Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a X-a
DOMENIUL:Mecanicā
CALIFICAREA: Lucrător în mecanică structuri
NIVELUL:1

MODULUL: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

2005
AUTOR:

NICOLETA ANASTASIU- prof.-ing. – grad.did. I -

Grupul Şcolar ”RADU NEGRU” Galaţi

CONSULTANŢĂ

DANA STROIE – expert - CNDIPT

ANGELA BÂRLEAN-expert local

 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

MODULUL 3
TEHNOLOGIA
ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………….. 2

• Unităţi de competenţā vizate…………………………………………………… 4

• Obiective urmărite……………………………………………………………… 4
• Fişa de descriere a activităţii……………………………………………………
5
• Fişa de feedback a activităţii…………………………………………………… 6
• Cuvinte cheie……………………………………………………………………… 7
• Glosar de termeni………………………………………………………………… 7

• Lista de verificare a profesorului……………………………………………… 8

Materiale de referinţă………………………………………………………… 9

Activităţi pentru elevi………………………………………………………… 17

 ACTIVITATEA 1-FL 1- Procesul tehnolofic de
17
asamblare……………………………………………………………………….
 ACTIVITATEA 2-FL 2- SDV-uri şi utilaje folosite în executarea operaţiilor
18
tehnologice………………………………………………………..
 ACTIVITATEA 3- FE 1 - Noţiuni generale despre tehnologia asamblării 19
20
 ACTIVITATEA 4-FL 3- Noţiuni generale referitoare la structuri metalice
21
 ACTIVITATEA 5-FL 4- Precizia de prelucrare şi metode de asamblare…
 ACTIVITATEA 6- FL 5- Tehnologia de execuţie a structurilor metalice… 22
23
 ACTIVITATEA 7 - FL 6 - Asamblări prin nituire……………………………… 25
 ACTIVITATEA 8- TVC- Controlul calităţii asamblărilor sudate……………
26
 ACTIVITATEA 9 - FAE - Asamblări prin pene…………………………………
27
 ACTIVITATEA 10 - FL 7 - Asamblări prin filet……………………………… 28
Soluţiile activităţilor…………………………………………… 42
Sugestii metodologice………………………………………………………

1
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 INTRODUCERE

Conţinutul prezentului auxiliar curricular este organizat astfel încât să constituie un

ghid util pentru profesor în desfăşurarea activităţilor de predare – învăţare - evaluare.
Auxiliarul curricular conţine materiale de referinţă în care sunt prezentate diferitele
modalităţi în care profesorul poate transmite informaţiile elevilor; fişe de lucru, ca activităţi
de învăţare şi forme de organizare a colectivului de elevi, în vederea rezolvării sarcinilor de
lucru; instrumente de evaluare sub diferite forme: fişe de evaluare, fişe de autoevaluare,
test de verificarea cunoştinţelor, portofoliul.
Profesorul care utilizează materialele de învăţare trebuie să cunoască şi să valorifice
conţinutul acestora, deoarece structurarea informaţiilor este generată de programa şcolară
alcătuită pe baza Standardului de Pregătire Profesională.
În afara unităţilor de competenţă specializate sunt vizate şi abilităţi cheie, prin
exerciţiile propuse şi, mai ales, prin modul de organizare a activităţilor (individual, în grup,
frontal)
Înainte de aplicarea propriu-zisă a materialelor de învăţare propuse, profesorul trebuie
să cunoască particularităţile colectivului de elevi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale
acestora, pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv.
Prezentarea materialelor pe suport electronic facilitează o serie de demersuri menite
să pregătească ora propriu-zisă şi anume:
• organizarea unor prezentări atractive în Power Point
• valorificarea informaţiilor prin programul AEL ( activităţile propuse pentru elevi se pot
administra în reţeaua de calculatoare, cu minimum de efort şi timp pentru generarea
pachetelor de resurse necesare lecţiilor)
• adaptarea informaţiilor la nevoile speciale ale elevilor (mărirea fonturilor, prezentarea
interactivă etc.)
• pregătirea foliilor pentru retroproiector necesare comunicărilor frontale, sistematizărilor
etc.
Materialele de învăţare sunt uşor de citit şi de înţeles, informaţiile fiind formulate într-un
limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil şi susţinut prin exemple sugestive şi imagini. S-au
utilizat scheme şi strucurarea sistematizată în scopul creşterii gradului de atractivitate şi
pentru uşurarea înţelegerii noţiunilor.
Structurarea conţinuturilor se bazează pe principiul subordonării competenţelor şi la
criteriile de performanţă ale fiecărei competenţe: astfel, au fost selectate şi organizate
corespunzător, informaţii care permit formarea unei competenţe şi atingerea criteriilor de
performanţă prevăzute în SPP. Fiecare etapă de învăţare este urmată de execiţii prin care
sunt vizate diferitele stiluri de învăţare şi de asemenea, abilităţi cheie.
Menţinerea atenţiei la cote ridicate se realizează în principal prin două strategii:
• implicarea elevilor în propria formare prin învăţare interactivă, căutare pe INTERNET şi
prin autoevaluare / interevaluare;
• utilizarea unor forme variate de prezentare menite să evite monotonia.
Se recomandă ca rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor să fie colectate şi
organizate astfel încât să poată fi regăsite cu uşurinţă:
• elevilor le pot fi necesare pentru actualizare, pentru reluarea unor secvenţe la care nu au
obţinut un feed-back pozitiv;
• profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului înregistrat de elevi şi ca dovezi de
evaluare.
Materialele de învăţare propuse în vizează valorificarea experienţei de viaţă a elevilor,
precum şi rezolvarea unor situaţii problematice pe care activitatea în şcoală şi în afara ei le-
ar putea genera: astfel, instruirea creează pentru elevi, ocazii de a transfera abilităţile cheie
şi competenţele tehnice în situaţii specifice domeniului profesional.
Prin exerciţiile/activităţile propuse şi prin modul de organizare a activităţilor (individual,
în grup, în perechi), elevii dobândesc abilităţi de:
• cercetare, utilizând o varietate de resurse
• identificare a unor soluţii alternative pentru situaţii problematice şi rezolvarea problemelor
prin aplicarea uneia dintre soluţii
• luare a unei decizii, dezbatere a unei idei şi susţinere a punctului propriu de vedere
• planificare, efectuare şi evaluare a unei activităţi – individuale sau de grup – prin analiza
punctelor tari, a punctelor slabe şi a aspectelor care urmează a fi îmbunătăţite în viitor
• prezentare şi utilizare a instrumentelor, sculelor şi echipamentelor specifice activităţilor
practice din domeniul pentru care se pregătesc
• a lua notiţe în mod sistematic şi organizat şi de a întocmi rapoarte scurte/sintetice asupra
activităţilor proprii şi în echipă
• lucrul în echipă cu tot ceea ce presupune implicit aceasta – asumarea de roluri şi
responsabilităţi, colaborare, cooperare şi întrajutorare, influenţa stilurilor de învăţare asupra
rezultatelor muncii în echipă, învăţarea de la ceilalţi etc.
Materialele de învăţare urmăresc cu stricteţe condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de
performanţă pentru fiecare competenţă, aşa cum sunt acestea precizate în Standardele de
Pregătire Profesională; autorii susţin necesitatea unei astfel de structurări, în locul celei
clasice (întâlnită în majoritatea manualelor şcolare) tocmai pentru a demonstra practic
instruirea centrată pe competenţe şi nu pe conţinuturi. Pornind de la acelaşi deziderat, şi
exerciţiile propuse urmăresc formarea competenţei precizate şi atingerea criteriilor de
performanţă prevăzute în SPP chiar dacă, uneori, sunt evidente şi alte tipuri de sarcini de
lucru, care nu au fost propuse pentru că nu îndeplinesc condiţia centrării pe competenţele de
nivel 1 de calificare.
În auxiliarul curricular au fost incluse:
• exemple (sugestii) pentru alcătuirea materialelor de referinţă ale profesorului,
materiale care pot fi utilizate într-o varietate de activităţi (pentru prezentarea noilor conţinuturi
pe folii pentru retroproiector pentru a oferi feed-back elevilor în urma rezolvării sarcinilor
de lucru propuse în exerciţii, pentru actualizarea sau pentru fixarea cunoştinţelor, pentru
exersare etc.)
• liste de verificare pentru monitorizarea modului în care au fost acoperite toate
elementele cheie (condiţiile de aplicabilitate) ale unităţilor de competenţă
• liste de verificare pentru colectarea de dovezi – de către profesor şi de către elev –
privind competenţele formate şi criteriile de performanţă îndeplinite
• fişa de descriere a activităţii ;
• fişa de feedback a activităţii;
• răspunsurile exerciţiilor propuse elevilor
• unele sugestii pentru structurarea activităţilor, fără restricţionări şi fără a limita
creativitatea interpretărilor personale ale profesorilor care folosesc auxiliarul curricular;
• formulare diverse.
 UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ RELEVANTE

