MOTOARE CU ARDERE INTERNĂ

1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE. PĂRȚI COMPONENTE.

Motorul cu ardere internă este o maşină termică de forţă, care transformă căldura degajată prin
arderea combustibilului în lucru mecanic prin intermediul evoluţiilor unui agent motor (fluid motor) în
stare gazoasă. În motorul cu ardere internă, atât procesul de ardere (transformarea energiei chimice
în căldură), cât şi procesul de transformare a căldurii în lucru mecanic se desfăşoară în interiorul
cilindrilor.

Fig.1. Schema unui motor cu piston, in patru timpi.

1. Bloc motor; 2. Piston; 3. Maneton arbore cotit; 4. Bielă motor; 5. Chiulasă; 6. Galerie admisie;
7. Galerie evacuare; 8. Bujie aprindere; 9. Carter motor; 10. Carter inferior (baie ulei)

Motorul este alcătuit din mecanismul motor şi sistemele și instalaţiile auxiliare (mecanismul de
distribuţie, sistemul de alimentare cu combustibil, sistemul de aprindere, sistemul de răcire şi sistemul
de ungere), necesare realizării procesului de funcţionare şi sistemul de pornire.
Mecanismul motor, numit şi mecanismul bielă-manivelă, constituie principalul ansamblu al motorului
cu ardere internă, cu piston. El are rolul de a transforma mişcarea de translaţie rectilinie alternativa a
pistonului într-o mişcare de rotaţie a arborelui cotit.
Organele componente ale mecanismului motor se împart în organe fixe si organe mobile.
Din grupa organelor fixe fac parte: blocul cilindrilor, chiulasa şi carterul. Grupa organelor mobile
cuprinde: arborele cotit şi volantul, bielele şi pistoanele cu bolţurile şi segmenţii.
Mecanismul de distribuţie asigură deschiderea şi închiderea supapelor, la momente bine precizate
pentru a face posibila evacuarea gazelor de ardere şi umplerea cilindrului cu gaze proaspete (amestec
aer-combustibil).
Instalaţia de alimentare cu combustibil are rolul de a asigura curaţirea (filtrarea) şi introducerea în
cilindrii motorului a combustibilului şi a aerului (fie în amestec, fie separat), în anumite proporţii bine
stabilite. Instalaţia de alimentare cuprinde rezervorul de combustibil, conducte, filtre, pompe, precum şi
organele care servesc la prepararea şi introducerea combustibilului în cilindri (carburatorul la motoare
cu aprindere prin scânteie, injectoarele de benzină și injectoarele la motoarele cu aprindere prin
compresie).
Instalaţia de aprindere serveşte la declanşarea scânteii electrice, în interiorul camerei de ardere (la
motoarele cu aprindere prin scânteie) pentru aprinderea amestecului carburant.
Instalaţia de răcire asigură răcirea unor organe importante ale motorului (cilindrii şi chiulasa), pentru
a se evita supraîncălzirea acestor piese, datorită căldurii pe care o primesc de la gazele de ardere.
Menţinerea unui regim termic normal de funcţionare a pieselor motorului este de mare importanţă
pentru economicitatea şi siguranţa în exploatare a motorului.
Instalaţia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor în mişcare, pentru a reduce frecarea şi a
preveni uzura pieselor motorului.
Sistemul de pornire serveşte la asigurarea turaţiei minime de pornire a motorului.
 2. PARAMETRI CONSTRUCTIVI ȘI MĂRIMI CARACTERISTICE ALE M.A.I.

Principalii parametri constructivi ai motoarelor cu ardere internă cu piston sunt:

Punctul mort interior PMI este poziţia extremă a pistonului, corespunzătoare volumului minim Vs
ocupat de fluidul motor în cilindru sau distanţei maxime a pistonului faţă de axa arborelui cotit.
Punctul mort exterior PME este poziţia extremă a pistonului, corespunzătoare volumului maxim Va
ocupat de fluidul motor în cilindru sau distanţei minime a pistonului faţă de axa arborelui cotit.
Cursa pistonului S ( mm ) este spaţiul parcurs de către piston între cele două puncte moarte.
Alezajul D ( mm ) este diametrul interior al cilindrului.

