Cuprinsul proiectului:

Cap.I.-Argumentul proiectului Cap.II.-Continutul propriu-zis II.1.1-Constructia ambreiajului II.2.-Materialul utilizat II.3.-Procesul tehnologic de intetinere II.3.1. Intretinerea ambreiajului II.4-Defecte si remedieri II.5.1-Repararea ambreiajului II.6- N.S.S.M., P.S.I II.7-Calculul tehnico-economic Cap.III.-Bibliografie Cap.IV.-Anexe instalatiei

CAP. I. ARGUMENT

1.1.AMBREIAJUL. DESTINAIE, CONDIII IMPUSE, CLASIFICARE Ambreiajul ndeplinete urmtoarele funcii : Cuplarea progresiv a motorului, care se afl n funciune, cu restul transmisiei, permind automobilului pornirea pornirea dup loc ; Decuplarea transmisiei de motor, la oprire ; Decuplarea i cuplarea transmisiei n timpul deplasrii automobilului pentru efectuarea schimbrii treptelor de vitez ; Protejarea celorlalte organe ale transmisiei la suprasarcini (prin patinare).

Pentru a realiza aceste funcii, ambreiajul trebuie s ndeplineasc anumite condiii, i anume : S permit o cuplare lin, fr ocuri, ntre motor i transmisie, evitnd pornirea brusc de pe loc a automobilului i ocurile n organele transmisiei ; n stare cuplat, s asigure transmiterea momentului motor, fr patinare ; S asigure evacuarea cldurii ce se produce ntre suprafeele lui de frecare, n timpul cuplrii ; S permit decuplarea rapid i complet a motorului de restul transmisiei, pentru ca schimbarea treptelor cutiei de vitez s se fac fr ocuri ; S nu necesite eforturi mari pentru decuplare, din partea conductorului auto (maxim 150 N la autoturisme i 250 N la autocamioane i autobuze) ;
2

S aib greutatea ct mai mic ; S fie echilibrat dinamic ; S ofere siguran n exploatare ; S fie ct mai uor de ntreinut i reglat.

Clasificarea ambreiajelor se poate face dup principiul de funcionare i dup tipul mecanismului de acionare . Dup principiul de funcionare, ambreiajele pot fi : cu friciune (mecanice), hidraulice (hidrodinamice), electromagnetice i combinate. Dup tipul mecanismului de acionare, ambreiajele pot fi cu acionare mecanic, hidraulic, vacuumatic, electric. 1.2.AMBREIAJELE MECANICE n construcia de automobile, cele mai utilizate sunt ambreiajele mecanice (cu friciune), deoarece ele satisfac n bun msur cerinele principale (simplitate constructiv, siguran n exploatare, manevre uoar, greutate mic).

Principiul de funcionare i clasificarea ambreiajelor mecanice Funcionarea ambreiajelor mecanice se bazeaz pe folosirea forelor de frecare care apar ntre dou sau mai multe suprafee sub aciunea unei fore de apsare. O parte din suprafeele de frecare sunt solidare la micare cu volantul motorului, iar o alt parte cu arborele de intrare n cutia de viteze. Schema de principiu a ambreiajului mecanic este reprezentat n figura 1.1. Pe volantul 1, solidar la micare cu arborele cotit al motorului, este montat carcasa 5. Discul conductor (de presiune) 4 este solidar la rotaie cu volantul prin intermediul carcasei, care+i d i posibilitatea s se deplaseze axial. Discul condus 2, aezat ntre volant i discul de presiune, este solidarizat la rotaie cu arborele primar 8, al cutiei de viteze i are

posibilitatea de deplasare axial, fiind fixat prin caneluri. Arcurile periferice 6, care realizeaz fora de apsare a discului de presiune pe discul condus, sunt montate ntre carcasa ambreiajului i discul de presiune. Garniturile de friciune2, cu care este prevzut discul condus, au rolul de a mri coeficientul de frecare al suprafeelor acestuia.

