Ambreiajul

 
Rolul ambreiajului este de a permite decuplarea/cuplarea progresivă a
motorului la transmisia vehiculului. Permite astfel pornirea lină de pe loc, schimbarea
fără efort a treptelor de viteză, precum şi oprirea roţilor motoare fără a se opri şi
motorul.
Ambreiajul permite cuplarea /decuplarea prin fricţiune a arborelui cotit şi a
arborelui de intrare(primar) al cutiei de viteze, prin intermediul frecării controlate între
cele două feţe ale discului de ambreiaj, respectiv placa de presiune şi volanta
motorului. Din punct de vedere constructiv, ambreiajul uscat se compune din trei
părţi: placa de presiune, discul de ambreiaj) şi rulmentul de presiune. Principiul de
funcţionare este simplu: cu pedala de ambreiaj eliberată, rulmentul de presiune nu
acţionează asupra diafragmei, astfel aceasta apasă puternic asupra discului de
ambreiaj, prinzându-l între volantă şi placa de presiune, ambele fiind solidare cu
arborele cotit. în acest fel, motorul transmite cuplul motor spre arborele primar al
cutiei de viteze, care transmite mişcarea arborelui secundar, apoi diferenţialului,
antrenând roţile motoare cu raportul de transmitere selectat.
Dacă pedala de ambreiaj este apăsată, discul de ambreiaj nu mai este presat
între volantă şi placa de presiune, întrerupând transmiterea mişcării. La pornirea de pe
loc, antrenarea discului de ambreiaj se face prin patinare progresivă, făcând posbilă
pornirea lină. în timpul patinării ambreiajului, o parte din energia motrice generată de
motor se pierde, generând căldură datorită frecării. Pe măsură ce roata este antrenată
din ce în ce mai repede, frecarea scade la zero în momentul în care discul de amreiaj şi
volanta ajung să aibă aceeaşi turaţie. Datorită frecării se generează o cantitate
considerabilă de căldură, de aceea nu se patinează o perioadă lungă de timp, sau cu
turaţii mari, deoarece există pericolul arderii garniturilor de fricţiune ale ambreiajului
sau decălirii diafragmei (de multe ori aceasta devine albăstruie din cauza căldurii).
Nici rulmentul de presiune nu se foloseşte prea mult, deoarece există pericolul gripării
acestuia, fenomen marcat de o uruială sau un fluierat metalic, care pot fi auzite la
apăsarea pedalei de ambreiaj. în acest scop este recomandabilă eliberarea completă a
pedalei de ambreiaj după patinare, fără a ţine piciorul pe ea, apăsând-o puţin,
deoarece rulmentul de presiune ar fi silit, prin anularea jocului dintre acesta şi
diafragmă, să lucreze continuu. Defecţiunile cele mai frecvente ale ambreiajului sunt
crăparea diafragmei, datorită oboselii materialului, uzarea garniturilor de fricţiune de
pe discul de ambreiaj şi griparea rulmentului de presiune. Datorită dimensionării sale,
ambreiajul joacă şi un rol de siguranţă în transmiterea momentului motor, evitând
ruperea semiaxelor planetare. Există şi alte tipuri de ambreiaj, dar principiul de
funcţionare este identic: transmiterea prin frecare controlată a momentului motor între
doi arbori. Unul dintre aceste sisteme de ambreiaj este cel umed, care lucrează în baie
de ulei, cu discuri multiple sau ambreiajul centrifugal, care este folosit în sisteme
automate, de exemplu la fierăstraie cu lanţ.

Fig. 30 � Ambreiaj cuplat si decuplat.  

Componente: 1-volant, 2-disc ambreiaj, 3-
placa de presiune,4-carcasa, 5-diafragma,
6-rulment de presiune
 

Fig. 31 � Disc de ambreiaj Fig 32. � Placa de presiune

   
 
 
2.3 Clasificarea ambreiajelor

Ambreiajele utilizate la automobile, se clasifica , dupa principiul de functionare ca in figura

urmatoare:

Clasificarea ambreiajelor dupa principiul de functionare

Dupa tipul mecanismului de comanda, ambreiajele pot fi:

 Tipuri de mecanisme de comada ale ambreiajelor

La ambreiajele mecanice, legatura dintre partea conducatoare si partea condusa se face

prin utilizarea fortei de frecare.

La ambreiajele hidrodinamice, intalnite la unele automobile moderne, legatura dintre

partea conducatoare si partea condusa se realizeaza prin intermediul unui lichid, dupa principiul
masinilor hidraulice rotative. Ele constau in asocierea unei pompe centrifuge si a unei turbine
intr-un singur agregat.

La ambreiajele electromagnetice, legatura dintre partea conducatoare si partea condusa se

realizeaza cu ajutorul pulberii magnetice.

Clasificarea ambreiajelor mecanice

 Criterii de clasificare a ambreiajelor mecanice

Dupa forma geometrica a suprafetelor de frecare , ambreiajele pot fi: cu discuri, cu

conuri si speciale .

Dupa numarul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor, ambreiajele pot fi: cu
mai multe arcuri dispuse periferic si cu un singur arc central .

Dupa numarul discurilor conduse, ambreiajele pot fi ; cu un disc, cu doua discuri si cu

mai multe discuri .

Dupa modul de obtinere a fortei de apasare, ambreiajele pot fi: cu arc,

semicentrifugale sau centrifuale.

