Clasificarea ambreiajelor

Clasificarea ambreiajelor
ambreiajele mecanice pot avea unul sau mi multe discuri de frictiune, pot fi cu arcuri dispuse
periferic, cu arc central spiral sau diafragma si centrifugal sau semi-centrifuge;
ambreiajele hidraulice pot fi cu prag fix , cu prag mobil sau cu camera de colectare;
ambreiajele electromagnetice pot fi cu sau fara pulbere feromagnetica;
ambreiajele neautomate sunt puse in functiune de forta musculara a conducatorului prin
actionarea mecanica sau hidraulica;
Uneori sistemul de actionare a ambreiajului neautomat este prevazut cu un servomecanism de tip
mecanic, hidraulic sau pneumatic care reduce efortul depus de conducator;
ambreiajele automate pot fi actionate hidraulic, pneumatic, electric sau vacumatic, in functie de
pozitia pedalei acceleratorului, turatia si sarcina momentului sau de pozitia parghiei de schimbare
a treptelor de viteze.
Ambreiajele mecanice
Ambreiajele utilizate la majoritatea automobilelor sunt ambreiajele mecanice la care transmiterea
momentului motor la celelalte organe ale transmisiei se realizeaza prin forte de frecare ce se
dezvolta intre doua sau mai multe perechi de suprafete in contact. La ambreiajele de automobile
se disting trei parti principale :
partea conducatoare, formata din piese care sunt permanent in legatura cu motorul (se rotesc
totdeauna cand motorul functioneaza );
partea condusa care cuprinde piesele ce sunt in legatura cu transmisia motorului;
mecanismul de functionare, compus din piese ce transmit comanda de actionare a ambreiajului.
Partea conducatoare cuprinde : volantul 1, placa de presiune 3 si carcasa ei 11, arcurile
ambreiajului 9, parghiile de debreiere 6. Placa de presiune 3 impreuna cu carcasa 11 sunt fixate de
volant prin intermediul unor suruburi. Suprafata lustruita a placii de presiune este una din
suprafetele active de frecare ale ambreiajului . Arcurile ambreiajului 9 apasa placa de presiune 3
cu o anumita forta, care sa asigure transmiterea de catre ambreiaj a cuplului maxim al motorului.
Arcurile sunt asezate intre placa de presiune si carcasa, avand fiecare bucsa de ghidare.
Ambreiajele pot avea arcuri periferice sau un singur arc central.
Parghiile de debreiere 6 sunt articulate de urechile 4 si 5 ale placii de presiune si ale carcasei .
Capetele parghiilor, asupra carora apasa rulmentul de presiune 8, trebuie sa se afle toate in acelasi
plan, perpendicular pe axa ambreiajului. Acest lucru se realizeaza prin suruburile de reglaj. In
ultimul timp parghiile de debreiere cat si arcurile sunt inlocuite printr-o diafragma (Dacia 1300,
Fiat 850 Renault 10), formata dintr-un disc de otel, avand taieturi radiale. Diafragma care
echivaleaza cu o serie de parghii elastice asezate circular, se rezeama pe un inel de otel care
constituie linia ei de articulatie.

Ambreiajul mecanic, cu un singur disc

1- volan;
2- discul condus (al ambreiajului);
3- placa de presiune;
4- urechile placii de presiune;
6- parghiile de debreiere;
7- mansonul rulmentului de presiune ;
8- rulmentul de presiune ;
9- arcurile ambreiajului;
10- garnitura termoizolanta ;
11- carcasa placii de presiune ;
12- orificii de evacuare a uleiului.

Partea condusa a ambreiajului este formata din discul ambreiajului 2, montat intre volantul 1 si
placa de presiune 3; discul este solidarizat la rotatie, cu arborele primar al schimbatorului de
viteze.
Discul ambreiajului se compune dintr-un disc de otel, prevazut cu taieturi radiale pentru a-i da
elasticitatea necesara. Pe discul metalic se monteaza, prin nituire cu cap inecat garniturile de
frecare din ferodo (material care are un coeficient de frecare mare). In scopul unei cuplari line a
ambreiajului, intre discul metalic si garnitura de frecare, in partea dinspre schimbator de viteze
sunt montate arcuri lamelare. Un capat al arcului este nituit la discul metalic, iar celalalt capat la
garnitura de frecare. Arcurile sunt indoite in asa fel, incat, in stare libera intre disc si garnitura
exista un joc. La cuplarea ambreiajului, pe masura ce se elibereaza pedala, discul de presiune se
deplaseaza spre volant, comprimand arcurile lamelare ale discului de frecare, si astfel momentul e
transmis creste treptat, ceea ce conduce la o cuplare lina a ambreiajului. Montarea discului
ambreiajului pe arborele primar al schimbatorului de viteze se face cu ajutorul unui butuc cu

caneluri, de flansa caruia se fixeaza prin nituire (de mentionat ca nu la toate tipurile de
automobilele discul de ambreiaj se monteaza pe arborele primar al cutiei de viteze.
In scopul protejarii transmisiei contra oscilatiilor la rasucire, discul ambreiajului este prevazut cu
un sistem de amortizare, cu frictiune sau hidraulic.
Sistemul de amortizare cu frictiune este cel mai raspandit. La discul ambreiajului prevazut
cu amortizare prin frictiune, fixarea discului metalic de flansa butucului se face prin arcuri
elicoidale. Arcurile sunt montate in stare comprimata, in ferestre practicate in flansa butucului si
in discul metalic. In acest fel, momentul motor de la discul metalic la flansa butucului se
transmite prin arcurile precomprimate .In cazul in care prin ambreiaj nu se transmite nici un
moment, ferestrele din discul metalic si flansa butucului coincide. La transmiterea momentului,
deci la cuplare, forta se transmite prin arcuri, care se comprima iar discul se deplaseaza fata de
flansa, primind o deplasare unghiulara. In acest mod se realizeaza legatura elastica intre butuc si
disc, care conduce la amortizarea oscilatiilor si rasucire. Totodata se realizeaza si o cuplare mai
lina a motorului cu transmisia.

