Clasificare, simbolizare şi utilizare

Ing. Carmen Gaşpar

1
OŢELURILE ŞI FONTELE NEALIATE

A. FONTELE – clasificare, simbolizare şi utilizare

2
 Se obţin în furnal prin reducerea minereului de Fe cu
ajutorul cocsului. Se folosesc la fabricarea fontelor de
turnătorie şi a oţelurilor.
 Se clasifică în fonte brute nealiate şi fonte brute aliate
(cu peste 5% Si sau Mn), pentru:
- obinerea oţelului în cuptoare electrice sau convertizoare
– fonte de afânare FAC;
- retopire şi turnare în piese – fonte brute de turnătorie
FK (marcate cu vopsea neagră) şi FX (marcate cu vopsea
verde).

3
 FONTELE TURNATE ÎN PIESE

Se obţin prin retopirea fontelor brute de turnătorie în cubilori sau

cuptoare rotative şi conţin maxim 4,3% C; 3,5% Si; 1,5% Mn.
 Funcţie de conţinutul elementelor însoţitoare se clasifică în:

1.Fonte albe, cu C sub formă de cementită, de culoare albă în

spărtură, dure (400-600 HB), fragile, nedeformabile şi
neprelucrabile prin aşchiere, folosite la fabricarea peselor rezistente
la uzură.

2.Fonte pestriţe, cu C legat sub formă de cementită şi liber sub

formă de grafit (în spărtură, sunt pestriţe).

4
 Au C sub formă de grafit (în spărtură culoare cenuşie), cu bună
rezistenţă şi duritate, amortizează vibraţiile şi au propietăţi de
autoungere (sunt folosite ca fonte antifricţiune).
 Proprietăţi tehnologice: fuzibilitate, fluiditate şi turnabilitate bună uşor
prelucrabile prin aşchiere.
 Funcţie de forma grafitului se clasifică:
- Fonte cenuşii cu grafit lamelar (turnarea carcaselor, ghidajelor
maşinilor unelte). Exemplu: Fc 200, cu rezistenţa la rupere 200N/mm2.
- Fonte cenuşii cu grafit nodular, obţinute prin adăugare de Mg în fonta
cenuşie (au caracteristici mecanice superioare şi se folosesc pentru
turnarea pieselor pentru autovehicule: arbori cotiţi, axe cu came; în
industria metalurgică, cilindri de laminor. Exemplu: Fgn 400, cu
rezistenţa la rupere 400N/mm2.

5
 Obţinute prin aplicarea tratamentului termic de maleabilizare a
fontelor albe, care duce la transformarea cementitei în grafit prin
încălzire la 550-9700C, menţinere 20-80 ore şi răcire lentă până la
7600C, urmată de răcire rapidă la temperatura mediului.
 Se folosesc la fabricarea pieselor ce funcţionează cu şocuri şi
vibraţii (flanşe, mufe, cârlige, cleme).
 Exemplu: Fm 30a (fontă maleabilă cu rezistenţa la rupere de 30
daN/mm2, în spărtură de culoare albă); Fm 40n (fontă maleabilă
cu rezistenţa la rupere de 40 daN/mm2, în spărtură de culoare
neagră).