Dupa conditiile de lucru ale suprafetelor de frecare, ambreiajele pot fi : uscate sau in
ulei .

Dupa tipul mecanismului de comanda, ambreiajele pot fi cu comanda: mecanica ,

hidraulica , cu servomecanism si automata.

Dupa modul de realizare a debreierii, ambreiajele pot fi: cu debreire manuala,

semiautomata, automata.

Ambreiajele conice s-au utilizat la automobilele de tip vechi. Datorita faptului ca

momentul de inertie a partii conduse a acestor ambreiaje este mare, in prezent ele nu se mai
utilizeaza ca mecanisme independente pe automobile. In schimb ele se folosesc uneori ca
mecanisme auxiliare ale schimbatoarelor de viteze automate, sau ca ambreiaje pentru masini
agricole: motosape, motocultivatoare, motocositoare, etc.

Ambreiajele cu discuri sunt cele mai utilizate la automobilele actuale datorita

constructiei simple, greutatii reduse si a unui moment de inertie a partii conduse mai mic.

Ambreiajele monodisc sunt cele mai raspandite la autoturisme si autocamioane, deoarece

momentul motor transmis este relativ mic. Pentru autocamioanele si autospecialele de mare
capacitate se utilizeaza ambreiaje bidisc, in timp ce ambreiajele polidisc se folosesc doar ca
mecanisme auxiliare la schimbatoarele de viteze automate.

Ambreiajele speciale se utilizeaza mai ales ca mecanisme auxiliare la schimbatoarele de

viteze automate. Din aceasta grupa fac parte ambreiajele cu banda si cu saboti.

Ambreiajele semicentrifugale realizeza forta de apasare dintre suprafetele de frecare

atat cu arcuri periferice cat si cu ajutorul fortelor centrifuge ale unor contragreutati, cu care sunt
prevazute parghiile de decuplare.

Ambreiajele centrifugale folosesc pentru obtinerea fortei de apasare dintre suprafete, in

general, forta arcurilor, iar pentru decuplare si cuplare forta centrifuga a unor contragreutati.

Tipuri constructive de ambreiaje mecanice

1. Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice

Ambreiajele mecanice intalnite in constructia de automobile mici si mijlocii, sunt

ambreiaje cu arcuri.

Acestea pot fi de doua tipuri:

 Fig. 2.4 Ambreiaje mecanice cu arcuri

Ambreiajul monodisc cu arcuri periferice inca este utilizat la autoturisme si autocamioane

datorita faptului ca are greutatea cea mai redusa si constructia cea mai simpla.

Greutatea acestui tip de ambreiaj (fara carter) este de 0,30,6% din greutatea
autocamionului si 0,40,8% din greutatea de fabricatie a autoturismului. Utilizarea lui este
limitata de momentul maxim care poate fi transmis si care nu trebuie sa depaseasca 7080 daN.m.

Arcurile periferice sunt dispuse echidistant pe periferia discului de presiune. Sunt arcuri
elicoidale din sarma trasa cu caracteristica liniara. Starile de functionare ale ambreiajului sunt
determinate prin modificarea sagetii elastice a arcurilor cu ajutorul parghiilor de debreiere.

In stare normala ambreiajul este „cuplat”. Aceasta stare este efectul arcurilor de presiune,
care, montate precomprimat intre carcasa si discul de presiune, in tendinta de destindere, vor
realiza strangerea discului condus intre volant si discul de presiune.

Decuplarea ambreiajului se obtine cand in partea de comanda se dezvolta o forta F d sub

actiunea careia mansonul de decuplare, deplasat axial spre stanga, va roti parghiile de decuplare,
in sens orar. Simultan cu preluarea de catre parghiile de decuplare a fortelor elastice ale arcurilor,
prin comprimarea suplimentara a arcurilor, discul de presiune este deplasat axial spre stanga,
pana cand se desface contactul cu frecare dintre partile conducatoare si condusa. Astfel se obtine
strea de debreiere (decuplarea motorului de transmisie). Ambreierea dupa debreiere (recuplarea
motorului la transmisie) se obtine prin anularea fortei de decuplare Fd din partea de actionare,
cand prin destinderea arcurilor in starea anterioara decuplarii, se realizeaza contactul cu frecare
dintre partea conducatoare si partea condusa.
 Ambreiaj monodisc cu arcuri periferice

1-arborele cotit al motorului; 2-volant; 3-suruburi; 4carcasa; 5-disc de presiune; 6-parghii

de decuplare; 7-arcuri periferice; 10-disc condus; 11-arborele ambreiajului; 12-manson de
decuplare; 13parghie de comanda

Cand ambreiajul se afla in pozitia „cuplat”, intre rulmentul de presiune si suruburile de

reglaj ale capetelor interioare ale parghiilor de debreiere trebuie sa existe unjoc de 24 mm. Acest
joc permite o cuplare sigura a ambreiajului si la uzarea garniturilor de frecare. De asemenea,
acest joc mai permite ca rulmentul de presiune sa nu se roteasca in timpul cat ambreiajul este
cuplat, reducand prin aceasta uzura lui.

Fata de ambreiajele mecanice cu arc central diafragma, ambreiajele cu arcuri periferice

prezinta urmatoarele dezavantaje:

apasarea discului de frictiune pe suprafata de frecare se face neuniform;