Ministerul Educatiei Nationale

Liceul Tehnologic I.A. Radulescu Pogoneanu Jud. Buzau

Proiect
Domeniul: Mecanica Calificarea: Tehnician Transporturi

Indrumator: Prof. Ing. Tudor Virgil

Elev: Mortu Gheorghe Clasa a XIII-a C

Sesiunea Iunie 2013

CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA AMBREIAJULUI MECANIC

CUPRINS Argument.....................................................................................................................4 Cap .1 DESINATIA, CONDIIILE IMPUSE I CLASIFICAREA AMBREIAJELOR........................................................................................................5 2.1. DESTINATIA AMBREIAJELOR...............................................................5 2.2. CONDITII IMPUSE.....................................................................................5 2.3. CLASIFICAREA AMBREIAJELOR.........................................................6 Cap. 2 CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA AMBREAJULUI...........................7 2.1. PRINCIPIUL DE FUNTIONARE AL AMBREIAJELOR..........................7 2.2. AMBREIAJUL MONODISC SIMPLU CU ARCURI PERIFERICE.........8 2.3. AMBREIAJUL MECANIC CU ARC CENTRAL...................................12 Cap.3 MECANISME DE ACIONARE SI DE COMANDA A AMBREIAJELOR...14 Cap.4 INTRETINERE, DEFECTE SI REPARATII ALE AMBREIAJELOR..........16 Cap. 5 N.T.S.M. SI P.S.I............................................................................................26 BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................28

ARGUMENT Puterea dezvoltat de motor este transmis la roile motoare de o serie de organe care formeaz transmisia automobilului. Aceste organe sunt: ambreiajul, cutia de viteze, transmisia principal, diferenialul i arborii planetari. Ambreiajul este organul de legtur a transmisiei cu motorul, fiind montat ntre motor i schimbtorul de viteze. Acesta permite transmiterea cuplului motor de la arborele cotit la cutia de viteze i poate ntrerupe legtura dintre cutia de viteze i arborele cotit, n vederea schimbrii treptei de vitez. Dat fiind fiabilitatea ridicat a transmisiei n ansamblu, exist tendina eronat ca acestei pri a automobilului s i se acorde o mai mic atenie n exploatare. Dup cum se tie, transmisia autovehiculelor aplic cuplul motor variabil cu viteze de rotaie diferite la roile motoare, proces care trebuie s se fac lin, fr zgomote i cu mult sigurana. Organele care intr n structura acestui sistem sufer intense solicitri complexe de natur mecanic, termic i chiar corosiv n urma crora se produc abateri dimensionale, de form, deteriorare a suprafeelor sau dereglri. Ambreiajul este unul dintre elementele intens solicitate, att termic ct si mecanic, din ntregul lan cinematic al transmisiei. De aceea sunt necesare intervenii periodice n procesul de exploatare pentru reabilitarea strii tehnice a transmisiei. n lucrarea ,,Exploatarea ambreiajelor mecanice" am cutat s sintetizez informatii, de respectarea crora, depinde n mare msur meninerea automobilului la parametrii optimi de exploatare. Meninerea strii tehnice a automobilelor i restabilirea valorilor parametrilor de diagnosticare n domeniul de funcionalitate impun controlul i aplicarea unor lucrri de ntreinere tehnic i de reparaii curente. n acelai timp, am prezentat modaliti de identificare si remediere a unor defeciuni ale organelor componente ale mecanismului, care apar mai frecvent n exploatare.

CAPITOLUL 1. DESINATIA, CONDIIILE IMPUSE I CLASIFICAREA AMBREIAJELOR

DESTINAIA AMBREIAJULUI Ambreiajul face parte din transmisia automobilului i este intercalat ntre motor i cutia de viteze, n scopul compensrii principalelor dezavantaje ale motorului cu ardere intern. Ambreiajul reprezint organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la cutia de viteze. Funciile ambreiajului sunt urmatoarele: Permite cuplarea progresiv a motorului, care se afl n funciune, cu celelalte organe ale transmisiei, care n acel moment, stau pe loc; Permite decuplarea i cuplarea motorului cu transmisia, la schimbarea treptelor de viteze; Protejeaz la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.

CONDIII IMPUSE Ambreiajul trebuie s ndeplineasc anumite condiii i anume: S permit decuplarea complet i ct mai rapid a motorului de transmisie, pentru ca schimbarea treptelor s se fac fr ocuri; S decupleze cu eforturi minime din partea conductorului auto, fr a se obine ns o curs la pedal mai mare de 120 200mm. Fora la pedal necesar decuplrii nu trebuie s depeasc 150N la autoturisme i 250N la autocamioane i autobuze; Prile conduse s aib o greutate ct mai redus pentru ca schimbarea treptelor s se fac fr ocuri; S fie suficient de progresiv pentru a se evita pornirea brusc din loc a automobilului; S asigure n stare cuplat o mbinare perfect ntre motor i transmisie; S permit eliminarea cldurii care se produce n timpul procesului de cuplare prin patinarea suprafeelor de frecare;
5

S amortizeze vibraiile ce se produc n transmisie; S aib o construcie simpl i ieftin; S fie ct mai uor de ntreinut i reglat i s ofere o siguran n funcionare.

