
autoturisme):
k 40 :
daNm
s
tura ia motorului la pornire
n 550 :
rot
min
lucrul mecanic de frecare la patinare
L
n r
r
2

30 i
0
2
i
s
2

G
a
g
2 n
7200

G
a
2

k
+
2
3
G
a

2
k
G
a
g

n
30
+

,
:
L 3.148 10
5
Nm
2 Calculul garniturilor de frictiune
2.1 Dimensionare ,suprafete active,diametru inerior/exterior si grosimi
raportul dintre raza interioar i raza exterioara a discului este pentru ambreiajele de
automobil
C 0.53 0.75 .. :
C 0.56 :

16
coeficientul ce ine seama de tipul automobilului i de tipul ambreiajului
25 30 .. :
cm
2
daNm
25 :
cm
2
daNm
i 2 :
numarul suprafetelor de frecare
R
e
M
max

1 C
2

( )
i 10
:
R
e
13.62 cm
raza exterioara a garniturii de frictiune
R
i
C R
e
:
raza interioara a garniturii de frictiune
R
i
7.627 cm
Conform standardului din tabel alegem :
R
es
14 : cm
R
is
8.25 : cm
R
m
R
e
R
i
+
2
:
R
m
10.623 cm
raza medie
A R
es
2
R
is
2

_
,
i : suprafata de frecare a garniturii
A 803.855 cm
2
se alege coeficientul de frecare
0.28 :
D
e
2 R
es
28 : cm
D
i
2 R
is
16.5 : cm
Grosimea garniturii se alege 3.5 mm conform tabelului 4.4 pag 118

17
2.2 Presiunea specifica dintre suprafetele de frecare
p
4 M
max
10
i D
e
2
D
i
2

_
,
R
m

:
p 1.807
daN
cm
2
2.3 Verificarea la uzura
Pentru aprecierea uzurii garniturii de frecare se foloseste ca parametru lucrul mecanic
specific de frecare dat de relatia urmatoare:
A1

4
D
e
2
D
i
2

_
,
401.928 : cm
2
L
S
L
i A1
: L
S
391.606 Ncm
L
S
0.391606 : daN
m
cm
2

3. Calculul arcului de presiune ( arc diafragma)


F
M
c
100
i R
m

:
forta necesara arcului de presiune pentru ca ambreiajul sa fie
ambreiat
F 7.262 10
3
N
3.1 Dimensionare
Adoptam urmatoarele dimensiuni(fig2,20pag 74):
b 135 : mm raza maxima a arcului
a 100 : mm raza pana unde ajunge taietura
c 85 : mm pozitia reazemului de sprijin al arcului
e 20 : mm raza bazei superioare tronconului arcului
H 20 : mm
inltimea arcului
h 2 : mm grosimea arcului
lm 5 : mm grosimea tieturii

18
f1 1.7 : mm
sageata de prestrangere [f1=0.24...1.7 mm]
E 210000 : modulul de elasticitate Young
3.2 Calculul fortei de apasare la prestrangere
Forta de prestrangere F1:
F1
E h
4

6 b c ( )
2

f1
h
ln
b
a

H
h
f1
h
b a
b c

,
H
h
f1
2 h
b a
b c

,
1 +

1
1
]
:
F1 1.656 10
4

N
3.3 Verificarea presiunii asupra garniturii de presiune
p
ver
F1
A 10
: p
ver
2.06
p
ver
p > conditie
3.4 Calculul fortei de decuplare
z 20 : numarul de taieturi

lm z
a c + ( )
0.172 : raportul dintre latimea efectiva a lamelelor si lungimea plina a
perimetrului total la raza medie a lamelelor
f2prim f1
c e
b c
2.21 : sageata datorita deformatiei elastice a lamelelor care iau nastere la taierea
conului
f2sec 0.7 : mm
sageata datorita deformatiei elastice a lamelelor
f2 f2prim f2sec + : sageata arcului la decuplare
f2 2.91 mm
Forta de decuplare F2
F2
E h
4

