Proiect

TSP

Student :
Andon AlisGheorghe
Profesor :
Cicic Dumitru

An Universitar
2012-2013

Cuprins

Pag.

1.Capitolul 1.Analiza desenului constructive al

ansamblului ce urmeaza a fi sudat .3.
2.Capitolul 2.Analiza sudabilitatii materialului de
baza5.
3.Capitolul 3.Alegerea/Stabiliea procedeului de sudare
11
4.Capitolul 4.Necesitatea preincalzirii si a tratamentului
termic final..14
5.Capitolul 5.Calculul Parametrilor regimului de
sudare..14
6.Capitolul 6.Proiectarea operatiilor tehnologice in
succesiunea lor.....16
7.Capitolul 7.Alegerea masinii de sudat 19
8.Capitolul 8.Normarea consumului de manopera si
energie..21
9.Capitolul 9. Stabilirea mijloacelor si metodelor de
control .22
10.Capitolul 10. Bibliografie ...24

Capitolul 1. Analiza desenului

constructive al ansamblului ce urmeaza a fi
sudat
Capitolul 1.1. Configuratia geometrica a ansamblului
Elementele componente ale procedeului analizat sunt indicate in tabelul 1.
Tabel 1
Nr.crt comementnete Matle Diemgensauni
El pone
ria
i
d ab rit
X
2
Profil
C
500x0.5x50
semicerc 1
r
1
N

Profil
semicerc 2

Schema

500x0.5x50

Observatii

1000 buc

1000 buc

1.2 Numarul si dimensiunile componentelor

Piesa este formata din doua component in profil semicircular cu diametrul
intregii piese de 500 mm, lungimea talpilor de 50 mm, si o grosime 0.5 mm iar o
lungime de 4500 mm, pozitionate una peste alta. Materialul din care sunt executate
componentele este X2CrNi19-11

1.3 Conditii tehnice. Clasa de calitate

Exista 3 clase de calitate :
Clasa de calitate I - reprezinta puncte sudate cu rezistenta mecanica
ridcata( corespund conditiilor impuse) si piese sudate fara amprente ale
electrozilor de contact.

 Clasa de calitate II - reprezinta puncte sudate cu rezistenta mecanica

ridicata, dar piesele sudate prezinta amprente ale electrozilor de contact
Clasa de calitate III - reprezinta puncte sudate cu rezitenta mecanica
mica si piese sudate cu amprente ale electrozilor de contact
Otelurile inoxidabile sudate prin rezistenta in puncte se impart in 3 categorii:
Austenitice
Feritice
Martensitice
Acestea sunt caracterizate prin :
Sensibilitate la incalzire
Conductibilitate termica si electrica scazuta
Temperature de topire ridicata
Rezistenta mecanica ridicata la temperature inalte
Coeficient de dilatare termica ridicat
Rezistenta de contact mare in raport cu otelurile carbon
Aceste oteluri se utilizeaza in diverse aplicatii datorita rezistentei ridicate la
coroziune ce poate fi afectata prin procesul de sudare.
Masuri la sudare :
Se va depasi rapid intervalul de temperature cuprins intre 500-800oC prin
utilizarea unui regim dur
Curentul de sudare este cu 20 pana la 30% mai mare decat la sudarea
otelurilor carbon datorita conductivitaii electrice mai scazute
Utilizarea unor forte de apasare cu circa 50% mai mari decat la sudarea
otelurilor carbon( datorita rezistentei mecanice mai ridicate)
Puncte de dimensiuni mai mici si mai multe la numar datorita tensiunilor
si deformatiilor ce apar la sudare
Curatarea mai atenta a suprafetelor datorita rezistentelor de contact mai
mari

1.4 Calculul necesar materialului de baza

4
5

Fig.1 Tabla X2CrNi19-11

885

4500

L= 2*50+250*3.14 = 885 mm
Mpiesa =V* = 88.5*100*7.8=69030 g
1

Mprodus =2*69.03=138.06 kg
Mtotala =138.06*4500=621270 kg

Capitolul 2. Analiza sudabilitatii

materialului de baza
2.1 Prezentarea caracteristicilor( chimice, fizice si metalice) ale
materialului de baza.
Compozitia chimica a otelului X2CrNi19-11 este prezentata in tabelul 2.
Tabel 2. Compozitia chimica X2CrNi19-11
Si
Mn
Ni
P
C
Max
Max 1
Max 2
10-12
Max
0.045
0.33