Fig.2. Parametri constructivi ai motorului

Cilindreea unitară este volumul generat de piston în mişcarea sa între cele două puncte moarte şi se
calculează cu relaţia :

în care D şi S sunt în cm.

Cilindreea totală sau capacitatea cilindrică reprezintă suma cilindreelor cilindrilor motorului :
Vt = i x Vs [ cm 3 ]
în care i este numărul cilindrilor motorului .
Raportul de compresie este definit ca raportul dintre volumul maxim ocupat de gazele necomprimate
(volumul de admisie) şi volumul camerei de ardere.

Raportul cursă diametru ψ :

În funcţie de valoarea raportului cursă diametru se deosebesc: motoare pătrate ψ =1, motoare
subpătrate ψ < 1, motoare suprapătrate ψ > 1.
Turaţia maxima motorului n ( rot/min ) este numărul de rotaţii efectuate de arborele cotit într-un
minut.
 3. CLASIFICAREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ

Motoarele cu ardere internă cu piston folosite la automobile pot fi clasificate după: modul de
aprindere a amestecului aer/combustibil, numărul de curse simple ale pistonului în care se realizează
un ciclu motor (numărul de timpi), locul formării amestecului aer-combustibil (amestecului carburant),
etc.
1. După modul de aprindere a amestecului aer-combustibil, se deosebesc:
-motoare cu aprindere prin scânteie electrica (MAS), la care amestecul de combustibil şi aer
realizat în exteriorul (sau interiorul) cilindrului şi comprimat în cilindru se aprinde de la o scânteie, într-
un moment bine stabilit;
-motoare cu aprindere prin compresie (MAC) (motoare Diesel) sau motoare cu autoaprindere, ce
aspiră numai aer, care este apoi comprimat puternic; combustibilul se introduce în cilindru, fiind
injectat la sfârşitul cursei de comprimare; el se aprinde venind în contact cu aerul care a ajuns la
temperatura de autoaprindere a combustibilului.
2. După numărul de curse simple ale pistonului, în care se realizează un ciclu de funcţionare pot fi:
-motoare în patru timpi la care ciclul de funcţionare se realizează în patru curse ale pistonului (câte
un timp în fiecare cursă), adică în două rotaţii ale arborelui cotit;
-motoare în doi timpi, la care ciclul de funcţionare se realizează în două curse simple ale pistonului
adică, într-o rotaţie completă a arborelui cotit.
-motoare cu ciclu Wankel, la care ciclul de patru timpi se desfășoară în spațiul dintre interiorul unui
cilindru de formă aproximativ ovală și un rotor similar ca formă triunghiului Reuleaux, cu deosebirea că
laturile sunt mai aplatizate. Spre deosebire de un motor cu piston care are un timp de combustie la
fiecare două rotații ale arborelui cotit, la motorul Wankel, camera de combustie generează un timp de
combustie la  fiecare rotație a arborelui cardanic, sau 3 la fiecare rotație a rotorului. Astfel, puterea
unui motor Wankel este în general mai mare decât a unui motor cu piston cu aceeași cilindree și decât
a unui motor cu piston cu aceleași dimensiuni fizice și masă.