6 c a ( )
2

f2
h
ln
b
a

H
h
f2
h
b a
c a

,
H
f2
2 h
b a
c a

1
1
]
:
F2 9.923 10
5
N

19
3.5 Verificarea arcului diafragma la solicitari compuse
d
b a
ln
b
a

,
:

H
b e
: unghiul de inclinare al arcului
0.25 :
coeficientul lui Poisson pt otel
ech
F2
h
2

E
2 1
2
+
( )

d a ( )
2
h +
a
+ 1.443 10
6
: N
3.6 Determinarea uzurii admisibile a garniturilor de frictiune
Pt o uzura normala lucrul mecanic specific de frecare nu trebuie sa depaseasca valoarea
de 0.75 daN*m/cm patrat
L
S
0.392 < L
Sa
0.75 : daN
m
cm
2
conditie indeplinita
4 Calculul arborelui ambreiajului
4.1 Dimensionare
Momentul de torsiune este majorat cu 20% pentru a tine seama si de incovoiere:
ta 1200 :
daN
cm
2
di
3
M
max
10
0.2 ta
2.621 :
cm
diametrul interior al arborelui;

20
Din STAS 1768-68 alegem:
di 2.8 : cm
diamentrul interior
de 3.5 : cm
diametrul exterior
b 0.4 :
cm grosimea canelurii
z 10 :
numarul de caneluri
h 0.35 : cm
inaltimea canelurii
lc 3.5 : cm
lungimea canelurii
4.2 Verificarea canelurilor la strivire
F
can
4 M
max
10
3

di de + ( ) 10
:
F
can
2.743 10
4
N
p
str
F
can
z lc h
:
p
str
2.239 10
3

N
cm
2
p
a
2 10
3
2.5 10
3
.. :
N
cm
2
p
str
p
a
<
deci canelurile rezista la solicitarea de strivire
4.3 Verificarea canelurilor la forfecare

f
F
can
z lc b
:

f
1.959 10
3

N
cm
2
N
cm
2

a
2 10
3
3 10
3
.. :

f

a
< in concluzie canelurile rezista cu succes si la solicitarea de forfecare

21
5 Calculul discului condus
5.1 Calculul canelurilor din butuc
Din STAS 1768-68 alegem:
d
bi
2.8 : cm
diamentrul interior
d
be
3.5 : cm
diametrul exterior
b
b
0.4 :
cm grosimea canelurii
z
b
10 :
numarul de caneluri
h
b
0.35 : cm
inaltimea canelurii
lc
b
3.5 : cm
lungimea canelurii
p
str.b
F
can
z
b
lc
b
h
b

:
p
str.b
2.239 10
3

N
cm
2
p
a
2 10
3
2.5 10
3
.. :
deci canelurile rezista la solicitarea de strivire

f.b
F
can
z
b
lc
b
b
b

f.b
1.959 10
3

N
cm
2
N
cm
2

a
2 10
3
3 10
3
.. :

f.b

a
<
in concluzie canelurile rezista si la solicitarea de forfecare

22
5.2 Calculul niturilor de fixare a discului pe butuc
Dupa cum s-a aratat la unele tipuri de ambreiaje discul condus se fixeaza de flansa
butucului prin intermediul unor nituri.Aceste nituri sunt confectionate din OL38 si au un
diametru cuprins intre 6.....10 mm.
Niturile se verifica la strivire si forfecare.
r
nit
9 :
cm raza cercului pe care sunt dispuse niturile de fixare
Z
n
16 : nr.niturilor
dnit 0.6 : cm
A
n
dnit
2

4
:
A
n
0.283 cm
2

f.nit
M
max
100
r
nit
Z
n
A
n

f.nit
1.061 10
3

N
cm
2
106.1
daN
cm
2

fa
300 :
daN
cm
2

f.nit

fa
<
adevarat, rezulta ca niturile rezista la solicitarea de forfecare
l
n
0.4 :
cm lungimea activa a nitului

s.nit
M
max
100
r
nit
Z
n
dnit l
n

:
N
cm
2

s.nit
1.25 10
3

sa
9000 :
N
cm
2

s.nit

sa
<
conditie verificata si in cazul solicitarii de strivire

23
5.3 Calculul niturilor de fixare a garniturilor de frictiune
r
1nit
13 :
cm raza cercului pe care sunt dispuse niturile de fixare
Z1
n
16 :
nr.niturilor
d1nit 0.8 : cm
A
1n
d1nit
2