Fig.1 n mod normal, ambreiajul este cuplat, adic arcurile de presiune, acionnd asupra discului de presiune, menin discul condus apsat pe volant. Datorit frecrii ce se produce, pe de o parte ntre volant i discul condus, iar pe de alt parte ntre discul condus i discul de presiune, momentul motor se transmite de la arborele cotit la arborele primar al cutiei de viteze i de aici, prin celelalte organe ale transmisiei, la roile motoare. Decuplarea ambreiajului se realizeaz prin acionare de la pedala 9 a prghiei 7, care ndeprteaz discul de presiune 4 de discul condus 2, comprimnd arcurile 6. Astfel este anulat fora de frecare dintre suprafeele
4

discurilor i volantului, iar momentul motor nu se mai transmite la roile motoare : acesta este poziia ambreiaj decuplat. Cuplarea ambreiajului se face printr-o eliberare lin a pedalei, ceea ce permite arcurilor de presiune s restabileasc legtura dintre suprafeele de frecare ale ambreiajului prin apsarea discului de presiune pe discul condus. Dac fora de apsare nu este suficient de mare, ambreiajul patineaz (suprafeele de frecare alunec una fa de cealalt ), iar prin ele se transmite numai o parte din energia mecanic, cealalt parte transformndu-se n energie caloric ce nclzete amvreiajul i uzeaz garniturile de friciune ale discului condus. Ambreaiajele mecanice se clasific : Dup forma geometric a suprafeelor de frecare, n ambreiaje cu dicuri, cu saboi, cu conuri ; Dup numrul arcurilor de presiune i modul de dispunere a lor, n ambreiaje cu mai multe arcuri dispuse periferic i cu un singur arc central ; Dup numrul discurilor conduse, n ambreiaje cu un singur disc (monodisc), co dou discuri (bidisc), cu mai multe discuri (polidisc) ; Dup modul de obinere a forei de apsare, n ambreiaje simple (cu arcuri), semicentrifuge, centrifuge ; Dup condiiile de lucru ale suprafeelor de frecare, n ambreiaje : uscate i umede (n ulei) ; Dup tipul mecanismului de acionare, n ambreiaje : cu acionare mecanic i hidraulic ; Dup modul de realizare a debraierii, n ambreiaje : cu decuplare manual, semiautomat (cu servomecanism), automat. CAP. II. CONINUTUL PROPRIU ZIS 1.1. Constructia Instalatiei Ambreiajului
5

Ambreiajul monodisc este tipul de ambreiaj cel mai utilizat la automobile. n figura .1.2 se reprezint un ambreiaj monodisc simplu cu arcuri periferice. Prile componente ale ambreiajului pot fi grupate n : organe conductoare, organe conduse i mecanismul de acionare. Organele conductoare sunt : volantul 1, carcasa 8, discul de presiune 3, arcurile de presiune 15, prghiile de debraiere 4. Discul de presiune este solidar la rotaie cu volantul prin intermediul carcasei i se poate deplasa axial. ntre discul de presiune i carcasa ambreiajului sunt montate arcurile 15, care realizeaz fora de apsare pe suprafeele de frecare ale ambreiajului. Pentru a realiza decuplarea (debraierea), prghiile 4 sunt articulate n dou puncte : unul 5 la discul de presiune i altul 6 la carcas.

Fig.2

Organele conduse ale ambreiajului sunt discul condus 3 i arborele ambreiajului 14. Discul prevzut este condus cu dou garnituri de friciune 9, fixate prin nituri, de o parte i de alta. El se monteaz ntre volant i discul de presiune i are posibilitatea s se deplaseze axial pe canelurile arborelui 14, datorit canelurilor practicate la interiorul butucului discului condus. Mecanismul de acionare se compune din : rulmentul de presiune 12, manonul 13, furca ambreiajului, cilindrul receptor, cilindrul principal i pedala ambreiajului. Automobilele Roman sunt echipate cu ambreiaje monodisc simple cu arcuri periferice(fig.1.3). Avnd de transmis un moment motor mare, aceste ambreiaje cu arcuri periferice dispuse pe dou rnduri, ceea ce permite obinerea unei fore de apsare mai mari i implicit a unei fore de apsare mai mari i implicit a unei fore de frecare corespunztoare