CLASIFICAREA AMBREIAJELOR Ambreiajele mecanice utilizate la automobile se calsific dup mai multe criterii: 1. 2. Dup forma geometric a suprafeei de frecare, ambreiajele pot fi: cu discuri, cu saboi i cu conuri. Dup numrul arcurilor de presiune i modul de dispunere al lor, ambreiajele pot fi: cu mai multe arcuri dispuse periferic i cu un singur arc central. 3. Dup numrul discurilor conduse, ambreiajele pot fi: cu un singur disc (monodisc), cu dou discuri i cu mai multe discuri. 4. Dup modul de obinere a forei de apsare, ambreiajele pot fi: simple (cu arcuri), semicentrifuge i centrifuge. 5. Dup tipul mecanismului de comand, ambreiajele pot fi cu comand: mecanic, hidraulic, cu servomecanism i automat. 6. Dup modul de realizare al debreierii, ambreiajele pot fi: cu debreiere manual, semiautomat (cu servomecanism) i automat. 7. Dup condiiile de lucru ale suprafeei de frecare, ambreiajele pot fi: uscate sau n ulei.

CAPITOLUL 2. CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA AMBREAJULUI

PRINCIPIUL DE FUNCIONARE AL AMBREIAJELOR MECANICE Funcionarea ambreiajului se bazeaz pe forele de frecare care apar ntre dou sau mai multe perechi de suprafee sub aciunea unei fore de apsare. Prile componente ale unui ambreiaj (fig. II.1.) sunt grupate astfel: partea conductoare, partea condus i mecanismul de acionare. Partea conductoare a ambreiajului este solidar la rotaie cu volantul motorului, iar partea condus cu arborele ambreiajului. Pe volantul 1 al motorului este apsat discul condus 2 de ctre discul de presiune 4 datorit forei dezvoltate de arcurile 6.

Fig.1. Schema ambreiajului mecanic a- ambreiaj cuplat; b- ambreiaj decuplat

Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile arborelui 8 al ambreiajului. Pentru a mri coeficientul de frecare, discul condus este prevzut cu garniturile de frecare 3. Discul de presiune 4 este solidar la rotaie cu volantul 1 prin intermediul carcasei 5. Partea conductoare a ambreiajului este format din: volantul 1, discul de presiune 4, carcasa 5 i arcurile de presiune 6. Partea condus este compus din: discul condus 2 cu garniturile de frecare 3 i arborele 8 al ambreiajului. Prin frecarea ce ia natere ntre suprafeele n contact ale volantului i discul de presiune pe de o parte i suprafeele discului condus pe de alt parte, momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de viteze i mai departe, prin celelalte organe ale transmisiei, la roile motoare.
7

Daca se apas pe pedala mecanismului de comanda a ambreiajului, fora se transmite prin prghia cu furca 7 la manonul discului de presiune 4 i, nvingnd fora dezvoltat de arcurile 6, deprteaz discul de volant. n acest caz, dispare apsarea dintre discuri i volant i deci i fora de frecare, iar momentul motor nu se transmite mai departe. Aceasta este poziia decuplat a ambreiajului. Cuplarea din nou a ambreiajului se realizeaz prin eliberarea lin a pedalei, dup care arcurile 6 vor apsa din nou discul de presiune pe discul condus, iar acesta din urm pe volant. Atta timp ct ntre suprafeele de frecare ale discului i volantului nu exist o apsare mare, fora de frecare care ia natere ntre aceste suprafee va fi mic. n acest caz, ambreiajul nu va putea transmite ntregul moment motor i, n consecin, va avea o turaie mai mic. Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului. n aceast situaie se va transmite prin ambreiaj numai o parte din momentul motor. n perioada de patinare a ambreiajului, o parte din energia mecanic se transform n energie termic, iar ambreiajul se nclzete, producnd uzura mai rapid a garniturilor de frecare ale discului condus. La eliberarea complet a pedalei ambreiajului, fora de apsare dezvoltat de arcuri este suficient de mare pentru a se transmite n ntregime momentul motor. AMBREIAJUL MONODISC SIMPLU CU ARCURI PERIFERICE GF 420 KR Datorit construciei simple si a greutii reduse acest ambreiaj este cel mai rspndit la automobile. Organele conductoare ale ambreiajului sunt: volantul 4, carcasa 2, discul de presiune 9, arcurile de presiune 3 i prghiile de decuplare 8 (fig. II.2.). Discul de presiune 9 este solidar la rotaie cu volantul prin intermediul carcasei si se poate deplasa axial. Arcurile de presiune 3, care realizeaz fora de apsare, sunt aezate ntre discul de presiune i carcasa ambreiajului. Prghiile de decuplare 8 sunt prevzute cu dou puncte de articulaie, n discul de presiune 9 i pe carcas. Prghiile de decuplare sunt articulate cu carcasa ambreiajului prin furcile 12 prevzute cu piulie de reglaj . Capetele interioare al prghiilor de debreiere nu sunt apsate direct de rulmentul de presiune 11 ci prin intermediul inelului de debreiere 23 fixat cu arcurile de prindere 10 pe prghiile de debreiere.

