Sudare cu electrod invelit

Generalităţi
Prin sudare se înţelege unirea, împreunarea a două obiecte, din materiale de obicei metalice sau
termoplastice, utilizând căldura sau presiunea - cu sau fără ajutorul unor materiale de sudură.
Atunci cand îmbinarea este realizata în urma acţiunii termice a materialului, se numeşte sudare prin
topire. Sudării prin topire îi este specifica apariţia unei zone denumite zona influenţată termic (ZIT),
în care pot apărea modificări microstructurale ce conduc la reducerea rezisţentei produsului metalic
sudat. Se recomandă ca aceasta zonă sa fie cât mai mica pentru a nu afecta proprietăţile mecanice
ale celor doua materiale ce trebuie îmbinate prin sudare.

Materiale utilizate la sudare

Materiale supuse procesului de sudare sunt: materialul de bază (MB) şi material de adaos (MA),
care este opţional. De obicei materialul de adaos este prezent în operaţia de sudare doar atunci când
materialele ce trebuie îmbinate nu sunt miscibile sau rostul îmbinării o cere. Trebuie astfel ales un
material care să interacţioneze (formeze soluţii solide sau constituenţi nefragili) atât cu un material,
cât şi cu celălalt material, astfel încât materialul de adaos să realizeze puntea de legătură între cele
două materiale. Materialul din care se confecţionează electrodul (ME) este un alt factor important
care afecteaza operatia de sudare. Alegerea acestui material depinde de natura materialelor utilizate
în proces şi de caracteristicile pe care trebuie sa le aibă cordonul sudat. Aceste caracteristici pot
privi duritatea, tenacitatea, rezistenţa la coroziune şamd.