Fig.3
7

Pentru debraiere (decuplare), se acioneaz pedala ambreiajului i pistonul cilindrului receptor de plaseaz spre dreapta tija 23, iar furca de debraiere 20 mpinge rulmentul de presiune 10 spre stnga. Acesta, prin intermediul inelului 9 (montat pe capetele interioare ale prghiilor de debraiere 5), acioneaz asupra prghiilor de debraiere, care rotindu-se n jurul punctului de articulaie la carcas, deplaseaz discul de presiune 3 spre dreapta (comprimnd arcurile de presiune 24). Anulndu-se fora de frecare dintre suprafeele discurilor i volantului este ntrerupt transmiterea momentului de la motor la cutia de viteze. La eliberarea pedalei ambreiajului, furca de debraiere este readus n poziia iniial de ctre un arc de rapel (readucere) i o dat cu ea este readus i rulmentul de presiune iar arcurile periferice, destinzndu-se restabilesc legtura prin frecare dintre discul de presiune, discul condus i volant. n poziia ambreiaj cuplat, ntre rulmentul de presiune i inelul de debraiere, este necesar s existe un joc de 3 mm, care permite o cuplare sigur a ambreiajului i n cazul cnd garniturile de frecare sunt uzate n limitele. MATRIALUL UTILIZAT Placa de presiune: se executa din fonta cenusie Fc 25 cu duritatea de 180-241 HB. Discul de frectiune: se executa din C 120, fosfatat, =90 daN/ .

Inelul butucului se executa din otel de calitate OLC 35. Cu tratament termic: imbunatatire urmata de calire prin curenti de inalta frecventa; duritatea 50-60 HRC. Parghiile de debraere se executa din otel 15 CO8 aplicandu-se un tratament termic de cementare, calire; duritatea obtinuta trebuie sa fie de 6065 HRC. Furca de debraere se executa din otel de calitate OLC 60, care se supune unui tratament termic de calire, obtinandu-se o duritate de 58-63 HRC.

PROCESUL TEHNOLOGIC DE INTRETINERE Intretinerea Ambreiajului Intretinerea ambreajului cuprinde lucrari de ungeri control-verificare si reglare. Operatiile si periodicitatea lor sunt prezentate in tabel: Operatia Controlul si restabilirea nivelului lichidului de frana din rezervorul comenzii hidraulice Verificarea daca orificiul de aerisire din capacul rezervorului este astupat Ungerea axului pedalei de ambreaj Verificarea tensiunii arcurilor de tragere de la pedala de ambreaj si cilindru receptor Reglarea ambreajului (cursa libera a pedalei) Peridiocitatea, km echivalenti Zilnic; nivelul trebuie sa fie la din volumul rezervorului. Zilnic 6.000 12.000 12.000 , 24.000

Buna functionare a unui ambreaj este asigurata atunci cand bataia discului, masurata la marginea exterioara a inelului de frictiune, nu depaseste 0,5 mm si cand ambreajul este bine reglat. La un ambreaj bine reglat pedala are o cursa libera de 20-30 mm. La aceasta cursa libera corespunde un joc de 2-3mm intre capetele interioare ale parghiilor de debraere si rulmentului de presiune sau intre inelul de debraere si rulmentul de presiune. Pe masura subtierii discului ambreajului, ca urmare a uzurii garniturii de ferodou, cursa libera a pedalei se micsoreaza, concomitent micsorandu-se corespunzator si jocul la rulmentul de presiune. Pentru evitarea contactului permanent intre parghiile de debraere si inelul de presiune sau rulmentul de presiune, fapt ce conduce la degradarea ambreajului, este necesar sa se restabileasca jocul respectiv la valoarea indicata dupa fiecare 10.000 km echivalenti parcursi. Reglarea cursei libere a pedalei si deci si a jocului la rulmentul de presiune se face prin micsorarea distantei dintre cilindru receptor si capu exterior a furcii de debraere. Pentru aceasta se stabileste contrapiulita surubului inpingator al furcii, si se roteste surubul impingator pana cand la pedala se obtine o cursa libera de marimea celei indicate.
9