4
:
A
1n
0.503 cm
2
1
f.nit
M
max
10
r
1nit
Z
n
A
n

:
1
f.nit
73.456
daN
cm
2
1
fa
300 :
daN
cm
2
1
f.nit

fa
<
adevarat, rezulta ca niturile rezista la solicitarea de forfecare
l1
n
0.4 :
cm lungimea activa a nitului
1
s.nit
M
max
100
r
nit
Z
n
dnit l
n

:
N
cm
2
1
s.nit
1.25 10
3

1
sa
9000 :
N
cm
2

24
1
s.nit
1
sa
<
conditie verificata si in cazul solicitarii de strivire
5.4 Calculul arcurilor elementului elastic suplimentar sau a
amortizorului de oscilatie torsionala
Momentul transmis de amortizor:
M
max.arc
124 :
Nm
Ma M
max.arc
:
Ma 167.4 N m
momentul de frecare al ambreiajului
G1 96380 : N
sarcina dinamica ce revine puntii motoare
0.7 :
coeficient de aderenta
i
0
2.388
R
m.arc
0.0837 : m
Marc
G1 R
m.arc

i
0
2.365 10
3
: Nm
M0 Ma Marc + :
momentul arcurilor
M0 2.533 10
3
Nm
Rarc 40 : mm
Raza la care sunt dispuse arcurile
Forta care actioneaza pe un arc:
a 6 :
numarul arcurilor
Farc
Marc 1000
a Rarc
9.855 10
3
: N

25
6 Calculul discului de presiune
6.1 Verificarea placii de presiune la solicitari mecanice (strivire)
R
s
13 : cm
raza pe care sunt dispuse reazemele
z
str
4 :
nr de reazeme
A
str
0.70 : cm
2
M
max
320
p
sd
M
max
10
R
s
z
str
A
str

:
p
sd
118.681
dan
cm
2
concluzie : discul de presiune rezista la pres
de contact deoarece presiune admisibila este
de 120 daN/
cm
2
6.2 Calculul la incalzire a discului de presiune
Cresterea la temperatura se calculeaza cu relatia
1 ( )
c
s
0.115 :
caldura specifica a piesei Kcal
kg C
7800 :
kg
m
3
densitatea pentru fonta materialul discului de presiune
h
p
0.01 :
m grosimea discului de presiune
g 9.81 :
m
s
2
acceleratia gravitationala
D
edp
D
e
0.5 + : cm ( )
D
edp
28.5
diametrul exterior al discului de presiune
D
idp
D
i
0.5 : cm ( )
D
idp
16
diametrul interior al discului de presiune
A
dp

4
D
edp
2
D
idp
2

_
,
10
4
:
A
dp
0.044 m
2
aria suprafetei de frecare a placii de presiune
g
p
h
p
g 10
1
A
dp
:
g
p
3.343 daN
greutatea piesei

26
0.5 :

L 10
4

427 c
s
g
p
10
1

:
0.959
grade celsius

a
1 :
grad celsius valoarea admisibila a cresterii temperaturii la
plecarea de pe loc

a
<
rezulta ca ambreiajul rezista la incalzire
7 Calculul mecanismului de actionare a ambreiajului
7.1 Forta de apasare asupra pedalei ambreiajului
F
p
150 : N
7.2 Determinarea raportului de transmitere mecanic
raportul de transmitere al mecanismului de actionare
adoptam :
a 225 :
mm
b 45 : mm
c 80 : mm
d 30 : mm
e 60 : mm
f 27 : mm
i
m
a
b
c
d

e
f
: i
m
29.63
i
m
30 : raportul de transmitere mecanic
Se adopta
7.3 Determinarea cursei mansonului de decuplare a ambreiajului
S
l
2 4 .. :
mm deplasarea libera a mansonului de decuplare
S
l
3 :
mm
S 1.25 1.5 .. :
mm distanta dintre suprafetele de frecare
S 1.3 :
mm
Sm S
l
S i
e
f
+ :