Procedee de sudare
 Procedeul de sudare electrică cu arc
Sudarea electrică cu arc defineşte toate procedeele de sudare electrică prin topire (temperatură
ridicată, presiune redusă), la care cordonul sudat se formează prin solidificarea comună a
materialelor de bază şi a materialului de adaos.
 Procedeul SEI (Sudarea cu Electrod Învelit) - este de fapt procedeul tradiţional de sudare şi
mai este întâlnit sub denumirea de sudare manuală electrică.
Sudarea efectivă este realizată cu ajutorul unei surse de tensiune/curent. Această tensiune este
aplicată unui electrod. Piesa ce urmează să fie sudată este conectată la masa sursei de tensiune. Prin
apropierea electrodului de piesa legata la masă, se închide circuitul electric prin intermediul unei
scântei. Intensitatea curentului este reglabilă şi este cea care determină cât de tare va fi pătruns
materialul de sudat. La acest procedeu materialul de adaos folosit este furnizat de către electrodul de
sudare. Sudarea cu electrod (iniţial de cărbune) a fost îmbunătăţită de Kjellberg în 1902 ajungându-
se la sudarea cu electrod învelit.
 Procedeul de sudare automată sub strat de flux - este o metodă automatizată de sudare prin
energie electrică la care învelişul pulverulent existent pe suprafaţa electrodului este înlocuit
cu o pulbere fină, denumită flux ce se presară înainte de trecerea electrodului pe suprafaţa
materialului.
 Procedeul MIG/MAG - este o îmbunătăţire a procesului de sudare SEI. Cu toate că procesul
de sudare este asemănător, totuşi aparatele de sudare precum şi pistoletul de sudare se
 deosebesc semnificativ.
Diferenţa majora o constă introducerea de gaz protector la locul sudării care înlocuieşte învelişul
electrodului. Gazul protector, cum reiese şi din denumirea lui, are rolul de a proteja zona de sudare
efectivă (baia). Deoarece majoritatea metalelor reacţionează cu aerul formându-se oxizi, care
îngreunează trecerea curentului, este necesar ca în imediata vecinatate a procesului de sudare să nu
fie aer. Acest lucru se realizează prin intermediul gazului protector. Acest gaz poate fi de două tipuri
MIG (Metal Inert Gas) sau MAG (Metal Activ Gas). Gazele inerte, de exemplu Argonul sau Heliul,
se folosesc la sudarea aliajelor de cupru, aluminiu, titan sau magneziu. Gazele active se folosesc la
sudarea oţelurilor obişnuite, de construcţii sau înalt aliate. În cazul proceselor de sudare MIG/MAG
electrodul folosit este aşa-numita sârmă de sudură. Aceasta este împinsă în baie de către un sistem
de avans. În vecinătatea băii, înainte de contactul mecanic ea trece printr-o diuza de curent de la
care preia energia electrică a sursei de curent necesară creerii arcului şi topirii materialului. Diuza
de curent este poziţionată în interiorul diuzei de gaz. Astfel prin orificiul dintre cele două diuze va
curge gazul protector. Tensiunea aplicată arcului electric este cu mici excepţii continuă, cu formă de
undă staţionară sau pulsată Rata de depunere ajunge în aplicaţiile industriale curente la 3 - 4 kg/h. O
evoluţie nouă a procedeului MIG-MAG este Procedeul MIG/MAG Tandem dezvoltat de firma
CLOOS (Germania) care a introdus subprocedeul "MIG/MAG-TANDEM", ca pe o unealta
tehnologica de mare productivitate. Aceasta reprezinta o versiune flexibila si performanta a
procedeului de sudare MIG/MAG cu doua arce, la care cele doua sarme electrod sunt avansate pe
directii concurente, intr-o baie topita comuna. Pentru a permite un transfer dirijat, cu un grad de
stropire cat mai redus, cele doua surse de sudare sunt sincronizate electronic. In acelasi timp
parametri celer doua surse pot fi reglati individual, astfel ca e posibil sa se sudeze de exemplu cu
doua diametre de sarma, sau chiar cu doua procedee diferite (normal si pulsat). Ca rezultat se pot
obtine cusaturi sudate avand o calitate deosebita, rate mari de depunere si in acelasi timp o stropire
redusa, toate acestea la viteze de sudare care ating frecvent 3~4 m/min. La sudarea tablelor subtiri
(2-3 mm) procesul TANDEM poate asigura chiar viteze de pana la 6 m/min. La sudarea tablelor
medii/groase se pot obtine cote ale imbinarilor de colt de pana la 8 mm, dintr-o singura trecere. Rata
de depunere, de pana la 26 kg/h face din acest procedeu o alternativa foarte avantajoasa la sudarea
sub flux(UP).

Sudarea cu electrozi inveliti (electric-manual)

La sudarea cu electrozi inveliti (SE) arcul electric este amorsat intre electrod invelit si piesa care se
sudeaza.

Arcul electric topeste materialul de baza si varful

electrodului formand baia topita.

Aceasta este protejata fata de actiunea atmosferei

prin stratul de zgura lichida si gazele generate de invelisul electrodului.

Amorsarea procesului de sudare se face prin atingerea electrodului de piesa si retragerea sa la o

anumita distanta.

Sudarea poate fi efectuata in curent continuu sau alternativ, sursa de curent avand o caracteristica
cazatoare.

Mentinerea constanta a puterii arcului electric se

asigura de sudor prin sistemul de reglare exterioara (prin controlul lungimii arcului).

Dupa solidificare, sudura este acoperita cu un strat de zgura care trebuie indepartata integral.
La sudarea in mai multe treceri, resturi de zgura pot conduce la producerea unor defecte de sudare
(incluziuni de sudura).

Sudarea cu electrozi inveliti se remarca printr-un grad inalt de versatilitate, atat in ceea ce priveste
materialele de baza, cat si pozitiile de sudare si grosimile de material ce pot fi sudate.

Astfel, cu acest procedeu se pot suda oteluri, fonta, materiale neferoase, nichel.

Grosimea minima a materialelor ce se sudeaza depind in mare masura de indemanarea operatorului.