3. Dupa locul formării amestecului carburant, se deosebesc:

-motoare cu formarea amestecului în exteriorul cilindrului; în această categorie intră motoarele cu
carburator, motoarele cu injecţie de benzina în conducta de aspiraţie şi motoarele cu gaze lichefiate,
cu instalaţie de formare externă a amestecului aer-combustibil;
-motoare cu formarea amestecului în interiorul cilindrului; din această categorie fac parte
motoarele cu injecţie de combustibil în cilindru (motoarele Diesel şi unele MAS) şi motoarele cu gaze
la care combustibilul gazos este introdus, printr-o supapă aparte, în timpul aspiraţiei.
 4. După poziţia cilindrilor, acestea pot fi:
-motoare cu cilindrii verticali în linie, care au axele cilindrilor în acelaşi plan.
-motoare cu cilindrii în V, la care axele cilindrilor sunt conţinute în două plane care formează între
ele unghiuri diedre (de regula, egale cu 90° şi mai rar 60); prin dispunerea cilindrilor în două plane se
reduce lungimea totală a motorului L;
-motoare cu cilindri opuşi (boxer), care sunt montaţi în linie, având axele cilindrilor într-un plan
orizontal (reducându-se mult înălţimea motorului H, în schimb se măreşte lăţimea B, pentru aceeași
lungime L); de o parte şi de alta a arborelui cotit se găseşte un număr egal de cilindri opuşi;
-motoare cu cilindri în linie înclinaţi, care sunt dispuşi fie longitudinal pe automobil, fie transversal
în scopul măririi spaţiului disponibil pentru persoane.

4. CICLUL DE FUNCȚIONARE AL MOTORULUI ÎN PATRU TIMPI

Ciclul motor – Totalitatea stărilor succesive prin care trece amestecul carburant într-o
transformare, începând dintr-o stare iniţială pană cand revine la starea iniţială, se numeşte ciclu
termodinamic sau ciclu motor.
Ciclul de funcţionare al motorului în patru timpi, se desfăşoară în decursul a patru curse ale pistonului,
cărora le corespund două rotaţii ale arborelui cotit.
Cunoscând elementele componente ale unui motor putem discuta despre principiul de
funcționare. După cum am mai menționat, un ciclu motor complet reprezintă succesiunea de operații
care conduce la obținerea de lucru mecanic. Astfel putem deosebi: motoare în doi timpi și motoare
în patru timpi. Deoarece automobilele sunt echipate într-o proporție foarte mare, aproape exclusiv, cu
motoare în patru timpi, în acest curs ne vom rezuma doar la studiul acestora.

Cei patru timpi care definesc un ciclu motor:

o timpul 1: admisia
o timpul 2: comprimarea (compresia)
o timpul 3: destinderea
o timpul 4: evacuarea
Timpul 1: ADMISIA
o supapa de admisie este deschisă, aerul (diesel) sau amestec aer-combustibil (benzină) este
introdus în cilindru
o supapa de evacuare este închisă pentru a împiedica introducerea de gaze arse înapoi în cilindru
o pistonul pleacă din PMI și se deplasează către PME
Timpul 2: COMPRIMAREA
o ambele supape sunt închise
o pistonul se deplasează de la PME la PMI, comprimând aerul/amestecul carburant din interiorul
cilindrului
Timpul 3: DESTINDEREA
o ambele supape sunt închise
o pistonul pleacă din PMI și se deplasează către PME, fiind împins de presiunea generată în
urma arderii amestecului carburant
Timpul 4: EVACUAREA
o supapa de admisie este închisă
o supapa de evacuare este deschisă
o pistonul se deplasează de la PME la PMI, evacuând gazele arse din interiorul cilindrului
 ADMISIA COMPRESIA DESTINDEREA EVACUAREA

Fig.3. Ciclul motorului cu funcționarea în patru timpi

Ciclul de funcţionare al unui motor cu ardere internă în patru timpi se poate reprezenta cu ajutorul
diagramei presiune-volum sau diagramei indicate ce prezintă evoluţia presiunii gazelor din interiorul
cilindrului în funcţie de volumul din cilindru de deasupra pistonului. Pentru un motor cu aprindere prin
scânteie, diagrama indicată are următorul aspect:

Fig.4. Ciclul de funcționare al motorului în patru timpi – diagrama presiune-volum.