S
Max
0.015

Cr
18-20

Ni
Max
0.11

Proprietatiile mecanice ale otelului X2CrNi19-11 sunt prezentate mai jos

Rezistenta la tractiune(Rm) : 460-700 [MPa]

Energia la impact(KV) :

+20o
60

-196o [J]
60

Alungirea la rupere (A) : 35-45 %

Duritatea Brinell :

215 HB

2.2 Calculul teoretic al indicilor de sudabilitate( Determinarea

structurii materialului de baza)
Pentru aflarea structurii materialului de baza X2CrNi19-11 se utilizeaza
diagram Schaeffler deoarece suma elementelor de aliere este mai mare decat 10.
Cromul echivalent
Cre= Cr+2Si+1.5Mo+5V+5.5Al+1.75Nb+1.5Ti+0.75W
Cre min = 18+2*1= 20
Cre max = 20+2*1= 22
Nichelul echivalent
Nie=Ni+Co+0.5Mn+0.3Cu+30C+2.5N
Nie min = 10+0.5*2+30*0.33+2.5*0.11=21.17
Nie max = 12+0.5*2+30*0.33+2.5*0.11=23.17

Fig. 2 Diagrama Schaeffler

In urma calclului Cromului si Nichelului echivalent, structura materialului
X2CrNi19-11 este una austenitica, se afla in zona I iar principal problema o pune
fisurarea la cald.
Relatii de calcul a temperaturilor de transformare
Temperatura de topire :
Tm1 =1536-90C
7

Tm2=1536-78*C-7.6*Si-4.9Mn-38S
Tm1=1536-90*0.33= 1506.3o
Tm2= 1536-78*0.33-7.6*1-4.9*2-38*0.015= 1492.29o
Temperatura Ac3
1.Ac3=902-255*C+19*Si-11Mn-5Cr+13Mo+50V-20Ni
Ac3 min=524.85o
Ac3max= 474.85o
2.Ac3=937.2-436.5C+56Si-19.7Mn-16.3Cu-26.6Ni-4.9Cr+38.1Mo+124.8V+
136.3Ti-19.1Nb+198.4Al+3315B
Ac3min=455.56o
Ac3max=392.56o
3.Ac3=910-203 -15.2Ni+44.7Si+104V+31.5Mo+13.1W-30Mn-20Cu+700P+
400Al+820As+400Ti
Ac3min = 797.59o
Ac3max= 627.19o
4.Ac3=910-416C-228C2-40Cr-50Mn-40Ni+800P+60V+130Mo+50S
Ac3min=-435.35o
Ac3 max=-595.35o
Relatia nu poate fi aplicata pentru otelul X2CrNi19-11
Temperatura Ac1
1.Ac1=739-22*C+2Si-7Mn+14Cr+13Mo-13Ni+20V
Ac1min=940.23o
Ac1max=843.74o
8

2.Ac1=750.8-26.6C+17.6Si-11.6Mn-22.9Cu-23Ni+24.1Cr+22.5Mo-39.7V-5.7Ti+
232.4Nb-169.4Al-894.7B
Ac1min=940.23o
Ac1max=942.43o
3.Ac1=729-10.7Mn-16.9Ni+29.1Si+16.9Cr+290As+6.39W
Ac1min=865.9o
Ac1max=865.9o
4.Ac1=723-30Ni-25Mn-5Co+25Si+30Al+25Mo+50V
Ac1min= 398o
Ac1max=338o
Temperatura de inceput de transformare perlitica
Ps=650-11Mn+17Cr+17Mo-1
Psmin=933o
Psmax=967o
Temperatura de inceput si sfarsit de transformare bainitica
1.Bs=830-270C-90Mn-37Ni-70Cr-83Mo
Bsmin=-1069.1o
Bsmax=-1283.1o
Relatia nu poate fi aplicata pentru otelul X2CrNi19-11
2.Bs=656-58C-35Mn-37Si-15Ni-34Cr-41Mo
Bsmin=-232.14o
Bsmax=-330.14o
Relatia nu poate fi aplicata pentru otelul X2CrNi19-11
9

