Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LA AUTOVEHICULE
32
Tabelul.2.1. Indici comparativi ai diverselor tipuri de motoare [9]
Tipul motorului Turaţia Raport de Presiune Putere Masa pe Consum Creşterea
motorului comprimare medie litrică unitatea de specific de de
efectivă putere combustibil moment
[rot/min] [bar] [kW/l] [kg/kW] [g/kWh] [%]
M.A.S. pentru:
Motociclete
2-timpi 4500…8000 7…9 4…6 30…50 5…2.5 600…400 5…10
4-timpi 5000…9000 8…11 7..10 30…70 4…1 350…270 5…25
Autoturisme
alimentate natural 4500…7500 8…12 8…11 35…65 3…1 350…250 15…25
supraalimentate 5000…7000 7…9 11…15 50…100 3…1 380…280 10…30
Autocamioane 2500…5000 7…9 8…10 20…30 6…3 380…270 15…25
M.A.C. pentru:
Autoturisme
alimentate natural 3500…5000 20…24 6…8 20…30 5…3 320…240 10…15
supraalimentate 3500…4500 20…24 9…12 30…40 4…2 290…240 15…25
Autocamioane
alimentate natural 2000…4000 16…18 7…10 10…15 9…4 240…210 10…15
supraalimentate 2000…3200 15…17 10…13 15…20 8…3 230…205 15…30
cu intercooler 1800…2600 14…16 13…18 20…25 5…3 225…195 30…60
P Pn P Pn
MM M MM M
M M
C C
c P c P C
C
C
cmin 1
c cmin c
no nMnec nn n1 n no nMnec nn n1 n
nn
n pentru M.A.C.
o
cd . 2-2
n1 pentru M.A.S.
no
MM
ca . 2-3
Mn
Valorile tipice pentru coeficienţii de adaptabilitate ai motoarelor cu ardere internă
cu piston utilizate în construcţia de autovehicule sunt centralizate în tabelul 2.3.
35
Tabelul 2.3. Coeficientul de adaptabilitate.
Tipul motorului Coeficientul de adaptabilitate
M.A.C. pentru Alimentare naturală 1,10…1,20
autoturisme Supraalimentate 1,20…1,35
Alimentare naturală 1,10…1,15
M.A.C. pentru
Supraalimentate 1,15…1,30
autocamioane
Cu intercooler 1,25…1,60
Alimentare naturală 1,25…1,30
M.A.S.
Supraalimentate 1,10…1,35
P 1
M M
P 2
1
3
2
4
3
5
4
no nM nn n1 n no nM nn n1 n
a) b)
Figura 2-2 Caracteristica de sarcini parţiale a M.A.S.
În condiţii normale de exploatare, autovehiculele funcţionează în majoritatea
timpului cu motorul la admisie de aer parţială, respectiv la sarcini parţiale.
Caracteristica parţială de turaţie la M.A.S. se obţine în aceleaşi condiţii ca şi
caracteristica exterioară de turaţie, dar la deschideri parţiale ale clapetei de acceleraţie.
Particularităţile curbelor de turaţie la sarcini parţiale pentru motoarele cu aprindere prin
scânteie constau în faptul că la sarcini mici ele îşi modifică în parte alura, punctele de
maxim şi minim se deplasează spre stânga, figura 2.2, cu reducerea limitelor de variaţie
a turaţiei.
În figura 2.3 sunt prezentate curbele de variaţie a puterii şi momentului la
funcţionarea la sarcini parţiale a motoarelor cu aprindere prin comprimare. Se constată
36
că spre deosebire de M.A.S. curbele caracteristice se extind pe întregul domeniu de
turaţie şi sunt aproximativ paralele (cazul regulatoarelor pentru două regimuri de
funcţionare). Dacă se analizează şi caracteristicile parţiale de consum, se constată că
M.A.C. funcţionează cu un consum specific mai mic cu circa 20…30% faţă de M.A.S.
1
P 2
M
3
4
M 1
5 2
3
P 4
5
nn n no nM nn n
no nM
a) b)
Figura 2-3 Caracteristica de sarcini parţiale a M.A.C.
E cs max
J M n2 M2
J M n2 2
1 M2
J M n2
1 ce2 , 2-5
2 2 n 2
37
Din relaţia 2.5 rezultă că la micşorarea coeficientului de elasticitate creşte
capacitatea de învingere a suprasarcinii prin utilizarea energiei cinetice.
La alegerea motorului care va echipa un autovehicul nou trebuie să se ţină
seama de caracteristicile motoarelor care echipează autovehicule similare precum şi de
tendinţele care se manifestă pe plan mondial în construcţia motoarelor pentru
autovehicule. În figura 2.4 sunt prezentate principalele caracteristici ale motoarelor cu
ardere internă şi anume puterea litrică funcţie de turaţia nominală şi lucru mecanic
specific.