Efectuarea reglarii cursei libere a pedalei trebuie precedata obligatoriu de aerisirea instalatiei de comanda hidraulica a ambreajului.Operatia este asemanatoare cu cea a aerisirii instalatiei de franare cu actiune hidraulica. In acest scop se va actiona asupra surubului de aerisire.

DEFECTE SI REMEDIERI Defectele in exploatare ale ambreajului se pot manifesta sub forma: ambreajul nu cupleza sau patineaza; ambreajul nu cupleaza; ambreajul cupleaza cu smucituri sau face zgomot. Ambreajul patineaza sau nu cupleaza. Defectul se constata mai ales la deplasarea autovehiculului in treapta de priza directa cu viteza redusa, cand motorul este accelerat iar tuartia sa creste brusc fara ca viteza automobilului sa se mareasca sensibil. Defectul are mai multe cause: -lipsa cursei libere a pedalei face ca furca ambreajului sa apese in permanent ape rulmentul de presiune ceea ce provoaca uzura mai rapida a lui si reduce prin apasarea discului de presiune asupra discului condus deoarece ambreajul cupleaza incomplet;

10

Inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei ambreajului la valoarea prescrisa de fabrica constructoare. -existenta uleiului pe suprafetei discului de franare se datoreaza patrunderii acestuia in ambreaj, ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal, a ungerii preabundente a rulmentului de presiune sau depasirii nivelului uleiului in carterul cutiei de viteze. Inlaturarea defectului consta in spalarea garniturilor de frecare cu benzina sau daca au fost imbibate cu ulei se inlocuiesc. In acelasi timp va trebui eliminata cauza patrunderii uleiului in ambreaj. -slabirea sau decalirea arcurilor de presiune este urmarea folosirii indelungate si a supraincalzirii acestora. Remedierea consta in demontarea ambreajului vreificarea rigiditatii arcurilor de presiune si inlocuirea celor slabite. -uzura accentuate a garniturilor de fracare se datoreaza utilizarii necorespunzatoare sau indelungate a ambreajului. Garnituri uzate peste limita admisa se inlocuiesc. Ambreajul nu decupleaza. Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze cand arborele cotit nu se decupleaza de transmisie fiind insotit de un zgomot puternic mai ales la incercarea de decuplare a treptei I. Cauzele pot fi: existenta unei curse libere prea mari, deformarea discului de frecare, dereglarea sau ruperea pirghilor de decuplare, arcul ti diafragma deformat sau decalit, neetanseitatea la mecanismul de actionare hidraulic. -cursa libera a pedalei ambreajului, este prea mare datorita unui reglaj incorrect si a uzurilor mari a articulatiilor mecanismelor de comanda. Inlaturarea defectiunii consta in reglarea cursei libere a pedalei conform prescriptiilor constructorului. -deformarea discului de franare se produce mai ales ca urmare a supraincalzirii a reconditionarii defectuase. La decuplare ambreajul suprafetele deformate vor atinge atat suprafata discului de presiune cat sip e cea a volantului facand inposibila decuparea completa. Daca deformarea discului nu depaseste 0,3-0,4 mm acesta se indreapta in caz cotrar se inlocuieste.