1. DESTINATIA , CONDITIILE IMPUSE SI CLASIFICAREA AMBREAIAJULUI

Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de
viteze , reprezentnd organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la
cutia de viteze.
Funciile ambreiajului sunt urmtoarele :
Permite la pornirea automobilului cuplarea progresiva a motorului , care se afla in funciune , cu
celelalte organe ale transmisiei , care , in acel moment, stau pe loc;
Permite cuplarea si decuplarea in timpul mersului automobilului motorului cu transmisia , la
schimbarea treptelor de viteze ;
Protejeaz la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.
Ambreiajul trebui sa ndeplineasc anumite condiii , si anume :
sa permit decuplarea completa si cat mai rapida a motorului de transmisie , pentru ca schimbarea
treptelor sa se fac fara ocuri;
sa decupleze cu eforturi minime din partea conductorului , fara a se obine insa o cursa la pedala
mai mare de 120-200 mm .Fora la pedala necesara declupari nu trebuie sa depaseasca 150 N la
autoturisme si 250 N la autocamioane si autobuze ;
partile conduse sa aib o greutate cat mai redusa pentru ca schimbarea treptelor sa se fac fara
ocuri
sa fie suficient de progresiv pentru a se evita pornirea brusca din loc a automobilului ;
sa asigure in stare cuplata o mbinare perfecta intre motor si transmisie;
sa permit eliminarea cldurii care se produce in timpul procesului de cuplare prin patinarea
suprafeelor de frecare ;
sa amortizeze vibraiile ce se produc in transmisie ;
sa aib o construcie simpla si ieftina ;
sa fie cat mai uor de intretinut si de reglat si sa ofere sigurana ;
Ambreiajele se clasifica dup principiul de funcionare si dup tipul mecanismului de comanda .
Dup principiul de funcionare ambreiajele pot fi : mecanice , hidrodinamice , combinate si
electromagnetice. Dup tipul mecanismului de comanda ,ambreiajele pot fi cu comanda :

mecanica , hidraulica , pneumatica si electrica .

Dup modul de realizare a comenzi ,ambreiajele pot fi :neautomate si automate.
2.AMBREIAJELE MECANICE
2.1.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE SI CLASIFICARE A AMBREIAJELOR MECANIC
Principiul de funcionare. Funcionarea ambreiajului mecanic se bazeaz pe forele de frecare care
apar intre doua sau mai multe perechi de suprafee sub aciunea unei forte de apsare.
Partile componente ale unui ambreiaj (fig. 13.1) sunt grupate astfel : partea conductoare ; partea
condusa ; mecanismul de acionare . Partea conductoare a ambreiajului este solidara la rotaie cu
volantul motorului , iar partea condusa cu arborele ambreiajului .
Pe volantul al motorului este apsat discul condus de ctre discul de presiune datorita forei
dezvoltate de arcurile . Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile arborelui al
ambreiajului . Pentru a mari coeficientul de frecare. Discul de presiune este solidar la rotaie cu
volantul prin intermediul carcasei.Partea conductoare a ambreiajului este formata din : volantul ,
discul de presiune, carcasa si arcurile de presiune.
Partea condusa se compune din : discul condus cu garniturile de frecare si arborele 8 al
ambreiajului .Prin frecare ce ia natere intre suprafeele de contact ale volantului si discul de
presiune pe de o parte si suprafeele discului condus pe de alta parte , momentul motor este
transmis arborelui primar al cutiei de viteza si mai departe , prin celelalte organe ale transmisiei ,
la rotile motoare.Daca se apas asupra pedalei mecanismului de comanda al ambreiajului , fora
se transmite prin parghia cu furca la manonul discului de presiune si nvingnd fora dezvoltata
de arcurile ,deprteaz discul de frecare , iar momentul motor nu se transmite mai departe ;
aceasta este poziia decuplat a ambreiajului ...
Cuplarea din nou a ambreiajului se realizeaz prin eliberarea lina a pedalei , dup care arcurile
vor apas din nou discul de presiune pe discul condus , iar acesta din urma pe volant.Atta timp
cat intre suprafeele de frecare ale discurilor si volantului nu exista o apsare mare , fora de
frecare care ia natere intre aceste suprafee va fi mica . In acest caz ,ambreiajul nu va putea
transmite ntregul moment motor si in consecina , va exista o alunecare intre volant si discul
condus , motiv pentru care discul va avea o turaie mai mica . Aceasta este perioada de patinare a
ambreiajului . In aceasta situaie se va transmite prin ambreiaj numai o parte din momentul motor.
In perioada de patinare a ambreiajului , o parte din energia mecanica se transforma in energie
termica,iar ambreiajul se incalzeste , producnd uzura mai rapida a garniturilor de frecare ale
discului condus .
La eliberarea completa a pedalei ambreiajului , fora de apsare dezvoltata de arcuri este suficient
de mare pentru ase transmite in ntregime momentul motor.

Dispunerea ambreiajului n echipamentul de propulsie- limitarea valorii maxime a momentului de

torsiune din organele transmisiei si motorului (cuplaj de siguranta); izolarea ntre motor si
transmisie a vibratiilor torsionale provenite din functionarea motorului si din deplasarea
automobilului pe cale. Constructiv, ambrei 636j91g ajul este constituit din partea conducatoare,
partea condusa si sistemul de actionare.Partea conducatoare reprezentata prin volantul ( 1 ) al
motorului si mecanismul de ambreiaj( 2 ), cuprinde totalitatea elementelor ambreiajului legate
prin legaturi permanente cu arborele cotit al motorului. Partea conducatoare se afla ntotdeauna n
acelasi regim de miscare cu arborele cotit al motorului.

Compunerea generala a ambreiajului:

Partea condusa reprezentata de discul de ambreiaj( 3 )si arborele ambreiaj (daca acesta exista ca
piesa distincta), cuprinde totalitatea elementelor ambreiajului legate prin legaturi permanente de
arborele primar al cutiei de viteze, cu care se afla n acelasi regim de miscare. Sistemul de
actionare, reprezentat prin mansonul de decuplare( 4 ), furca ( 5 )si un dispozitiv extern de
comanda( 6 ), mecanic sau hidraulic, cuprinde totalitatea elementelor ce participa la stabilirea sau
desfacerea legaturii, numita legatura de cuplare, dintre partea conducatoare si partea condusa.

Clasificarea ambreiajelor mecanice:

