Liceul Tehnologic Mecanic municipiul Campina

Profesor: ing. Budileanu Anetuta

Clasa: ADS1 AN II

Asamblari nedemontabile

2. Tipuri de asamblari mecanice

2.1 Asamblari nedemontabile
Unitatea de competenta: Asamblari mecanice
Competente specifice: Realizeaz produse specifice prin asamblri nedemontabile
Gestioneaza asteptarile factorilor interesati
Definitie:
Asamblarile nedemontabile sunt acele asamblari la care, pentru desfacerea pieselor este necesar sa se distruga total sau
partial organul de asamblare sau piesele ce alcatuiesc asamblarea
Avantaje:
sunt mai ieftine decat asamblarile demontabile
simplitatea operatiilor tehnologice pregatitoare
forma constructiva si gabarit redus
posibilitatea mecanizarii si automatizarii operatiilor de asamblare
Clasificarea procedeelor de obtinere a asamblarilor nedemontabile:
procedee care se realizeaza fara un organ de asamblare: asamblarea prin presare
procedee care se realizeaza cu ajutorul unui organ de asamblare: nituire, sudare, lipire

A. Asamblarea pin presare

Principiu:
In general, una din piesele care se asambleaza are un alezaj (sau face parte din categoria inelelor), iar cealalta este un arbore
(plin sau gol la interior)
Pentru a se obtine asamblarea este necesar ca acestea sa se aduca intr-o astfel de situatie incat intre ele sa apara forte de
strangere, care sa duca la blocarea pieselor; acest lucru se poate realize prin presarea unei piese pe cealalta, longitudinal sau
transversal
Fig.1.
Presarea longitudinala
Se realizeaza prin introducerea fortata a piesei interioare in piesa
exterioara (metoda simpla, rapida).
Piesa care se preseaza se prelucreaza, in prealabil, ingrijit, la
dimensiuni prevazute cu tolerante rezultate din alegerea
ajustajelor cu strangere.
Presarea propriu-zisa se realizeaza prin lovire sau apasare,
folosind o piesa intermediara si ciocanul (fig.1a). Pentru a preveni
dezaxarea bucsei presate fata de corpul piesei se pot folosi inele
de ghidare (fig.1b) sau dornuri de ghidare (fig. 1c).
1-bucsa; 2-piesa; 3-piesa intermediara; 4-inel de ghidare; 5-dorn
- Presarea cu incalzirea piesei exterioare - Fig.2a

Presarea transversala
La temp. ambianta, piesa exterioara 1 are diametrul sau interior
d, mai mic decat cel al piesei interioare di. Prin incalzirea piesei
exterioare, se produce dilatarea ei, si de devine mai mare decat
di; la racire, prin contractie, piesa exterioara se strange pe piesa
interioara.
Pentru incalzirea pieselor se folosesc: instalatii de incalzire cu
rezistente electrice si bai metalice cu apa, ulei sau saruri topite,
rezistente electrice portabile si cu inductie.
Prin aceasta operatie numita fretare se monteaza bandajele pe
rotile de vagoane pentru transportul pe cale ferata.

- Presarea prin racirea piesei interioare - Fig.2 b

Pentru a se putea asambla piesele, se produce micsorarea
diametrului piesei interioare prin contractie, ca urmare a racirii
acestei piese sub temperatura mediului ambiant.
Racirea se realizeaza in instalatii speciale ce folosesc ca mediu
refrigerant: amestec gheata-clorura de sodiu (-100C), zapada
carbonica (-700C), aer, oxigen, azot lichid (-1900C)