11

-degradarea parghiilor de decuplare conduce la o deplasare inclinata a discului de presiune fata de pozitia initiala iar decuplarea nu va fi completa. Defectiunea este insotita mai ales la inceputul decuplarii de o trepidatie usoara si de un zgomot metalic neritmic. Defectiunea se inlatura prin reglarea parghiilor de decuplare. -ruperea parghiilor de decuplare duce la o situatie similara degradarii lor numai ca zgomotul produs este permanent datorita lovirii continua a parghiilor rupte de discurile in rotatie. -defectiunile mecanismului de actionare hidraulic conduc la imposibilitatea decuplarii complete. Existenta arcului in instalatie provoaca o situatie similara. Ambreajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice. Defectul se datoreaza urmatoarele cause principale: spargerea discului de presiune, slabirea sau ruperea arcurilor discului condus, ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare, dereglarea sau ruperea parghiilor de decuplare. -spargerea discului de presiune se poate datora fabricatiei necorespunzatoare supraincalzirii si conducerii defectuoase. Remedierea consta in inlocuirea discului de presiune. -slabirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dupa o functionare indelungata sau manevra brutala a ambreajului. Remedierea consta in inlocuirea discului condus sau a arcurilor defecte. -ruperea niturilor de fixare a niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreaza slabirii lor ca urmare a functionarii cu socuri a ambreajului sau montari gresite. Remedierea consta in inlocuirea discului de frictiune.

REPARAREA AMBREAJULUI Demontarea ambreajului. Pentru a putea fi reparat, ambreajul trebuie demontat de pe motor. Acest lucru se poate face decat prin demontarea schimbatorului de viteze. Dupa demontarea de pe automobile, pentru a putea fi demontat in piese componente in vederea repararii, carcasa ambreajului se demonteaza, pentru usurinta operatiei, cu ajutorul unui dispozitiv special care serveste atat pentru demontare cat si pentru montare. Dupa demontare si
12

spalare, se controleaza toate piesele componente. Evident, piesele care nu se pot repara se inlocuiesc. In cele ce urmeaza se prezinta sumar tehnologia de reparare a catorva repere ale ambreajului GFX 310 KZ de la automobilele ROMAN echipate cu motoare SAVIEM 797-05 Repararea placii de presiune. Material :se executa din fonta cenusie Fc 25 cu duritatea de 180-241 HB. Conditii tehnice de reformare. Placa de presiune se reformeaza atunci cand prezinta rizuri sau crapaturi ale suprafetei de lucru ce nu dispar prin strunjire la cota de minimum 320,5 mm sau cand grosimea sa este sub cota de 320,5 mm. Defecte. Defectele posibile pentru placa de presiune sunt : rizuri si uzuri pe suprafata de lucru, uzura sau deteriorarea locasului pentru parghia de debraere, uzura pentru boltul suportului, uzura supafetelor laterale de ghidare in carcasa, sparturi, rupture ale urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare a resoartelor. Tehnologia de reparare. -rizurile se pot stabilii visual iar uzura prin masurarea cu sublerul. Aceste defecte se remediaza prin rectificare la o masina de rectificat plan sau prin strunjire fina la un strung parallel intr-un dispozitiv de prindere pana la disparitia lor respective cota minima 320,5 mm . -uzura sau deteriorarea locasului parghiei se reconditioneaza prin frezarea locasurilor la cota de maxim 10,30mm si folosirea a doua saibe compresatoare cu grosimea 0,75-0,80 mm; saibele se vor asigura prin puncte de sudura. -uzura gaurilor pentru boltul suportului se recomanda prin alezarea locasului la cote de mm respective cota 123 0,05 mm, si folosirea unui bolt majorat coresounzator. -uzura suprafetelor laterale de ghidare in carcasa se elimina prin incarcarea cu sudura oxiacetilenica urmata de ajustarea prin frezare la cota nominala.