BF=Bs-120
1.BFmin=-1189.1o
BFmax=-1403.1o
2.BFmin=-352.14o
BFmax=-450.14o
Temperatura de inceput si sfarsit de transformare martensitica
1.Ms=512-453C-16.9Ni+15Cr-9.5Mo+217C2-71.5MnC-67.6CrC
Msmin=47.41
Msmax=-10.01
2.Ms=561-474C-33Mn-17Cr-17-21Mo
Msmin=32.58
Msmax=-1.42
3.Ms=521-353C-22Si-24.3-7.7Cu-17.3Ni-17.7Cr-25.8Mo
Msmin=-157.69
Msmax=-227.69
Relatia nu poate fi aplicata pentru otelul X2CrNi19-11
4.Ms=550-350C-40Mn-35V-20Cr-17Ni-10Cu-10Mo-8W+5Co+30Al
Msmin=-175.5
Msmax=-249.5
Relatia nu poate fi aplicata pentru otelul X2CrNi19-11
Mt=Ms-193-50C-5Cr-13Mo
1.Mtmin=-252.09
Mtmax=-319.51
10

2.Mtmin=-266.92
Mtmax=-310.92
3.Mtmin=-452.19
Mtmax=-537.19
4.Mtmin=-475
Mtmax=-549

Capitolul 3.Alegerea/Stabilirea
procedeului de sudare
3.1 Prezentarea procedeelor de sudare posibile
Deoarece piesa necesita o imbinare sudata etansa, operatia de sudare se
poate realiza prin urmatoarele procedee:
-

Sudarea in linie cu puncte atinse,a)

Sudarea in linie cu puncte suprapuse, b)
Sudura etansa fara intreruperea curentului, c)
Sudura etansa cu modularea curentului, d)

Sudarea in linie este un procedeu de sudare electrica prin puncte(presiune),

la care sudura se obtine intre fetele a doua piese stranse intre rolele de contact prin
care trece curentul de sudare dirijat perpendicular pe piesele de sudat. Sudarea in
linie este asemanatoare procedeului de sudare prin puncte, cu deosebirea ca in
locul electrozilor de contact se folosesc rolele-electrod, racordate la secundarul
transformatorului de sudare.Echipamentele sunt formate din :
- 1,2 - role electrod
- 3,4 - componente de sudat
- 5 cusatura sudata

11

1
3

5
4
F

Fig.3 Sudarea in linie cu

puncte atinse

Fig.4 Sudarea in linie cu

puncte suprapuse

12

Fig.5 Sudarea in linie fara

intreruperea curentului

Fig.6 Sudarea in linie in

current modulat

13

3.2 Stabilirea procedeului optim prin metoda Electre

simplificat.
Procedeu

Calitate
7

Productivitate
8

Cost
8

9
8
7
3

9
9
8
3

9
5
7
4

Pi*N
77

In puncte atinse
In puncte suprapuse
Sudura fara intreruperea curentului
Sudura in current modulat
Pondere

90
71
73

Cu ajutorul metodei Electre-simplificat s-a ales procedeul de sudare in linie

in puncte suprapuse.

Capitolul 4.Necesitatea preincalzirii si a

tratamentului termic final.
Conform ISO SR EN 1011, otelul X2CrNi19-11 nu necesita tratament
termic sau preincalzire.

Capitolul 5. Calculul parametrilor

regimului de sudare.
Parametrii pentru sudarea in linie sunt urmatorii:
1.Grosimea tablei
S=5 mm
2.Latimea cusaturii in linie l;
l= 2s+2
l=12
3. Latimea rolelor- electrod K;
14

K=l+1=2s+3
K=13
4.Cadenta impulsurilor de current, n este numarul de puncte sudate in
unitatea de timp, de obicei numarul de puncte/min;
n=

3000

= 3000 ; +

tc-timpul unui ciclu de sudare, in perioade;

ta- timpul de sudare, in perioade
tp- timpul de pauza, in perioade
Deoarece structura otelului X2CrNi19-11 este una austenitica, tc se alege o
valoare cuprinsa intre 0.3 - 0.5.