Unităţi de competenţă pentru abilităţi-cheie:

• Comunicare şi numeraţie
• Lucrul în echipă
Unităţi de competenţă tehnice specializate:

• Utilizarea SDV-urilor, maşinilor şi utilajelor

• Calitatea produselor
• Asamblarea structurilor metalice

În momentul încheierii parcurgerii acestui modul elevii vor capabili să:

 utilizeze limbajul specific de specialitate;

 prelucreze grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă;
 identifice criterii de calitate ale produselor;
 recunoască normele de calitate, control şi recepţie;
 aplice prevederile documentaţiei de execuţie referitoare la asigurarea calităţii;
 colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor;
 explice construcţia şi funcţionarea sdv-urilor şi a utilajelor;
 clasifice tipurile de structuri metalice;
 identifice sdv-urile şi utilajele din dotarea locului de muncă;
 selecteze sdv-urile şi utilajele conform cerinţelor documentaţiei tehnnice;
 identifice, în documentaţia tehnică, condiţiile necesare executării structurilor
metalice.

Datele candidatului sunt incluse pe această fişă pentru a fi folosite

la întocmirea registrelor CPN, fişa evidenţiind exerciţiile realizate şi datele
relevante.

FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII

Numele candidatului Nr.reg.

Data începerii unităţii de competenţă Data promovării unităţii de competenţă

UNITATEA DE COMPET- ACTIVITATEA TITLUL Data Realizat

COMPETENŢĂ ENŢA realizarii
Comunicare si 4 A1 - FL 1 Procesul tehnolofic de asamblare
numeraţie
A2 - FL 2 SDV-uri şi utilaje folosite în executarea
operaţiilor tehnologice
A8 - TVC Controlul calităţii asamblărilor sudate

6 A1 - FL 1 Procesul tehnolofic de asamblare

A5 - FL 4 Precizia de prelucrare şi metode de

asamblare
Lucrul în echipă 3 A1 - FL 1 Procesul tehnolofic de asamblare

A6 - FL 5 Tehnologia de execuţie a structurilor

metalice
Utilizarea s.d.v.- 1 A5 - FL 4 Precizia de prelucrare şi metode de
urilor, maşinilor şi asamblare
utilajelor Asamblări prin pene
A9 - FAE
2 A5 - FL 4 Precizia de prelucrare şi metode de
asamblare
A9 - FAE Asamblări prin pene

3 A7 - FL 6 Asamblări prin nituire

A10 - FL 7 Asamblări prin filet

Calitatea 1 A7 - FL 6 Asamblări prin nituire

produselor
2 A2 - FL 2 SDV-uri şi utilaje folosite în executarea
operaţiilor tehnologice
A8 - TVC Controlul calităţii asamblărilor sudate

A9 - FAE Asamblări prin pene

3 A2 - FL 2 SDV-uri şi utilaje folosite în executarea

operaţiilor tehnologice
Asamblarea 1 A3- -FL3 Noţiuni generale despre tehnologia
structurilor asamblării
metalice Noţiuni generale referitoare la structuri
2 A4 - FL3 metalice
3 A2- FL2 Elemente componente ale structurilor
metalice
5 A10 - FL 7 Asamblări prin filet

____________________ _______
UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES Semnătura candidatului Data

____________________ _______
Semnătura evaluatorului Data

ACESTĂ FIŞĂ VA FI ATAŞATĂ LA DOSARUL ELEVULUI !

Fişa constituie un document pentru portofoliul elevului, fiind dovada muncii

acestuia pe parcursul modulului.
 FIŞA DE FEEDBACK A ACTIVITĂŢII

NUMELE CANDIDATULUI

NUMĂRUL CPN

GRUPA

DETALII LEGATE DE ACTIVITATE

ULTIMA DATĂ DE PREDARE

ACTIVITATE ACCEPTATĂ

ACTIVITATE DE REFERINŢĂ

ESTE NEVOIE DE MAI MULTE DOVEZI

COMENTARII

DATA DE PREDARE DUPĂ REVIZUIRE

CRITERIILE DE PERFORMANŢĂ ÎNDEPLINITE

Semnături de confirmare

__________________________ ___________________
PROFESORUL DATA

__________________________ ___________________
CANDIDATUL DATA

Abatere = diferenţa dintre valoarea măsurată a unei mărimi şi valoarea

reală
Competenţă = capacitatea de a comunica , de a exprima un punct de
vedere, de a aprecia , de a executa o acţiune
Dispozitiv = ansamblu de organe de maşini legate între ele într-un anumit
mod, care îndeplineşte un anumit rol într-un sistem tehnic
Documentaţie = totalitatea mijloacelor de informare asupra unei probleme
Maşină = sistem tehnic complex destinat proceselor de prelucrare
Normativ = instrucţiune, prescripţie cu caracter de normă
Performanţă = rezultat deosebit de bun
Precizie = exactitate
Structură = alcătuirea internă a unui corp sau sistem

Atelier de -locul în care se desfăşoară tipuri de operaţii tehnologice

producţie
Control -operaţie de măsurare, verificare, comparare
Echipament de -dotare specifică operaţiei mecanice
lucru
Filet - elice înfăşurată pe o suprafaţă cilindrică interioară sau
exterioară
Lipire -unirea a două sau mai multe elemente , prin presare, la rece sau
la cald, cu/ fără material de adaos
Mănuire -parte a fazei
Mecanism -sistem tehnic simplu cu elemente în mişcare
Operaţie -succesiune de faze
Polizor -maşină destinată prelucrării unor suprafeţe cu ajutorul pietrelor
de polizor
Prelucrare -operaţie executată în vederea aducerii semifabricatului la o
anumită formă şi dimensiuni
Proces - ansamblul activităţilor prin care se obţin bunuri materiale, format
tehnologic din procese de bază şi procese auxiliare
Procese de bază - procesele care contribuie direct la transformarea materiilor
prime în produse finite ;
Procese auxiliare - procese care ajută la buna desfăşurare a proceselor de bază
Scule -instrumente de prelucrare a semifabricatelor şi materialelor
Sectie de -formă de organizare a atelierelor şi punctelor de lucru
producţie
Semifabricat -formă de prezentare a materialelor ce urmează a fi prelucrate
Tehnologie -norme de execuţie specifice fiecărei operaţii
Utilaj -ansamblu de instalaţii, maşini,aparate, instrumente, scule ,
dispozitive şi accesorii, folosit pentru executarea unor lucrări sau
pentru realizarea unui proces tehnologic.

Completaţi glosarul de temeni cu termenii necunoscuţi pe care o să-i

întâlniţi în timpul activităţilor desfăşurate !
Folosiţi prezentări Power Point: GLOSAR.ppt

LISTA DE VERIFICARE A PROFESORULUI

 Înainte de a termina predarea acestui modul este recomandabil să
completaţi următoarea listă de verificare a conţinuturilor ştiinţifice indicate în programă
pentru modul respectiv . Bifaţi în căsuţe dacă aţi tratat următoarele aspecte:

Competenţa – Asamblarea structurilor metalice

Structura procesului tehnologic de asamblare
Documente tehnologice necesare realizării operaţiilor de asamblare
Precizia de prelucrare şi asamblare
Pregătirea pieselor pentru asamblare
Noţiuni generale referitoare la structurile metalice
Elemente componente ale structurilor metalice
Principalele ateliere ale întreprinderii sau secţiei de structuri metalice
Organizarea unei secţii
Organizarea locului de muncă
Prezentarea generală a asamblărilor nedemontabile
Asamblarea elementelor structurilor metalice prin sudare şi prin nituire
Prezentarea generală a asamblărilor demontabile

Competenţa – Utilizarea S.D.V - urilor, maşinilor şi utilajelor

Curăţirea prin sablare, instalaţii pentru sablare
Îndreptarea mecanică: maşini pentru îndreptat, dispozitive, tehnologia
îndreptării
Trasarea pieselor după şablon, trasarea mecanizată şi automată
Debitarea oxiacetilenică a tablelor şi profilelor, tăierea ţevilor
Piese ştanţate utilizate în construcţia structurilor metalice, tehnologia
ştanţării
Adâncirea, lărgirea, teşirea , lamarea şi alezarea găurilor
Îndoirea mecanică a tablelor, profilelor şi ţevilor
Prelucrarea marginilor