Un sudor instruit poate suda, de exemplu, table

din otel cu grosimea minima de 1,5 mm.

Grosimea maxima ce poate fi sudata nu este

limitata de procedeu, ci doar din consideratii economice.

Sudarea cu electrozi inveliti se desfasoara in marea majoritate a situatiilor, in varianta manuala.

INSTRUCTIUNI DE UTILIZAREAPARAT SUDARE - MODEL LINEAR

1. NORME DE SECURITATE
- Evitati contactul direct cu circuitul de sudurã, tensiunea în gol furnizatã de generator, în anumite cazuri poate fi periculoasã.
- Debransati aparatul de la reteaua de alimentare înainte de operatiile de instalare, control sau reparatii.
- Efectuati bransamentul electric conform normelor si legilor privitoare la prevenirea accidentelor de muncã. Asigurati-vã ca priza de
alimentare este corect împãmântatã.
- Nu utilizati aparatul în locuri umede sau în ploaie.
- Nu utilizati cabluri cu izolatia deterioratã sau strânse incorect.
- Nu efectuati operatii de sudurã asupra recipientilor sau tevilor care au continut materiale inflamabile, lichide sau gazoase. Evitati
sã sudati pe materiale curãtate cu solventi clorurati sau în apropierea acestor substante.
- Asigurati o aerisire adecvatã a locului de muncã pentru îndepãrtarea fumului de sudurã.
- Protejati-vã ochii prin intermediul geamurilor din sticlã inactinicã montate pe mãsti.
- Utilizati îmbrãcãminte si mãnusi de protectie si evitati expunerea epidermei razelor ultraviolete produse de arcul electric.
- Nu utilizati aparatul pentru dezghetarea tevilor.
- Plasati aparatul pe o suprafata plana, pentru a evita rasturnarea acestuia.

2. INTRODUCERE SI DESCRIERE GENERALA

- 2.1. INTRODUCERE
Aparatul LINEAR este un redresor trifazic , indicat pentru sudarea cu arc electric a tuturor tipurilor de electrozi inveliti.
Curentul debitat în timpul sudãrii poate fi reglat continuu prin intermediul unui sunt magnetic actionat manual .
Valoarea curentului (I2) se poate citi pe scara gradatã aflatã pe panoul superior al aparatului si corespunde cu tensiunea arcului
(U2), conform ecuatiei:
U2=(20+0,04I2) [V] (EN 60974-1).
- 2.2. ACCESORII OPTIONALE
- Cod 801095 SET SUDURA MMA, compus din cleste
masa, cleste portelectrod, cablu de sudura cu sectiunea
de 25 mmp, 2 mufe de conectare rapida si masca de
mana.

3. CARACTERISTICI TEHNICE
- 3.1 DATE TEHNICE INSCRIPTIONATE PE APARAT

Datele tehnice relative la performantele aparatului se gasesc

pe o placuta de pe panoul spate, cu urmatoarele simboluri:
1. Norma EUROPEANA pt. aparatele de sudura cu
arc
2. Simbol pentru transformator monofazat
3. Simbol pentru procedeul de sudura (MMA) cu
electrozi inveliti
4. Simbol pentru sursa de alimentare: tensiune
monofazata alternativa
5. Clasa de protectie IP 21/IP 22. Contactul degetelor
cu partile interne si penetrarea picaturilor in cadere
liberã este imposibila.
 6. Performantele circuitului de sudura:
Uo: Valoarea maxima a tensiunii in gol
I2/U2: curentul si tensiunea corespunzatoare U2=(20+0,04I2)V ce poate fi furnizata de aparat in timpul sudarii
X: ciclul de lucru (ex. 60%= 6min. sudura, 4 min pauza)
A/V - V/A : indica plaja de curent de reglaj al curentului de sudura ( min-max) la tensiunea corespondenta a arcului
7. Specificatii tehnice pentru sursa de alimentare:
-U1: tensiunea de alimentare alternativa si frecventa sursei (limita admisa ±15%)
I1max: curentul maxim consumat de linie
I1ef: curentul maxim consumat efectiv
8. valorile pentru sigurantele lente folosite pentru protectia liniei
9. Numar de fabricatie.
10. Simbolul S: indica posibilitatea efectuarii de suduri in mediu care prezinta riscuri crescute de soc electric ( spre exemplu in
proximitatea maselor mari metalice.
Nota:Exemplele date arata semnificatia simbolurilor si figurilor; valorile exacte pentru aparatul dumneavoastra pot fi citite
direct pe placa indicatoare de pe aparat.