Fisa de documentare FD5

Liceul Tehnologic Mecanic municipiul Campina

Profesor: ing. Budileanu Anetuta
Clasa: ADS1 AN II

Asamblari nedemontabile

B. Asamblarea prin nituire

Definitie:
Nituirea este procedeul tehnologic de imbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese cu ajutorul niturilor
Avantaje, dezavantaje si domenii de aplicare ale nituirii:
se folosesc imbinari nituite la asamblarile supuse la sarcini vibratorii, la asamblarea metalelor greu
sudabile, la asamblarile nedemontabile mobile, la asamblari ale organelor de masini din materiale diferite
(ferodoul pe tamburele franei), la poduri metalice, la fuselajul avioanelor
cost ridicat prin consum sporit de materiale si manopera
reducerea rezistentei prin micsorarea sectiunii elementelor
productivitate scazuta si zgomot intens
Clasificare imbinari nituite:
- dupa modul de executie: - manuala
- mecanizata
- dupa starea tijei nitului la cald (d >10mm)
- la rece (d < 10 mm)
- dupa modul de asezare a tablelor prin suprapunere
- cu eclise (cap la cap): pe o singura parte, pe ambele parti
- dupa nr. randurilor de nituri cu un singur rand
- cu mai multe randuri: paralele, in zigzag
- dupa destinatia asamblarii de rezistenta (constructii metalice puternic solicitate)
- de etansare (bazine, rezervoare care nu sunt puternic solicitate)
- de rezistenta etansare
Principiu:
- Imbinarea se realizeaza prin introducerea niturilor in gauri practicate in piesele suprapuse
- Prin deformarea plastica a capatului liber al tijei nitului se formeaza capul de inchidere, strangandu-se
puternic piesele asamblate
- Tablele se gauresc in prealabil pe masini de gaurit sau de stantat, iar diametrul gaurii se executa cu putin mai
mare decat cel al tijei nitului
- Tehnologia nituirii si utilajele folosite sunt conditionate de tipul productiei: la productia individuala si in
atelierele de reparatii se aplica nituirea manuala, iar pentru marirea productivitatii si imbunatatirea calitatii
nituirii se foloseste nituirea mecanica
Nituirea manuala
In momentul asamblarii piesele se centreaza prin
introducerea din loc in loc, in gauri, a cate unui surub
de centrare.
Dupa pozitionarea pieselor se introduce nitul in gaura si
se strang piesele cu ajutorul unei scule numite
tragator. Formarea capului de inchidere al nitului se
obtine cu ajutorul unei scule speciale numita capuitor
sau buterola (unealta executata dintr-o bara scurta din
otel de scule, cu o scobitura de forma unei calote
sferice la unul din capete), prin lovire cu ciocanul.
Atat la operatia de tragere cat si in timpul formarii capului de inchidere, capul initial se sprijina pe o alta scula
denumita contracapuitor sau contrabuterola (nicovala). In cazul imbinarilor nituite de etansare sau de rezistentaetansare, dupa operatia de nituire propriu-zisa, se executa o alta operatie, stemuirea, care are drept scop
asigurarea etanseitatii imbinarii. Stemuirea consta in presarea marginilor tablelor si a capetelor niturilor cu ajutorul
stemuitoarelor, care au forma daltilor, dar au muchia de taiere tesita.
Nituirea mecanica se executa la masini de nituit (forta de nituire realizata: 20008000 daN):
- prin ciocanire (sunt actionate cu aer comprimat sau prin transmisii mecanice)
- prin presare (formeaza capul nitului dintr-o singura miscare a capuitorului, iar presiunea asupra nitului creste in
mod treptat)
- prin rulare (formeaza capul nitului printr-o presare rotativa care creste treptat; se folosesc numai pentru nituri de
dimensiuni mici si din materiale moi)
Fisa de documentare FD5