Competenţa – Calitatea produselor

Verificarea prelucrării marginilor pieselor asamblate prin sudare
Controlul calităţii asamblărilor sudate şi nituite
Controlul calităţii asamblărilor prin şuruburi
Calitatea, controlul şi recepţia asamblărilor prin sudare

ATENŢIE : Urmăriţi atingerea criteriilor de performanţă din standarde în

condiţiile de aplicabilitate propuse de acestea, în vederea realizării
competenţelor ce vor fi evaluate prin tipurile de probe propuse de standard.
 Această secţiune a auxiliarului curricular , pentru modulul 3 : « Tehnologia
asamblării structurilor metalice « , parcurs de către elevii care se pregătesc pentru
calificarea : „Lucrător în lăcătuşărie mecanică structuri” , nivelul 1, conţine:
 fişe de curs(conspect)
 folii transparente
 fişe de lucru
 fişe de organizare a lucrului în echipă
 fişe de evaluare
 fişe de autoevaluare
 teste de verificare a cunoştinţelor
M
Fişele de curs şi fişele de lucru sunt utile pentru:
- a sprijini dezvoltarea abilităţilor cheie
- ca îndrumare pentru activităţile de scris şi luare a notiţelor
- sintetizarea informaţiilor date
- testarea cunoştinţelor
Fişele de curs vor fi mai utile dacă veţi ţine cont ca :
- aşezarea în pagină să fie cât mai simplă ;
- explicaţiile orale să fie oferite înainte de a împărţi fişele ;
- termenii tehnici să fie clarificaţi înainte de împărţirea fişelor ;
- limbajul să fie simplu şi clar;
- modul de tipărire să uşureze citirea textului.

Prezentările Power Point oferă posibilitatea realizării unor activităţi atractive:

Elab-proc-asambl.ppt
Masini si instalatii.ppt

FT1
ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE
( Fişă conspect)
Procesul tehnologic de asamblare cuprinde operaţiile de montare în
ordinea lor succesivă, cu precizarea utilajului, sculelor, a aparatelor de
măsurat şi a dispozitivelor necesare realizării operaţiilor de asamblare cu
consum minim de timp şi volum redus de muncă.

Date iniţiale necesare elaborării procesului tehnologic de asamblare:

 desenul de ansamblu al produsului;
 desenele subansamblurilor componente;
 programul de producţie şi termenele de livrare ale produsului;
 condiţiile tehnice de recepţie şi normele privitoare la precizia şi
rigiditatea produsului;
 utilajul existent.

Structura procesului tehnologic de asamblare

Procesul tehnologic de asamblare se compune din operaţii, faze şi
mânuiri.
Operaţia de asamblare reprezintă acea parte a procesului tehnologic,
efectuată fără întrerupere asupra unei unităţi sau a unui complex de unităţi
de asamblare, de către un muncitor sau o echipă de muncitori, pe un singur
loc de muncă.
Faza reprezintă partea operaţiei de asamblare care se execută la o anumită
îmbinare folosind aceleaşi dispozitive şi scule şi aceeaşi metodă de lucru .
Mânuirea reprezintă acţiunea efectuată de către muncitor în cursul unei
faze de asamblare sau de pregătire în vederea asamblării unui produs .

Proiectarea procesului tehnologic de asamblare se face având în

vedere următoarele condiţii pe care acesta trebuie să le îndeplinească:
 să asigure realizarea tuturor prescripţiilor tehnice impuse produsului;
 să garanteze realizarea normelor de precizie şi de rigiditate;
 să permită obţinerea produsului la un cost cât mai redus.

Documentele tehnologice necesare proiectării procesului de

asamblare:
 schema lanţurilor de dimensiuni;
 schema de asamblare;
 fişa tehnologică şi planul de operaţii;
 ciclograma asamblări

FT 2
FIŞA DE LUCRU 1
 1-osie;
2- bucşă;
3 , 4 - inele interioare;
5- inel distanţier;
6- piuliţă de reglare;
7 – şaibă ;
8, 10 – inele de siguranţă;
9, 11 - şuruburi

Fig. 1

Fig.2

FT 3
INSTALAŢII PENTRU CURĂŢAREA PRIN SABLARE
 1

a ) Aparat de sablare (sistem aspiraţie)

1 - tub aer comprimat

2 - tub aspiraţie
3 - cameră amestec
4 - rezervor

b) Aparat de sablare (sistem gravitaţional)

1 – tub aer comprimat

2 – rezervor
3 – cameră amestec
4 – orificiu trecere nisip

c) Aparat sablare (sistem refulare)

1 – supapă
2 – rezervor
3 – tub elastic
4 – vană
5 – cameră amestec

FT 4

MAŞINI CU CILINDRI PENTRU ÎNDREPTAT TABLĂ

 1

a) poziţia cilindrilor
b) maşina cu cilindrii conducători
1– cilindrii externi conducători
2– cilindrii cu mişcare independentă
3– cilindrii conducători
c) maşina pentru îndreptat tablă groasă
1– pereche cilindrii conducători
2– cilindrii cu mişcare independentă
d) maşina cu cilindrii cu mişcare independentă

Schema maşinii de calibrat şi îndreptat bare şi arbori

FT 5
INSTALAŢIA DE TĂIERE OXIACETILENICA
 1.butelie de oxigen

2.tub de cauciuc

3.conductoare

4.piesa de tăiat

5.portelectrod

FERĂSTRĂU CIRCULAR VERTICAL

1 – batiu
2 – coloane de ghidare
3 – sanie
4 – pânză disc
5 – dispozitiv de fixare
6 - instalaţie de răcire

FT 6

Îndoirea
Îndoirea la menghină Îndoirea cu ajutorul maşinilor
 cu cilindri

1- fălcile menghinei 1 – cilindri conducători

2- cornier 2 – cilindru condus
3- placă intermediară

Îndoirea barelor şi profilelor

Îndoirea profilelor
după şablon

îndoirea barelor pe
suporturi

FT 7

Îndoirea barelor pe placa

de îndoit
FERMĂ METALICĂ

ACTIVITATEA 1- FIŞA DE LUCRU 1

Procesul tehnologic de asamblare
Aspecte vizate :
• Utilizarea limbajului specific de specialitate;
• Prelucrarea grafică a rezultatelor obţinute într-o operaţie simplă;
• Colaborarea cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.
Sarcina de lucru : organizaţi în grupe de câte 6 elevi analizaţi reprezentările
grafice din FT2. În fig. 1 este reprezentată grupa de repere a unei cutii de
unsoare şi în fig. 2 desfăşurarea fazelor de asamblare a cutiei de unsoare. Fiecare
grupă îşi va desemna un lider care va urmări modul de rezolvare sarcinii de lucru, La
expirarea timpului de lucru fiecare membru al grupei va prezenta îndeplinirea uneia
dintre cele 5 cerinţe pe un format A4.

Cerinţe :
1. identificaţi elementele componente din fig. 2 ;
2. precizaţi semnificaţia notaţiilor cu cifre arabe respectiv romane;
3. prezentaţi ordinea de realizare a asamblării elementelor componente;
4. realizaţi schema de asamblare a cutiei de unsoare;
5. întocmiţi ciclograma asamblării.
Timpul de lucru : 15 minute pentru îndeplinirea sarcinii de lucru, 5 minute /
grupă, pentru raportare, 10 minute concluzii.
Criterii de apreciere:
- Utilizarea vocabularului adecvat temei 20 puncte
- Citirea şi interpretarea documentaţiei tehnice 20 puncte
- Nivelul de elaborare şi comunicare 30 puncte
- Relaţionarea în cadrul grupului 20 puncte
- Oficiu. 10 puncte

Acumularea a şapte puncte implică obţinerea calificativului „

realizat” pentru exerciţiu, în fişa de descriere a activităţii.