Ambreiajele mecanice utilizate la automobile se clasifica dup mai multe criterii.
Dup forma geometrica a suprafeelor de frecare , ambreiajele pot fi :cu discuri , cu saboi si cu
conuri.
Dup numrul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor , ambreiajele pot fi : cu mai multe
arcuri dispuse periferic si cu un singur arc central .
Dup numrul discurilor conduse , ambreiajele pot fi ; du un disc , cu doua discuri si cu mai
multe discuri .
Dup modul de obinere a forei de apsare , ambreiajele pot fi : simple , semicentrifuge si
centrifuge .
Dup condiiile de lucru ale suprafeelor de frecare , ambreiajele pot fi : uscate sau in ulei .
Dup tipul mecanismului de comanda , ambreiajele pot fi cu comanda : mecanica , hidraulica , cu
servomecanism si automata .
Dup modul de realizare a debreierii , ambreiajele pot fi : cu debreire manuala , semiautomata ,
automata .
2.2.TIPURI CONSTRUCTIVE DE AMBREIAJE MECANICE
2.2.1.Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice .
In figura 13.2 este reprezentata contructia uni ambreiaj monodisc simplu cu arcuri periferice .
Partile componente ale ambreiajului se grupeaz in: organe conductoare ., organe conduse si
mecanismul de comanda .
Organele conductoare sunt : volantul ,mpreuna cu carcasa, discul de presiune, arcurile de
presiune si prghiile de declupare .
Discul de presiune este solidara rotaie cu volantul si se poate deplasa axial. Arcurile 3 ,care
realizeaz fora de apsare a suprafeelor de frecare , sunt aezate intre discul de presiune si
carcasa ambreiajului . Prghiile de deplasare sunt prevzute cu doua puncte de articulaie : unul in
discul de presiune si celalalt in carcasa .
Organele conduse ale ambreiajului sunt : discul condus si arborele ambreiajului. Discul condus
este aezat intre volant si discul de presiune , putnd sa se deplaseze axial pe arborele
ambreiajului prevzut cu caneluri la fel ca si butucul discului . Pe discul condus sunt fixate prin
nituri doua garnituri de frecare ce au un coeficient de frecare mare .
Mecanismul de comanda se compune din manonul de debreiere si pedala ambreiajului .
La debreiere . se apas pedala ambreiajului si tija se deplaseaz spre dreapta iar furca de debreiere
mpinge manonul de debreiere spre stnga . Rulmentul de presiune apas pe capetele interiore
ale prghiilor de declupare , iar acestea se rotesc in jurul punctelor de articulaie de pe carcasa . In
felul acesta , prghiile de declupare deplaseaz discul de presiune spre dreapta , comprimnd
arcurile . Deoarece discul condus nu mai este apsat asupra volantului , transmiterea momentului
de la motor la cutia de viteze se ntrerupe .
La ambreiere ridicnd piciorul de pe pedala , furca de debreiere este readusa in poziia iniiala de
ctre un arc de readucere si o data cu ea si rulmentul de presiune...
Deoarece asupra capetelor interioare ale prghiilor de declupare nu mai actioneaza rulmentul de
presiune , arcurile de presiune se destind si apas din nou discul de presiune pe discul de presiune
pe discul condus si volant.
In timpul cat ambreiajul este cuplat , intre rulmentul de presiune si capetele interioare ale
prghiilor de declupare este necesar sa existe un joc de 2-4 mm .Acest joc permite o cuplare
sigura a ambreiajului si in cazul cnd garniturile de frecare sunt uzate in limite admise . De

asemenea , acest joc mai permite ca rulmentul de presiune sa nu se roteasc in timpul cat
ambreiajul este cuplat , reducnd prin aceasta uzura lui.
In figura 13.3 este reprezentat ambreiajul monodisc simplu utilizat la automobilele ROMAN
echipate cu motoare D-2156 HMN . La acest ambreiaj capetele interioare ale prghiilor de
debreiere nu mai sunt acionate direct de rulmentul de presiune , ci prin intermediul inelului de
debreiere , montat pe capetele celor sase prghii de debreiere , cu ajutorul unor arcuri.
Caracteristic pentru acest ambreiaj este faptul ca este prevzut cu doua rnduri de arcuri periferice
, Aceasta soluie permite obinerea unei forte de apsare mari cu arcuri de presiune nu prea
rigide .
2.2.2.Ambreiajul monodisc centrifug.
2.2.3.Ambreiajul monodisc cu arc central tip diafragma.
La ambreiajul monodisc utilizat la autoturismul Dacia 1300 , arcul tip diafragma este montat in
carcasa cu ajutorul tifturilor. Pe tifturi , pe ambele prti ale diafragmei, se afla inelele ...
Cnd ambreiajul este cuplat ,arcul tip diafragma se reazem in carcasa prin prin intermediul
inelului si datorita formei sale concave , apas asupra discului de presiune iar acesta la rndul sau
asupra discului condus si volantului.
La declupare , micarea se transmite , de la pedala ambreiajului , prin prin mecanismul de
comanda , la rulmentul de presiune , care se deplaseaz spre stnga si apas asupra prti interioare
a diafragmei se va deplasa deci spre dreapta .In felul acesta , discul condus nu mai este apsat pe
volant de ctre discul de presiune ia legtura dintre motor si cutia de viteza se ntrerupe .
2.3.AMBREIAJELE HIDRODINAMICE
Ambreiajele hidrodinamice lucreaz dup principiul mainilor hidraulice rotative si constau in
asocierea unei pompe centrifuge si a unei turbine intr-un singur agregat ,folosind ca agent de
transmisie un lichid...
Ambreiajele hidrodinamice se folosesc la unele tipuri de automobile moderne datorita unor
avantaje:demarare mai lina a automobilului , deplasarea in priza directa la viteze foarte reduse
.Ambreiajul hidrodinamic este format dintr-un rotor-pompa, montat pe arborele motor in locul
volantului si din rotor-turbina , montat pe arborele condus. Cele doua componente au la partea
exterioara palete radiale plane . ntregul ansamblu este nchis intr-o carcasa etana ,umpluta in
proporie de 85%cu ulei mineral pentru turbine.In momentul care motorul ncepe sa funcioneze ,
va antrena si rotorul pompa iar uleiul care se gaseste intre paletele sale sub aciunea forei
centrifuge , este mpins ctre periferie si obligat sa circule in sensul sagetii , adica uleiul va trece
din rotor-pompa in rotor-turbina si apsnd asupra paletelor lui in micare .La demarare cnd
automobilului inca nu este in micare , turaia rotorului-turbina este zero .La o viteza a rotorului
turbina egala cu a rotorului-pompa articolele nu va mai circula , deoarece cele doua forte
centrifuge vor fi egale . Particulele vor trece din rotorul pompa in rotorul-turbina numai in cazul
in care rotorul turbina se va roti mai ncet dect rotorul pompa .Existenta alunecrii face ca , in
toate cazurile ,ambreiajul hidraulic sa transmit un moment oarecare la sistemul de rulare al
automobilului si sa nu fie posibila niciodat o decuplare completa a motorului de transmisie, iar
schimbarea treptelor de viteza sa fi anevoioasa .Din acest motiv ,la automobilele cu cutii de viteza
in trepte , ambreiajul hidraulic se utilizeaz mpreuna cu un ambreiaj mecanic auxiliar, care sa
asigure o declupare completa intre motor si transmisie . Utilizarea ambreiajului hidraulic fara
ambreiajul mecanic este permisa numai la automobilele echipate cu cutii de viteze planetare , la
care schimbarea treptelor de viteza se face prin frnarea unor elemente ale transmisiei
planetare .Ambreiajele hidro dinamice prezint urmtoarele avantaje : Confer automobilului o
demarare mai lina ; permit deplasarea in priza directa cu viteza redusa; amortizeaz oscilaiile de