= 3000 = 6000
0.5

5. Pasul dintre puncte p; pentru realizarea unei cusaturi etanse, se considera

ca pasul maxim dintre puncte este de 85% din latimea cusaturii

= 0.85 2 + 2 = 1.7 + 1.7

= 10.2
6.relatia intre viteza de sudare si timpul de sudare se obtine
cu relatia urmatoare:
= 2.5 + 2.5
= 2.5 5 + 2.5 = 15

15

7.Relatia dintre curentul de sudare Is si viteza de sudare,

determinate experimental, tine cont si de pierderile de caldura in
componente, respective in rolele de contact:
= 7500 + 1 + 1600 + 1
= 7500 5 + 1 + 1600 1.4 5 + 1 = 23.83
Capitolul 6.Proiectarea operatiilor
tehnologice in succesiunea lor.
Pentru a realiza produsul, trebuiesc efectuate niste operatii premergatoare
operatiei de sudare, si anume :
- Curatarea si deconservarea tablei. Este nevoie de aceasta operatie pentru
ca tabla poate avea urme de rugina, praf, mizerii din cauza nepastrarii
adecvate.
- Indreptarea tablei.Fiind un procedeu de sudare in linie, este absolut
crucial ca tabla sa fie indreptata pentru a facilita formarea punctului de
sudura.
- Stabilirea dimensiuni desfasuratelor si transpunerea acestora in planul de
croire
Plan de croire

Fig.7.Plan de croire

x1000 buc

----

16

Marcarea pe table a desfasuratelor

Fisa Film Debitarea mecanica utilizand un fierastrau mechanic
Indoirea tablei
Sudarea
Control
Nr.
crt

Denumir
ea
operatiei

Schita operatiei

Utilaje si SVDuri

Observati
i

Curatare
mecanica:
- ciocane

Curatarea
si
deconser

pneumatice
- polizoare

vare

unghiulare
- discuri de
hartie abraziva

Debitarea

Paramet
rii
tehnolo
gici

Fierastrau
mecanic

17

Indreptar
e

Masina de
indreptat pe 4
fete
QUADROPRO
FILER 23 S

Deformar
e plastica

Instalatie de
indoire a
tablelor

Sudare

Control

I=23.83
Ka
P=10.2
n=6000

Instalatie de

Controlul

18
efctuat incercari
la tractiune;
Instalatie de
efectuat

i
ncerc
ari la
f

orfecare

Capitolul 7.Alegerea masinii de sudat

este
efectuat
atat prin
metode
distructiv
e cat si
prin
metode
nedistruct
ive.

7.1 Denumire, date tehnice, scheme, imagini

Am ales o masina de sudat fabricata in Romania si poarta numele de
PPLLU-125. Masinile de sudare in line sunt prevazute cu doua role electrozi 3 si 5,
intre care se introduc tablele de sudat. Presiunea dintre role se obtine cu ajutorul
pedalei, care actioneaza un arc puternic de apasare a rolelor. Rola superioara 3
(cuprinsa in corpul 1), care imprima miscarea de inaintare, este antrenata de
motorul electric 10 prin melcul 2, axul cardanic 6 si un reductor. Curentul dat de
transformator se regleaza cu ajutorul unui comutator in trepte.
Rolele-electrozi pot fi dispuse longitudinal, adica pe aceeasi directie cu bratele
portrole, conform figurii, sau transversal fata de acestea, ceea ce se obtine prin
rotirea axului 11 cu 90; la partea inferioara, carcasa 4 cu rola inferioara 5 se
schimba cu ansamblul 7,8 si 9, la care se leaga axul cardani 6. Masinile moderne
sunt echipate cu cilindri pneumatici, cu ajutorul carora se obtine o presare
uniforma; vitezele de sudare variaza in limitele 0,8-4,4 m/min.
Procedeul se foloseste la sudarea rezervoarelor, a conteinerelor si a
ambalajelor din table de otel in industria de automobile, tractoare, bunuri de
consum etc. Prin acest procedeu pot fi sudate si tevi pe generatoare.

1
9

Fig.8 Masina
PPLLU-125.
Capacitate
nominala
KVA
125

Voltaj

Frecventa

V
380

Hz
50/60

Curent
secundar
de
scurtcircuit
max
KA
23

Ciclu de
viata

Racire
apa

%
5.7/4.1

L/min
8

Forta de
apasare
maxima

kN
10

20

Capitolul 8 .Normarea
manopera si energie

Consulu

de

8.1 Timpul necesar realizarii unei piese, timpul unitary, consumul de

energie, costul consumul de energie etc.
Pentru a se putea vedea consumul de timp, pentru a putea organiza
locul de munca si pentru a putea face unele calcule economice, este
necesara normarea conumului de timp, manopera, energie.
Avem un loc de munca cu ciclu automat, deci :
=