Figura 2-4 Caracteristicile motoarelor care echipează autovehiculele fabricate în perioada 1982…1988: a –
motoare M.A.S. cu alimentare naturală pentru autoturisme; b - motoare M.A.S. supraalimentate pentru
autoturisme; c – motoare M.A.C. cu alimentare naturală pentru autoturisme; d - motoare M.A.C.
supraalimentate pentru autoturisme; e – motoare M.A.C. cu alimentare naturală pentru autocamioane; f -
motoare M.A.C. supraalimentate pentru autocamioane. [9]
38
redus şi a progreselor tehnice şi tehnologice care au permis eliminarea principalelor
dezavantaje ale motoarelor cu aprindere prin comprimare apare tendinţa de utilizare ,
într-o mai mare măsură a acestor motoare pentru propulsia autoturismelor.
1 2 3 1
1 2 2 3 3 0 . 2-8
2 c 0
2 e 3
39
1 1 1
1 2 3 4 ce 3 2 ce 1 2 ce 1
0 1 2 ce
1 1 1
1 0 2 3 4 ce 3
0 1 2 ce
, 2-9
1 1 1
2 1 0 3 2 c e
0 0 2 ce
1 1 1
3 1 2 0 1
0 1 0
3 4 ce 2 ce 1
1 , 2 şi 3 . 2-10
2 1 ce 2 1 c e 2 1 ce
În cazul motoarelor cu aprindere prin comprimare, deoarece maximul curbei de
putere este plasat la o turaţie mai mare de nn, valorile coeficienţilor 1, 2 şi 3 se
determină din următoarele trei condiţii: puterea motorului P(nn) la turaţia nominală nn să
fie egală cu Pn; momentul M(nM) la turaţia de moment maxim nM să fie egal cu MM;
curba de moment M(n) să prezinte maxim la turaţia nM. Acest lucru este descris de
sistemul de ecuaţii:
1 2 3 1
1 c e 2 ce 3 c a .
2
2-11
2 c 0
2 e 3
40
1 1 1
2 1 ca ce2 2 ce c a 1
0 0 2 ce
1 1 1
3 1 ce ca 1 ca
0 1 0
41
Pentru calculul consumului specific de combustibil pot fi utilizate şi relaţii de
forma:
n n
2
c cmin 4 5 6 , 2-17
nn nn
unde 4, 5 şi 6 sunt coeficienţi constanţi, a căror valoare, în funcţie de tipul motorului
sunt prezentate în tabelul 2.4.
Tabelul 2.4.
Tipul motorului Coeficientul
4 5 6
M.A.S. 1,2 -1,0 0,8
M.A.C. cu cameră unitară 1,55 -1,55 1
(cu injecţie directă)
cu cameră divizată 1,35 -1,35 1
cu cameră de vârtej 1,2 -1,2 1
P M ct.
, 2-19
M n const.
42
M
M·n=constant
P=constant
n
Figura 2-5 Caracteristica ideală de tracţiune
Caracteristica unui astfel de motor este o hiperbolă, figura 2.5, şi este cunoscută
sub denumirea de caracteristica ideală sau hiperbola ideală de tracţiune. Funcţionarea
motorului cu caracteristică ideală este întotdeauna stabilă, deoarece la reducerea
turaţiei apare o creştere de moment care echilibrează rezistenţa suplimentară care a
generat reducerea turaţiei. Un autovehicul echipat cu un astfel de motor ar avea o
transmisie fără cutie de viteze.
Analizând caracteristicile motoarelor care pot fi utilizate la autovehicule şi
comparându-le cu caracteristica ideală de tracţiune, rezultă următoarele:
Caracteristica motorului cu abur, figura 2.6,a, este cea mai apropriată de
caracteristica ideală. Acest tip de motor a avut o largă utilizare la primele
autovehicule, însă mai târziu a fost înlocuit cu motoarele acu ardere internă, care,
chiar dacă nu au o caracteristică favorabilă propulsiei sunt mai economice şi mai
compacte. Dacă debitul de abur Qa în cilindrii este constant şi dacă se consideră că
randamentul nu depinde de viteză, atunci produsul M·nconst. Prin urmare,
caracteristica motorului cu abur M=f(n) este aproximativ hiperbolică, deci se
aproprie de cea ideală. Valoarea maximă a momentului Mmax este limitată de
presiunea maximă a aburului sau de aderenţa cu calea de rulare. Dezavantajele
utilizării maşinii cu abur sunt randamentul scăzut şi greutatea mare. Perfecţionarea
în continuate a motorului cu abur şi politicile de dezvoltare în continuare a
autovehiculelor îl vor putea readuce în viitor în actualitate.