ALTE DATE TEHNICE

MODEL I2 max Valoare siguranta Cablu masa Greutate

LINEAR 250 A 20A alimentat la 380 V 35 mmp 70 kg
250
LINEAR 350 A 32A alimentat la 380 V 35 mmp 70 kg
360

4. DESCRIEREA APARATULUI
DISPOZITIVE DE CONTROL, DE REGLAJ SI CONECTARE ( vezi Fig. alaturata )

1. Comutator
2. Scala reglaj curent
3. Bec avertizare termostat
4. Maneta reglare curent

5. INSTALAREA
Plasati aparatul intr-un spatiu dechis, asigurindu-va ca nu sint obturate deschiderile pentru racire (aparatul este prevazut cu circulatie
de aer fortata cu ventilator) si asigurati-va ca in aparat nu pot intra particule de praf conductiv, vapori corozivi, sau umezeala.
ATENTIE!
Inainte de a efectua orice bransare electricã verificati cã datele trecute pe plãcuta aparatului corespund tensiunii si frecventei retelei de
alimentare disponibile;
Aparatul va fi alimentat prin intermediul a doi conductori plus un al treilea destinat special împãmântãrii (PE); acest conductor este
colorat galben/verde. Aparatul poate fi astfel bransat si la sistemele trifazice utilizând în acest caz doar douã faze din cele trei
disponibile.
In functie de tensiunea retelei pozitionati corect comutatorul de schimbare a tensiunii, utilizând pentru aceasta surubul de blocare
Montati un stecher standard, adecvat la priza de care dispuneti. Impãmântarea se va face prin firul galben-verde din cablul de
alimentare.
Priza de alimentare va fi obligatoriu împãmântatã, protejatã prin sigurante fuzibile sau automate.

ATENTIE!
Nerespectarea acestor reguli va face ineficient sistemul de protectie prevãzut de constructor (clasa I), cu consecinte grave
asupra personalului utilizator.

5.1 INLOCUIREA CABLULUI DE ALIMENTARE TREBUIE EFECTUATA NUMAI DE PERSONAL CALIFICAT !

5.2 BRANSAREA CABLURILOR DE SUDARE

TOATE CONEXIUNILE CIRCUITULUI DE SUDARE TREBUIE REALIZATE CU APARATUL DEBRANSAT DE LA RETEAUA
ELECTRICA
Tabelul 1 indica valorile recomandate pentru cablurile de sudare (in mm2) in functie de curentul maxim de iesire al aparatului.
- CABLUL DE MASÃ
Cablul de masã trebuie legat direct la piesa ce urmeazã a fi sudatã, asigurând un contact perfect. Evitati suprafetele vopsite si /sau pãrtile nemetalice.
Celalalt capat al cablului , prevazut cu mufa de conectare rapida va fi conectat la borna cu simbolul (-)
- CABLUL CLESTELUI PORT-ELECTROD
Clestele portelectrod se fixwaza la una dintre extremitati, iar cealata extremitate, prevazuta cu mufa speciala se conecteaza la borna cu
simbolul (+)
Acordati o deosebitã atentie bransãrii corecte a cablurilor pentru a evita greselile de tipul: (-) / ~ sau (+) / ~.