Semnificaţia punctelor şi a intervalelor de pe diagramă este următoarea:

Admisia începe în punctul 5' atunci când se deschide supapa de admisie cu avans faţă de momentul
în care pistonul ajunge la PMI în punctul 0 şi se încheie în punctul 1' cu întârziere faţă de momentul în
care pistonul ajunge la PME în punctul 1. Fenomenul de admisie reprezentat de intervalul 5'-1' este
semnificativ mai lung decât cursa de admisie reprezentată de intervalul 0-1 pentru a asigura o umplere
cât mai bună a cilindrului cu amestec carburant.
Comprimarea începe în punctul 1', odată cu închiderea supapei de admisie şi se desfăşoară până în
punctul 2' atunci când, înainte ca pistonul să ajungă la PMI la sfârşitul cursei de compresie, cu ajutorul
unei scântei electrice produse de bujie are loc aprinderea şi arderea amestecului carburant. Intervalul
2'-2 dintre momentul declanşării scânteii electrice şi momentul în care pistonul ajunge la PMI se
numeşte avans la aprindere şi este necesar pentru a acorda timp amestecului carburant să ardă
ajungând la temperaturi şi presiuni foarte ridicate.
După terminarea arderii în punctul 3 începe fenomenul de destindere în care gazele rezultate în urma
arderii deplasează pistonul spre PME, acesta fiind singurul timp motor din compunerea ciclului motor.
În punctul 4', cu avans faţă de momentul în care pistonul ajunge la PME, se deschide supapa de
evacuare şi începe fenomenul de evacuare a gazelor arse din cilindru, acest fenomen având trei
etape: evacuarea liberă 4'-4 în care gazele părăsesc cilindrul datorită presiunii mult mai mare decât
presiunea atmosferică, evacuarea forţată 4-0 în care gazele sunt împinse din cilindru de piston şi post-
evacuarea 0-5 în care gazele ies din cilindru datorită inerţiei coloanei de gaze arse. În intervalul 5'-5
ambele supape sunt deschise în încercarea de a evacua din cilindru gazele rămase deasupra
pistonului cu ajutorul vitezei gazelor proaspete ce intră în admisie la un cilindru alăturat. Intervalul se
mai numeşte suprapunerea supapelor. Fiecare din punctele prezentate sunt determinate în urma
cercetărilor întreprinse de constructor, scopul final fiind acela de a obţine performanţele maxim
posibile la anumite dimensiuni ale cilindrilor şi ale arborelui cotit.

Motorul cu ciclu Atkinson

În mod normal motoarele termice funcționează având la bază ciclul Otto în 4 timpi. Adică au 4 faze:
admisie, compresie, aprindere+detentă și evacuare. Toate ciclurile astea se reiau periodic și motorul
funcționează consumând combustibil pentru a furniza putere.
Ciclul Atkinson funcționează după același principiu ca cel descris mai sus, dar are o mică modificare.
Acea mică modificare are avantajul că reduce consumul de combustibil. Dar reducerea consumului de
combustibil vine și cu o reducere a puterii motorului. Asta înseamnă că mașina va fi mai lentă.
Modificarea pe care ciclul Atkinson o face ciclului Otto este că păstrează supapa de admisie
deschisă și pe ciclul de compresie. În mod normal, în cazul ciclului Otto, supapa de admisie se
închide imediat după ce pistonul a ajuns în PME (punctul mort exterior). Când faza de compresie
începe, supapele sunt închise (atât cea de admisie, cât și cea de evacuare). În cazul ciclului Atkinson
supapa de admisie se păstrează deschisă și pe faza de compresie. Asta înseamnă că va ieși aer din
cilindru, ceea ce duce la solicitări mai mici în cilindru și cantitate mai mică de combustibil injectată.
Ideea este să se combine ciclul Otto cu ciclul Atkinson în funcționarea motorului. Asta pentru că nu
este tot timpul nevoie de (toată) puterea. Iar atunci când nu ai nevoie, motorul să funcționeze în ciclul
Atkinson și când ai nevoie să treacă în ciclul Otto. Totul doar comandând supapele.

https://www.youtube.com/watch?v=IoJXAXDpQWs&ab_channel=99Vehicles