Cuprins

Capitolul 1. Notiuni generale despre automobile

Capitolul 2. Clasificarea motoarelor cu ardere interna pentru automobile
Capitolul 3. Functionarea motoarelor cu ardere interna
Capitolul 4. Instalatia de ungere
Capitolul 5. Pompa de ulei
Index cu planse si figuri explicative
Bibiliografie

1. Notiuni generale despre automobile

Automobilul este un vehicul rutier, carosat si suspendat, elastic pe cel putin 3 roti care se deplaseaza prin
mijloace de propulsie proprii in diferite conditii de teren, e destinat transportului direct sau prin tractare al
unor incarcaturi ce pot fi bunuri sau persoane.
Partile principale ale autoturismului sunt: motorul, sasiul si caroseria.
1. Motorul constituie instalatia energetica proprie care transforma energia chimica a combustibilului
folosit, in energie mecanica ce se transmite la rotile motoare ale automobilului, asigurandu-se astfel
deplasarea acestuia. Este alcatuit din mecanismul motor si sistemele si instatiile auxiliare.
1.1. Mecanismul motor este format din organe fixe (blocul cilindrilor, chiulasa si carterul) si organe
mobile (pistonul, segmentii, boltul, biela, arborele cotit si volantul).
1.2. Sistemele si instalatiile auxiliare ale motorului sunt: instalatia de alimentare, mecanismul de
distributie, instalatia de aprindere (la m.a.s.), instalatia de ungere, instalatia de racire, sistemul de pornire
si aparatura pentrul controlul functionarii
2. Sasiul este compus din transmisia (grupul organelor de transmitere a momentului de la motor la rotile
motoare), sistemele de conducere, organele de sustinere si propulsie si instalatiile auxiliare.
2.1. Transmisia are rolul de a transmite, modifica si distribui momentul motor la rotile motoare ale
automobilului. Partile componente ale transmisiei automobilului sunt: ambreajul, cutia de viteze,
transmisia cardanica, transmisia principala, diferentialul, arborii planetari si transmisia finala.
2.1.1. Ambreajul are rolul de a realiza cuplarea progresiva si decuplarea motorului de restul transmisiei
la pornire, si in timpul mersului la schimbarea treptelor cutiei de viteze.
2.1.2. Cutia de viteze are rolul de a realiza cuplarea modificarea fortei de tractiune, respectiv viteza, in
raport cu valoarea rezistentelor la inaintare, de a permite mersul inapoi, fara a inversa sensul de rotatie al
motorului si de a stationa timp indelungat cu motorul in functiune.
2.1.3. Transmisia cardanica serveste la transmiterea momentului motor de la cutia de viteze la
trasmisia principala,care au axele geometrice ale arborilor asezate sub un unghi variabil datorita
oscilatiilor suspensiei.
2.1.4. Transmisia principala are rolul de a trasmite momentul momentul motor de la transmisia
cardanica, situata in planul longitudinal al automobilului, la diferential si arborii planetari situati intr-un plan
transversal. Mareste momentul motor.
2.1.5. Diferentialul da posibilitatea ca rotile motoare ale aceleasi punti in viraje, sa parcurga drumuri de
lungimi diferite.
2.1.6. Arborii planetari transmit momentul de la diferential la rotile motoare.
2,1,7. Transmisia finala serveste la marirea raportului total de transmitere (la autobuze si autocamioane
de mare capacitate).