rsucire .
2.4. AMBREIAJELE ELECTROMAGNETICE
Pentru uurarea conducerii automobilelor a luat extindere in ultimul timp o data cu folosirea
cutiilor de viteze hidrodinamice , utilizarea ambreiajelor cu comanda automata . Dintre acestea
fac parte si ambreiajele electromagnetice, a cror construcie poate sa difere in funcie de modul
in care se realizeaz legtura dintre partea condusa si partea conductoare si anume :
ambreiajele cu umplere magnetica , la care solidarizarea prtii conduse cu cea conductoare se
realizeaz prin magnetizarea pulberii , care umple cavitatea interioara a ambreiajului
ambreiajele fara pulbere magnetica , la care fora de cuplare este dat de un electromagnet
alimentat de sursa de curent a automobilului .
In ambreiajele din prima categorie , corpul de lucru l constituie pulberea magnetica de fier , care
se afla intr-un spaiu inelar .
Acest spaiu care leag partea conductoare a ambreiajului de cea condusa se afla dispus intre
polii unor electromagnei .Prin conectarea infasurari de excitaie , alimentata de curentul furnizat
de bateria de acumulatoare, particulele de pulbere se concentreaz de-a lungul liniilor de fora
magnetice , formnd nite lanuri magnetice care rigidizeaz pulberea transformnd-o intr-un corp
solid.
In figura 13.8. este reprezentat un ambreiaj pulbere magnetica . Sistemul de cuplare este este
incorporat in volant , executat din otel si constituind mpreuna cu discul circuitul magnetic al
ambreiajului .
Intre peretele interior al volantului si degajarea discului este dispusa bobina de excitaie ,
alimentata cu curent electric al motorului , cu care este cuplata prin intermediul inelului de
contact .
Acest inel este protejat de capacul izolator pe care se afla montata si peria din cupru grafiat . Intre
peretele interior al volantului si discul solidar cu el este realizat un spaiu de lucru in care se
dispune marginea superioara a elementului condus executat din placi subiri din tabla de hotel si
care prin intermediul butucului sau canelat ,este montat pe arborele primar al cutie de viteze .
Pulberea magnetica este meninuta in spaiul de lucru cu ajutorul garniturilor de protecie al
bucei .Captul canelat al arborelui primar este sprijinit de de rulment. Periferia volantului este
prevzuta cu coroana dinata cu care se angreneaz pinionul motorului electric de pornire .
Ca pulbere magnetica se folosete , in general fierul carbonic . Momentul motor transmis de
ambreiaj poate fi reglat progresiv , in funcie de intensitatea curentului electric care circula prin
bobina de excitaie . Astfel la mersul in gol a motorului, tensiunea generatorului de curent este
insuficienta iar curentul care ptrunde in bobina de excitaie are o valoare mica ceea ce face ca
ambreiajul sa ramana decupat .Pe msura ce turaia motorului creste ,se mareste si tensiunea
generatorului iar ambreiajul se cupleaz lin .Calitatile de cuplare lina nu se modifica timp
ndelungat in exploatare ; nefiind nevoie de reglarea jocurilor ,solicitrile dinamice ale transmisiei
raman reduse in acest fel . De asemenea neexistind frecri ale prtilor de cuplare ,uzura acestui
ambreiaj este redusa .
Principalul incovenient al ambreiajelor de acest tip este momentul de inerie mare al elementului
condus fapt ce face dificila schimbarea vitezelor . Acest dezavantaj poate fi nlturat prin
utilizarea unui disc condus subire cu moment de inerie mic . O alta dificultate o reprezint
meninerea pe perioada ndelungata a proprietarilor feromagnetice si anticorozive ale pulberii.

La ambreiajele electromagnetice fara pulbere efectul de cuplare se obine prin unirea volantului
cu discul condus montat pe arborele primar al cutiei de viteze pe ale crui caneluri se deplaseaz .
Intr-un loca circular , prevzut in miezul de fier ,se afla bobina de excitaie , alimentata cu curent
electric prin contactul glisant . La trecerea curentului prin bobina de excitaie ia natere un cmp
electromagnetic ,datorita cruia indusul este atras ctre miez , invingind tensiunea arcului .Prin
frecarea iniiala , la nceputul cuplrii si apoi prin unirea volantului cu indusul , momentul motor
se transmite cutiei de viteze . Cnd curentul electric este ntrerupt ,cmpul electromagnetic
dispare , indusul va fi ndeprtat de miez mpins de arc iar ambreiajul se declupeaza motorul de
cutia de viteze .
Dei construcia acestui ambreiaj este simpla are dezavantajul unei uzuri rapide , datorita faptului
ca att miezul cat si indusul magnetic se executa din otel moale .
De asemenea ineria mare a discului condus , care determina o schimbare greoaie a treptelor de
viteza , constituie un alt dezavantaj al acestei construcii .Pentru a nltura acest neajuns , cat si
pentru amari rezistenta la uzura a suprafeelor de frecare se utilizeaz soluia din figura 13.9 b, la
care discul condus este uor presat intre volant si disc care sunt executate din otel moale .Masa
discului condus fiind mica , magnetismul remanent este si el mic iar la decuparea ambreiajului,
acesta este convins de arcurile lamelare fixate pe disc .
Totui , cea mai eficienta metoda de mrire a rezistentei la uzura a suprafeelor de frecare consta
in utilizarea garniturilor de friciune , pe baza de azbest sau din materiale metaloceramice
fig.13.9.c . In acest caz , insa adaosul necesar pentru uzura garniturilor de fritiune duce la apariia
unui joc mai mare intre miez si indus . Prezenta aerului in acest spaiu mareste mult rezistenta
magnetica a sistemului si duce la creterea dimensiunilor si greutatii ambreiajului .
2.5. AMBREIAJELE COMBINATE
Pentru a mari conformobilitatea , la unele autoturisme moderne , se utilizeaz ambreiajele
combinate , care permit automatizarea acionarii lor .
Cele mai rspndite ambreiaje combinate sunt cele cele hidraulic-mecanic si electromagneticmecanic .
In figura 13.10 este reprezentat un ambreiaj hidrodinamic combinat cu un ambreiaj cu
friciune ...
2.6. MECANISME DE ACTIONARE AUTOMATE
Sisteme automate care asigura cuplarea si decuparea utiliznd depresiunea din galeria de admisie
a motorului sau sursa de energie electrica a automobilului determina o mai uoara acionare a
ambreiajului .In figura 13.14. este reprezentata schema unui sistem vacuumatic de acionare
automata a ambreiajului .Cnd se schimba treptele cutiei de viteze se actioneaza asupra prghiei
eliberndu-se pedala de acceleraie , ceea ce face ca miezul electromagnetului sa se deplaseze
spre dreapta , sa deschid supapa si sa permit comunicarea intre partea stnga a camerei cu
membrana si rezervorul vacuumatic . Acest rezervor comunica printr-o supapa inversa , cu
colectorul de admisie al motorului . Cnd obturatorul carburatorului este nchis , depresiunea din
galeria de admisie iar presiunea aerului atmosferic deplaseaz membrana camerei spre stnga ,
asigurnd decuparea ambreiajului si posibilitatea treceri la alta treapta de viteza . Dup
schimbarea treptei de viteza , se elibereaz parghia ,actionandu-se pedala de acceleraie ,ceea ce
face ca miezul electromagnetului sase deplaseze spre stnga sa nchid supapa. Supapa sub
aciune tijei diafragma se deschide , asigurnd admisia aerului atmosferic in partea sting a
camerei si cuplarea ambreiajului . In figura13.15. este reprezentata schema unui sistem de
acionare automata a ambreiajului de tip electromagnetic .Alimentarea bobinei de excitaie a
generatorului se face de la bateria de acumulare . ntreruptorul fixat pe maneta cutiei de viteze
,se aduce pentru pornirea din loc in poziia deschis . In timpul demarajului turaia motorului si a