13

-sparturile si rupturile urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor se reconditioneaza prin sudare oxiacetilenica urmata de ajustarea la nivelul de baza . Repararea discului de frictiune.(Fig.1.4) Materiale : inelul butucului se executa din otel de calitate OLC 35 tratament termic prin imbunatatita urmata de calire cu curenti de inalta frecventa; duritatea : 50-60 HBC. Conditii tehnice de reformare. Inelul butucului se reformeaza cand przinta fisuri sau rupture. Acest reper nu se reconditioneaza ci se inlocuieste. Repararea parghiilor de debraere. Materiale :se executa din otel 15 CO8 aplicandu-se un tratament termic de cementare, calire; duritatea obtinuta trebuie sa fie de 60-63 HBC. Conditii tehnice de reformare: fisuri, sparturi ale corpului parghiei ,indifferent de marime si de pozitie; ruperea parghiei. Defecte: uzura suprafetei de actionare; uzura locaselor pentru bolturile de ghidare; uzura suprafetelor laterale in zona de contact; Tehnologia de reparare. -uzura suprafetei de actionare se elimina prin materiale cu pulberi urmata de rectificare la cota nominala 11mm respectand cota de R 8 la 72mm si 11mm. -uzura locaselor pentru boltul de ghidare se reconditioneaza prin alezare la cota mm si folosirea de bolturi majorate la cota mm. Dupa alezare, locasele se vor prelucra prin calibrare; se va respecta cota 16,5 0,05 mm intre ax. Evident se va aleza corespunzator si carcasa. -uzura suprafetelor laterale in zona de contact se reconditioneaza prin rectificarea ambelor suprafete respectand cota de minim 8,50 mm si folosind a doua saiba corespunzatoare cu grosimea 0,500-0,525 mm sau prin incarcarea cu sudura electrica urmta de rectificare la cota nominala.

14

Fig.4 Repararea furcii de debraere.(Fig.1.5) Material: furca de debraere a ambreajului GFX 310 KZ se executa din otel de calitate OLC 60, care se supune unui tratament de calire, obtinandu-se o duritate de 58-63 HRC. Conditii tehnice de reformare rupturi ale bratelor furcii; fisuri sau rupture ale corpului furcii; Defecte furcile de debraere: uzura locasului sferic pentru articulatii; uzura locasului sferic cu fisa de comanda;.

15

Fig.5 Tehnologia de reparare. -uzura locasului sferic pentru articulatie se repara prin metalizarea cu pulberi urmata de rectificare la cota nominala sau prin rectificarea sferica a locasului la cota de reparatie si folosirea unui con sferic la cota majorata. -uzura locasului sferic pentru tija de comanda se inlatura prin metalizarea cu pulbere urmata de rectificare la cota nominala respectand cota de 1650,2 mm sau prin rectificare sferica a locasului la cota de reparatie si folosirea unei tije de comanda la cota majorata in mod corespunzator. -uzura suprafetei de fixare a mansonului de cuplare se reconditioneaza prin metalizarea cu pulbere urmata de rectificare la cota nominala sau prin rectificarea plana a ambelor suprafete si folosirea a doua saibe compensatoare de 0,5mm . -deteriorarea filetului gaurilor pentru suruburile de fixare a mansonului de cuplare se reconditioneaza prin largire si filetare la cota majorata . -uzura capetelor de actionare a mansonului de cuplare se repara prin metalizarea cu pulbere urmata de rectificare la cota nominala.

16

Verificarea, asamblarea si reglarea ambreajului Verificarea ambreajului.(Fig.1.6) Verificarile necesare se fac ori de cate ori se demonteaza complet ambreajulu sau numai in cazul in care se remediaza sau se inlocuieste o piesa defecta.

Fig.6 La ambreaj se verifica in special urmatoarele: modul de montare a garniturilor de frecare pe discul condus, bataie frontala a discului condus la o anumita raza si rigiditatea arcurilor de presiune.

17

Fig.7 Asamblarea ambreajului. (Fig.1.7)Se asambleaza separat parghiile de debraere cu furcile, dupa care se monteaza pe placa de presiune. Apoi se trece la asamblarea ambreajului, asezand placa de presiune in dispozitivul care a servit la demontare. Urmeaza reglarea parghiilor de debraere; toate parghiile treuie sa intre in contact cu rulmentul de presiune in acelasi timp. Reglarea parghiilor de debraere se pot executa fie in dispozitivul de montare-demontare, fie in stare montata pe volantul motorului. Discul condus se monteaza cu partea prelungita a butucului spre schimbatorul de viteze. Se monteaza ambreajul pe volanta tinanad seama de marcajul facut la demontare. Se centreaza discul cu un dorn canelat se insurubeaza progresiv apoi se strang suruburile de fixare a ambreajului. Se greseaza usor diafragma ambreajului cu unsoare. Reglarea ambreajului aceasta operatiune se executa in scopul asigurarii ambreieri si debraerii totale. Reglarea corecta a comenzii ambreajului evita uzura prematuar a rulmentului de presiune. Reglarea ambreajului consta din reglarea jocului rulmentului de presiune si din reglarea cursei libere a pedalei ambreajului.