Organele conduse ale ambreiajului cuprind: discul condus 5 si arborele ambreiajului 1. Discul condus 5 are posibilitatea s i deplaseze axial pe arborele ambreiajului prevzut cu caneluri la fel ca i butucul discului. Pe discul condus sunt fixate prin nituri dou garnituri de frecare ce au un coeficient de frecare mare. Pentru nlturarea apariiei fenomenului de rezonan discul condus al ambreiajului este prevzut cu arcurile 3 (elementele elastice care contribuie i la o cuplare progresiv) i cu garniturile de frecare 24 dispuse ntre discul propriu-zis i flana butucului n scopul amortizrii oscilaiilor de torsiune. Mecanismul de acionare se compune din: -manonul de debreiere 16 (prevzut cu rulmentul de presiune 13), furca de debreiere 27, tija 28, pompa receptoare 29, pompa central 33 i pedala ambreiajului 36. Cnd ambreiajul este cuplat ntre rulmentul de presiune i inelul dispus prghiilor de decuplare este necesar s existe un joc de 2-4 mm. Acest joc permite o cuplare sigur a ambreiajului atunci cnd garniturile sunt uzate. De asemenea, acest joc mai permite ca rulmentul de presiune s nu se mai roteasc n timpul ct ambreiajul este cuplat, reducnd prin aceasta uzura lui. Ambreiajul GF420KR este montat pe autocamioanele ROMAN 12215 i pe autobuze. Este prevzut cu 24 de arcuri de presiune (sau 36 la autobuze) AMBREIAJUL MONODISC SIMPLU CU ARCURI PERIFERICE GFX 310 KZ Ambreiajul GFX 310 KZ (fig.II.2.) este de tipul: simplu, mecanic, monodisc, cu arcuri periferice i cu comanda hidraulica. Literele i cifrele au urmatoarea semnificatie: GFX- ambreiaj cu carcasa din fonta pentru versiune speciala 310-- diametrul exterior al discului, in mm
9

KZ - fara inel de debreiere Partile componente ale ambreiajului pot fi grupate n: organe conducatoare, organe conduse i mecanismul de actionare. Organele conducatoare ale ambreiajului sunt: volantui 1, carcasa 3, discul de presiune 16, arcurile de presiune 15 i parghiile de decuplare 12. Discul de presiune este solidar la rotatie cu volantui prin intermediul carcasei i se poate deplasa axial. Arcurile de presiune 15, care realizeaza forta de apasare, sunt aezate mtre discul de presiune i carcasa ambreiajului. Parghiile de decuplare 12 sunt prevazute cu doua puncte de articulatie cu rulmenti cu role ace 4 n discui de presiune i pe carcasa. Parghiile de decuplare sunt articulate cu carcasa ambreiajului prin bolturile 6 prevazute cu piulite de reglaj 7. La unele tipuri de ambreiaje Saviem 797-05, capetele interioare ale parghiilor de decuplare nu sunt apasate direct de rulmentui de presiune , ci prin intermediul inelului de decuplare 11, fixat cu arcurile de prindere 10 pe parghiile de debreiere. Organele conduse cuprind: discul condus 2 i arborele ambreiajului 11. Discul condus are posibilitatea de a se deplasa axial pe arborele ambreiajului prevazut cu caneluri, la fel ca i butucul discului. Pe discul condus sunt fixate prin nituri, doua garnituri de frecare ce au coeficient de frecare mare. Pentru inlaturarea aparitiei fenomenului de rezonanta, discul condus al ambreiajului este prevazut cu nite arcuri elicoidale, care contribuie i la cuplarea progresiva, fara ocuri a ambreiajului. Mecanismul de actionare se compune din: manonul de decuplare, rulmentul de presiune i furca ambreiajului. Cand ambreiajul este cuplat, ntre rulmentul de presiune i capetele interioare ale parghiilor de decuplare este necesar sa existe un joc de 2-4 mm. uzura lui. Functionarea ambreiajului mecanic se bazeaza pe fortele de frecare care apar ntre doua sau mai multe perechi de suprafete sub actiunea unei forte de apasare. Prin frecarea ce ia natere ntre suprafetele n contact ale volantului i discul de presiune, pe de o parte i suprafetele discului condus pe de alta parte, momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de viteze i mai de parte, prin celelalte organe ale transmisiei, la rotile motoare. De asemenea, acest joc permite ca rulmentul de presiune sa nu se roteasca in timpul cat ambreiajul nu este cuplat, reducand in acest fel

10

Daca se apasa asupra pedalei mecanismului de comanda al ambreiajului, forta se transmite prin rulmentul de presiune la discul de presiune i, invingand forta dezvoltata de arcurile de presiune, departeaza discul de volant. In acest caz, dispare apasarea dintre discuri i volant i deci i forta de frecare, iar momentul motor nu se transmite mai departe; aceasta este pozitia decuplat a ambreiajului. Cuplarea din nou a ambreiajului se realizeaza prin eliberarea lina a pedalei, dupa care arcurile de presiune vor apasa din nou discul de presiune pe discul condus, iar acesta din urma pe volant. Atata timp cat ntre suprafetele de frecare ale discurilor i volantului nu exista o apasare mare, forta de frecare care ia natere ntre aceste suprafete va fi mica (forta de frecare este proportionala cu apasarea). In acest caz, ambreiajul nu va putea transmite ntregul moment motor i, n consecinta, va exista o alunecare ntre volant i discul condus, motiv pentru care discul va avea o turatie cat mai mica. Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului. In aceasta situatie se va transmite prin ambreiaj numai o parte a momentului motor. La eliberarea completa a pedalei ambreiajului, forta de apasare dezvoltata de arcuri este suficient de mare pentru a se transmite n ntregime momentul motor.