2.2. Sistemele de conducere asigura deplasarea automobilului pe traseul dorit, in conditii de siguranta.
Se compune din mecanismul de directie si sistemul de franare.
2.2.1. Mecanismul de directie serveste la schimbarea directiei de mers al automobilului, prin
schimbarea planurilor rotilor de directie in raport cu planul longitudinal al automobilului,
2.2.2. Sistemul de franare serveste la reducerea vitezei automobilului sau la oprire, precum si la
imobilizarea acestuia in timpul parcarii pe un drum orizontal sau in panta.
2.3. Organele de sustinere si propulsie cuprind cadrul, carterele puntilor, rotile si suspensia.
2.3.1. Cadrul constituie suportul pe care se monteaza organele si mecanismele componente ale
automobilului.
2.3.2. Sistemul de propulsie transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie si ajuta ca
automobilul sa se sprijine pe drum sau pe sol.
2.3.3. Suspensia transforma socurile in oscilatii cu amplitudine si frecventa suportabila de catre calatori
si amortizeaza oscilatiile, evitand fenomenul de rezonanta.
2.4. Instalatiile auxiliare servesc la asigurarea confortului siguranta circulatiei si a controlului
exploatarii. Cuprind instalatia de iluminat, instalatia de semnalizare, instalatia de incalzire si aerisire,
stergatorul de parbriz, etc.
3. Caroseria serveste ca organ purtator pentru pasagerii sau marfurile care se transporta.

2. Clasificarea motoarelor cu ardere interna pentru automobile

Motoarele cu ardere interna folosite la automobile pot fi clasificate dupa: modul de aprindere al
amestecului-combustibil, numarul de curse simple ale pistonului in care se realizeaza un ciclu (numarul
de timpi, locul formarii al amestecului aer-combustibil si dupa pozitia cilindrilor.)
1. Dupa numarul de aprindere a amestecului aer-combustibil sunt:
1.1. Motoare cu aprindere prin scanteie electrica (m.a.s) la care amestecul combustibil si aer realizat in
exteriorul (sau interiorul cilindrului si comprimat in cilindru se aprinde de la o scanteie electrica intr-un
moment bine stabilit).
1.2. Motoare cu aprindere prin compresie (m.a.c motoare Diesel cu autoaprindere) care aspira
numai aer, care este apoi comprimat puternic, combustibilul este introdus in cilindru, la sfarsitul cursei de
comprimare si se aprinde la contactul cu aerul ajuns la temperatura de autoaprindere a combustibilului.
2. Dupa numarul de curse simple ale pistonului in care se realizeaza un ciclu de functionare avem:
2.1. Motoare in 4 timpi la care ciclul de functionare se realizeaza in 4 curse ale pistonului (cate un timp
la fiecare cursa), adica in 2 rotatii ale arborelui cotit.
2.2. Motoare in 2 timpi la care ciclul de functionare se realizeaza in 2 curse simple ale pistonului , intr-o
rotatie completa a arborelui cotit.
3. Dupa locul formarii amestecului carburant avem:

3.1. Motoare cu formarea amestecului in exteriorul cilindrului (motoarele cu carburator, motoarele cu

injectie de benzina in conducta de aspiratie si motoare cu gaze cu instalatie de formare externa a
amestecului aer-combustibil).
3.2. Motoare cu formarea amestecului in interiorul cilindrului (motoare cu injectie de combustibil in cilindru
motoarele Diesel si unele m.a.s. si motoare cu gaze la care combustibilul gazos este introdus printr-o
supapa aparte in timpul aspiratiei)
4. Dupa pozitia cilindrilor avem:
4.1. Motoare cu cilindri verticali in linie (a) care au axele cilindrilor in acelasi plan.
4.2. Motoarele in V (b) la care axele cilindrilor sunt continute in 2 plane care formeaza intre ele unghiuri
diedre egale cu 90 si mai rar 60; prin dispunerea cilindrilor in 2 plane se reduce lungimea totala a
motorului (L).
4.3. Motoare cu cilindri opusi (Boxer) (c) care sunt montati in linie avand axele cilindrilor intr-un plan
orizontal (se reduce inaltimea motorului (H) si se mareste latimea (B) pentru aceeasi lungime (L)).
4.4. Motoare cu cilindri in line inclinati (d) care sunt dispusi fie longitudinal, fie transversal in scopul
maririi spatiului disponibil pentru persoane pe automobil.

