CUPRINS

 ASAMBLARI PRIN SUDARE

 Metodele productive la sudarea cu gaze ;Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare
 ASAMBLAREA GENERALA A CONSTRUCTIILOR SUDATE
 TENSIUNI INTERNE SI DEFORMATII
 PROCEDEE DE REDUCERE A DEFORMATIILOR
 FORMAREA FISURILOR
 TRATAMENTUL TERMIC AL IMBINARILOR SUDATE
 STUDIUL ASAMBLARILOR PRIN SUDARE
 PROCEDEE DE SUDARE
 Sudarea manuală cu arc electric; Sudarea manuală cu arc înecat (cu arc scurt)
 Utilaje de sudare
 Sudarea automată ;Sudarea oxiacetilenica
 CONTROLUL SI RECEPTIA ASAMBLARILOR SUDATE
 Defectoscopia Roentgen ;Defectoscopia cu raze gama ;Defectoscopia ultrasonica
 Incercari pe epruvete
 Incercari nedistructive (electrice si electromagnetice) 
 Norme de tehnica securităţii muncii
ASAMBLAREA PRIN SUDARE
• Realizeaza imbinari nedemontabile, pentru piese
metalice, folosind incalzirea locala, presiunea, socul,
cu sau fara materiale de adaos.
• Sudura reprezinta rezultatul sudarii si este formata
din materialele de baza ale piesei si materialul de
adaos ce formeaza legatura dintre piese.
• Cordonul de sudura(cusatura) este realizat prin
topirea materialului de adaos si, partial, a materialului
piesei.
• SUDAREA este un procedeu tehnologic de asamblare nedemontabila
a doua sau mai multe metale care au aceeasi compozitie chimica.
• Asamblarea nedemontabila se poate obtine prin incalzirea locala a
materialelor pana la topire cu sau fara material de adaos.
Locul de asamblare se numeste SUDURA,iar linia de imbinare se
numeste CUSATURA sau CORDON DE SUDURA.
• In functie de tehnologia de executie a sudarii exista
• 1.SUDAREA PRIN TOPIRE - cu gaze
- electrica
-pe baza chimica
• SUDAREA PRIN PRESIUNE
Pentru a putea face un control eficient ,trebuie cunoscute mai intai
DEFECTELE care pot aparea la imbinarile sudate.
 PROCEDEE DE SUDARE
•sudarea manuala cu electrozi metalici înveliţi; sudarea în mediu de gaz
protector,
•sudarea electrică prin rezistenţă, prin puncte, sudarea in linie ,sudarea prin topire cu
gaz
•sudarea manuala prin topire cu arc electric, sudarea în mediu de abur,
•sudarea automată sub strat de flux, sudarea în baie de zgură ,sudarea prin frecare

sudarea electrica
prin presiune,
•sudarea prin explozie.
Metodele productive la sudarea
cu gaze
• Una din metodele cele mai productive este cusatura
dubla –se poate aplica atat la sudarea otelului cat si la
sudarea metalelor neferoase.
• O alta metoda productiva este sudarea cu suflaiul
multiplu.
• Alta metoda -sudarea automata cu gaze -se aplica la
productia de serie pentru sudare cusaturilor
longitudinale fara metal de adaos si a tevilor cu pereti
subtiri.
Scule si dispozitive pentru
operatiile de sudare
-clestele de sudura
panourile de protectie
dispozitivele de asamblare
dispozitivele speciale-dispozitivele de fixare
dispozitivele de prindere

dispozitivele de strangere
dispozitivele de intoarcere
ASAMBLAREA GENERALA A
CONSTRUCTIILOR SUDATE
 Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte de sudura a marginilor
de asamblat.
Pentru a se extinde sudarea automata s-au creat o serie de instalatii care
sa elimine unele dificultati pentru care aparatul de sudare automata nu
poate fi utilizat.
 -instalatia de sudare automata pentru grinzi
 -instalatia de sudare automata pentru cazane si rezervoare
 TENSIUNI INTERNE SI DEFORMATII
 Arcul electric este o sursa puternica de caldura, sub a carui influienta se
stabileste, in piesele care se sudeaza, un camp termic valabil, din cauza
deplasarii arcului in lungul cusaturii de sudura.