Pentru aplicarea fişei de lucru aveţi la dispoziţie şi o foaie de prezentare :FISA

DE LUCRU 1.ppt

ACTIVITATEA 2- FIŞA DE LUCRU 2

Precizia de prelucrare şi metode de asamblare
( studiu de caz )

Aspecte vizate :
• Recunoaşterea normelor de calitate, control şi recepţie ;
• Prelucrarea grafică a rezultatelo obţinute într-o operaţie simplă;
• Aplicarea prevederilor documentaţiei de execuţie referitoare la asigurarea
calităţii.
 Se prezintă următoarea situaţie referitoare la precizia de prelucrare şi
alegerea metodelor de asamblare:
Pentru a preveni apariţia unor neajunsuri legate de imposibilitatea prelucrării
suplimentare, din lipsă de dotare, sau a pierderilor de timp, implicate de
necesitatea acestor prelucrări , elementele componente ale mecanismului bielă -
manivelă din componenţa motoarelor cu ardere internă sunt realizate cu toleranţe
mai largi. Se are în vedere indeplinirea certinţelor tehnice referitoare la
funcţionarea mecanismului. Pentru îndeplinirea acestor condiţii este necesar să se
respecte anumite abateri dimensionale în vederea asigurării asamblării şi
funcţionării corecte a acestora.

Pentru obţinerea unei note de trecere elevul trebuie să rezolve cerinţa 1

Cerinţa 1 :
Determinaţi caracteristicile dimensionale ale elementelor ajustajului cu
joc format între bolţul pistonului şi piston care are următoarele caracteristici:
diametrul nominal N=40mm , T = t ,Tj = 0,070mm , Jmax= 0,106 mm , Ai = 0.

Pentru obţinerea unui calificativ de merit elevul trebuie să rezolve cerinţa 2

Cerinţa 2 :
Reprezentaţi grafic ajustajul obţinut ;
Pentru obţinerea unui calificativ de excelenţă elevul trebuie să rezolve
cerinţa 3
Cerinţa 3 :
Recomandaţi metodele de asamblare ce se pot folosi în cazul acestor
ajustaje şi indicaţi metoda pe care o consideraţi cea mai eficientă.

Timp de lucru : 50 minute.

ACTIVITATEA 3- FIŞA DE EVALUARE 1

Noţiuni generale despre tehnologia asamblării
1. Specificaţi ce cuprinde procesul tehnologic de asamblare. 1 punct
2.Enumeraţi datele iniţiale necesare proiectării procesului tehnologic de asamblare.
1 punct
3. Indicaţi prin săgeţi înlănţuirea etapelor unui proces tehnologic, de la cea mai
simplă la cea mai complexă :
1 punct

Proces tehnologic
Mânuiri

Faze
Operaţie
4. Subliniaţi în lista de mai jos operaţiile pregătitoare executate în vederea
asamblării:
1 punct
- burghierea - spălarea pieselor
- finisarea - strunjirea
- rodarea - mortezarea
- frezarea - retuşarea
- răzuirea - lepuirea
- rabotarea - broşarea

5.Precizaţi scopul în care se execută spălarea pieselor. 1 punct

6.Prezentaţi modul în care se execută verificarea calităţii răzuirii prin tuşare.

1 punct
7. Enumeraţi sculele şi dispozitivele utilizate la executarea operaţiei de
retuşare. 1.punct

8. Specificaţi materialele abrazive folosite la executarea operaţiei de rodare.

1 punct
Notă : Timp de lucru 30 minute
Se acordă 2 puncte din oficiu

Acumularea a şapte puncte implică obţinerea calificativului

„realizat” pentru exerciţiu, în fişa de descriere a activităţii.

ACTIVITATEA 4 - FIŞA DE LUCRU 3

Noţiuni generale referitoare la structuri metalice
Aspecte vizate:
• Clasificarea tipurilor de structuri metalice
• Exemplificarea domeniilor de utilizare ale structurilor metalice;
1.Completaţi enunţurile următoare:
a) oţelul fiind un material relativ………….(1) este mai raţional şi mai ………………(2)a fi
folosit în construcţia ………………….(3) unde folosirea …………………(4) nu este posibilă;
1 p
b) executarea ……………… metalice necesită utilaj ……………….. şi personal pregătit
(1) (2)

şi………………….(3) atât pentru execuţie cât şi pentru ……………..(4). 1 p

2. Indicaţii criteriile după care se pot clasifica construcţiile metalice. 1 p
3. Realizaţi corespondenţa dintre grupele de confecţii metalice A şi tipurile de
confecţii metalice din coloana B: 2 p
A B
1. pentru închiderea spaţiilor a. balcoane
exterioare/interioare b. grilaj pentru balcoane
c. vitrine
2. pentru siguranţă şi protecţie d .balustrade pentru scări
e. ferestre şi hublouri
f. uşi
3. executate din fier forjat g. grilaje la uşi
h. împrejmuiri pentru porţi
4. Indicaţi minim 4 avantaje ale construcţiilor metalice. 1 p
5. Încercuiţi varianta corectă de răspuns.
1. Realizarea unei producţii sporite de oţel asigură:
a- realizarea unor forme mai simple ale construcţiilor metalice;
b- necesarul de laminate pentru construcţii metalice;
c- realizarea elementelor principale pe scară industrială
1 p
2. În timpul exploatării construcţiile metalice necesită:
a- protejarea prin acoperire cu folie de aluminiu;
b- verificarea continuă a rezistenţei mecanice;
c- o supraveghere continuă şi lucrări periodice de întreţinere.
1 p
3. Caracteristicile care privesc executarea construcţiei metalice sunt:
a- omogenitatea şi comportarea în timp;
b- tehnica de execuţie şi comportarea în exploatare;
c- proprietăţile mecanice. 1 p
Timp de lucru : 20 minute
Se acordă un punct din oficiu.
ACTIVITATEA 5- FIŞA DE LUCRU 4
S.D.V.-uri şi utilaje folosite în executarea operaţiilor tehnologic
Aspecte vizate :
• Utilizarea limbajului specific de specialitate;
• Identificarea SDV-urilor şi utilajelor din dotarea locului de muncă;
• Explicarea construcţiei şi funcţionării SDV-URILOR şi a utilajelor
Sarcina de lucru: Completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile cerute urmând
ca profesorul să bifeze una din căsuţele „ corect „ sau „ incorect”.

Nr. Desti- Elemente Funcţionare Co- Inco

Denumire
Crt rect rect
naţia componente
. S.D.V./ utilaj
1

2.

Timp de lucru : 30 minute

Se acordă 2 puncte pentru fiecare set de răspunsuri corecte.
Se acordă 2 puncte din oficiu.
ACTIVITATEA 6-FIŞA DE LUCRU 5
Tehnologia de execuţie a structurilor metalice
Aspecte vizate:
• Identificarea , în documentaţia tehnică, a condiţiilor necesare executării
structurilor metalice;
Sarcina de lucru: Întocmiţi un mic portofoliu format din cinci fişe
corespunzătoare următoarelor sarcini de lucru:
1. Tehnologia de execuţie a reperului P3;
2. Tehnologia de execuţie a reperului P4;
3. Tehnologia de execuţie a reperului P5;
4. Tehnologia de execuţie a reperului P 6 ;
5. Tehnologia de fabricaţie a fermei metalice.
Indicaţii de lucru:
 Pentru îndeplinirea sarcinii de lucru analizaţi cu atenţie imaginea prezentată
în FT 6. Portofoliul are ca scop realizarea unui material documentar sintetic (fişe
de documentare) privind câteva probleme importante, necesar a fi reţinute cu
privire la operaţiile tehnologice implicate de execuţia structurilor metalice. Pentru
aceasta este necesar să descoperiţi, să selectaţi şi structuraţi informaţiile
prezentate în timpul orelor de teorie la tema: „Operaţii tehnologice aplicate în
vederea executării structurilor metalice”
Fişele de portofoliu vor respecta formatul unei fişe tehnologice.

Timp de lucru:2 săptămâni.

Pentru obţinerea calificativului ” realizat” în fişa de descrierea activităţii este

necesar ca fiecare fişă de portofoliu să fie întocmită corect în proporţie de
70%

Pentru obţinerea unui calificativ de merit sau distincţie fişele de portofoliu

întocmite trebuie să dovedească :
- o analiză clară a tehnologiei de fabricaţie a unei construcţii metalice din
care să reiasă respectarea normelor de calitate impuse acestui tip de
construcţii;
- o descriere clară a etapelor de execuţie a produsului final, cu precizarea
surselor de informare suplimentare utilizate;
- abilitatea de a elabora scurte prezentări pe teme date;
- capacitatea de a întocmi documente de specialitate specifice domeniului
profesional .