AMBREIAJUL MECANIC CU ARC CENTRAL

11

Rolul arcurilor de presiune, la unele tipuri de ambreiaje este ndeplinit de un arc central sub form de diafragm format dintr-un disc de oel subire prevzut cu tieturi radiale. Arcul diafragma ndeplinete funcia arcurilor periferice ct i funcia prghiilor de decuplare (debreiere). n stare liber, arcul diafragma are o form tronconic, iar la montare n ambreiaj el este deformat n raport cu inelul exterior si apas cu partea exterioar pe discul de presiune.la decuplare arcul fiind acionat de ctre rulmentul de presiune se deformeaz n raport cu inelul interior, iar partea lui exterioar se deplaseaz spre dreapta mpreun cu discul. n fig. II.3. este reprezentat ambreiajul cu arc central tip diafragm utilizat la transmisia autoturismului Dacia 1310. Acest tip de ambreiaj este monodisc, simplu, cu comand mecanic prin cablu flexibil, prin care se transmite fora maxim de debreiere de 160N, realizndu-se o curs de debreiere de 7,5 - 8,5 mm pentru o curs la pedala de 150 mm (cursa nominal necesar debreierii fiind de 96,3 -109 mm). La acest ambreiaj, arcul tip diafragm 9, este montat n carcasa 7 cu ajutorul tifturilor 11, pe care se afl inelele 12 i 13. Cnd ambreiajul este cuplat, arcul diafragm se reazem n carcas prin intermediul inelului 12, apas asupra discului de presiune 8, iar acesta, asupra discului condus 4 i volantului 14.

Fig. II3. Ambreiajul monodisc cu arc central 1- arbore cotit; 2- arbore ambreiaj; 3- arcul discului condus, 4- disc condus; 5- coroan volant; 6- carter; 7carcas; 8- disc de presiune; 9- arc diafragm; 10rulment de presiune; 11- tift; 12 inel carcas; 13inel; 14- volant.

12

La decuplare, micarea se transmite de la pedala ambreiajului prin mecanismul de comand, la rulmentul de presiune 10, care se deplaseaz spre stnga i apas asupra prii exterioare a diafragmei pe care o deformeaz n raport cu inelul 13. n felul acesta, discul condus 4 nu mai este apsat pe volant de ctre discul de presiune 8, iar legtura dintre motor i cutia de viteze se ntrerupe. Avantajele acestui tip de ambreiaj sunt: asigur o presiune uniform si constant asupra discului de presiune (nu are tendina sa patineze cnd garniturile sunt uzate), are dimensiuni de gabarit si greutate mai mic, comparativ cu alte tipuri de ambreiaje, fora necesar decuplrii este mai mic dect n cazul ambreiajului cu arcuri elicoidale, asigur o cuplare mai lin datorit elasticitaii mari al lamelelor arcului diafragm.

13

CAPITOLUL 3. MECANISME DE ACIONARE SI DE COMANDA A AMBREIAJELOR

MECANISME DE ACTIONARE A AMBREIAJELOR Dup principiul de funcionare, mecanismele de acionare a ambreiajelor pot fi: mecanisme de acionare neautomate ( mecanic, hidraulic), mecanisme de acionare automate ( vacumatic, electric). Ambreiajele cu arc diafragm, sunt acionate mecanic. Mecanismul de acionare mecanic. Mecanismul pentru acionare mecanic a ambreiajului const din prghii, bare sau cabluri legate de dispozitivul de decuplare. Deoarece motorul este montat pe cadrul automobilului prin articulaii elastice de cauciuc, unul din elementele mecanismului de acionare trebuie s fie elastic sau prevzut cu o articulaie sferic. Dispozitivul de decuplare este format dintr-o buc (manon), prevazut cu rulment de presiune sau cu inel de grafit acionat de o furc. Prghia pedalei i furca se pot roti n jurul punctelor de articulaie. Legtura cinematic dintre prghie i furca este realizat cu ajutorul unei tije. Manonul (buca) rulmentului de presiune face legtura mecanismului de acionare cu prghiile de debreiere n timpul decuplrii. Arcul readuce n poziia iniial manonul, iar cu ajutorul urubului se poate regla cursa pedalei. Acionnd pedala discului de presiune pe care sunt fixate prghiile de debreiere se deplaseaz spre dreapta producnd decuplarea. flexibil. La autoturismul Dacia 1310, fora de la pedal la furca rulmentului de presiune se transmite prin intermediul unui cablu de oel, montat ntr-un tub

14

n fig. II.4. se reprezint mecanismul de acionare al ambreajului ce echipeaz autoturismele Dacia 1310.

Fig.II.4. Mecanismul de acionare mecanic al ambreiajului a- construcia ambreiajului; b- schema cinematic ; 1- prghie pedal ; 2- furca ; 3- prghie de debreiere ; 4- tij ; 5manon de decuplare ; 6-, 10- arcuri de readucere ; 7- urub de reglaj ; 8- disc de presiune ; 9- carcas ; 10 -volant

MECANISMUL DE COMAND AL AMBREIAJULUI Mecanismul de comanda (fig.II.5.) al ambreiajului este un mecanism hidraulic compus n principal dintr-o pompa centrala (rezervorul 6, cilindrul 5 i pistonul 4), un cilindru receptor 12 i conducta de legatura 11.La apasarea pedalei 2, pistonul 4 se deplaseaza n cilindrul principal 5 n care se gasete lichid de frana. Lichidul va trece din cilindrul principal prin conducta 11 i va deplasa pistonul 13 al cilindrului receptor 12. Pistonul 13 va deplasa odata cu el tija 15, care va actiona furca 16, iaraceasta rulmentul de presiune 18, producand decuplarea ambreiajului. La eliberarea pedalei, arcurile 1 i 21 readuc mecanismul n pozitia initiala. Fig.II.5 Mecanismul de comanda hidraulica al ambreiajului 1 i 21 - arcuri de readucere; 2- pedala; 3 -tija; 4- piston pompa centrala; 5- cilindru pompa centrala; 6- rezervor cu lichid; 7 i 8-orificii; 9arc; 10- supapa; 11- conducta de
15

legatura; 12- cilindru receptor; 13- piston cilindru receptor; 14- arc; 15- tija; 16- furca; 17- manon debreiere; 18- rulment de presiune; 19- parghie de debreiere; 20- disc de presiune.