ATENTIE
- Strângeti bine extremitãtile cablurilor pentru a evita supraîncãlzirea bornelor.
- Utilizati cabluri port-electrod, respectiv de masã cu lungimi cât mai reduse (evitati folosirea cablurilor cu lungime mai mare de 6
metri); dacã este necesar sã mãriti distanta între generator si locul de muncã, utilizati cabluri cu sectiune superioarã celei folosite
pentru fiecare zece metri suplimentari (de ex. treceti de la un cablu de sectiune 25 mm² la o sectiune de 35 mm²).
- Evitati utilizarea cablurilor de sudura cu o lungime mai mare de 30 metri.
- Utilizarea pieselor metalice care nu fac parte din ansamblul de sudat poate fi periculoasã si va da rezultate nesatisfãcãtoare.

5.4 MASCA PROTECTOARE

Masca de protectie trebuie utilizatã pe toatã durata procesului de sudare în scopul protejãrii ochilor de radiatiile luminoase generate de
arcul electric. In acelasi timp masca permite observarea procesului de sudare.

6. SUDAREA ; DESCRIEREA PROCEDEULUI

- Folositi electrozi inveliti destinati sudarii in arc electric. Alegeti iesirea pentru conectarea clestelui port electrod, in functie de tipul de
electrod:
50 V pentru electrozi rutilici si acizi; 70 V pentru electrozi bazici..
- Urmati indicatile facbricantului de electrozi pentru alegerea polaritatii corecte.
- Curentul de sudare se va alege în functie de diametrul electrodului utilizat si de tipul de îmbinare doritã (vezi tabelul de mai jos )

- Vã amintim cã, pentru acelasi diametru de electrod, pentru sudarea în plan orizontal se vor alege valori mari ale curentului, în timp
ce pentru sudarea în plan vertical se vor utiliza valori mici.
- Caracteristicile mecanice ale piesei sudate sunt determinate, în afarã de valoarea aleasã a curentului, de diametrul si calitatea
electrodului, lungimea arcului, viteza de executie si depozitarea corectã a electrozilor care trebuie sã fie protejati contra umiditãtii

EXECUTAREA SUDÃRII
Tinand masca de sudura in DREPTUL FETEI, pentru amorsarea arcului electric se freacã vârful electrodului de piesã, mentinând în
permanentã masca pe fatã. Miscarea este similarã cu aceea pe care o facem încercând sã aprindem un chibrit; este metoda cea mai
corectã de amorsare a arcului.
ATENTIE: nu loviti electrodul de piesã; acest lucru nu va face decât sã deterioreze învelisul electrodului, amorsarea devenind mai
dificilã.
- Din momentul amorsãrii arcului, cãutati sã mentineti distanta cât mai constantã între electrod si piesã pe toata durata sudãrii
(distanta recomandatã este egalã cu diametrul electrodului folosit). Inclinati electrodul la 20-30° fata de verticalã în sensul de avans
- La sfirsitul cordonului de sudura, se intoarce electrodul putin inapoi, pentru evitarea formarii de cratere, apoi se ridica repede,
pentru intreruperea arcului.

7. INTRETINERE
ATENTIE!
Nu umblati în interioriul aparatului înainte de a-l fi debransat de la reteaua de alimentare.
Eventualele controale efectuate sub tensiune în interiorul aparatului pot provoca socuri electrice datorate contactului direct cu pãrtile
aflate sub tensiune.
- Inspectati aparatul cu reguralitate, in functie de frecventa de utilizare si de starea de curatenie a spatiului de lucru.
- Indepartati praful din interiorul aparatului cu un jet slab de aer comprimat.
- Daca este necesar, ungeti partile mobile ale aparatului cu un strat subtire de vaselina de inalta
temperatura.
- Dupa ce operatia de verificare s-a terminat, reasamblati aparatul si strangeti bine suruburile de fixare.
- Nu efectuati sub nici o forma operatii de sudare cu aparatul deschis.