3. Functionarea motoarelor cu ardere interna

3.1. Principiul functionarii motoarelor cu ardere interna fazele principale ale procesului de lucru al
unui motor cu ardere interna (in 4 timpi) sunt urmatoarele:
- admisia - supapa de admisie A este deschisa, supapa de evacuare E este inchisa, pistonul se
deplaseaza de la PMI (punctul mort interior) spre PME (punctul mort exterior), iar datorita deplasarii
pistonului, in cilindru intra gaze proaspete din exterior;
- compresia - ambele supape sunt inchise, iar pistonul se deplaseaza de la PME la PMI
comprimand gazele in cilindru (volumul gazelor se micsoreaza, iar temperatura si presiunea cresc).
- arderea - spre sfarsitul cursei de compresie are loc aprinderea si arderea amestecului
combustibil (datorita caldurii degajate prin ardere temperatura si presiunea gazelor cresc mult).
- destinderea - gazele arse cu temperatura si presiune ridicata se destind, deplasand pistonul de
la PMI la PME, supapele ramanand inchise (prin destinderea gazelor se produce lucru mecanic cursa
activa).
- evacuarea - spre sfarsitul cursei de destindere se deschide supapa de evacuare, punand in
legatura gazele din cilindru cu exteriorul. Deoarece in momentul deschiderii supapei de evacuare gazele
arse din cilindru au o presiune superioara celei atmosferice, acestea ies in exterior cu viteza mare
(evacuare libera) pana la o egalizare a acestora. In acest timp pistonul se deplaseaza spre vecinatatea
PME astfel ca in timpul cursei de la PME spre PMI pistonul impinge in exterior cea mai mare parte a
gazelor arse care se mai afla in cilindru (evacuare fortata).
Ansamblul proceselor prezentate formeaza ciclul de functionare al motorului cu ardere interna in 4 timpi
Partea din ciclul motor care se efectueaza intr-o cursa a pistonului se numeste timp. Ciclul motor
reprezinta succesiunea proceselor care se repeta periodic in cilindrul motor.

4. Instalatia de ungere
4.1. Destinatia si partile componente
Instalatia de ungere este formata dintr-un ansamblu de piese care impreuna cu canalele respective
asigura ungerea organelor in miscare ale motorului precum si circularea, filtrarea si racirea uleiului. Prin
aceasta, se micsoreaza frecarea intre suprafetele pieselor in miscare (deci si puterea consumata) se
miscoreaza uzura si se asigura etansarea grupului cilindru-piston-segmenti spalarea si evacuarea
impuritatilor si particolelor metalice rezultate din uzura pieselor. Instalatia de ungere contribuie la racirea
pieselor, preintampinand oxidarea organelor cu care vine uleiul in contact. Se asigura o intensitate a
ungerii pieselor dupa solicitarile si viteza lor de deplasare relativa.
De aceea se impune, asigurarea unei ungeri intense a mecanismului motor si a mecanismului de
distributie in cea mai mare parte, o ungere lichida sub forma unei pelicule continue intre suprafetele de
contact in miscare relativa.
Metodele de ungere pot fi:
- ungerea prin presiune (fortata), prin care uleiul este trimis la locurile de ungere de catre o pompa de
ulei;
- ungerea prin stropire uleiul fiind improscat de arborele cotit, care, in miscarea lui de rotatie, barboteaza
uleiul din carterul inferior;
- ungerea mixta prin care o parte din piese cele mai solicitate la viteze de deplasari mari - sunt unse
prin presiune, iar celelalte prin barbotaj.
Motoarele de automobile au o ungere mixta (Dacia 1300, D797-05, D2156 HMN8 etc.)
Uleiurile de ungere trebuie sa corespunda unor cerinte de calitate si de exploatare; imbunatatirea
proprietatilor lor este asigurata prin asigurarea de aditivi.
La motorul Dacia 1300 instalatia de ungere este asigurata de o pompa de ulei cu roti dintate, antrenata
de arborele cu came prin intermediul pinionului de pe arborele ruptorului distribuitor.
Cand motorul functioneaza uleiul este absorbit de pompa (2), prin sorbul (3), din baia de ulei in paranteza
(1) si refulat cu presiune la filtrul (4) si apoi la rampa de ulei (5) (conducta principala).
Din rampa, prin canalele auxiliare (15), uleiul este trimis la lagaralele paliere ale arborelui cotit (7) si
canalele (6) la lagarele arborelui cu came (8) si rotile de distributie, iar prin canalul vertical (16) la axul
culbutorilor (9) si la arborele ruptor distribuitorului, asigurand ungerea suprafetelor de contact dintre
culbutori, supape (inclusiv a arcurilor (11) cu ulei pulverizat si tijele impingatoare (10) depunandu-se pe
chiulasa. Uleiul se scurge apoi pe langa tije asigurand ungerea suprafetor de contact dintre tije, tacheti,
camele arborelui cu came si se scurge in baia de ulei. De la lagarele paliere ale arborelui cotit (7) uleiul
este trimis cu presiune prin canalele (17) din interiorul arborelui cotit la fusurile si respectiv lagarele
manetoane (12), de unde este pulverizat in picaturi foarte fine pe peretii cilindrilor (13), asigurand ungerea
semilichida a grupurilor piston segmenti cilindri si a bolturilor.
Alimentarea cu ulei se face pe la gura de umplere a capacului culbutorilor (prevazuta cu buson), iar
controlul nivelui, cu o tija indicatoare (joja) pentru nivelul maxim si minim.