ACTIVITATEA 7-FIŞA DE LUCRU 6

Asamblări prin nituire
Aspecte vizate:
• Selectarea sculelor conform cerinţelor din documentaţia tehnică;
• Identifică caracteristicile de calitate ale produselor.
Sarcina de lucru:
1. Acest exerciţiu vă solicită să completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile
referitoare la sculele folosite în fiecare fază prezentată, urmând ca profesorul să
bifeze una din căsuţele corect sau incorect.
 2 puncte

Nr.crt Faza nituirii Scule folosite Corect Incorect

a Apropierea tablelor
b Refularea capului de închidere
c Formarea capului de închidere- de
formă bombată
d Formarea capului de închidere

2. Acest exerciţiu vă solicită să alegeţi semifabricatele şi niturile folosite la

realizarea îmbinării nituite bifând căsuţele corespunzătoare
dimensiunilor selectate.

Dimensiuni
Semifabricat Material Obs.
Lungime [mm] Lăţimea [mm] Grosimea [mm]
120 160 200 12 15 20 25 3 5 8 10
Bară OL 42
pătrată
OLC 35
OL 37
Platbandă OL 37
alamă
OL 42
 3 puncte
Lungimea minimă a tijei
Nit d tija Observaţii
10 12 16 18
5,5
cu cap
6,0
semiîngropat
6,5
5,5
cu cap
6,0
înecat
6,5
1 punct

3. În imaginea de mai jos sunt prezentate defectele care pot să apară la nituire.
Acest exerciţiu vă solicită să identificaţi aceste defecte.

3 puncte
Timp de lucru: 30 minute.
Se acordă 1 punct din oficiu.

Acumularea a şapte puncte implică obţinerea calificativului

„realizat” pentru exerciţiu, în fişa de descriere a activităţii.

ACTIVITATEA 8-TEST DE VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

Controlul calităţii asamblărilor sudate
Aspecte vizate:
• Recunoaşterea normelor de calitate, control şi recepţie;
• Utilizarea limbajului specific de specialitate în contexte şi situaţii specifice
activităţii desfăşurate.

1. Indicaţi factorii care pot influenţa calitatea îmbinărilor sudate.

1 punct

2. Precizaţi în ce scop se realizează controlul asamblărilor sudate.

 1 punct
3. Enumeraţi metodele de control ce se pot folosi în cazul asamblărilor sudate.
1,5 puncte
4. Specificaţi defectele care se pot depista prin examinarea exterioară a
cordonului de sudură.
1,5 puncte
5. În cazul executării controlului prin ciocănirea sudurii precizaţi:
a- scopul în care se aplică,
b- efectul aplicării acestei metode de control ;
c- cu ce realizează;
d- cum se apreciază calitatea sudurii;
1 punct
6. Prezentaţi etapele în care se realizează controlul distructiv al sudurii. 1
punct
.
7. Enumeraţi metodele de control nedistructiv folosite în cazul asamblărilor
sudate.
1 punct
8. Enumeraţi minim 8 defecte de formă ale îmbinărilor sudate.
2 puncte

Timp de lucru : 30 minute.

Acumularea a şapte puncte implică obţinerea calificativului

„realizat”pentru exerciţiu, în fişa de descriere a activităţii.

ACTIVITATEA 9- FIŞĂ DE AUTOEVALUARE

Asamblări prin pene

1. Indicaţi tipurile de asamblări cu pene longitudinale ce se pot realiza.

1 punct
2. Precizaţi condiţiile care trebuie respectate la montarea penelor cu strângere:
1,5 puncte
3. Analizaţi imaginile prezentate şi
 a) identificaţi operaţiile de control ce
se execută înainte în timpul
executării îmbinării ;
b) indicaţi mijloacele de control
folosite în cadrul acestor opreraţii.

2 puncte

4. .În imaginile de mai jos sunt prezentate două dispozitive utilizate în cazul
asamblărilor cu pene. Descrieţi modul în care sunt folosite aceste dispozitive.

2 puncte

5. Prezentaţi fazele montării şi demontării îmbinărilor cu pene fără strângere.

1 punct
6. Enumeraţi 5 norme de protecţia muncii ce trebuie respectate la executarea
operaţilor de montare/demontare a asamblărilor cu pene :
1,5 puncte

Se acordă un punct din oficiu

Timp de lucru : 40 de minute pentru rezolvare ; 5 minute pentru aplicarea
baremului de corectare şi notare.

Acumularea a şapte puncte implică obţinerea calificativului

„realizat” pentru exerciţiu, în fişa de descriere a activităţii.
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

ACTIVITATEA 10 -FIŞA DE LUCRU 7

Asamblări prin filet
Aspecte vizate:
• Selectarea SDV-utilor şi utilajelor conform cerinţelor documentaţiei tehnic;
• Efectuarea structurilor metalice prin asamblări demontabile
Acest exerciţiu vă solicită să completaţi tabelul cu informaţiile cerute ,
urmând ca profesorul să bifeze una din căsuţele corect sau incorect. Pentru
alegerea semifabricatelor şi şuruburilor puteţi folosi variantele oferite, bifând
căsuţa corespunzătoare alegerii făcute.

Obser-
Semifabricat Material Dimensiuni
vaţii
Grosimea
Lungime [mm] Lăţimea [mm]
[mm]
90 100 200 15 20 25 50 3 5 8 10
Tablă OL 42
OLC 50
OL 37
Platbandă OLC 35
OL 37
alamă
OL 42

M 3 M 5 M 6
Şurub
Piuliţă
Şaibă

Nr.
Denumire operaţie S.D.V-uri Corect Incorect
crt.
1.
2.
Timp de lucru : 30 minute

2
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

ACTIVITATEA 1- FIŞA DE LUCRU 1

Procesul tehnologic de asamblare

1. Identificaţi elementele componente din fig. 2 ;

1-osie ; 2- bucşă ; 3,4 – inele interioare ; 5 inel distanţier ;6- piuliţă de reglare ;
7- şaibă ; 8,10- inele de siguranţă ; 9,11- şuruburi.

2. Precizaţi semnificaţia notaţiilor cu cifre arabe respective romane;

- Cu cifre arabe se notează reperele , cu cifre romane se notează subgrupele de
repere.

3. Prezentaţi ordinea de realizare a asamblării elementelor componente:

Pe osia 1 se introduce bucşa 2 urmată de inelele 3şi 4, subgrupa de repere I,

inelul distanţier 5, piuliţa de reglare 6, şaiba 7, inelul de siguranţă 8, fixat cu
şurubul 9. Se asamblează subgrupa de repere II inelul de siguranţă 10, fixat cu
şurubul 11.

4. Realizaţi schema de asamblare a cutiei de unsoare.

5. Întocmiţi ciclograma asamblării.

Operaţia Timp Timpul în minute

5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
1 8
2 12
3 15
4 20
5 10

3
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

CONFIRMAREA MARTORULUI (CELUI CARE A ASISTAT)

Confirmarea a ceea ce trebuie făcut
Care a fost sarcina comună?

Elevul …. Comentarii/Exemple….
Au verificat dacă au înţeles
obiectivele?
Da Nu

Au stabilit activităţile şi
resursele necesare atingerii
acestor obiective? Da Nu

Au sugerat modalităţi prin

care pot contribui la
îndeplinirea sarcinii? Da Nu

S-au asigurat că au înţeles în

mod clar responsabilităţile Da Nu
care le revin?

Au verificat dacă ştiu locul în

care vor afişa şi când? Da Nu

Numele elevului: Data:

A asistat: Funcţia/rolul celui care a asistat:

(semnătura)

(ex.: profesor, supervizor, şef catedră)

4
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

ACTIVITATEA 2- FIŞA DE LUCRU 2

( studiu de caz)

1)
- tolerenţa alezajului şi arborelui : T= t = Tj / 2 = 0,070 : 2 = 0,035 mm

- T = As - Ai = > As = T + Ai = 0,035 + 0 = 0,035 mm

- Jmax = As - ai => ai = As - Jmax = 0,035- 0,106 = - 0,071 mm

- t = as - ai = > as = t + ai = 0,035 + ( - 0,071 ) = - 0,036 mm

2)

As

as Jmin
ai Jmax

3) - metoda interschimbabilităţii totale ;

- metoda interschimbabilităţii parţiale ;

- metoda sortării directe ;

- metoda sortării pe grupe.

Cea mai eficientă metodă de asamblare este metoda interschimbabilităţii totale.

Criterii de apreciere :
1. determinarea corectă a caracteristicilor dimensionale : 40 puncte
2. reprezentarea corectă a ajustajului 20 puncte
3. indicarea corectă a metodelor de asamblare 20 puncte
4. din oficiu 20 puncte

5
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

ACTIVITATEA 3- FIŞA DE EVALUARE 1

Noţiuni generale despre tehnologia asamblării

1. Specificaţi ce cuprinde procesul tehnologic de asamblare. 1 punct

Procesul tehnologic de asamblare cuprinde operaţiile de montare în ordinea

lor succesivă, cu precizarea utilajelor, sculelor, aparatelor de măsurat şi a
dispozitivelor specifice realizării operaţiilor de asamblare cu consum minim de timp
şi volum redus de muncă.