27
Sm 8.778
mm deplasarea totala a mansonului de decuplare
7.4 Calculul pompei centrale a ambreiajului
N
forta din tija pistonului cilindrului receptor
F2p
F1 d e
c e
6.21 10
3
:
F1p F
p
a
b
750 : N
forta din tija pistonului pompei centrale
d
c
30 : mm
Sm
d
p
F1p d
c
2

F2p
10.426 : diametrul pompei se adopta la 12 mm
7.5 Determinarea raportului de transmitere hidraulic
i
h
d
c
2
d
p
2
8.28 : raportul de transmitere hidraulic
7.6 Calculul volumului activ de fluid
V
f
Sm
d
c
2
4

c
d
1.655 10
4
: mm
3
7.7 Deplasarea totala a pedalei ambreiajului
mm
Sp 65
Sp Sm
a
b

c
d
:

Cap 3

Intretinere si reparare
Intretinerea ambreajului
Cuprinde lucrari de ungeri control-verificare si reglare. Operatiile si periodicitatea lor sunt
prezentate in tabel:
Operatia Peridiocitatea, km echivalenti
Controlul si restabilirea nivelului lichidului
de frana din rezervorul comenzii hidraulice
Zilnic; nivelul trebuie sa fie la din volumul
rezervorului.
Verificarea daca orificiul de aerisire din
capacul rezervorului este astupat
Zilnic
Ungerea axului pedalei de ambreaj 6.000
Verificarea tensiunii arcurilor de tragere de la
pedala de ambreaj si cilindru receptor
12.000
Reglarea ambreajului (cursa libera a pedalei) 12.000 , 24.000
Buna functionare a unui ambreaj este asigurata atunci cand bataia discului, masurata la
marginea exterioara a inelului de frictiune, nu depaseste 0,5 mm si cand ambreajul este bine reglat.
La un ambreaj bine reglat pedala are o cursa libera de 20-30 mm. La aceasta cursa libera
corespunde un joc de 2-3mm intre capetele interioare ale parghiilor de debraere si rulmentului de
presiune sau intre inelul de debraere si rulmentul de presiune. Pe masura subtierii discului
ambreajului, ca urmare a uzurii garniturii de ferodou, cursa libera a pedalei se micsoreaza,
concomitent micsorandu-se corespunzator si jocul la rulmentul de presiune. Pentru evitarea
contactului permanent intre parghiile de debraere si inelul de presiune sau rulmentul de presiune,
fapt ce conduce la degradarea ambreajului, este necesar sa se restabileasca jocul respectiv la
valoarea indicata dupa fiecare 10.000 km echivalenti parcursi.
Reglarea cursei libere a pedalei si deci si a jocului la rulmentul de presiune se face prin
micsorarea distantei dintre cilindru receptor si capu exterior a furcii de debraere. Pentru aceasta se
stabileste contrapiulita surubului inpingator al furcii, si se roteste surubul impingator pana cand la
pedala se obtine o cursa libera de marimea celei indicate.
28