Fig. 1. 3.Deformatiile pieselor sudate

Deformatiile pot fi : longitudinale,

 transversale,
de incovoiere,
de rasucire,
Eforturile provocate de aceste deformatii pot fi:
trecatoare sau remanente,
 liniare, plane sau spatiale.
PROCEDEE DE REDUCERE A
DEFORMATIILOR
 la sudarea unui profil I cu talpi late-daca se executa intai ambele suduri 1 si
apoi ambele suduri 2, piesa se inconvoaie;
 daca sudurile 1 si 2 se sudeaza alternativ, piesa ramane dreapta;

2 2

1 1

Fig. 1. 4.Sudarea unui profil cu

talpi late
  TRATAMENTUL TERMIC AL IMBINARILOR SUDATE
Principalele tratamente termice aplicate imbinarilor sudate sunt:
 Recoacerea
 Normalizarea.
 Recoacerea pentru detensionare

z
y
x

Contractie transversala Contractie unghiulara

Fig. 1.5. Contractii de sudura

 .

Sudarea manuală cu electrozi metalici înveliţi

Conducerea electrodului în timpul sudării se realizează prin
.imprimarea simultană a trei mişcări:
o mişcare de deplasare axială 1, pe măsură ce electrodul se
consumă, astfel încît lungimea arcului să se menţină
constantă ;
o mişcare de deplasare în lungul cusăturii, 2;
o mişcare de deplasare transversala 3 în vederea obţinerii
lăţimii cusăturii şi depunerii uniforme a metalului
Sudarea electrică prin rezistenţă, prin puncte

 se utilizează pentru table subţiri până la 10mm şi se

folosesc electrozi metalici fixaţi în cleştii maşinii de sudat
prin punct.

Sudarea manuală cu arc electric -se aplică pentru toate

tipurile de cusături
Sudarea automată sub strat de flux

se realizează cusături drepte,

de lungime relativ mare, sau
cusături circulare, orizontale,
puţin înclinate.
Sudarea în mediu de gaz protector
 Sudarea manuala cu arc inecat(cu arc scurt)
 • Operaţia se execută prin legarea împreună a mai multor electrozi, iar după
prinderea lor în portelectrod sudarea se execută la fel ca la sudarea cu un
electrod.

• Fascicule de electrozi: a- cu electrozi înveliţi;

b- cu electrozi înveliţi şi ne înveliţi.

• Electrozii sunt legaţi în fascicul prin punct de sudură la capătul ne-învelit. După
ce primul electrod se topeşte parţial, arcul trece la cel de-al doilea electrod din
fascicul. Deoarece electrozii sunt pe rând străbătuţi de curent electric, creşte şi
productivitatea operaţiei de sudare.
Operatii de verificare si de control:
Controlul calităţii sudurilor
• - verficarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a pozitiei ei relative in ansamblul
imbinarii;
• - examinarea si verificarea cordoanelor de sudura;
Calitatea sudurii se verifica prin :
• incercarea epruvetelor prin guri de control si prin examinarea cu raze Roentgen
• raze gama
• cu unde ultrasonice.
Controlul aplicat in scopul detectării defectelor unor piese sau a unor asamblări
este controlul defectoscopic -se poate efectua, prin distrugerea piesei
denumindu-se control distructiv, sau fără distrugerea piesei denumindu-se
control nedistructiv.
Controlul defectoscopc distructiv se poate efectua prin simpla observare cu
ochiul liber sau cu o lupă, sau cu ajutorul unei aparaturi specializate.
Controlul efectuat cu aparatură de control defectoscopic nedistructiv pune în
evidenţă cu o mare precizie defectele situate atât la suprafaţa cât şi in
interiorul pieselor.
Controlul defectoscopic cu ultrasunete
constituie una dintre cele mai răspândite metode de
control ne-distructive- se bazează pe proprietatea lor de a
se reflecta atunci când întâlnesc în cale un obstacol.
Undele ultrasonore se produc prin efecte piezoelectric în
transductoare cu plăcuţe de cuarţ sau de titanat de bariu,
denumite palpatoare .
• Defectoscopia Roentgen-se bazează pe faptul ca razele
Roentgen, având o lungime de unda foarte mica si o frecventa
foarte mare trec prin metale fiind mai puţin sau mai mult
absorbite pe drum după cum metalul prezintă sau nu defecte
interioare.
• Defectoscopia cu raze gama-Substanta radioactiva emite
razele gama prin orificiul recipientului care este indreptat spre
cordonul de sudura; in spatele cusaturii se aseaza placa
fotografica pe care apar defectele sub forma de pete.
• Defectoscopia ultrasonica-consta in examinarea cordoanelor
de sudura prin impulsuri de oscilatii ultrasonice care patrund
prin metal si in receptionarea impulsurilor reflectate de defectele
interioare ale cordoanelor
NORME DE TEHNICA SECURTĂŢII MUNCII LA EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE
ASAMBLĂRI NEDEMONTABILE