2.Enumeraţi datele iniţiale necesare proiectării procesului tehnologic de asamblare.

1 punct
Pentru a proiecta procesul tehnologic de asmblare a unui produs sunt
necasare următoarele date iniţiale :
• desenul de ansamblu al produsului ;

• desenele subansamblurilor componente ;

• programul de producţie şi termenele de livrare ale produsului ;

• condiţiile tehnice de recepţie şi normele privitoare la precizia şi rigiditatea

produsului ;

• utilajul existent.

3. Indicaţi prin săgeţi înlănţuirea etapelor unui proces tehnologic :

1 punct

Proces tehnologic

Mânuiri

Faze
Operaţie

4. Subliniaţi în lista de mai jos operaţiile pregătitoare executate în vederea

asamblării: 1 punct

6
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

- burghierea - spălarea pieselor

- finisarea - strunjirea
- rodarea - mortezarea
- frezarea - retuşarea
- răzuirea - lepuirea
- rabotarea - broşarea

5.Precizaţi scopul în care se execută spălarea pieselor.

1 punct

Spălarea pieselor în vederea asamblării se face pentru a îndepărta aşchiile

mărunte, pilitura, pulberea abrazivă de la rectificare, urmele de ulei şi a altor
impurităţi, care ar conduce la apariţia uzurii premature a pieselor în timpul lucrului.

6.Prezentaţi modul în care se execută verificarea calităţii răzuirii prin tuşare.

1 punct

Pentru a aprecia calitatea suprafeţelor răzuite se folosesc plăci sau rigle-

etalon a căror suprafaţă este acoperită cu un strat subţire de vopsea. Prin frecarea
uşoară a etalonului de suprafaţa răzuită vopseaua se depune pe proeminenţele
suprafeţei respective sub formă de pete. Numărul de pete dă indicaţiireferitoare la
calitatea răzuirii: ex. suprafeţe de etanşare- 20-25 de pete/ unitatea de măsurare
(pătrat 25x25 mm), suprafaţă de alunecare 10 – 18 pete/ unitatea de măsurare.

7. Enumeraţi sculele şi dispozitivele utilizate la executarea operaţiei de

retuşare. 1.punct

Scule: pile , discuri de rectificat de diferite forme, pile, perii, freze, dălţi.
Dispozitive: portabile acţionate electric sau pneumatic care antrenează pile, perii,
freze,etc.

8. Specificaţi materialele abrazive folosite la executarea operaţiei de rodare.

1 punct
Materialele abrazive folosite la rodare sunt : corindonul, electrocorundul,
hârtia abrazivă, diamantul, piatra ponce, diatomitul.

7
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

ACTIVITATEA 4- FIŞA DE LUCRU 3

Noţiuni generale referitoare la structuri metalice

1.Completaţi enunţurile următoare:

a) oţelul fiind un material relativ scump (1) este mai raţional şi mai economic(2)a fi
folosit în construcţia de maşini(3) unde folosirea altor materiale(4) nu este posibilă;
1 punct
b) executarea construcţiilor metalice necesită utilaj complex
(1) (2)
şi personal
pregătit şi specializat (3)
atât pentru execuţie cât şi pentru montaj (4).
1 punct
2. Indicaţii criteriile după care se pot clasifica construcţiile metalice.
1 punct
• după destinaţie;
• după modul de asamblare a elementelor componente;
• după natura elementelor de construcţie;
• după modul de alcătuire a elementelor de construcţie.

3. Realizaţi corespondenţa dintre grupele de confecţii metalice A şi tipurile de

confecţii metalice din coloana B: 2 puncte
1- c,e,f; 2- b,d,h; 3- a,g.

4. Indicaţi minim 4 avantaje ale construcţiilor metalice. 1 punct

• sunt mai uşoare;
• permit folosirea forţei de muncă pe tot parcursul anului;
• durata de utilizare este foarte mare;
• volumul monoperei de execuţie şi montaj este redus;
• se montează rapid şi uşor;
• pot fi folosite imediat după montare.
• permit recuperarea materialului după demontare.

5. Incercuiţi varianta corectă de răspuns.

1- b; 1 punct
2- c; 1 punct
3- b. 1 punct

ACTIVITATEA 5- FIŞA DE LUCRU 4

S.D.V.-uri şi utilaje folosite în executarea operaţiilor tehnologice

8
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

Nr. S.D.V./ utilaj Desti-naţia Elemente Funcţionare Co- Inco

Crt componente rect -
. rect
1 Curătăre 1. supapă Aerul comprimat din camera de
prin 2. rezervor amestec antrenează în mişcare
sablare 3. tub elastic particulele de nisip, proiectându-le
4. vană prin furtunul 3asupra piesei ce
5. cameră de urmează a fi curăţată.
amestec

sistem de sablare prin

refulare
2. Fixarea 1 prisme Fixează piesa pe masa maşinii de
piesei în 2. eclise găurit sau pe placa de bază a acesteia
timpul 3 suport şi au rolul de a împiedica Fixarea
găuririi piesei pe masa maşinii de găurit sau pe
placa de bază a acesteia rotirea
piesei, ceea ce ar putea conduce la
ruperea burghiului, ovalizatrea găurii
sau accidentarea muncitorului
dispozitiv pentu fixarea
piesei

4 Prelucra- 1. disc Este similară fierăstrăului cu disc,

rea supra- 2. apărătoare cu diferenţa că turaţia este mult mai
feţelor în 3. transmisie mare. Discul de aşchiat este înlocuit
scopul 4. motor cu un disc abraziv
îmbună- electric
tăţirii 5. dispozitiv
calităţii de fixare
acestora 6. batiu
7. pompă

maşină de polizat stabilă

cu disc abraziv

5 Măsurarea 1. ciocuri Se utilizează pentru măsurarea

sau pentru dimensiunilor liniare exterioare sau
verifica- exterior interioare sau pentru măsurarea
rea 2. ciocuri adâncimii canalelor.
dimensiuni pentru
lor liniare. interior
3. cursor
4. tijă
pentru
şubler adâncime

Acumularea a şase puncte implică acordarea calificativului

„realizat”, pentru exerciţiu, în fişa de descriere a activităţii.

ACTIVITATEA 6- FIŞA DE LUCRU 5

Fişa de portofoliu 1 ( model)

9
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

Produsul : Fermă metalică; Piesa: Talpa superioară; Nr.buc.: 1

Material OL 44-STAS 9021/ 86; Caracteristici: L 80 x 120 x 10

Schiţa piesei:

Nr. Operaţii Scule / Maşini / Verificatoar Observaţii

Crt.
tehnologice dispozitive utilaje e

AVTIVITATEA 7- FIŞA DE LUCRU 6

Asamblări nituite
1.
Nr.crt Faza nituirii Scule folosite Corect Incorect
a Apropierea tablelor Contracăpuitor
Trăgătorul
b Refularea capului de închidere Contracăpuitor
10
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

Ciocanul
c Formarea capului de închidere- de Contracăpuitor
formă bombată Ciocanul
d Formarea capului de închidere Contracăpuitor
Căpuitor
2.
Dimensiuni
Semifabricat Material Obs.
Lungime [mm] Lăţimea [mm] Grosimea [mm]
120 160 200 12 15 20 25 3 5 8 10
Bară OL 42
pătrată
OLC 35
OL 37
Platbandă OL 35 X X X X Alegere
corectă
alamă
OL 42

Lungimea minimă a tijei

Nit dtija Observaţii
10 12 16 18
5,5
cu cap
6,0
semiîngropat
6,5
5,5 Alegere corectă
cu cap
6,0 X
înecat
6,5

3. a- cap de închidere înclinat; b- cap de închidere deplasat; c- cap de închidere

prea mic ; d- cap de închidere deformat; e- nit strâmb; f-tablele deformate la
nituire.

11
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

ACTIVITATEA 8- TEST DE VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

Controlul calităţii asamblărilor sudate

1. Indicaţi factorii care pot influenţa calitatea îmbinărilor sudate.

1 punct
a- calitatea materialului de bază;
b- calitatea materialului de adaos( electrozi, sârma de sudură, flux, etc);
c- calitatea executării operaţiilor pregătitoare ;
d- calitatea executării operaţiilor de asamblare;
e- alegerea corectă a parametrilor regimului de sudare;
f- calificarea sudorului

2. Precizaţi în ce scop se realizează controlul asamblărilor sudate.

1 punct
Prin realizarea controlului se urmăreşte încadrarea proprietăţilor mecanice şi
tehnologice, precum şi a caracteristicilor structurale în valorile minime admise
prescrise în standarde şi normative. .