Defectele in exploatare ale ambreajului se pot manifesta sub forma: ambreajul nu cupleza
sau patineaza; ambreajul nu cupleaza; ambreajul cupleaza cu smucituri sau face zgomot.
Ambreajul patineaza sau nu cupleaza. Defectul se constata mai ales la deplasarea
autovehiculului in treapta de priza directa cu viteza redusa, cand motorul este accelerat iar tuartia sa
creste brusc fara ca viteza automobilului sa se mareasca sensibil.
Defectul are mai multe cause:
-lipsa cursei libere a pedalei face ca furca ambreajului sa apese in permanent ape rulmentul
de presiune ceea ce provoaca uzura mai rapida a lui si reduce prin apasarea discului de presiune
asupra discului condus deoarece ambreajul cupleaza incomplet;
Inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei ambreajului la valoarea
prescrisa de fabrica constructoare.
-existenta uleiului pe suprafetei discului de franare se datoreaza patrunderii acestuia in
ambreaj, ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal, a ungerii preabundente
a rulmentului de presiune sau depasirii nivelului uleiului in carterul cutiei de viteze.
Inlaturarea defectului consta in spalarea garniturilor de frecare cu benzina sau daca au fost
imbibate cu ulei se inlocuiesc. In acelasi timp va trebui eliminata cauza patrunderii uleiului in
ambreaj.
-slabirea sau decalirea arcurilor de presiune este urmarea folosirii indelungate si a
supraincalzirii acestora. Remedierea consta in demontarea ambreajului vreificarea rigiditatii
arcurilor de presiune si inlocuirea celor slabite.
-uzura accentuate a garniturilor de fracare se datoreaza utilizarii necorespunzatoare sau
indelungate a ambreajului. Garnituri uzate peste limita admisa se inlocuiesc.
Ambreajul nu decupleaza. Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze cand
arborele cotit nu se decupleaza de transmisie fiind insotit de un zgomot puternic mai ales la
incercarea de decuplare a treptei I. Cauzele pot fi: existenta unei curse libere prea mari, deformarea
discului de frecare, dereglarea sau ruperea pirghilor de decuplare, arcul ti diafragma deformat sau
decalit, neetanseitatea la mecanismul de actionare hidraulic.
-cursa libera a pedalei ambreajului, este prea mare datorita unui reglaj incorrect si a uzurilor
mari a articulatiilor mecanismelor de comanda. Inlaturarea defectiunii consta in reglarea cursei
libere a pedalei conform prescriptiilor constructorului.
-deformarea discului de franare se produce mai ales ca urmare a supraincalzirii a
reconditionarii defectuase. La decuplare ambreajul suprafetele deformate vor atinge atat suprafata
discului de presiune cat sip e cea a volantului facand inposibila decuparea completa. Daca
deformarea discului nu depaseste 0,3-0,4 mm acesta se indreapta in caz cotrar se inlocuieste.
-degradarea parghiilor de decuplare conduce la o deplasare inclinata a discului de presiune
fata de pozitia initiala iar decuplarea nu va fi completa. Defectiunea este insotita mai ales la
29

inceputul decuplarii de o trepidatie usoara si de un zgomot metalic neritmic. Defectiunea se inlatura
prin reglarea parghiilor de decuplare.
-ruperea parghiilor de decuplare duce la o situatie similara degradarii lor numai ca zgomotul
produs este permanent datorita lovirii continua a parghiilor rupte de discurile in rotatie.
-defectiunile mecanismului de actionare hidraulic conduc la imposibilitatea decuplarii
complete. Existenta arcului in instalatie provoaca o situatie similara.
Ambreajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice. Defectul se datoreaza
urmatoarele cause principale: spargerea discului de presiune, slabirea sau ruperea arcurilor discului
condus, ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare, dereglarea sau ruperea parghiilor de
decuplare.
-spargerea discului de presiune se poate datora fabricatiei necorespunzatoare supraincalzirii
si conducerii defectuoase. Remedierea consta in inlocuirea discului de presiune.
-slabirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dupa o functionare indelungata
sau manevra brutala a ambreajului. Remedierea consta in inlocuirea discului condus sau a arcurilor
defecte.
-ruperea niturilor de fixare a niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreaza slabirii
lor ca urmare a functionarii cu socuri a ambreajului sau montari gresite. Remedierea consta in
inlocuirea discului de frictiune.
Repararea ambreiajului
Demontarea ambreajului. Pentru a putea fi reparat, ambreajul trebuie demontat de pe
motor. Acest lucru se poate face decat prin demontarea schimbatorului de viteze. Dupa demontarea
de pe automobile, pentru a putea fi demontat in piese componente in vederea repararii, carcasa
ambreajului se demonteaza, pentru usurinta operatiei, cu ajutorul unui dispozitiv special care
serveste atat pentru demontare cat si pentru montare. Dupa demontare si spalare, se controleaza
toate piesele componente. Evident, piesele care nu se pot repara se inlocuiesc.
In cele ce urmeaza se prezinta sumar tehnologia de reparare a catorva repere ale
ambreajului GFX 310 KZ de la automobilele ROMAN echipate cu motoare SAVIEM 797-05
Repararea placii de presiune. Material :se executa din fonta cenusie Fc 25 cu duritatea de
180-241 HB.
Conditii tehnice de reformare. Placa de presiune se reformeaza atunci cand prezinta rizuri
sau crapaturi ale suprafetei de lucru ce nu dispar prin strunjire la cota de minimum 320,5 mm sau
cand grosimea sa este sub cota de 320,5 mm.
Defecte. Defectele posibile pentru placa de presiune sunt : rizuri si uzuri pe suprafata de
lucru, uzura sau deteriorarea locasului pentru parghia de debraere, uzura pentru boltul suportului,
uzura supafetelor laterale de ghidare in carcasa, sparturi, rupture ale urechilor ghidajelor si
bosajelor de centrare a resoartelor.
Tehnologia de reparare.
30

