Tema:Executarea lucrarilor de gaurire

6.1.GENERALITĂŢI
DEFINIŢIE:
Găurirea metalelor este operaţia tehnologică de prelucrare prin aşchiere a me-talelor şi
aliajelor, cu ajutorul unor scule aşchietoare numite burghie, pe maşini de găurit.
Prin operaţia de găurire se generează suprafeţe cilindrice interioare(alezaje).

Fig.6.1.1.Găurirea metalelor

Fig.6.1.2.Găurirea
Mişcările necesare la găurire sunt: 1.Mişcarea principală de aşchiere-mişcarea
de rotaţie .Se notează cu „n” şi se exprimă în rot./min.
2.Mişcarea de avans axial.Se notează „sa” şi se exprimă mm/rot.

Prof.Mașcauțanu Gheorghe
Adaosul de prelucrare se înlătură sub formă de aşchii.
După operaţia de găurire, prelucrarea alezajelor se poate realiza prin alte
operaţii: strunjire, lărgire, teşire, adâncire, alezare.
La găurire piesa poate fi fixă, iar burghiul are cele două miscări simultan.
Găurirea se poate realiza manual, cu maşina de găurit de mâna sau cu maşi-
na de găurit de piept.
6.2.SCULE ŞI DISPOZITIVE
UTILIZATE LA GĂURIRE.
Burghiele se confecţionează din oţel rapid şi se durifică aplicând tratamentul
termic de călire, urmat de tratamentul termic de revenire joasă.
Burghiele utilizate la prelucrarea lemnului se confecţionează din oţel de scu-le
sau din oţel slab aliat.
Clasificarea burghielor
• după forma suprafeţei de înfăşurare:
burghie cilindrice;
burghie late (zencuitoare).
• după lungime:
scurte;
normale;
lungi.
• după forma cozii:
 cu coadă cilindrică;
cu coadă conică.

Fig.6.2.1.Burghie cu coadă conică

Prof.Mașcauțanu Gheorghe
Fig.6.2.2.Burghie cu coadă cilindrică

Fig.6.2.3.Burghie de centruit

Prof.Mașcauțanu Gheorghe
 Fig.6.2.4.Părţi componente

a.Partea activă(aşchietoare)
b.Partea pasivă(fixare)
1.Tăişuri principale
2.Tăiş transversal
3.Canale de evacuare a aşchiilor
4.Faţete
5.Coada
6.Antrenorul
Fig.6.2.5.Părţi componente

Burghiele cu coadă cilindrică se fixează în mandrină,iar burghiele cu coadă

conică se fixează în bucşa de reducţie sau con Morse.
Antrenorul are rolul de a evita rotirea liberă a burghiului în bucşa de
reducţie.
Canalele elicoidale au rolul de a evacua aşchiile din zona prelucrării.

Feţele de aşezare reduc frecările cu suprafaţa generată.

Feţele de degajare înlătură aşchiile din zona prelucrării.
Faţetele au rolul de finisare a suprafeţei generate şi de ghidare a bur-
ghiului.
Tăişurile principale înlătură adaosul de prelucrare sub formă de aş-chii.
Tăişul transversal are rolul de a rupe aşchiile produse.

Prof.Mașcauțanu Gheorghe
 Fig.6.2.6.Ascuţirea burghielor
Ascuţirea burghielor se face pe feţele de aşezare.În timpul ascuţirii se face
răcire repetată în apă.La ascuţire se asigură mărimea detalonării.
Pentru o aşchiere optimă este necesar să se adopte anumite valori ale unghi-
ului de atac 2χ.
Aceste valori sunt:
80-900-metale şi aliaje moi (alame bronzuri);
116-1180-oţeluri moi;
130-1400-oţeluri aliate,fonte.

Prinderea şi fixarea burghielor.

Dispozitivele utilizate sunt:
mandrine;
bucşe de reducţie(con Morse).

Fig.6.2.7.Mandrină.Bucşă de reducţie
Fig.6.2.8. Mandrină.

Prof.Mașcauțanu Gheorghe
Bucşele de reducţie asigură fixarea burghielor cu coadă conică, dar
şi fixarea în axul maşinii de găurit(face trecerea).
Mandrinele sunt prevăzute cu coadă conică pentru fixarea în axul maşinii
de găurit.

. Menghină paralelă
Burghiele late(zencuitoarele) se utilizează la găurirea tablelor subţiri
La găurirea cu burghiu cilindric, se poate obţine gaură poligonală(defect).
Pentru fixarea pieselor se utilizează menghina paralelă, menghina rotativă sau
dispozitive speciale(prisme, bride).