CAPITOLUL 4 INTRETINERE, DEFECTE SI REPARATII ALE AMBREIAJELOR MECANICE

INTRERINEREA AMBREIAJELOR MECANICE Fiind un element foarte solicitat mecanic i termic, ambreiajul necesita verificarea strii tehnice si executarea unor lucrri de ntreinere tehnica. Verificarea strii tehnice a ambreiajului se face n mod obinuit, dup trei criterii: - dup cursa libera a pedalei; - dup gradul de patinare; - dup decuplarea totala. Lucrrile de ntreinere ale ambreiajului cuprind lucrri de ungere, control-verificare i reglare. Verificarea i reglarea cursei libere a pedalei Cursa libera a pedalei este corespunztoare cnd ambreiajul transmite momentul motor fr patinare, cu pedala n poziie libera, si cnd decupleaz complet, cu pedala apsat. Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face periodic, deoarece prin uzarea garniturilor de frecare, cursa se micoreaz. Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face cu ajutorul unei rigle gradate 1, prevzut cu un cursor 2, articulata in punctul 3, de talpa riglei al crei capt se sprijin pe podea alturi de pedala ambreiajului (fig.2).

16

Fig. 2 Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului Se deplaseaz prin apsare pedala pana n momentul n care ambreiajul ncepe sa decupleze. Acest moment se simte prin mrirea forei necesare deplasrii n continuare a pedalei. Distant cu care s-a deplasat pedala reprezint cursa libera a pedalei si se citete direct n milimetri pe scara gradata a riglei. Ea trebuie sa fie de 20-30 mm, corespunztor unui joc de 2-3 mm ntre capetele interioare ale prghiilor si rulmentul de presiune sau ntre inelul de debreiere si rulmentul de presiune, n funcie de tipul ambreiajului. Reglarea cursei libere a pedalei se face n mod diferit n funcie de tipul mecanismului de acionare.

Automobilul

Jocul dintre rulmentul de presiune i Cursa libera a pedalei, mm parghiile de decuplare sau arcul diafragma, mm 2-3 2,5-3,5 20-30 25-35

ROMAN Dacia 1310

Reglarea cursei libere a pedalei la ambreiajele ROMAN Cursa libera a pedalei se datoreaz jocului dintre tija si pistonul cilindrului principal si jocului dintre rulmentul de presiune si capetele interioare ale prghiilor de debreiere. Jocul dintre tija si pistonul cilindrului principal se regleaz cu ajutorul unui urub excentric. Jocul dintre rulmentul de presiune si capetele prghiilor se regleaz prin modificarea lungimii tijei pistonului cilindrului receptor, compusa din doua pari asamblate prin filet. Reglarea cursei libere a pedalei la ambreiajul autoturismului Dacia 1310 Pentru verificarea cursei libere a pedalei de ambreiaj (fig. 3), se poate folosi o rigl gradata 1, prevzut cu un cursor 2, articulata n punctul 3, de talpa riglei. La verificare se fac operaiile: se aeaz rigla, cu talpa de sprijin pe podeaua automobilului sub pedala de ambreiaj; se aeaz rigla gradata paralel cu direcia de micare a pedalei, avnd cursorul pe pedala de ambreiaj 5; se apas pedala si cursorul , cu mana, pan n momentul opunerii unei rezistente la apsare, msurnd cursa libera X, care trebuie sa fie de circa 20 mm, echivalenta cu cota de 2,5...3,5 mm, msurat la extremitatea levierului.
17

Daca cursa libera nu corespunde la valoarea prescrisa, se corecteaz prin slbirea contrapiuliei 8 si nurubarea sau deurubarea piuliei 9, pana se obine cursa libera normala, restrngndu-se apoi contrapiulia 8.

Fig. 3 Reglarea cursei libere a pedalei de ambreiaj Dacia 1310 Reglarea jocului dintre rulmentul de presiune i prghiile de decuplare Pentru o funcionare corespunztoare a ambreiajului trebuia ca toate prghiile de decuplare (capetele lor interioare) sa se gseasc acelai plan, pentru ca la decuplare ele sa vina simultan n contact cu rulmentul de presiune. Reglarea jocului dintre rulmentul de presiune 1 si capetele interioare ale prghiilor de debreiere 2 se poate efectua astfel (fig. 4): - cu ajutorul uruburilor 3, montate m capetele interioare ale prghiilor 2 (fig. 4 a); - cu ajutorul piulielor 6 (fig. 4 b) n care caz rulmentul de presiune este nlocuit cu inelul 5 din grafit, iar prghiile 2 au fixat la partea interioara discul 4; - prin nurubarea sau deurubarea piulielor 7 pe buloanele 8 (fig. 4c); - cu ajutorul piulielor 9, care apropie sau deprteaz partea centrala a prghiilor 2 de carcasa ambreiajului (fig. 4 d)

18

Figura 4 Diferite soluii de reglare a jocului dintre rulmentul de presiune i capetele prghiilor de debreiere Verificarea si reglarea poziiei prghiilor de decuplare se face printr-o fereastra de vizitare prevzuta m carterul ambreiajului si cuprinde operaiile: -se rotete arborele cotit al motorului pana cnd apar doua prghii m dreptul ferestrei de vizitare; -se apas pedala pana cnd rulmentul de presiune atinge capetele prghiilor. Daca rulmentul a atins numai o singura prghie, atunci se regleaz acestea, astfel ca ambele prghii sa fie atinse deodat de ctre rulment. Verificarea jocurilor se face cu o sonda-calibru, care se introduce , pe rnd, n interstiiile dintre capetele interioare ale prghiilor si rulment.