generatorului creste treptat asigurnd o cretere corespunztoare a intensitati curentului trimis in

bobina electromagnetului si a forei de cuplare , obtinandu-se o pornire lina de pe loc a
automobilului . Intensitatea curentului la pornire depinde de mrimea rezistentelor .La
schimbarea treptelor de viteza , ntreruptorul se nchide si curentul de la bateria de acumulare
trece nu numai prin bobina de excitaie a generatorului ci si prin bobina indusului sau ,ceea ce
face sa creasc brusc intensitatea curentului trimis curentului trimis in electromagnet si
ducluparea ambreiajului sa se fac rapid . La deschideri mari ale clapetei de acceleraie a
carburatorului , contactul se nchide . Decuparea ambreiajului se face la deschiderea automata a
contactului , in poziiile corespunztoare ale manetei cutiei de viteze.Cu ajutorul ntreruptorului ,
bobina electromagnetului poate fi alimentata numai de la bateria de acumulare .Cnd tensiunea
generatorului este mai mare dect a bobinei , contactul comandat de releul de curent invers ,
permite ncrcarea bateriei de la generator .
2.7. MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCTIA AMBREIAJELOR
Pentru garniturile de frecare se folosesc materialele pe baza de azbest sau materiale
metaloceramice.Garniturile pe baza de azbest au un coeficient de frecare mare , rezista la
temperaturi de 200 C , fara sa-si schimbe caracteristicile si sunt rezistente la uzura .Garniturile
din materiale metaloceramice au o contabilitate termica mai buna dect cele pe baza de azbest ,
coeficient de frecare mare , o rezistenta la uzura mai mare , dar sunt fragile . Materialele
metaloceramice sunt executate din pulberi metalice prin sinterizare.Garniturile de frecare au o
grosime de 3-4 mm in funcie de destinaia ambreiajului .Niturile utilizate la fixarea garniturile de
frecare sunt de tipul cu capul necat , din otel moale , cupru sau aluminiu . Diametrul niturilor este
de obicei de 4..6 mm.Discul condus se executa din otel carbon cu un coninut mediu sau mare de
carbon si are o grosime de 1.3 mm .Discurile de presiune sunt executate din fonta cenuie cu
duritate de 170..230 HB. Mai rar se executa din fonta aliata cu Cr , Ni si Mo .Arcurile de presiune
dispuse periferic sunt executate din hotel arc iar arcurile tip difragma din hotel arc .Prghiile de
cuplare se executa : prin forjare din otel carbon dup care se cianureaza si se clesc in ulei ; prin
matriare din hotel cu coninut ridicat de carbon , dup care se clesc in ulei .
2.8. DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE AMBREIAJULUI SI INLATURAREA LOR
Defectele in exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma : ambreiajul patineaz sau nu
se cupleaz, ambreiajul nu se declupeaza , ambreiajul cupleaz cu smucituri sau face zgomot.
Ambreiajul patineaz sau nu cupleaz . Defectul se consta , mai ales la deplasarea automobilului
in treapta de priza directa cu viteza redusa , cnd motorul este accelerat iar turaia sa creste brusc ,
fara ca viteza automobilului sa se mreasc sensibil .defectul se datoreste urmtoarelor cauze
principale: cursa libera a pedalei necorespunztoare , ulei pe suprafeele garniturilor de frecare ,
slbirea sau declirea arcurilor de presiune , uzura accentuata a garniturilor de frecare .Cursa
libera a pedalei necorespunztoare se refera la situaia in care acesta nu exista deloc. Datorita
acestui fapt ,rulmentul de presiune apas in permanent pe prghiile de debreiere , ceea ce
provoac o uzura mai rapida a lui si reduce din apsarea discului de presiune asupra discului
condus , deoarece ambreiajul cupleaz incomplet . Ca urmare a patinri ndelungate , ambreiajul
se incalzeste foarte puternic , putnd conduce la :arderea garniturilor de frecare , declirea
arcurilor de presiune , ridicarea si deformarea discului de presiune . Defectul se elimina prin
reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la valoarea prescrisa de fabrica
constructoare.Existenta uleiului pe suprafeele de frecare se datoreste ptrunderii acestuia in
ambreiaj ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal , ungerii prea
abundente a rulmentului de presiune sau depasirea nivelului uleiului in cutia de viteze . Existenta
uleiului pe suprafeele discului condus reduce frecarea cu 40-50% iar ambreiajul patineaz .
Defectul se elimina prin splarea garniturilor de frecare cu benzina , sau daca acestea au fost
mbibate cu ulei se inlocuieasc. In acelai timp , va trebui eliminata cauza ptrunderi uleiului in in
ambreiaj .Slbirea sau declirea arcurilor de presiune este urmarea urmarea ndelungate si a
supranclzirii . Pentru pentru nlturarea defectului se demonteaz ambreiajul , se verifica

rigiditatea arcurilor de presiune si se inlocuieasc cele slabe . Uzura accentuata a garniturilor de