3.Enumeraţi metodele de control ce se pot folosi în cazul asamblărilor sudate.

1,5 puncte
 Examinarea exterioară;
 Verificarea cotelor sudurii;
 Controlul prin ciocănirea sudurii;
 Găurirea de control;
 Controlul distructiv ;
 Controlul nedistructiv.

5. Specificaţi defectele care se pot depista prin examinarea exterioară a

cordonului de sudură.
1,5 puncte

a-cusătură neuniformă; b- cusătură deplasată; c- porozităţi exterioare; d- zgură

între straturi; e- lipsuri; cratere; f- crestături marginale; g- scurgeri de metal;
h- nepătrunderi; i- fisuri.

5.În cazul executării controlului prin ciocănirea sudurii precizaţi:

12
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

1- scopul în care se aplică, a- se aplică în scopul verificării

calităţii sudurii şi reducerii
2- efectul aplicării acestei metode de tensiunilor din piesă;
control ; b- se dispersează tensiunile din
materialul sudat;
3- cu ce realizează; c- cu un ciocan de 10 N;
d- sudura de bună calitate are un sunet
4- cum se apreciază calitatea sudurii; metalic clar.

1 punct
6.Prezentaţi etapele în care se realizează controlul distructiv al sudurii.
1
punct
1. prelevarea epruvetelor din piesele apendice ; 2- tratarea termică a epruvetelor;

3- prelucrarea prin aşchiere suprafeţei epruvetei după tratarea termică; 4-

încercarea în laboratorul de încercări mecanice.

7. Enumeraţi metodele de control nedistructiv folosite în cazul asamblărilor

sudate. 1 punct

a- controlul radiografic cu radiaţii X sau γ ; b- încercări electrice sau magnetice; c-

defectoscopia ultrasonică.

8. Enumeraţi minim 8 defecte de formă ale îmbinărilor sudate.

2 puncte
a- îngroşarea excesivă a cusăturii; b- convexitate excesivă a cusăturii; c- excesul de

pătrundere; d- defectul de racordare; e- scurgeri de matal;f- defectul de aliniere;

g- defectul unghiular; h – supratopirea; i- străpungerea; j- subţierea ;k- sudura

nesimetrică; l- lăţimea neregulată a cusăturii; m- suprafaţă neregulată; n – retasura

la rădăcină; o- suprafaţă spongioasă; p- arderea cordonului de sudură; r- stropi de

sudură.

13
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

ACTIVITATEA 9 - FIŞĂ DE AUTOEVALUARE

1. Indicaţi tipurile de asamblări cu pene longitudinale ce se pot realiza.

a- cu stângere ; b- fără strângere.
1 punct
2. Precizaţi condiţiile care trebuie respectate la montarea penelor cu strângere:
a- pana să adere strâns pe fundul canalulu , arborelui ;
b- pana să adere strâns pe fundul canalului butucului;
c- pe feţele laterale ale penei să existe jocuri.
1,5 puncte

3. Analizaţi imaginile prezentate 2 puncte

a) Controlul canalului de pană înainte
montării penei ;
b) montarea penelor în canal.
c) indicaţi mijloacele de control
folosite în cadrul acestor opreraţii.

a b

c) prima operaţie se execută cu şablonul;

d) a doua operaţie cu ajutorul unui dispozitiv cu micrometru.
4. În imaginile de mai jos sunt prezentate două dispozitive utilizate în cazul
asamblărilor cu pene. Descrieţi modul în care sunt folosite aceste dispozitive.

a b
2 puncte
a) dispozitiv pentru presarea penei în canal - pana 1 este presată în canalul
arborelui, sprijinit pe prisma 4, cu ajutorul şurubului 3 evitându-se astfel lovirea
cu ciocanul , care ar putea produce deteriorări ale penei sau ale pereţilor canalului;
b) dispozitiv pentru extragerea penelor din canal – la demontare, pentru
scoaterea penei 1 din canalul arborelui 2, se introduce şurubul 3 în gaura filetată
cu care este prevăzută pana . Porţiunea filetată a şurubului este mai lungă decât

14
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

grosimea penei astfel încât prin rezemarea vârfului şurubului pe fundul canalului şi
înşurubarea acestuia se produce ridicarea penei.

5. Prezentaţi fazele montării şi demontării îmbinărilor cu pene fără strângere.

a) la montare:
- se aşează pana în canalul de pană în canalul arborelui, fără joc lateral;
- se verifică jocul dintre faţa lată a penei şi fundul canalului din butuc;
- se verifică jocul radial al butucului.
b) la demontare:
- se scoate butucul de pe arbore;
- se extrage pana cu ajutorul unor dispozitive speciale cu şurub.
1 punct
6. Enumeraţi 5 norme de protecţia muncii ce trebuie respectate la executarea
operaţilor de montare/demontare a asamblărilor cu pene :

- respectarea regulilor de depozitare şi transport a pieselor, subansamblurilor şi

ansamblurilor;
- folosirea corectă a mijloacelor de asamblare şi montaj;
- folosirea echipamentului de protecţia muncii;
- verificarea permanentă a instalaţiilor de ridicat şi transportat;
- respectarea regulilor de manevrare a reperelor de asamblat;
- folosirea sculelor adecvate şi în bună stare.

1,5 puncte
Barem de notare:

1 . a) 0,5 puncte ; b) 0,5 puncte;

2. a) 0,5 puncte; b) 0,5 puncte; c) 0,5 puncte;
3. a) 0,5 puncte; b) 0,5 puncte; c) 0,5 puncte; d) 0,5 puncte;
4. a) 1 punct; b) 1 punct;
5. a) 0,5 puncte; b) 0,5 puncte;
6. 5 * 0,30 puncte = 1, 5 puncte.
Se acordă un punct din oficiu.

15
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

ACTIVITATEA 10 - FIŞA DE LUCRU 7

Asamblări prin filet
Rezolvare

Obser-
Semifabricat Material Dimensiuni
vaţii
Lungime Grosimea
Lăţimea [mm]
[mm] [mm]
90 100 200 15 20 25 50 3 5 8 10
Tablă OL 42
Alegere
OLC 50
corectă
OL 45 X X X
Platbandă OLC 35
OL 45 X X X Alegere
alamă corectă
OL 42

M 3 M 5 M 6 Corect Incorect
Şurub X
Piuliţă X
Şaibă X

Nr. Corect Incorrect

Denumire operaţie S.D.V-uri
crt.
Placă de
4. Îndreptarea materialului
îndreptat, cioan
5. Trasarea guseului Ac de trasat
Foarfece cu
6. Debitarea guseului
disc
7. Controlulul dimensional al guseului Şubler
Maşina de
8. Executarea găurilor
găurit
9. Prelucrarea suprafeţelor Polizor
Curăţarea suprafeţelor în zona de
10. Peria
asamblare
Aşezarea pieselor în poziţia de
11.
asamblare
12. Verificarea coaxiaităţii găurilorl Calibre
13. Alezarea găurilor Alezoare
14. Control interoperaţional Calibre
16
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

Degresarea organelor de
15. Hârtie poroasă
asamblare
16. Întroducerea şuruburilor
Acoperirea filetului piuliţei cu un
17.
strat de unsoare consistentă
18. Înşurubarea uşoară a piuliţelor
19. Strângerea definitivă Cheie fixă
20. Controlul final de calitate

17
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

Toate fişele de lucru au date criteriile de apreciere şi punctajul pentru a

forma elevilor deprinderea de autoevaluare. Profesorul poate folosi modelele
respective funcţie de scopul în care le aplică. Indicarea unui punctaj motivează
elevii pentru obţinerea unui rezultat cât mai bun.

Fişa de lucru 1

Rezultatul muncii fiecărui membru al grupei se va afişa pe tablă sau un panou,

pe verticală, astfel încât să permită compararea răspunsurilor formulate de către
fiecare grupă. Liderul fiecărei grupe va completa formularul de analiză a lucrului în
echipă, care conţine concluziile asupra activităţii echipei .

Fişa de lucru 2

Pentru realizarea reprezentării grafice le puteţi oferi elevilor materiale

informative suplimentare, folii transparente cu reprezentări ale diferitelor
tipuri de ajustaje. După rezolvarea sarcinii de lucru grupaţi elevii câte doi
pentru a-si compara rezultatele obţinute. După discuţiile pe perechi afişaţi
folia transparentă cu rezolvarea corectă şi dezbateţi în plen concluziile.