Verificarea patinrii ambreiajului Controlul patinrii ambreiajului se efectueaz prin proba de cuplare a transmisiei, automobilul fiind staionat, frnat si motorul turat la 1500...2000 rot/min. Daca motorul se oprete brusc la cuplarea ambreiajului, se considera stare tehnica buna a ambreiajului. 0 alta metoda este cea de testare m rulaj: se aduce automobilul la 70-80 km/h n priza directa, dup care se apas brusc pedala de accelerate pana la refuz; imediat apoi se acioneaz brusc si pedala de ambreiaj elibernd-o dup o
19

fraciune de secunda si meninnd apsat complet pedala de accelerate. Daca ambreiajul este bun, n momentul debreierii motorul se va ambala, dar dup 5-6 secunde turaia sa va reveni la nivelul corespunztor vitezei mainii. Daca turaia nu revine nici dup 10-12 secunde, nseamn ca ambreiajul manifest tendina de patinare. Verificarea decuplrii complete a ambreiajului Pentru a constata daca ambreiajul decupleaz complet, se pornete motorul, se apas complet pedala de ambreiaj si se cupleaz treapta ntia a schimbtorului de viteze, interpretndu-se astfel: - daca cuplarea este uoar i fr zgomot, ambreiajul este m stare tehnica buna; - daca cuplarea este greoaie sau zgomotoasa, se localizeaz defeciuni, cum ar fi; cablul de ambreiaj este ntins sau rupt, discul de ambreiaj este uzat; - daca cuplarea nu este posibila, rezulta fisuri la discul de presiune. Recomandri i pentru exploatarea raionala a ambreiajului Pentru ntreinerea curenta si exploatarea raionala a ambreiajului constructorii fac urmtoarele recomandri: - n timpul mersului automobilului, In diferite condiii ale caii (denivelri, curbe, pante etc.) / nu trebuie si se menine apsat pedala de ambreiaj, ntruct procedeul astfel utilizat conduce ntotdeauna la uzura prematura a rulmentului de presiune, sau chiar la patinri ale ambreiajului (uzura garniturilor discului de ambreiaj); - atunci cnd automobilul se depoziteaz pe o perioada mai ndelungata (peste 6 luni), se recomanda a se introduce ntre pedala de ambreiaj si glisiera scaunului din faa, o cal din lemn, care si menin decuplat ambreiajul, n scopul evitrii lipirii garniturilor de friciune de volant sau de discul (placa) de presiune; - se recomanda sa se efectueze foarte fin manevra de decuplare sau de cuplare a ambreiajului, ridicarea piciorului de pe pedala de ambreiaj sa fie sincronizata cu o cretere uoara a turaiei motorului si/ invers, evitndu-se cuplri sau decuplri forate.

DEFECTE IN EXPLOATARE ALE AMBREIAJULUI I NLTURAREA LOR

20

Ambreiajul este unul dintre elementele intens solicitate, att termic cat si mecanic, din ntregul lan cinematic al transmisiei. In timpul cuplrilor si decuplrilor repetate, apare o puternica nclzire a discurilor, lucrul mecanic de frecare transformndu-se n cldura. Din aceasta cauza, temperatura discurilor ambreiajului ajunge la 120-150C. Ca urmare, are loc degradarea materialelor de friciune, deformarea plcilor de presiune si pierderea proprietilor elastice ale arcurilor de presiune. Fenomenul apare atunci cnd ambreiajul este acionat brusc sau prea lent. nclzirea excesiva poate duce si la topirea unsorii consistente din rulmeni, ungerea acestora se compromite, ajungndu-se la gripare. in plus, unsoarea topita poate ptrunde ntre elementele de frecare, reducnd astfel momentul transmis de ambreiaj. In timpul exploatrii, discurile de friciune se uzeaz anulnd jocul ntre prghiile de decuplare sau partea interioara a diafragmei si rulmentul de presiune. Drept urmare, ambreiajul ncepe sa patineze (nu cupleaz complet), conducnd la creteri de temperatura inadmisibile. Din motivele artate, cnd automobilul ncrcat urca pante pronunate, ambreiajul nu mai poate transmite ntregul cuplu motor; maina se deplaseaz ncet sau deloc, dei motorul se accelereaz iar m habitaclu se simte miros specific de garnitura arsa. Acelai lucru se ntmpl cnd se ncearc demarajul rapid al vehiculului pe teren orizontal. Uneori, patinarea intermitenta provoac smucituri n mersul mainii. Ambreiajul funcioneaz ntr-un mediu cu praf si alte impuriti, care se depun pe piesele sale nrutindu-i rcirea si accelernd uzura articulaiilor dispozitivului de comanda. Obiceiul greit de a sprijini piciorul pe pedala ambreiajului n timpul deplasrii vehiculului constituie una din cauzate care reduc durata de folosire a elementelor de friciune, deoarece decuplrile pariale ale ambreiajului produc patinri si deci uzura intensa si supranclzirea discurilor. 0 influen nefavorabila asupra strii tehnice a ambreiajului o exercita si trepidaiile provocate de neregularitile drumului, care accelereaz uzura diferitelor piese. Ca urmare a dereglrilor si uzurilor se poate produce si imposibilitatea decuplrii complete a ambreiajului, defect care se manifesta prin dificultatea schimbrii etajelor cutiei de viteze deoarece la acionarea pedalei, ambreiajul nu desface complet legtura dintre motor si arborele primar. Plecrile de pe loc cu ocuri sunt semne ale deformrii plcii de presiune, ale uzurii neuniforme sau ale dislocrii garniturilor discului de friciune. In urma aciunii coroborate a factorilor menionai, starea tehnica a ambreiajului se nrutete pe timpul exploatrii, conducnd la deteriorarea parametrilor si de performanta i la apariia unor
21