43
M Limita de aderenþã M Limita de aderenþã
Mmax Mmax
Qa1
Qa2
Qa3
Qa4
Qa1>Qa2>Qa3>Qa4
n b)
n
a)
Figura 2-6 Caracteristica motorului cu abur şi a motorului electric
Caracteristica motoarelor electrice se apropie şi ea foarte mult de caracteristica
ideală. Aceasta depinde de tipul curentului întrebuinţat (alternativ sau continuu) şi de
modul de legare al înfăşurărilor rotorului şi excitaţiei. Din punct de vedere al
caracteristicii mecanice, motorul de curent continuu cu excitaţie în serie este cel mai
potrivit pentru propulsia autovehiculelor. În figura 2,6,b este prezentată caracteristica
mecanică M=f(n) pentru un astfel de motor, din care se observă dependenţa
aproape hiperbolică a cuplului motor de turaţie. Rezultă că funcţionarea motorului
asigură reglarea automată a transmisiei, nefiind necesară utilizarea unui
transformator de cuplu în componenţa acesteia. Eficienţa economică a acestui tip de
motor este mult redusă datorită pierderilor mari care apar la transportul curentului
continuu pe distanţe mari şi a costurilor ridicate pentru redresarea curentului
alternativ. Cu toate acestea încercările de utilizare a motoarelor electrice nu au fost
abandonate, iar în ultima perioadă, datorită cercetărilor care s-au făcut pentru
găsirea unor metode economice şi eficiente de producere sau de stocare a energiei
electrice, au fost concepute noi autovehicule electrice sau hibride, dintre care unele
au fost introduse în fabricaţie.
Turbina cu gaze cu doi arbori, figura 2.7,a, prezintă de asemenea o caracteristică
stabilă, bună pentru propulsia autovehiculului, deşi aceasta diferă de caracteristica
ideală. În componenţa turbinei cu gaze cu doi arbori deosebim următoarele părţi
componente: compresorul C; camera de ardere C.A.; turbina de antrenare a
compresorului T1; turbina de antrenare a transmisiei T2. Variaţia momentului la
acest tip de motor, figura 2.7,b este aproape liniară.
44
Figura 2-7 Turbina cu gaze cu doi arbori: a) schemă; b) caracteristica mecanică
Folosirea turbinei cu gaze a căpătat o oarecare răspândire la trenurile rutiere şi la unele
autoturisme hibride (pentru antrenarea generatoarelor de curent). Dezavantajele care
limitează utilizarea acestui motor sunt: randamentul termic mai mic decât al motoarelor
cu ardere internă cu piston; randament scăzut la turaţii mici şi la sarcini parţiale;
obţinerea randamentului maxim la turaţii şi temperaturi ridicate cu influenţă nefavorabilă
asupra solicitărilor care apar în organele de lucru; zgomot ridicat.
Din analiza făcută asupra caracteristicilor motoarelor care se pot folosi pentru
propulsia autovehiculelor, rezultă că, deşi sunt cele mai utilizate, motoarele cu ardere
internă cu piston au cea mai defavorabilă caracteristică, având variaţii mici ale
45
momentului. Analize mai mult sau mai puţin complexe ale diverselor surse de energie
utilizate la vehicule sunt prezentate în [14], [23], [8], [46], [58], [77], [73], [84], [85] [80].
În figura 2.8 sunt reprezentate grafic caracteristicile mecanice ale unui motor cu
ardere internă cu piston 1 şi 1’ şi caracteristica ideală 2. Prin comparaţie se observă
deosebirea esenţială care apare între cele două caracteristici, şi anume, pentru a
acoperi întreg domeniul de rezistenţe la înaintare care apar în timpul exploatării
autovehiculului, motorul cu ardere internă cu piston trebuie supradimensionat (curba 1)
şi atunci funcţionează cu preponderenţă la sarcini parţiale cu randament scăzut şi
consum de combustibil mare sau trebuie să fie ajutat de o cutie de viteze sau o
transmisie cu raport de transmitere variabil, care asigură adaptarea momentului la
cerinţele impuse în exploatare (curba 1’). Folosirea unei cutii de viteze sau a unei
transmisii cu raport de transmitere variabil este soluţia adoptată de constructorii de
autovehicule pentru eliminarea parţială a dezavantajelor motoarelor cu ardere internă
cu piston. Principalele avantaje care au impus motorul cu ardere internă cu piston ca
principală sursă de energie pentru propulsia autovehiculelor sunt: putere specifică pe
unitate de masă şi volum mare; construcţie simplă şi fiabilă; consum de combustibil
redus.
Ca o concluzie la cele prezentate în acest subcapitol trebuie pus în evidenţă
faptul că nici unul din tipurile de motoare prezentate nu este eliminat din competiţia
pentru echiparea autovehiculului viitor. De asemenea, este posibilă şi apariţia altor
surse de energie care să poată fii folosite pentru propulsarea autovehiculelor.
46