+ 1 + 2 + 3 + 2 4 + 5 + 6 + 500 7

Tpi- timpul de pregatire incheiere, in minute, care are doua componente:

a).Tpi- nelegat de utilaj, care, pentru productia de serie mare si pregatirea
complexa a lucrului, are valoarea Tpi=11 min;
b)Tpi- legat de utilaj, la care, pentru masini de sudat multipunct, timpul pentru
fixarea si reglarea regimului de sudare este : Tpi=6min/lot
npiese- numarul de piese de sudat pe lot si este raportul dintre numarul de piese pe
an si numarul de zile lucratoare pe an :
npiese=12000=48 piese/lot
253

n- numarul de puncte de sudat

Se considera n=4, deoarece se sudeaza cate 3 puncte odata
tb- timpul de baza pentru efectuarea unui punct, in minute:
tb=ts= 0.45 sec;
21

ta1- timpul ajutator pentru asamblarea pieselor: ta1=0.22 min

ta2- timpul ajutator pentru aducerea si asezarea pieselor : ta2=0.2 min
ta3- timpul ajutator pentru rotirea pieselor: ta3=0.002 min
ta4- timpul ajutator pentru avansarea ansamblului: ta4=0.001 min
ta5 -timpul ajutator pentru indepartarea ansamblului : ta5=0.22min
ta6- timpul ajutator pentru cuplarea masinii : ta6=0.01 min
ta7- timpul ajutator pentru ajustarea electrodului ta7=0
kde- coefficient ce tine seama de locul de munca(deservire): kde=1,1
kon- coefficient ce tine seamad e timpul de odihna si necesitati fiziologice: kon=
1.03
=

6
48 +

4 0.45 + 0.22 + 0.2 + 0.002 + 0.001 + 0.22 + 0.01 1.1 1.03 = 2.9
= 3 /

Timpul unitar se calculeaza cu relatia

= + 1 + 2 + 3 + 2 4 + 5 + 6 + 500 7 = 2.69

Capitolul 9. Stabilirea mijloacelor si

metodelor de control
9.1 Stabilirea defectelor posibile si cauzele de aparitie
Defectele imbinarilor realizate dupa acest procedeu sunt similar cu cele de la
sudarea prin puncte. In plus, pot aparea defecte privind nrealizarea etanseitatii.
Pentru remedierea defectelor de aces gen trebuie schimbata modularea sau se
mareste diametrul punctelor sudate.

22

9.2 Alegerea metodelor de examinare nedistructive si distructive

In ceea ce priveste controlul sudurilor, aceasta consta in executarea
urmatoarelor incercari
-incercarea la forfecare- tractiune, este asemanatoare cu cea de la
sudarea prin punctel cusatura solicitata se gaseste pe zona central a portiunii
suprapuse, pe toata latimea eprvetei, perpendicular pe directia solicitarii
- incercarea macro si microscopic se realizeaza atat in sectiunea
longitudinal pe axa cusaturii, cat si in sectiunea perpendicular pe axa cusaturii,
urmandu-se modul de suprapunere a punctelor, uniformitatea dimensional, defecte
interne ( pori, retasuri, expluzari, supraincalziri etc)
- incercarea la duritate se efectueaza in sectiunea longitudinal si
transversal a cusaturii
- incercarea radiografica se realizeaza pe directia cusaturii cu scopul
detectarii neomogenitatilor de formare a punctelor suprapuse, a fisurilor,
porozitatilo etc. Se utilizeaza numai la lucrari de mare importanta
- incercarea la etanseitate specifica sudarii in linei, are ca scop
verificarea calitatii imbinarii din punct de vedere al etanseitatii. Proba consta din
sudarea pe contur a doua table plane suprapuse, de aceasi grosime ca cele utilizate
in fabricatie. In mijlocul uneia din table se sudeaza o teava, si prin intermediul unui
sistem hydraulic se mareste presiunea in interiorul perne formate din table.

23

1. Bibliografie
2.
3.

4.

Gabriel Garleanu-"Tehnologii de sudare prin

presiune", editura Printech 2011
www.steelnumber.com

http://www.robotics.ucv.ro/flexform
/aplicatii/ite/Carstea%20Viorica%20%20Aplicatii%20educationale%20in%20
domeniul%20mecatronicii/debitare%20
mecanica.html
SR EN 1011-1

24