defeciuni. Defectele n exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma: ambreiajul patineaz sau nu cupleaz; ambreiajul nu decupleaz; ambreiajul funcioneaz cu smucituri sau face zgomot. Ambreiajul patineaz sau nu cupleaz. Defectul se constata mai ales la deplasarea autovehiculului n treapta de proza directa cu viteza redusa, cnd motorul este accelerat iar turaia sa creste brusc, fr ca viteza automobilului sa se mreasc sensibil. Defectul are mai multe cauze: Lipsa cursei libere a pedalei face ca furca ambreiajului sa apese n permanena pe rulmentul de presiune, ceea ce provoac o uzura mai rapida a lui si reduce din apsarea discului de presiune asupra discului condus, deoarece ambreiajul cupleaz incomplet. nlturarea defectului consta m reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la valoarea prescrisa de fabrica constructoare. Existenta uleiului pe suprafeele discului de frecare se datoreaz ptrunderii acestuia n ambreiaj, ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal, a ungerii prea abundente a rulmentului de presiune, sau depirii nivelului uleiului n carterul cutiei de viteze. nlturarea defectului consta n splarea garniturilor cu benzina, sau dac3 au fost mbibate cu ulei se nlocuiesc. In acelai timp, va trebui eliminata cauza ptrunderii uleiului n ambreiaj. Slbirea sau declirea arcurilor de presiune este urmarea folosirii ndelungate si a supranclzirii acestora. Remedierea consta n demontarea ambreiajului, verificarea rigiditii arcurilor de presiune si nlocuirea celor slbite. Uzura accentuata a garniturilor de frecare se datoreaz utilizrii necorespunztoare sau ndelungate a ambreiajului. Garniturile uzate peste limita admisa se nlocuiesc. Ambreiajul nu decupleaz Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze, cnd arborele cotit nu se decupleaz de transmisie, fiind nsoit de un zgomot puternic, mai ales la ncercarea de decuplare a treptei I. Cauzele pot fi: existena unei curse libere prea mari, deformarea discului de frecare, dereglarea sau ruperea prghiilor de decuplare, neetaneitatea la mecanismul de acionare hidraulic. Cursa libera a pedalei ambreiajului este prea mare datorita unui reglaj incorect si a uzurilor mari ale articulaiilor mecanismului de comanda. nlturarea defectului consta n reglarea cursei libere a pedalei, conform prescripiilor constructorului. Deformarea discului de frecare se produce, mai ales, ca urmare a supranclzirii si a recondiionrii defectuoase. La decuplarea ambreiajului, suprafeele deformate vor atinge att
22

suprafaa discului de presiune, cat si pe cea a volantului, fcnd imposibil decuplarea completa. Daca deformarea discului nu depete 0,3-0,4 mm, aceasta se ndreapt; n caz contrar, se nlocuiete. Dereglarea prghiilor de decuplare duce la o situate similara dereglrii lor, numai ca zgomotul produs este permanent datorita lovirii continue a prghiilor rupte de discurile n rotaie, Defeciunile mecanismului de acionare hidraulic (conducte sparte, pompa centrala si cilindrul receptor neetane) conduc la imposibilitatea decuplrii complete. Existena aerului n instalaie provoac o situaie similara. Ambreiajul cupleaz cu smucituri sau face zgomote puternice Defectul se datoreaz urmtoarelor cauze principale: spargerea discului de presiune, slbirea sau ruperea arcurilor discului condus, ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare, dereglarea sau ruperea prghiilor de decuplare. Spargerea discului de presiune se poate datora fabricaiei necorespunztoare, supranclzirii si conducerii defectuoase. Remedierea consta in nlocuirea discului de presiune. Slbirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dup o funcionare ndelungata sau o manevrare brutala a ambreiajului. Remedierea consta m nlocuirea discului condus sau a arcurilor defecte. Ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreaz slbirii lor ca urmare a funcionarii cu ocuri a ambreiajului sau montrii greite. Remedierea consta n nlocuirea discului de friciune REPARATII ALE AMBREIAJULUI CU ARC CENTRAL nlocuirea cablului de ambreiaj Cablul de ambreiaj este necesar a fi demontat numai atunci cnd apar defeciuni de tipul: a. ntinderea exagerata sau ruperea cablului; b. tamponul din cauciuc al cablului de ambreiaj s-a rupt sau prezint deformaiile remanente. Pentru demontarea cablului de ambreiaj, se executa urmtoarele operaii: se desfac piuliele 8 si 9 si se scoate captul cablului de ambreiaj din furca de ambreiaj 7. In partea pedalei de ambreiaj se demonteaz: arcul de rapel 10 axul11 captul 12 al cablului de ambreiaj,
23

 se scoate cablul din opritorul tecii de pe suportul pedalier. Remontarea se face n ordine inversa demontrii, dnd seama de particularitile: se greseaz axa pedalei de ambreiaj; se unge cablul cu unsoare consistenta se regleaz cursa libera a pedalei de ambreiaj.