-rizurile se pot stabilii visual iar uzura prin masurarea cu sublerul. Aceste defecte se
remediaza prin rectificare la o masina de rectificat plan sau prin strunjire fina la un strung parallel
intr-un dispozitiv de prindere pana la disparitia lor respective cota minima 320,5 mm .
-uzura sau deteriorarea locasului parghiei se reconditioneaza prin frezarea locasurilor la
cota de maxim 10,30mm si folosirea a doua saibe compresatoare cu grosimea 0,75-0,80 mm;
saibele se vor asigura prin puncte de sudura.
-uzura gaurilor pentru boltul suportului se recomanda prin alezarea locasului la cote de
mm respective cota 123 0,05 mm, si folosirea unui bolt majorat coresounzator.
-uzura suprafetelor laterale de ghidare in carcasa se elimina prin incarcarea cu sudura
oxiacetilenica urmata de ajustarea prin frezare la cota nominala.
-sparturile si rupturile urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor se
reconditioneaza prin sudare oxiacetilenica urmata de ajustarea la nivelul de baza .
Repararea discului de frictiune.(Fig.1.4)
Materiale : inelul butucului se executa din otel de calitate OLC 35 tratament termic prin
imbunatatita urmata de calire cu curenti de inalta frecventa; duritatea : 50-60 HBC.
Conditii tehnice de reformare. Inelul butucului se reformeaza cand przinta fisuri sau
rupture. Acest reper nu se reconditioneaza ci se inlocuieste.
Repararea parghiilor de debraere.
Materiale :se executa din otel 15 CO8 aplicandu-se un tratament termic de cementare, calire;
duritatea obtinuta trebuie sa fie de 60-63 HBC.
Conditii tehnice de reformare: fisuri, sparturi ale corpului parghiei ,indifferent de marime si
de pozitie; ruperea parghiei.
Defecte: uzura suprafetei de actionare; uzura locaselor pentru bolturile de ghidare; uzura
suprafetelor laterale in zona de contact;
Tehnologia de reparare.
-uzura suprafetei de actionare se elimina prin materiale cu pulberi urmata de rectificare la
cota nominala 11mm respectand cota de R 8 la 72mm si 11mm.
-uzura locaselor pentru boltul de ghidare se reconditioneaza prin alezare la cota
mm si folosirea de bolturi majorate la cota mm. Dupa alezare, locasele se vor prelucra prin
calibrare; se va respecta cota 16,5 0,05 mm intre ax. Evident se va aleza corespunzator si carcasa.
-uzura suprafetelor laterale in zona de contact se reconditioneaza prin rectificarea ambelor
suprafete respectand cota de minim 8,50 mm si folosind a doua saiba corespunzatoare cu grosimea
0,500-0,525 mm sau prin incarcarea cu sudura electrica urmta de rectificare la cota nominala.
31

Bibliografie :
1.Fratila,G. Calcululul si constructia autovehiculului.Editura didactica si
pedagogica,Bucuresti , 1977 .
2.Rus,I. s.a. Automobile. Editura Todesco,Cluj-Napoca,2000.
3.Untaru,M. Calculul si constructia automobilului.EDP,Bucuresti,1968.
4. http://www.scritube.com
5.http://www.scrib.com
32