Controlul circuitului este realizat la bord de un bec de control rosu (care se stinge la presiune normala)
prin intermediul unui traductor (14) montat pe rampa de ulei.

5. Pompa de ulei
5.1. Generalitati
Pompa de ulei poate fi cu roti dintate, palete sau cu piston plonjon.
Mai utilizate sunt pompele de ulei cu roti dintate cu angrenare interioara si cu dantura exterioara.
5.2. Pompa de ulei cu dantura interioara
Este folosita la motorul D797-05.
Functioneaza astfel: in timpul rotirii in sens invers a rotilor dintate (2) si (3), se creeaza o depresiune in
corpul pompei (1) si absoarbe uleiul din baia prin sorbul pompei, in camera de aspiratie (4), de unde este
preluat prin spatiile dintre dintii rotilor dintate si corp, apoi refulat in camera de refulare (5) si trimis in
instalatie.
Pompa de ulei de la motorul OLTCIT, este de asemenea cu dantura interioara, al carui corp este delimitat
in carterul inferior al motorului. Arborele pompei este antrenat printr-un pinion de catre cureaua dintata
stanga.
5.3. Pompa cu dantura exterioara
Este utilizata la motorul D2156 HMN8 si la alte motoare. Preintampinarea suprapresiunii, din cauza
uleiului vascos (mai ales pe timp rece) se face prin supapa de siguranta a pompei, care trimite o parte din
ulei inapoi in baie. In felul acesta se mentine o presiune de refulare de 2-5 bari.
Pinionul conducator al pompei de ulei are pe arborele sau o roata dintata care primeste miscarea de la
pinionul arborelui cotit D797-05 si D2156 HMN8 sau de la arborele cu came prin intermediul grupului de
pinioane elicoidale care antreneaza ruptor-distribuitor Dacia 1310.

Bibliografie
Fratila, Gh,; s.a. AUTOMOBILE ( Cunoastere, Intretinere si Reparare), manual pentru scoli profesionale
anii I, II si III, meseria sofer mecanic auto, EDP. RA, Bucuresti, 1995
Serban, I, s.a. UTILAJUL si TEHNOLOGIA MESERIEI ( Mecanic Motoare Termice), manual pentru licee
industriale, clasa a X-a si a XI-a si scoli profesionale anul II si III, EDP, Bucuresti, 1991
Pavelescu, M, s.a. MODULUL III TEHNOLOGII IN MECANICA DE MOTOARELOR, manual pentru
Scoala de Arte si Meserii, clasa a X-a, EDP. RA, 2006
Corneliu Mondiru AUTOMOBILE DACIA ( Diagnosticare, Intretinere si Reparare), ET., Bucuresti 1998.