nlocuirea mecanismului de ambreiaj nlocuirea mecanismului de ambreiaj sau a discului de ambreiaj se face ntotdeauna dup demontarea cutiei de viteze si n toate cazurile cnd apar defecte de natura: a placa de presiune fisurata sau sparta; a arcurile lamelare sunt declite; a arcul diafragma ce vine n contact cu rulmentul de ambreiaj este descentrata sau uzata neuniform; a discul de ambreiaj prezint garnituri uzate sau mbcsite cu ulei ars se marcheaz poziia mecanismului n raport cu volantul. Demontarea mecanismului de ambreiaj se face desfcnd uruburile de fixare 1 ale discului de presiune (fig. 5a). Dup demontare, se controleaz bine toate piesele mecanismului si ale discului de ambreiaj, nlocuindu-se piesele defecte sau fcndu-se remedierea unora (de exemplu, garniturile de friciune, niturile de la disc etc.).

24

Fig.5a nlocuirea mecanismului de ambreiaj La remontarea mecanismului de ambreiaj, se fac operaiile inverse demontrii, respectndu-se condiiile tehnice: " se degreseaz suprafaa de friciune a volantului; " la aezarea discului de ambreiaj n mecanism, se va avea grija ca butucul 2 al discului sa fie orientat ctre volant (fig. 5b);

Fig. 5b nlocuirea mecanismului de ambreiaj Discul de ambreiaj trebuie centrat n mecanism, folosind mandrina 4 si marcajul fcut la demontare (Fig. 5c); - se unge uor cu vaselina partea diafragmei 5 care vine n contact cu rulmentul de ambreiaj; - se regleaz garda de ambreiaj dup remontarea cutiei de viteze la autoturism; - se strng uruburile 1 la un cuplu de 5 da Nm.

25

Fig. 5c nlocuirea mecanismului de ambreiaj

CAPITOLUL 5. N.T.S.M SI P.S.I. IN TIMPUL LUCRARILOR DE INTRETNERE SI REPARARE A TRANSMISIEI AUTOMOBILELOR

Operatiile de intretinere si reparare se vor executa de catre persoane calificate si instruite personal in acest scop, respectandu-se intocmai instructiunile tehnice, de exploatare, N.T.S (Legea de Protectie a Muncii nr.319/2006,H.G.cu privire la N.T.S. nr.1425/2006) si normele P.S.I. in vigoare. Executarea lucrarilor de montare, intretinere sau reparare a automobilelor, se vor executa in hale si ateliere special amenajate, dotate cu utilaje, instalatii si S.D.V.-uri corespunzatoare operatiilor ce se executa. Caile de acces din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice, vor fi preva-zute cu marcaje. Latimea cailor de acces se vor stabili in functie de felul circulatiei si gabaritul automobilelor.Halele si atelierele vor fi iluminate si incalzite corespunzator si prevazute cu ventilatie naturala si artificiala. Bancurile fixe din ateliere si hale, vor fi dotate cu menghine bine fixate si prevazute cu gratare din lemn pentru pardoseala. Utilajele electrice din hale si ateliere vor fi legate la instalatia de inpamantare, dotate cu dispozitive de protectie, cu instructiuni tehnice de exploatare, protectie a
26

muncii si paza si stingerea incendiilor. Tablourile electrice din hale si ateliere se vor introduce in carcase de protectie, inscriptionate si vopsite in culori conventionale potrivit legislatiei in vigoare.In halele de intretinere si reparare vor fi amenajate canale de vizitare, vor fi prevazute cu borduri de ghidare a rotilor, instalatie electrica de iluminare la o tensiu-ne de 24V, nise de scule, gratare din lemn pe toata suprafata canalului, canalizare sa asigure scurgerea apei si lubrefiantilor. Automobilele se introduc in halele de reparatie numai dupa spalare. Dupa asezare pe postul de lucru, se va scoate combustibilul din rezervor, se va lasa maxim 10% din capacitatea rezervorului, se va deconecta bateria de acumulatoare din circuitul instalatiei electrice. In jurul automobilului se va asigura un spatiu de cel putin 1,2m. Manevrarea automobilului se va face sub directa supraveghere a maistrului sau sefului de echipa. Subansamblele si piesele rezultate din demontare se vor depozita pe spatii de depozitare special amenajate in acest scop. Se vor degresa, spala cu solutii de detergenti. Ridicarea si transportul cutiilor de viteze se va face numai cu dispozitive de ridicat si transportat, special confectionate in acest scop, autorizate si verificate de catre organele in drept. Standurile de rodaj pentru transmisie ambreiaje vor fi prevazute pe ambele parti cu dispozitive de protectie.

27

Bibliografie

1. Gheorghe Fratila, Mariana Fratila, tefan Samoila: Automobile - cunoatere, intretinere, reparare, Editura didactica si pedagogica Bucuresti-2005 2. Ing. Octavian Palade: Introducere in mecanica auto, Colecia Biblioteca Automobilistului"1984 3. Marincas, D. Abaitancei, D. :Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere, Ed. Didactica si pedagogica-1982 4. Ministerul Muncii si Proteciei Sociale, Ministerul Sanatatii:Norme generale de protecia muncii

28