Liceul Tehnologic Mecanic municipiul Campina

Profesor: ing. Budileanu Anetuta
Clasa: ADS1 AN II

Asamblari nedemontabile

C. Asamblarea prin sudare

Definitie: Operatia de sudare este o imbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese metalice sau
nemetalice, prin folosirea incalzirii locale, a presiunii, a socului sau combinat, cu sau fara folosirea unui material de
adaos, similar cu al pieselor de asamblat. Prin sudare se realizeaza o legatura la nivel atomic intre piesele
respective. Rezultatul sudarii este sudura formata din materialul de baza al pieselor asamblate, cu sau fara
material de adaos.
Avantaje, dezavantaje si domenii de aplicare ale sudarii:
economie de manopera si de materiale, deci ieftenirea si usurarea constructiilor
posibilitatea executarii unor piese cu forme complexe si dimensiuni mari
folosirea integrala a sectiunii pieselor asamblate
posibilitatea cresterii productivitatii muncii prin automatizarea operatiei de sudare
eliminarea zgomotului daunator produs prin nituire
siguranta mai mare la etanseitate ca si la rezistenta a asamblarilor din piese mici
sudarea este folosita ca tehnologie de asamblare a doua sau mai multe piese, ca procedeu de fabricatie prin
combinare cu alte operatii (stantare, matritare), cat si ca metoda de reparatie sau inlaturare a unor defecte
sensibilitate sporita la solicitari variabile sau prin soc
necesitatea detensionarii pieselor sudate
detectarea defectelor de executie este dificila (necesita aparatura speciala si calificare inalta)
Procedee de sudare: - sudarea prin presiune
- sudarea prin topire
Sudarea prin presiune
La acest procedeu, marginile pieselor de imbinat sunt aduse in stare plastica si apoi presate puternic.
Incalzirea se realizeaza in cuptoare, cu flacara unui gaz combustibil, prin rezistenta electrica sau prin inductie.
Se aplica in special la asamblarea tablelor subtiri.
Sudarea prin topire
Marginile pieselor de imbinat sunt topite local, iar sudarea se realizeaza prin solidificarea metalului topit. Cele
mai folosite procedee industriale de sudare prin topire sunt:
- sudarea cu flacara de gaze: caldura necesara sudarii este produsa de flacara unui gaz combustibil
(hidrogen, acetilena, metan) sau a vaporilor unui lichid combustibil (benzina, petrol lampant) in amestec cu
oxigen sau cu aer comprimat. Procedeul poarta numele gazului sau vaporilor folositi, adica: oxiacetilenic
(cu acetilena), oxihidric (cu hidrogen), oxibenzenic (cu benzina).
- sudarea cu arc electric (electrica)
- sudarea cu jet de plasma: foloseste jetul format din suflarea arcului electric printr-un ajutaj ce provoaca
ionizarea totala a gazelor, obtinandu-se plasma. Plasma este o substanta in stare gazoasa puternic
ionizata, avand proprietati fizice determinate de existenta ionilor si a electronilor in stare libera.
La sudarea prin topire cordonul de sudura sau cusatura se formeaza prin topirea materialului de adaos, depus
in rostul cusaturii, adica in spatiul delimitat de marginile pieselor de sudat. Formele si dimensiunile rosturilor sunt
foarte importante pentru realizarea imbinarilor de calitate; de aceea, pentru cele mai folosite procedee industriale,
rosturile sunt standardizate. Imbinarea sudata primeste denumirea dupa aceea a rostului sudurii.

D. Asamblarea prin lipire

Definitie: Lipirea este procedeul de imbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese din acelasi material sau
din materiale diferite, aflate in stare solida, cu ajutorul unui material de adaos, avand compozitia chimica diferita de
a materialului de baza, aflat in stare lichida.
Avantaje, dezavantaje si domenii de aplicare ale lipirii:
- simplitatea procesului tehnologic
- temperatura scazuta de executie care poate ajunge pana la temperatura mediului ambiant
Fisa de documentare FD5

