CUPRINS

1.Ambreiajele mecanice
2.Principiu de functionare.
3.Schema principiului a ambreajului mecanic.
4.Clasificarea ambreajelor mecanice.
5.Criterii de clasificare a ambreiajelor mecanice.
6.Tipuri constructive de ambreiaje mecanice
7.Ambreiaje mecanice cu arcuri
 AMBREIAJ MECANIC CU DISCURI MULTIPLE

-Ambreiajele mecanice

Principiul de functionare.

Ambreiajul mecanic functioneaza pe baza fortelor de frecare care apar intre doua sau mai
multe perechi de suprafete sub actiunea unei forte de apasare.

Partile componente ale

unui ambreiaj sunt grupate
astfel partea conducatoare
partea condusa si mecanismul de
de actionare
 Schema de principiu a ambreiajului mecanic

1-volant; 2- disc de frictiune (condus); 3- disc de presiune; 4-urechile placii de presiune;

5-urechile din carcasa placii de presiune;6-parghii de debreiere; 7-mansonul rulmentului de
presiune; 8-rulmentul de presiune; 9-arcurile ambreiajului; 10-garnitura termpizolanta; 11-
carcasa; 12-orificii de evacuare a uleiului

Partea conducatoare a ambreiajului este solidara la rotatie cu volantul motorului iar partea
condusa cu arborele ambreiajului. Pe volantul motorului este apasat discul condus de catre discul
de presiune datorita fortei dezvoltate de arcuri.
Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile arborelui ambreiajului. Discul de
presiune este solidar la rotatie cu volantul prin intermediul carcasei.

Partea conducatoare a ambreiajului este formata din piesele cae sunt permanent in
legatura cu motorul (se rotesc intotdeauna cand piesele motorului functioneaza): volanta, discul
de presiune, carcasa si arcurile de presiune.

Partea condusa se compune din piesele care sunt in legatura cu transmisia automobilului:
discul condus cu garniturile de frecare si arborele ambreiajului

Mecanismul de actionare este compus din piesele care transmit comanda de actionare a
ambreiajului.

Prin frecarea ce ia nastere intre suprafetele de contact ale volantului si discul de presiune
pe de o parte, respectiv suprafetele discului condus pe de alta parte, momentul motor este
transmis arborelui primar al cutiei de viteze si mai departe, prin celelalte organe ale transmisiei,
la rotile motoare.
Daca se apasa asupra pedalei mecanismului de comanda al ambreiajului , forta se
transmite prin parghia cu furca la mansonul discului de presiune si invingand forta dezvoltata de
arcuri, departeaza discul de frecare, iar momentul motor nu se transmite mai departe; aceasta este
pozitia decuplat a ambreiajului .
Cuplarea din nou a ambreiajului se realizeaza prin eliberarea lina a pedalei, dupa care
arcurile vor apasa din nou discul de presiune pe discul condus, iar acesta din urma pe volant .
Atata timp cat intre suprafetele de frecare ale discurilor si volant nu exista o apasare mare,
forta de frecare care ia nastere intre aceste suprafete va fi mica.
In acest caz, ambreiajul nu va putea transmite intregul moment motor si in consecinta, va
exista o alunecare intre volanta si discul condus, motiv pentru care discul va avea o turatie mai
mica.
Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului.
In aceasta situatie se va transmite prin ambreiaj numai o parte din momentul motor. In
perioada de patinare a ambreiajului, o parte din energia mecanica se transforma in energie
termica, iar ambreiajul se incalzeste, producand uzura mai rapida a garniturilor de frecare ale
discului condus .
 La eliberarea completa a pedalei ambreiajului, forta de apasare dezvoltata de arcuri este
suficient de mare pentru a se transmite in intregime momentul motor.

Clasificarea ambreiajelor mecanice

Criterii de clasificare a ambreiajelor mecanice

Dupa forma geometrica a suprafetelor de frecare , ambreiajele pot fi: cu discuri, cu conuri
si speciale .
Dupa numarul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor, ambreiajele pot fi: cu
mai multe arcuri dispuse periferic si cu un singur arc central .

Dupa numarul discurilor conduse, ambreiajele pot fi ; cu un disc, cu doua discuri si cu

mai multe discuri .
Dupa modul de obtinere a fortei de apasare, ambreiajele pot fi: cu arc, semicentrifugale
sau centrifuale.

Dupa conditiile de lucru ale suprafetelor de frecare, ambreiajele pot fi : uscate sau in
ulei .

Dupa tipul mecanismului de comanda, ambreiajele pot fi cu comanda: mecanica ,

hidraulica , cu servomecanism si automata.
Dupa modul de realizare a debreierii, ambreiajele pot fi: cu debreire manuala,
semiautomata, automata.
Ambreiajele cu discuri sunt cele mai utilizate la automobilele actuale datorita
constructiei simple, greutatii reduse si a unui moment de inertie a partii conduse mai mic.
 Ambreiajele monodisc sunt cele mai raspandite la autoturisme si autocamioane, deoarece
momentul motor transmis este relativ mic.