frecare se datoreste utilizri necorespunztoare sau ndelungate a ambreiajului . Garniturile uzate
peste limita admisa se inlocuieasc .Ambreiajul nu declupeaza . Defectul se manifesta la
schimbarea treptelor de viteze , cnd arborele cotit nu declupeaza , transmisia fiind insotita de un
zgomot puternic mai ales la ncercarea de clupare a treptei I . Cauzele pot fi: existenta curse libere
prea mari , deformarea discului de frecare dereglarea sau ruperea prghiilor de decuplare ,arcul
tip diafragma deformat sau declit , neetanseitati la comanda hidraulica .Exploatarea
automobilului timp mai ndelungat cu un ambreiaj care nu declupeaza complet determinarea
uzura prematura a sincronizatoarelor si a danturilor roilor cutiei de viteze.Cursa libera a pedalei
ambreiajului este prea mare datorita unui reglaj incorect si a uzurilor mari a articulaiilor
mecanismului de comanda . Datorita faptului ca ambreiajul nu declupeaza complet se uzeaz mai
ales prtile laterale ale danturi pinioanelor cutiei de viteze . Defectul se elimina prin reglarea
cursei libere a pedalei .Deformarea discului de frecare se produce mai ales , ca urmare a
supranclziri si a reconditionari defectuoase . La decuparea ambreiajului , suprafeele deformate
vor atinge att suprafatele deformate vor atinge att suprafaa discul de presiune cat si pe cea a
volantului , fcnd imposibila decuparea completa .Cnd deformarea discului nu depaseste 0,30,4 mm, acesta se ndreapt ,in caz contrar se inlocuieste .Dereglarea prghiilor de cuplare
conduce la o deplasare nclinata a discului de presiune fata de poziia iniiala , astfel ca intr-o
parte ramane in contact cu discul de frecare , iar decuparea nu va fi completa . Defeciunea este
insotita , mai ales la nceputul la nceputul declupari nu va fi completa . Defeciunea se nltura
prin reglarea prghiilor de declupare .Ruperea prghiilor de declupare duce la o situaie similara
dereglarilor, numai ca zgomotul produs este permanent datorita lovirii continue a prghiilor rupte
de discurile in rotaie .Defectiunele mecanismului de comanda hidraulica conduc la
imposibilitatea declupari complete. Existenta aerului in instalaie provoac o situaie similara
.Ambreiajul cupleaz cu smucituri sau face zgomote puternice . Defectul se datoreste
urmtoarelor cauze : spargerea discului de presiune ,slbirea sau ruperea arcurilor discului condus
, ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare , dereglarea sau ruperea.Spargerea discului de
presiune se poate produce datorita fabricaiei necorespunztoare , supranclziri si conduceri
defectuoase . Remedierea consta in nlocuirea discului de presiune .Slbirea sau ruperea arcurilor
discului condus se produce dup o funcionare ndelungata sau o manevrare brutala a
ambreiajului .Remedierea se face prin nlocuirea discului condus sau a arcurilor defecte .Ruperea
niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreste slbiri lor curmare a funcionarii cu ocuri
a ambreiajului sau montrilor greite .Defeciunea se produce treptat si este insotita de ocuri si
de zgomote metalice.Remedierea consta in schimbarea discului de fritiune.
2.9. INTRETINEREA AMBREIAJULUI
Lucrrile de intretinere ale ambreiajului sunt : ungerea rulmentului de presiune , numai la
rulmeni cu gresoare , ungerea bucelor , verificarea si reglarea cursei libere a pedalei , reglarea
jocului dintre rulmentul de presiune si prghiile de declupare.
Operaia
Controlul si restabilirea nivelului lichidului din rezervorul
mecanismului de acionare hidraulic
Verificarea daca orificiul de aerisire din capacul
rezervorului este astupat
Ungerea axului pedalei
Verificarea tensiuni arcurilor de reducere de la pedala si
cilindrul receptor
Reglarea cursei libere a pedalei

Periodicitatea ,
km echivaleni
Zilnic: rezervorul trebuie sa fie
plin cu lichid
Zilnic
5000
10000
10000

Fig.13.16. Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului

2.9.1 VERIFICAREA SI REGLAREA CURSEI LIBERE A PEDALEI AMBREIAJULUI
Cursa libera a pedalei este corespunztoare cnd ambreiajul transmite momentul motor fara
patinare , cu pedala in poziia libera , si cnd decupleaz complet cu pedala apsata .Reglarea
cursei libere a ambreiajului este necesar sa se fac periodic , deoarece , prin uzura garniturilor de
frecare , ea se micsoreaza .
Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului (fig. 13.16)se face cu ajutorul unei rigle al Carei
capt se sprijin pe podea alturi de pedala ambreiajului . Rigla se reazama cu suportul pe
podeaua caresoriei . Cu ajutorul reperelor se compara cursa pedalei cu cursa libera indicata pentru
automobilul respectiv . Dup montarea riglei pe podea se decupleaz cursorul pana cnd se
sprijin pe pedala . In acest fel , deplasarea pedalei se va face in contact permanent cu rigla si deci
, prin deplasarea unuia din cele doua repere se poate citi direct deplasarea pedalei , celalalt reper
ramanand fix .
Se deplaseaz prin apsare pedala mpreuna cu cursorul , pana in momentul in care ambreiajul
ncepe sa decupleze . Acest moment se simte prin mrirea forei necesare deplasrii in continuare
a pedalei . Distanta intre cele doua cursoare reprezint cursa libera a pedalei si se citete direct in
milimetri pe scara gradata a riglei. Ea trebui sa fie de 20-50mm , in funcie de tipul automobilului
.
Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face in mod diferit in funcie de automobil . De
obicei cursa libera a pedalei se regleaz prin modificarea lungimii tijelor care transmit micarea
de la pedala la furca de decuplare .
In cazul ambreiajului cu mecanism de comanda cu acionare hidraulica cursa libera a pedalei se
datoreste jocului dintre tija si pistonul cilindrului principal si jocului dintre rulmentul de presiune
si capetele interioare ale prghiilor debreiere. Jocul dintre tija si pistonul principal se regleaz cu
ajutorul unui urub excentric, iar jocul dintre rulmentul de presiune si capetele interioare ale
pirghiilor de debriere se regleaz prin modificarea lungimii tijei pistonului cilindrului receptor ,
compusa din doua prti asamblate prin filet.
2.9.2 REGLAREA JOCULUI DINTRE RULMENTUL DE PRESIUNE SI PIRGHIILE DE
DECUPLARE
Pentru o funcionare corespunztoare a ambreiajului, trebuie ca toate pirghiile de decuplare sa se
gseasc in acelai plan, pentru ca , la decuplare, ele sa vina simultan in contact cu rulmentul de
presiune.
Jocul dintre rulmentul de presiune si capetele interioare ale pirghiilor de decuplare se poate regla :
cu ajutorul urubului de la captul interior al pirghiei de decuplare;
cu ajutorul piuliei in acest caz rulmentul de presiune este nlocuit cu un inel de grafit ,iar
pirghiile au fixat la partea interioara discul);
cu ajutorul piuliei care se insurubeaza sau desurubeaza pe buton;