6.3.MAŞINI DE GĂURIT.
Clasificarea maşinilor de găurit
după modul de acţionare:
1. cu acţionare manuală:
de mână(B);
de piept(A).
2. cu acţionare electromecanică;
3. cu acţionare pneumatică.
după mobilitate:
portabile;
fixe:
după modul constructiv

Prof.Mașcauțanu Gheorghe
de banc;
cu coloană;

Fig.6.3.1.Maşini de găurit manuale

(1-suport; 2-mâner; 3-manivela; 4-carcase; 5-mâner; 6-ax; 7-mandrina)

Fig.6.3.2.Maşina de găurit electrică

(1-întreruptor; 2-carcase; 3-mandrina; 4-motor electric;
5-roţi dinţate; 6-ventilator; 7-cordon de racordare; 8-mâner; 9-ax)

Prof.Mașcauțanu Gheorghe
 Părţi componente:
1.motor electric
2.carcasă
3.coloană
4.cutia de viteze şi avansuri
5.ax principal
6.ghidaje
7.masa maşinii
8.placa de bază
Fig.6.3.3.Maşina de găurit cu coloană

Fig.6.3.4.Maşina de găurit radial Fig.6.3.5.Maşina de găurit

Prof.Mașcauțanu Gheorghe
 6.4.TEHNOLOGII DE GĂURIRE.

Fig.6.4.1.Găurirea Fig.6.4.2.Lărgirea

Fig.6.4.3.Teşirea
Fig.6.4.4.Alezarea

Prof.Mașcauțanu Gheorghe
Procesul tehnologic de prelucrare prin găurire a alezajelor prezintă urmă-toarea
succesiune de operaţii tehnologice:
• se studiază desenul de execuţie (dacă există);
• se trasează axele corespunzătoare pentru alezaje;
• se punctează intersecţia axelor cu punctatorul (centrul găurii);
• se fixează piesa de prelucrat pe masa maşinii sau în menghină;
• se alege burghiul necesar realizării alezajului cu diametrul prescris;
• se fixează burghiul în mandrină sau în bucşa de reducţie;
• se prelucrează pe o mică adâncime;
• se verifică poziţia centrului găurii;
• se continuă operaţia de găurire;
• se înlătură bavurile rezultate la găurire.
Viteza de aşchiere la găurire depinde de următorii factori:
• calitatea materialului burghiului;
• proprietăţile mecanice ale materialului de prelucrat;
• adâncimea de aşchiere;
• diametrul burghiului;
• avansul de lucru;
• modul de răcire.
Pentru răcire,în timpul aşchierii,se recomandă:
• petrol sau apă cu săpun-oţeluri;
• soluţie de sodă-metale moi;
• petrol-fonte.
Controlul operaţiei de găurire.
Se verifică poziţia centrului alezajului,pe baza desenului de execu-
ţie.Verificarea se face cu şublerul de interior-exterior.
Se verifică diametrul alezajului prelucrat prin măsurare cu şublerul.Prin
măsurare în mai multe puncte se poate determina abaterea de la circularitate
sau de la cilindricitate.
Calitatea suprafeţei alezajului este influenţată se modul de ascuţire al burghiului

Prof.Mașcauțanu Gheorghe
 Fig.6.4.6.Aşezarea burghiului pe axa piesei

6.5.N.T.S.M. la GĂURIRE
La găurire trebuie respectate următoarele reguli de protecţia muncii:
echipamentul de protecţie (salopeta) trebuie să fie încheiate,iar părul
strâns;
sculele şi piesele trebuie să fie bine fixate în dispozitive;
se va evita formarea aşchiilor lungi.Aşchiile se înlătură cu cârligul;
la găurirea materialelor fragile(fonte,bronzuri) se vor utiliza ochelari;
schimbarea poziţiei curelei se va face cu maşina oprită.

Fig.6.5.1.Înlăturarea aşchiilor.

Prof.Mașcauțanu Gheorghe
 6.6.DICŢIONAR TEHNIC.

Con Morse-mărime specifică suprafeţelor conice, în cazul bucşelor de

reducţie.

Detalonare-prelucrare specifică, realizată în scopul evitării frecărilor feţei de

aşezare cu suprafaţa generată.

Alame- aliaje ale cuprului cu zincul.

Lărgirea-operaţie tehnologică aplicată după găurire pentru

a obţine un alezaj de diametru mai mare.

Teşirea-operaţie tehnologică aplicată după găurire pentru a obţine la

intrare/ieşire o suprafaţă tronconică.

Alezarea-operaţie de finisare a alezajelor aplicată după găurire.

Prof.Mașcauțanu Gheorghe