18

N.S.S.M., P.S.I Protecia muncii constituie un ansamblu de activiti instituionale avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii corporale i sntii salariailor i a altor persoane participante la procesul de munc. Normele de protecie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezint un sistem unitar de msuri i reguli aplicabile tuturor participanilor la procesul de munc. Activitatea de protecie a muncii asigur aplicarea criteriilor ergonomice pentru mbuntirea condiiilor de munc i pentru reducerea efortului fizic, precum i msuri adecvate pentru munca femeilor i a tinerilor. Preveerile prezentei legi se aplic tuturor persoanelor juridice i fizice la care activitatea se desfoar cu personal angajat pe baz de contract individual de munc sau n alte condiii prevzute de lege. n sensul prezentei legi, prin persoane juridice i fizice se nelege: agenii economici din sectorul public, privat i cooperatist, inclusiv cu capital strin, care desfoar activiti pe teritoriul Romniei; autoritile i instituiile publice, precum i agenii economici romni care efectueaz lucrri cu personal romn pe teritoriul altor ri n baza unor convenii internaionale sau contractebilaterale; asociaiile, fundaiile i organizaiile non-profit, respectiv membrii asociaiilor familiale constituite cu respectarea prevederilor legale, persoanele fizice autorizate s desfoare activiti independente i persoanele fizice care angajeaz personal prin ncheierea unui contract individual de munc sau prin ncheirea unei convenii civile de prestri de servicii, potrivit legii. Normele de protecie a muncii se aplic salariaiilor , membrilor cooperatori, persoanelor angajate cu convenii civile, cu excepia celor care au drept obiect activiti casnice, precum i uceniciile, elevilor i studenilor n perioada efecturii practicii profesionale. Ministerul Muncii i Proteciei Sociale i Ministrul Sntii prin organele lor de specialitate centrale i teritoriale, organizeaz, coordoneaz i cotroleaz activitatea de protecie a muncii.

19

Ministrul Aprrii Naionale, Ministrul de Interne i Ministrul Justiiei - Direcia general a penitenciarelor, Ministrul finanelor - Garda financiar precum i serviciul Romn de Informaii, Serviciul de Informaii externe, Serviciul de telecomunicaii speciale i Serviciul de protecie i paz organizeaz, coordoneaz i controleaz activitatea de protecie a muncii din unitile proprii, prin organele acestor ministere i servicii, pe baza prevederilor prezentei legi. Cercetarea, i nregistrarea i evidena accidentelor de munc i a bolilor profesionale, precum i autorizarea, din punct de vedere al proteciei muncii, a unitilor din subordinea ministerelor i serviciilor menionate mai sus se efectueaz de ctre organele proprii. Ministerul Muncii i Proteciei sociale emite norme generale, normative i alte reglementri de interes naional privind securitatea muncii i alte domenii ale proteciei muncii, potrivit legii, pentru toate unitile, coordoneaz programul de elaborare a normelor specifice pe activiti i avizeaz normele, standardele i orice alte reglementri, iniiate de alte organe, care conin prevederi sau au efect n acest domeniu, n scopul prevenirii accidentelor de munc i a bolilor preofesionale. Normele generale de protecia muncii cuprind regulii i msuri aplicabile n ntreaga economie naional. Domeniile pentru care se elaboreaz normele generale de protecie a muncii sunt cuprinse n anexa nr. 1 la prezenta lege. Comisia naional pentru Controlul Activitilor Nucleare elaboreaz norme specifice activitilor nucleare i exercit controlul cu privire la respectarea acestora. Activitile din economia naional pentru care se elaboreaz norme specifice de securitate a muncii sunt cuprinse n anexa nr. 2 la prezenta lege. Persoanele juridice i fizice sunt obligate s elaboreze instruciuni proprii de aplicare a normelor de protecie a muncii, n funcie de particularitile proceselor de munc. Ministrul sntii emite norme obligatorii privind igiena muncii i avizeaz standarde i acte normative, elaborate de alte organe, care privesc sntatea salariailor la locul de munc.
20