Pentru autocamioanele si autospecialele de mare capacitate se utilizeaza ambreiaje bidisc,

in timp ce ambreiajele polidisc se folosesc doar ca mecanisme auxiliare la schimbatoarele de
viteze automate.

Tipuri constructive de ambreiaje mecanice

Ambreiajele mecanice intalnite in constructia de automobile mici si mijlocii, sunt
ambreiaje cu arcuri.
Acestea pot fi de doua tipuri:
Ambreiaje mecanice cu arcuri

Ambreiajul monodisc cu arcuri periferice inca este utilizat la autoturisme si autocamioane

datorita faptului ca are greutatea cea mai redusa si constructia cea mai simpla.

Greutatea acestui tip de ambreiaj (fara carter) este de 0,30,6% din greutatea
autocamionului si 0,40,8% din greutatea de fabricatie a autoturismului.
Utilizarea lui este limitata de momentul maxim care poate fi transmis si care nu trebuie sa
depaseasca 7080 daN.m.

Arcurile periferice sunt dispuse echidistant pe periferia discului de presiune.

Sunt arcuri elicoidale din sarma trasa cu caracteristica liniara.
Starile de functionare ale ambreiajului sunt determinate prin modificarea sagetii elastice a
arcurilor cu ajutorul parghiilor de debreiere.

In stare normala ambreiajul este „cuplat.

Aceasta stare este efectul arcurilor de presiune, care, montate precomprimat intre carcasa
si discul de presiune, in tendinta de destindere, vor realiza strangerea discului condus intre volant
si discul de presiune.
Decuplarea ambreiajului se obtine cand in partea de comanda se dezvolta o forta sub
actiunea careia mansonul de decuplare, deplasat axial spre stanga, va roti parghiile de decuplare,
in sens orar.
Simultan cu preluarea de catre parghiile de decuplare a fortelor elastice ale arcurilor, prin
comprimarea suplimentara a arcurilor, discul de presiune este deplasat axial spre stanga, pana
cand se desface contactul cu frecare dintre partile conducatoare si condusa.
Astfel se obtine strea de debreiere (decuplarea motorului de transmisie).

Ambreierea dupa debraiere (recuplarea motorului la transmisie) se obtine prin anularea

fortei de decuplare din partea de actionare, cand prin destinderea arcurilor in starea anterioara
decuplarii, se realizeaza contactul cu frecare dintre partea conducatoare si partea condusa.
Ambreiajul monodisc cu arcuri periferice inca este utilizat la autoturisme si
autocamioane datorita faptului ca are greutatea cea mai redusa si constructia cea
mai simpla.
Greutatea acestui tip de ambreiaj (fara carter) este de 0,30,6% din
greutatea autocamionului si 0,40,8% din greutatea de fabricatie a
autoturismului. Utilizarea lui este limitata de momentul maxim care poate fi
transmis si care nu trebuie sa depaseasca 7080 daN.m.
Arcurile periferice sunt dispuse echidistant pe periferia discului de
presiune. Sunt arcuri elicoidale din sarma trasa cu caracteristica liniara. Starile
de functionare ale ambreiajului sunt determinate prin modificarea sagetii
elastice a arcurilor cu ajutorul parghiilor de debreiere.
In stare normala ambreiajul este „cuplat”. Aceasta stare este efectul
arcurilor de presiune, care, montate precomprimat intre carcasa si discul de
presiune, in tendinta de destindere, vor realiza strangerea discului condus intre
volant si discul de presiune.
Decuplarea ambreiajului se obtine cand in partea de comanda se
dezvolta o forta Fd sub actiunea careia mansonul de decuplare, deplasat axial
spre stanga, va roti parghiile de decuplare, in sens orar. Simultan cu preluarea
de catre parghiile de decuplare a fortelor elastice ale arcurilor, prin
comprimarea suplimentara a arcurilor, discul de presiune este deplasat axial
spre stanga, pana cand se desface contactul cu frecare dintre partile
 conducatoare si condusa. Astfel se obtine strea de debreiere (decuplarea
motorului de transmisie). Ambreierea dupa debreiere (recuplarea motorului la
transmisie) se obtine prin anularea fortei de decuplare Fd din partea de
actionare, cand prin destinderea arcurilor in starea anterioara decuplarii, se
realizeaza contactul cu frecare dintre partea conducatoare si partea condusa.

Discul de presiune se construieste masiv pentru a putea inmagazina o

cantitate cat mai mare din caldura care se degaje in timpul patinarii ambreiajului
si pentru a asigura rigiditatea necesara unei apasari uniforme a discului condus pe
suprafata de frecare.

Solidarizarea discului de
presiune cu volantul a,b-
ambreiaj monodisc; c,d-
ambreiaj bidisc
1,5-disc de presiune; 2-umerii discului; 3-ferestre;
4,8,12-stifturi; 6,9,13-volant; 7-carcasa
ambreiajului; 10,15-disc de presiune interior; 11,15-
disc de presiune exterior; 16-bosaje
Pentru a facilita transferul de caldura, discul de presiune este prevazut,
pe partea opusa suprafetei de frecare, cu aripioare de racire.