Liceul Tehnologic Mecanic municipiul Campina

Profesor: ing. Budileanu Anetuta
Clasa: ADS1 AN II

Asamblari nedemontabile

- se foloseste atat in executia unor asamblari noi in constructia de masini, mai ales in industria electrotehnica si
mecanica fina, cat si la repararea diferitelor organe de masini (obiecte din otel, cupru, alama, plumb, zinc, cabluri si
conducte, piese si aparate electrice, elemente ale circuitelor electrice, etc.)
- lipiturile sunt mai putin rezistente decat sudurile (lipitura este compozitia interpusa intre piesele de asamblat; ea
are temperatura de topire mai mica decat cea a elementelor asamblate)
Clasificare: - lipire cu material de adaos metalic lipire moale
- lipire tare
- lipire cu material de adaos nemetalic lipire cu adezivi
Lipire moale
- rezistenta termica (temperatura de topire a aliajului de lipit) este sub 4500C
- rezistenta mecanica la rupere Rm<50 70 MPa
- ca aliaje de lipit se folosesc aliaje staniu-plumb si staniu-plumb-stibiu. Ex: Lp30 (contine 30% Sn si restul Pb),
Lp20Sb (contine 20% Sn, 1% Sb si restul Pb). Ele se livreaza sub forma de vergele, benzi, granule, blocuri
- pentru imbunatatirea procesului de depunere a lipiturii (dizolvarea si distrugerea oxizilor de pe suprafetele ce
urmeaza a fi lipite) se folosesc substante auxiliare numite fluxuri. Ex: colofoniul (pt. lipirea cuprului sau alamei),
stearina (pt. lipirea aliajelor de plumb), clorura de zinc dizolvata in apa (pt. lipirea otelului si aliajelor de cupru),
acid clorhidric dizolvat in apa (pt. lipirea zincului)
Lipire tare
- lipiturile tari se numesc brazuri
- rezistenta termica (temperatura de topire a aliajului de lipit) este mai mare de 450 0C
- rezistenta mecanica la rupere Rm< 150 160MPa
- ca aliaje de lipit se folosesc aliaje Al-Zn (pt. lipirea Al si aliajelor sale), Cu-Zn si Ag-Cu-Zn (pt. aliaje feroase)
numite alame . Ex: Am42Lp, Am51Lp si aliaj monel (contine 68% Ni, 28% Cu, Mn, Si, Fe) pt. lipirea elementelor
din fonta.
- fluxurile au la baza boraxul care reduce oxizii metalici la caldura si da nastere unei mase sticloase; aceasta se
indeparteaza ulterior prin ciocanire sau pilire.
Tehnologia lipirii:
- suprafetele supuse lipirii se curata pana la lustru metalic pe cale mecanica (cu perii de sarma, prin sablare sau
polizare) sau chimica (se degreseaza sau se decapeaza cu acid sulfuric,clorhidric sau azotic )
- incalzirea pieselor se realizeaza cu ajutorul ciocanelor de lipire (executate din cupru), al lampilor de lipire, al
arzatoarelor de gaz, al bailor cu aliaje de lipit aflate in stare lichida in care se cufunda piesele asamblate. Un
procedeu modern este lipirea in cuptoare electrice (pt. pise de dimensiuni mici care se leaga cu sarma pentru a
se pastra contactul zonelor supuse lipirii)
Lipire cu adezivi
- lipirea se face la rece sau la cald, cu sau fara apasare
- substantele folosite la realizarea lipiturilor nemetalice se numesc adezivi:
cleiuri: pt. lipit piese din lemn, tesaturi, hartie
chituri: pt. asamblarea elementelor metalice cu elemente nemetalice: portelan-metal (sigurante
fuzibile), sticla-metale (lampi electrice), etc.
rasini epoxidice: la asamblarile metalice din constructia de masini si aparate
Forme uzuale de asamblari prin lipire:

Fisa de documentare FD5

Liceul Tehnologic Mecanic municipiul Campina

Profesor: ing. Budileanu Anetuta
Clasa: ADS1 AN II

Fisa de documentare FD5

Asamblari nedemontabile