Fişa de lucru 5
După rezolvarea de către fiecare elev a sarcinii,
împărţiţi elevii pe grupe de 4, cu sarcina de a-şi compara fişele de portofoliu . Apoi
dezbateţi în plen concluziile.

Fişele de lucru 6, 7

Este de preferat să se coreleze activităţile cu lucrări efectuate la instruire

practică curentă care să implice operaţiile din fişă . Dacă acest lucru nu este
posibil, oferiţi elevilor toate materialele necesare: fişe tehnologice, folii
transparente, planşe, modele de asamblări, etc.,

18
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

Metoda cubului

Pentru a forma abilitatea de lucru în echipă sau pentru a dezvolta

capacităţile de lider al unui grup de muncă sau pentru ai face pe elevi să
conştientizeze rolul important pe care îl are fiecare membru al unei echipe de lucru
în rezolvarea sarcinii comune, se poate aplica metoda cubului.
Mod de lucru:
 se formează echipe de 6 elevi;

 toate echipele primesc aceeaşi sarcină de lucru;

 activitatea se desfăşoară sub forma unui concurs:” Cea mai rapidă echipă este

a mea”;

 echipa va desemna un lider care va coordona desfăşurarea activităţii ;

 fiecare elev din grup primeşte o foaie de hârtie de formă pătrată care va

constitui la final o faţă a cubului;

 pe foaia primită va fi scrisă o cerinţă de lucru( 1…6);

 după rezolvarea sarcinii se construieşte cubul;

 cubul desfăşurat va arăta astfel:

 La final puteţi aplica următorul
1 chestionar:

1. De ce este nevoie ca grupul să

aibă un lider?
a- Să facă toată munca
2 b- Să-i ajute pe toţi membrii
grupului să-şi îndeplinească
sarcinile;
3 4 5 c- Să preia o parte din sarcini
2. Liderul nu are nevoie de
colaborarea voastră.
A F
6

3. Locul în echipă presupune să-i

asculţi pe ceilalţi în aceeaşi măsură
în care vorbeşti.

19
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

A F

Exemplu :
Tema ;EXECUŢIA DIFERITELOR TIPURI DE ASAMBLĂRI;
Lecţia „Tehnologia de execuţie a structurilor metalice”
Lista cerinţelor:
„faţa” – 1 = Tehnologia de execuţie a reperului P2 ;
„faţa” – 2 = Tehnologia de execuţie a reperului P3;
„faţa” – 3 = Tehnologia de execuţie a reperului P4
„faţa” – 4 = Tehnologia de execuţie a reperului P 5;
„faţa” – 5 = Tehnologia de execuţie a reperului P6;
„faţa” – 6 = Tehnologia de fabricaţie a fermei metalice.

20
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

PREZENTARE POWERPOINT
Glosar de termeni

capacita
Competenţă =
exprima
aprecia

Performanţă = rezul

Atelier locul în
de producţie ==
Documentaţie operaţi
totali
asupr
Echipament dotare s
de lucru = 21
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI

Abatere
Mecanism= diferenţa
= sistem t
din
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

PREZENTARE POWERPOINT
FIŞA DE LUCRU 1

FIŞA DE LUCRU 1
FIŞ
-Fig. 1
Fig.

1-osie;
FIŞA DE LUCRU
2- bucşă; 1
Ordinea dede
Procesul tehnologic realizare
asambl
3
componente: , 4 - inele inter
5- inel distanţier
Rezolvare
6- piuliţă de regl
1. Elementele componentePe 7din
osia
– şaibăfig.; 21sus
1- osie ; 2- bucşă ;urmat ă–de
3,4 –8,inele
10 ine
interio
inele de s
3.Schema de;6de
-asamblare
9, 11
repere
5 - inel distanţier ;6- piuliţ
5 - inel distanţier piuliţ ă de- şuruburi
I, in
reglar
ă de reglar
cutiei
7- şai bă ; 8,10de Ciclograma
unsoare
- inele de siguranţ
piuliţa ă;
de regl
9,11- şuruburi.
de siguranţă 8
2. Semnificaţia notaţiilor
Operaţia
este
t
urmatoar
1.cu cifre arabe se noteazăSe 5 asamb
reperele
10
;15
2.cu cifre romane se 1noteaz
repere 8ă subgrupe
II, inelu
repere. 2 12
fixat cu şurub 22
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI fixat cu şurub
3 15
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

PREZENTARE POWERPOINT
ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

ELABORAREA PROCESULUI TEHNOL

ELABORAREA PRO
ASAMBLARE AS

Date de
 Procesul tehnologic iniţiale neces
asamblare
operaţiile de montare tehnologic
în ordinea delor
as
 desenul
succesivă, cu precizarea de ansam
utilajului, s
aparatelor de măsurat
ELABORAREA PROCESULUI şi a dispozitiv
 ELABORAREA
desenele TEHNOLO
subansPR
necesare realizării ASAMBLARE
operaţiilor de asaA
 programul de prod
cu consum minim de timpale
livrare şi volum
produsu r
Structura
muncă. procesului tehnologic
Proiectarea de
proce
asamblare  condiţiile
asamblare tehnice
se fad
 Operaţia de asamblare privitoare
reprezintă
următoarele la acea
preciz
condp
procesului tehnologic, efectuată fără întrer
ELABORAREA lea unui
PROCESULUI
asupra unei unităţi sau îndeplinească:
 utilajul existent.
TEHNOLO
complex de
asamblare, de către unsă muncitor
ASAMBLARE
 asigure sau o ech
realiza
muncitori, pe un singur loc de munc ă.
tehnice impuse p
 Faza reprezintă partea operaţiei de asamb
Documentele
se execută la otehnologice
 săîmbinare
anumită necesare
garanteze rea
folosind
dispozitive
proiectării şi scule şi aceeaşi
procesuluişi dede metodă
asambla
rigiditate; de lu
 Mânuirea reprezintă acţiunea efectuată de
 schema
muncitor înlanţurilor de
cursul unei să permită
dimensiuni;
faze obţine
de asamblare
 pregătire
schema în devederea mai redus.
asamblării
asamblare; unui23 produ
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI

 fişa tehnologică şi planul de operaţii

 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

PREZENTARE POWERPOINT

MAŞINI ŞI INSTALAŢII FOLOSITE ÎN EXECUTAREA OPERAŢIILOR

TEHNOLOGICE

INSTALAŢII PENTRU CURĂŢAREA PRIN SAB

a ) Aparat de sablare (sistem aspiraţie)
INSTALAŢIA
1 - tub aer comprimat ;2 - tub aspiraţie; DE
3 - cameră TĂIE
amestec;
rezervor.
1.butelie de oxigen
b) Aparat de sablare (sistem gravitaţional)
1 – tub aer comprimat;2 – rezervor; 3 – cameră amestec;
4 – orificiu trecere nisip. 2.tub de cauciuc
c) Aparat sablare (sistem refulare)
1 – supapă;2 – rezervor; 3 – tub elastic; 4 – vană; 5 – cameră
3.conductoare Îndo
FERĂSTRĂU CIRCULAR VERTICAL
Îndoirea la menghină
4.piesa de tăiat

1 – batiu 5.portelectrod

2 – coloane de ghidare
Îndoirea barelor FERMĂ
3 – sanie şi profilelo
M
4 – pânză disc
5 – dispozitiv de fixare
6 - instalaţie de răcire
24
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI 1.fălcile menghinei
2.cornier
3.placă intermediară
 Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII STRUCTURILOR METALICE

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA

- manuale de specialitate :

***** -Utilajul şi tehnologia meseriei- mecanic montator întreţinere şi reparaţii în

construcţii de maşini, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti , 1994;

V. Mărginean, D Teodorescu- Utilajul şi tehnologia construcţiilor mecanice, Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti , 1994;
- dicţionar tehnic.

- adrese utile :
www.bbc.co.uk/website- formare completă prin intermediul internet-ului (on-
line) în materie de instrumente web- cum ar fi poşta electronică şi căutarea pe
internet;
www.rdn.ac.uk- principalul punct de acces la multe portaluri academice pe toate
subiectele
www.vts.rdn.ac.uk/- ghiduri pentru elevi
www.jisc.ac.uk – module virtuale de formare, ghiduri on- line gratuite
www.techdis.ac.uk/pdf/curricula.pdf- documente privind practica inclusivă

25
Domeniul MECANICĂ: Calificarea – LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ STRUCTURI