cu ajutorul piuliei care apropie sau deprteaz partea centrala a pirghiei de decuplare de carcasa
ambreiajului.
Jocul dintre rulmentul de presiune si pirghiile de decuplare se regleaza,de obicei, dup reparaii...
La verificarea si reglarea poziiei pirghiilor de decuplare se procedeaz astfel:
se rotete arborele cotit al motorului pana cind apar doua pirghii in dreptul ferestrei de vizitare din
carterul ambreiajului;
se apas pedala pina cind rulmentul de presiune atinge capetele pirghiilor. Daca rulmentul a atins
o singura pirghie , acestea se regleaz ,astfel incit sa fie atinse deodat .Jocul dintre pirghii si
rulmentul de presiune se verifica cu o sonda calibru ,care se introduce pe rnd , in interstitiile
dintre capetele interioare ale prghiilor si rulment.
2.10 DEFECTELE SI TEHNOLOGIA DE RECONDITIONARE A AMBREIAJULUI
Discul condus . La discul condus al ambreiajului GFX 310 KZ utilizat la automobilele ROMAN
pot aprea urmtoarele defecte : uzura garniturilor de frecare , deformarea discului , uzura
gurilor pentru niturile garniturilor de frecare si uzura gurilor pentru bolurile distaniere .
Uzura garniturilor de frecare se stabilete prin msurarea cu sublerul;garniturile uzate se
inlocuieasc.
Deformarea discului se stabilete prin msurarea btii frontale cu comparatorul: daca discul e
deformat , se strunjete garnitura de frecare pe adncimea de maximum 1 mm .
Uzura gurilor pentru niturile garniturilor de frecare se stabilete cu ajutorul unui calibru tampon
iar nlturarea defectului se face prin introducerea unor nituri noi , care se refuleaz pana la
umplerea gurilor .
In cazul uzurii gurilor pentru bolurilor distaniere , se alezeaz cu un alezor si se introduc
boluri distaniere majorate .
Discul condus se rebuteaz daca prezint : fisuri , rupturi ,ruperea a mai mult de doua arcuri de
presiune sau a mai mult de trei arcuri ale butucului .
Discul de presiune (fig.13.19). Pot aprea urmtoarele defecte : rizuri pe suprafaa de lucru ,
deformarea discului , uzura sau deteriorarea locaului prghie , uzura gurilor pentru bolul
suportului , uzura suparfetelor laterale de ghidare in carcasa , sparturi ale urechilor ghidajelor si
bosajelor de centrare a arcurilor .Rizurile pe suprafaa de lucru sau deformarea discului se pot
stabili vizual , iar uzura prin msurarea cu ublerul sau ,in caz de uzura neuniforma , cu
comparatorul . Abaterea maxima admisa de la plancitate este de 0,1 mm.Aceste defecte se elimina
prin strunjirea suprafeei de lucru a discului respectnd cota minima admisa.Deteriorarea
locaului prghiei se constata vizual , iar uzura prin msurarea cu ublerul. Recondiionarea
consta in frezarea locaului la cota maxima admisa si folosirea a doua aibe compensatoare cu
grosimea de 0,700-0,775mm .Uzura gurilor pentru bolul suportului se msoar cu un calibrutampon . Aceste defecte se elimina prin alezarea locaului si folosirea de bol majorat.Uzura
suprafeelor laterale de ghidare in carcasa se msoar cu ublerul ; suprafeele uzate se ncrca cu
sudura oxiacetilenica , apoi se ajusteaz prin frezare la cota nominala .Sprturile si rupturile
urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor se stabilesc vizual , iar recondiionarea
consta din sudura oxiacetilenica , urmata de ajustare la nivelul materialului de baza.Discul de
presiune se rebuteaz :cnd rizurile sau crpturile suprafeelor de lucru nu dispar prin strunjire
pana la cota minima ; in cazul sprturilor sau rupturii ce afecteaz corpul discului.Prghiile de
declupare (fig.13.20). Pot aprea urmtoarele defecte : uzura suprafeei de acionare , uzura
locaurilor pentru bolurile de ghidare , uzura suprafeelor laterale in zona de contact .Suprafaa
de acionarea uzata se reconditioneaza prin ncrcare cu sudura electrica si se rectifica la cota
nominala .
Uzura locaurilor pentru bolurile de ghidare se stabilete vizual si se msoar cu un calibrutampon.Recondiionarea consta in alezarea si folosirea de boluri majorate .Uzura suprafeelor
laterale in zona de contact se msoar cu ublerul ; recondiionarea consta in frezarea ambelor
suprafee , respectnd cota minima de 12,900 mm si folosirea a doua aibe compensatoare cu
grosimea de 0,500-0,525 mm.Parghiile de decuplare se rebuteaz daca prezint : fisuri , sparturi

ale corpului tijei, indiferent de mrime si poziie.

Furca de decuplare . La furca de decuplare (fig.13.21.) pot aprea urmtoarele defecte : uzura
locaului sferic pentru bolul cu cap sferic , uzura locaului sferic pentru tija de comanda , uzura
suprafeei de fixare a manonului de decuplare , deteriorarea gurilor pentru uruburile de fixare a
manonului de declupare .

Uzura locaului pentru boluri cu cap sferic se constata vizual si se msoar cu un calibru vergia .
Recondiionarea consta dintr-o rectificare sferica a locaului la cota de reparaie , folosindu-se
bol sferic la cota majorata .
Uzura locaului sferic pentru tija de comanda se constata vizual si se determina cu un calibru
vergia . Recondiionarea consta in rectificarea sferica a locaului la cota de reparaii folosindu-se
tija de comanda recondiionata la cota majorata .
Uzura suprafeei de fixare a manonului de declupare se msoar cu un calibru-tampon ;
recondiionarea consta in rectificarea plana a ambelor suprafee si folosirea a doua aibe
compensatoare .
Deteriorarea filetului gurilor pentru uruburile de fixare a manonului de declupare se
controleaz cu un ablon . Recondiionarea consta in lrgirea si gurirea la cota 6,500 si filetarea
la cota majorata M 8 x 1,25 .
Furca de decuplare se rebuteaz cnd prezint rupturi ale braelor prghiei si fisuri sau rupturi ale
corpului prghie .
Carcasa ambreiajului (fig.13.22.). Pot aprea urmtoarele defecte : fisuri , crpturi , rupturi ,
uzura guri de centrare si abaterea de al planeitate a suprafeei de aezare . Carcasa cu fisuri
,crpturi sau rituri se reconditioneaza limitndu-se fisurile sau crpturile , p
rin executarea unor guri cu diametru de 3 mm , la distanta de 10-15 mm de capetele fisurilor , pe
o adncime de 4-5 mm ; urmeaz apoi o sudare oxiacetilenica si ajustare prin pilire si frezare
pana la nivelul materialului de baza .
Uzura gurii de centrare se constata prin verificare cu un calibru-tampon ; recondiionarea consta
in majorarea prin gurire la 19 mm si alezarea la cota 19,000-19,018 mm si folosirea unui tift de
centrare la cota corespunztoare .
Abaterea de la planeitate a suprafeei de aezare mai mare de 0,08 mm se reconditioneaza prin
strunjirea suprafeei de aezare , pe adncimea de maxim 0,500 mm fara a depasi insa cota de
179,5 mm .
Carcasa ambreiajului se rebuteaz daca prezint rupturi sau sparturi cu o lungime pe contur mai
mare de 100 mm si care cuprind mai mult de doua guri de prindere ,fisuri si crpturi care
traverseaz doua sau mai multe guri .
Verificarea ambreiajului sau a prtilor componente ale acestuia se face la demontarea completa
sau in cazul in care se repara sau se inlocuieste un organ defect .
La montarea ambreiajului se verifica :