Domeniile pentru care se elaboreaz normele de igien a muncii sunt curinse n anexa nr. 1 la prezenta lege. Contractele colective de munc ce se ncheie la nivelul unitilor, grupurilor de uniti, ramurilor de activiti, precum i la nivel naional vor cuprinde, obligatoriu, clauze referitoare la protecia muncii, n conformitate cu prevederile prezentei legi, a cror aplicare s asigure prevenirea accidentelor de munc i bolilor profesionale. n contractele individuale de munc, n conveniile civile, cu excepia celor care au drept obiect activiti casnice, precum i n contractele de colarizare vor fi stipulate clauze privind protecia muncii, stabilindu-se i rspunderea prilor. Conveniile internaionale i contractele bilatetrale ncheiate de persoane juridice romne cu parteneri stini n vederea efecturii de lucrri cu personal romn pe teritoriul altor ri, vor cuprinde clauze privind protecia muncii. n fuincie de natura, complexitatea i riscurile specifice activitii desfurate, precum i de numrul salariailor, persoanele juridice vor stabili personalul cu atribuii n domeniul proteciei muncii sau dup caz, vor organiza compartimente de protecia muncii. Desfurarea activitilor de producie sau a prestaiilor de servicii este condiionat de obinerea autorizaiei de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii, emis de ctre inspectoratele teritoriale de munc, cu excepia activitilor desfurate de unitile din subordinea organelor i a serviciilor prevzute la art.4. Persoanele juridice i persoanele fizice au obligaia s confirme anual la Inspectoratul Teritorial de Munc faptul c se pstreaz condiiile iniiale pentru care s-a eliberat autorizaia de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii. Cheltuielile aferente realizri msurilor de protecia muncii vor fi suportate de la capitolul alte cheltuieli de exploatare ale persoanelor juridice i persoanelor fizice precum i din sumele prevzute cu aceast destinaie n bugetele instituiilor publice sau, dup caz, din fondurile de investiii.

21

Activitile de interes naional n domeniul proteciei muncii i surselor de acoperire a cheltuielilor necesare n vederea realizrii acestora se aprob de ctre guvern, la propunerea Ministrului Muncii i Proteciei Sociale. Activitile de cercetare tiinific n domeniul proteciei muncii, de interes naional, se finaneaz din fondurile prevzute pentru acestea, potrivit legii. Calculul Tehnico Economic

Nr.crt. Denumirea Operatie Pret cost Manopera Timp Manopera TVA produsu [RON] pret /ora manopera [RON] 19% [RON] [ore] 1 2 3 Disc de Inlocuire 75 40 3,5 frictiune Parghii de Inlocuire 52 40 3,0 debraere Arcuri Inlocuire 48 40 2,5 elicoidale ambreiaj Total General Reparatie Ambreaj [RON] 140,0 120,0 100,0

Pret total

[RON] 40,85 255,85 32,68 204,68 28,12 176,12 636,65

22

23

Cap. III Bibliografie

1. Gh. Fril - Automobile, cunoatere ntreinere i reparare, 2. Caietele de cursuri de la specialitate din timpul liceului 3. A. Brnescu - Motoare cu ardere intern 4. Manualul de reparaii al autoturismelor Dacia, Ed Uzinei de autoturisme Piteti 5. Normativ de protecia muncii
Document Info Accesari: 875 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.

24