6
 Oţeluri carbon pentru construcţii
1.Oţeluri de uz general pentru
construcţii – se folosesc sub formă
de produse laminate la cald, fără
prelucrări prin aşchiere complicate.
Exemple: OL 32 – oţel carbon obişnuit
cu rezistenţa la rupere de 32
daN/mm2; OL50 – oţel carbon
obişnuit cu rezistenţa la rupere de 50 Exemple: OLC 45 – oţel carbon de
daN/mm2;
Simbolizarea se realizează cu
reprezentarea OL (oţel laminat la
cald), urmat de un grup de două
litere ce reprezintă rezistenţa minimă
la rupere.
Utilizare – funcţie de concentraţia de C
(oţel moale sau semidur), pentru
construcţii metalice, uşor sudabile şi
construcţi de maşini: şuruburi,
piuliţe, bride, pene.
2.Oţeluri carbon de calitate –se
garantează compoziţia chimică şi
proprietăţile mecanice de bază, în
stare de tratament termic.
Simbolizarea: OLC (oţel laminat de
calitate), urmat de un grup de două
cifre ce indică concentraţia medie de
C în sutimi.
calitate cu 0,45 %C; OLC 60 – oţel
carbon de calitate cu 0,60 %C;
Utilizare: în construcţiile de maşini la
fabricarea pieselor ce urmează a fi
sudate, matriţate, a pieselor supuse la
uzuri de frecare mari (bolţuri), pentru
piese cu proprietăţi elastice (arcuri,
bucşe), pentru piese rezistente la
uzură (pene, roţi dinţate).
7
OŢELURI CARBON CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
1. Oţeluri prelucrate pe maşini – 3. Oţel pentru construcţia cazanelor
unelte automate – moi sau şi recipientelor sub presiune – se
semidure, cu conţinut de S între livrează sub formă de tală groasă şi
0,8 şi 0,30 %, pentru a obţine o se prelucrează prin deformare la
aşchiere fragilă. rece şi prin sudare. Se notează cu K
Simbolizare: AUT,
AUT urmat de un şi are un conţinut mediu de C între
grup de două cifre, ce dau 0,09 şi 0,33 %.
conţinutul mediu de C în sutimi. 4. Oţeluri pentru ţevi laminate la
Exemplu: AUT 20 – cu 0,2 %C. cald – sunt oţeluri carbon ce se
2. Oţel laminat fosforos pentru notează cu OLT (oţel laminat petru
piuliţe ţevi), urmat de un număr di două
cifre ce reprezintă tezistenţa minimă
Exemplu: OLP cu conţinut mediu la rupere în daN/mm2.
de fosfor între 0,2 şi 0,4 %.
Exemplu: OLT 35

8
 OŢELURI CARBON PENTRU SCULE
 Sunt dure sau extradure, cu conţinut de C între 0,7 şi 1,4 %, se
tratează termic, obţinându-se durităţi foarte mari, ceea ce le fac
folosibile pentru piese supuse uzurilor mari prin frecare.
Simbolizare: OSC (oţel de scule carbon), urmat de un număr ce
determină conţinutul de C în zecimi.
Exemple: OSC 7(cu
7 0,7 %C); OSC 14 (cu 1,4% C).
Utilizări: OSC 7 – OSC 9 (pentru scule de prelucrare a materialelor
nemetalice, a sculelor de presare, lovire sau tăiere la rece).
OSC 10 – OSC 14 (pentru scule de aşchiere a materialelor cu durităţi
mici ca: alame, bronzuri, oţeluri moi).
Oţelurile pentru pile – exemple:
OSP 1 – oţel de scule pentru pile cu 0,45 %C;
OSP 2 - oţel de scule pentru pile cu 0,85 %C;
OSP 3 – oţel de scule pentru pile cu 1 %C.
9
OŢELURI CARBON TURNATE ÎN PIESE
 Sunt moi şi semidure; se notează cu OT (oţel turnat), urmat de un
grup de două numere dintre care primul format din două cifre
arată rezistenţa minimă la tracţiune, iar celălalt indică grupa de
calitate.
 Sunt oţeluri uşor turnabile şi se livrează în trei grupe de calitate

funcţie de proprietăţile mecanice:

Grupa 1 – se garantează rezistenţa la tracţiune şi alungire;
Grupa 2 – se garanează şi limita de curgere;
Grupa 3 – se garanează gâtuirea şi rezistenţa.
Exemple: OT 45-1 (oţel turnat cu rezistenţa la rupere de 45
daN/mm2 şi alingirea λ18 %
OT 45-3

10