btaia frontala a discului condus la o anumita raza prin introducerea unui dorn in canelurile
butucului si fixarea dornului intre doua vrfuri de centrare (fig.13.23.a) ; btaia frontala se citete
pe comparatorul cu cadran . Daca btaia frontala depaseste limitele admise , discul se ndreapt
cu cheia ;
echilibarea statica a discului condus cu ajutorul unui dispozitiv (fig.13.23,b). Echilibrarea se
realizeaz cu ajutorul unor plcute , reducnd la minim tendinta de rostogolire a discului , in orice
poziie pe barele dispozitivului ;
jocul radial si jocul lateral intre flancurile canelurilor a butucului ambreiajului si a arborelui
ambreiajului cu ajutorul unei lamele calibrate .
arcurile de presiune care trebuie sa fie din aceiai grupa de sortare msurndu-se lungimea in
stare libera si lungimea sub sarcina ;
dimensiunile caracteristice pentru reglare si uzuri la ambreiajele cu arc central tip diafragma ,
dimensiunile caracteristice se verifica att cu ambreiajul in stare libera cat si sub aciunea unei
forte.
nlocuirea subansamblurilor ambreiajului este condiionata de echilibrarea lor att individual cat
si in stare asamblata .In felul acesta , poziiile reciproce de asamblare devin strict determinate ,
fiind evideniate prin coincidenta unor marcaje de referina .

Diagnostica si solutii ale problemelor la ambreiaje

Nu decupleaza ambreiajul:
Probleme Externe:
Lichidul sistemului hidraulic este contaminat, murdar
Jocul liber excesiv al pedalei
Aer in sistemul hidraulic
Componentele sistemului de ambreiaj defecte sau uzate
Suportul sau bucsa pedalei deteriorata
Deformacin de la pared de fuego o en los soportes del sistema de desembrague
Deformarea de la perete sau a suportului sistemului de ambreiaj
Probleme Interne:
Lipsa de aliniere ntre transmisie i motor
Arborele striat e ruginit, deteriorat
Rulmentul, sau bucsa e uzata
Furc sau lagr deformat sau uzat
Defecte ale sistemului de actionare
Cablu de antrenare al ambreiajului deformat sau uzat
Volant slefuit incorect sau in exces
Arcurile ambreiajului indoite
Disc deformat sau deteriorat
Ulei de transmisie inadecvat

Disc condus deteriorat:

Problema:
Zgomotos
Cauza:
Instalarea incorecta a arcurilor.
Deformarea sau deteriorarea discului.
Discul condus se rebuteaza cand prezinta urmatoarele defecte: fisuri, rupturi (exceptand
garniturile de frecare) ruperea a mai mult de doua arcuri de presiune, sau mai mult de trei arcuri
ale butucului.Deformarea discului se stabileste prin masurarea bataii frontale cu comparatorul si
se remedieaza prin strunjire.

Mantaua Cablului deteriorata:

Problema:
Pedala de ambreiaj tare cu trepidatii.
Cauza:
Traiectoria incorecta a cablului, mantaua cablului deformata.
In unele cazuri pot aparea probleme din cauza mariri fortei de frecare dintre cablu si manta
datorita prafului sau a altor contaminatii in aceste cazuri se recomanda inlocuirea cablului.

Arcurile ambreiajului sunt deformate:

Problema:
Trepidatii
Cauza:
Vehicol incarcat excesiv, folosirea franei de motor foarte des,folosirea neadecvata a ambreiajului,
manipularea incorecta a vehicolului.

Disc condus deformat:

Problema:
Trepidatii
Cauza:
Discul a fost instalat in pozitie inversa.
Instalarea incorecta a discului poate provoca interferenta cu volanta, cauzand probleme in
functionare.

Ruperea placutelor de frictiune:

Problema:
Trepidatii
Cauza:
Frana motor brusc, schimbarea vitezei brusc intr-o treapta de viteza inferioara,incarcarea
exagerata a autovehicolului.Cnd placutele de frictiune sunt distruse este necesara schimbarea
imediata a discului.

Deteriorarea garniturilor de frecare:

Problema:
Zgomot
Cauza:
Deformarea discului de frecare se produce mai ales ca urmare a supraincalzirii si a reconditionarii
defectuoase.
La decuplarea ambreiajului suprafetele deformate vor atinge atat suprafata discului de presiune,
cat si pe cea a volantului, facand imposibila decuplarea completa.
Exploatarea autovehicolului timp mai indelungat cu un ambreiaj care nu decupleaza complet,

determina uzura
prematura a sincronizatoarelor si a danturilor rotilor
schimbatorului de viteze.
Alte cauze:
Rulment de presiune deteriorat, alinierea incorecta intre motor si transmisie.

Interferenta cu volanta:
Problema :
Zgomot
Cauza:
O cauza posibila poate fi rectificarea excesiva a suprafetei volantei, care provoaca contactul
discului cu suruburile arborelui cotit,instalarea discului in pozitie inversa, sau folosirea unui disc
cu marimea necorespunzatoare
Daca volanta prezinta semne de supranclzire sau fisuri, trebuie nlocuit.

Problema:
Joc liber excesiv al pedalei de ambreiaj, zgomot
Cauza:

Instalatia incorecta a gulerului.

Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face in mod diferit, in functie de tipul
autovehicolului, deobicei reglarea cursei libere se face prin modificarea lungimii tijelor care
transmit miscarea de la pedala la furca de decuplare.

Cauze ale zgomotului:

Externe:
Reglaje incorecte in sistemul de ambreiaj
Componente defecte sau deteriorate
Mecanisme cu reglare automata deteriorata
Interne:
Rulmentul de presiune uzat sau defect.
Furca deformata.
Pozitia incorecta a discului.
uruburile slabite

Avantajele cele mai mari ale ambreiajelor monodisc cu arc central tip
diafragma sunt:
-actionare usoara deoarece forta necesara pentru mentinerea
ambreiajului in pozitia decuplat este mai redusa la acest tip de arc,
-forta cu care arcul de tip diafragma actioneaza asupra discului de
presiune se mentine aproximativ constanta si la uzura maxima a
garniturilor de frictiune , deci aceste ambreiaje nua au tendinte de
patinare la uzura garniturilor deoarece momentul de frecare se
mentine constant pe toata durata de functionare a ambreiajului,
-aceste ambreiaje prezinta o progresivitate ridicata la cuplare datorita
elasticitatii mari a arcului central tip diafragma.
Calculul ambreiajului urmareste stabilirea dimensiunilor principale ale
elementelor sale in raport cu momentul motor si pe baza parametrilor
constructivi ai motorului si automobilului.