Curs Sudura

Sudarea metalelor s i procedee conexe ntroducere
PARTEA I
IMBINARILE SUDARE

1.1. INTRODUCERE

Sudarea: este un procedeu tehnoo!"c de #$%"nare nede$onta%"a a doua sau $a"
multe piese realizata printr-un procedeu oarecare de sudare, n asa fel nct sa se obtina o
legatura metalica de egala rezistenta, care sa prezinte siguranta n executie si exploatare
(SR ISO 8!"#$$%&'
1.1.1. A&anta'ee ap"car"" tehnoo!"e" de sudare:
-reducerea consumului de metal (cu ()-)*&+
-producti,itate mai mare (de---)x&+
-proprietati mecanice superioare (fata de piesele turnate sau nituite&+
-dimensiuni si complexitate nelimitate+
-forma rationala, adaptata solicitarilor+
-se pot realiza constructii care prin alte procedee te.nologice nu+
-se obtin mbinari etanse+
-se utilizeaza semifabricate si elemente tipizate+
-utila/e de sudare sunt mai simple si ieftine+
-posibilitate de mecanizare, automatizare, robotizare+
-nu se formeaza rebut iremediabil+
-timpul te.nologic este mai redus+
-pretul de fabricatie mai scazut+
-poluare mai redusa, conditii de lucru mai bune'
Desa&anta'ee sudar"":
(pot apare de)ecte !reu "dent")"ca%"e*
(apar tens"un" s" de)or$at"" a sudare*
(e+"sta p"erdere de $eta a ta"erea ee$enteeor construct"&e*
(ca"tatea construct""or sudate dep"nde $ut de ca")"carea s" const""nc"o,"tatea
personalului de proiectare si executie'
1.1.-. Ap"cat"" "ndustr"ae:
(#nocu"este tehnoo!"a turnar"". n"tu"r"" s" asa$%ar"" $ecan"ce*
(se ap"ca cu e)"c"enta $a+"$a a: (produse un"cate. ser"e $"ca*
(product"e In ser"e $are s " de $asa*
(produse de d"$ens"un" $ar"*
(produse de $are co$pe+"tate*
(pentru so"c"tar" $ar".
Do$en"" de ap"care:
(construct"a de $as"n" s" ut"a'e /%at"ur". carcase. suport". stat"&e. cut"". scheete.
pat)or$e. t"'e. p0r!h"". a+e. ar%or". a!are etc.*
("ndustr"a $etaur!"ca /concasoare. $or". cuptoare. c"ocane de )or'a. prese.
laminoare, cai de rulare, manipulatoare, etc'&+
-industria c.imica si petroc.imica (rezer,oare, cisterne, recipiente, ,ase de reactie,
sc.imbatoare de caldura, coloane, conducte, ,entile etc'&+
-industria prelucratoare (mas ini unelte, agregate prelucratoare, linii de transfer,
roboti, automate etc'&+
-transport uzinal (macarale, poduri rulante, ascensoare, masini de ridicat etc'&+
-industria extracti,a (combine miniere, sonde de fora/, platforme maritime,sc.ele
petroliere, combine de extractie carbonifera de suprafata, benzi transportoare etc'&+
-industria de utila/e de constructii (exca,atoare, buldozere, laminoare de asfalt,
sc.ele de constructii, macare de tip turn, instalatii de preparare a materialelor de
constructii etc'&+ #
Sudarea metalelor s i procedee conexe ntroducere
-industria mi/loacelor de transport (biciclete, motociclete, autocamioane, autobuze,
autoturisme, platforme de transport, locomoti,e, ,agoane de cale ferata, na,e flu,iale
si maritime, aerona,e, na,e si statii cosmice, rac.ete etc'&+
-constrctii metalice (cladiri ci,ile si industriale, .ale, cupole, turnuri, poduri rutiere
si fero,iare, pasa/e, ferme, stlpi etc'&+
-utila/e pentru industria usoara (utila/e pentru industria alimentara, a berii, mori,
cuptoare pentru pine, util/e textile, de fabricare a .rtiei, industria de incaltamnte,
aparate de uz casnic, frigidere, mas ini de spalat, cuptoare etc'+
-industria electrote.nica si electronica (carcase de aparata/
electric, electronic, placi
circuite imprimate, semiconductoare, circuite integrate,
calculatoare, imprimante,
scanere etc'&+
-te.nica de aparare (tancuri, transportoare blindate, afeturi de
tunuri, rac.ete tactice
si intercontinentale, salupe, pontoane, na,e de razboi,
submarine etc'&'

1.1.1. Date "stor"ce
Pe pan $ond"a:
123- 4 descoper"rea arcuu" eectr"c /Petro&5*
122- 4 ut"",area arcuu" eectr"c pentru sudare cu eectrod de car%une /Bernardos5*
1226 4 sudarea cap a cap pr"n pres"une s" re,"stenta eectr"ca /Tho$pson5*
1222 4 sudarea cu arc eectr"c s" eectrod $eta"c #n&e"t /Sa&"ano&5*
171- 4 sudarea cu )acara o+"(acet"en"ca /Le Chate"er5*
17-3(18 4 per)ectarea tehnoo!"e de sudare tehnoo!"e" de sudare cu arc eectr"c.
ea%orarea de no" sort"$ente de eectro," #n&e"t". deter$"narea suda%""tat""
$etaeor s" a"a'eor*
179- 4 sudarea au$"n"uu" s" a a"a'eor de A cu arc eectr"c. cu eectrod de :. #n
atmosfera de 0r (1eredit.&+
1798 4 sudarea cu arc eectr"c acoper"t su% strat de )u+ /E"n5*
1788 4 sudarea cu arc eectr"c #n at$os)era protectoare. cu eectrod )u,"%" /MI;<MA;5*
#$2) 3 sudarea cu plasma+
17=3 4 sudarea cu )asc"cu de eectron"*
1723 4 sudarea cu aser.
In Ro$an"a:
1727 4 sudarea ar$atur"or de ote a construct"a docur"or s" antrepo,"teor d"n Bra"a
s" ;aat" /A. Sa"!n>5*
17-3 4 sudarea au$o(ter$"ca a s"neor de tra$&a" /U,. Eectr"ce T"$"soara5*
17-8 4 sudarea &a!oaneor de tra$&a" /U,.Eectr"ce T"$"soara5*
1711 4 construct"a pr"$uu" pod de cae )erata sudata peste r0u Ber,a&a /Res"ta5*
1716 4 pr"$a carte de sudura aparuta #n Ro$an"a ?Procedee "ndustr"ae de sudare@*
1792 4 #n)""ntarea sect"e" de sudura a Po"tehn"ca d"n T"$"soara*
1781 4 #n)""ntarea Inst"tutuu" Nat"ona de Sudura s"
Incercar" de Metae. T"$"soara.

1.1.1. Intrepr"nder" $ar" de construct"" sudate #n Ro$an"a:
Intr. de Mas"n" ;ree ?Maa+a@. Bucurest"* ( Intr. ?Aucan@. Bucurest"* (
? U,.;r"&"ta@.Bucurest". (U,. Mecan"ce. T"$"soara* (Co$%"natee de Ut"a' ;reu d"n
Cu'. Ias ". T"$"soara* (U,. Ut"a' Petro"er. Po"est"* (U,. Ut"a' Ch"$"c. Ba!aras". U,.
?Un"o@. Satu(Mare* (U,. Autotur"s$e d"n P"test". Cra"o&a* (U,. Autoca$"oane.
Bras o&* (U,. Aa!oane Astra. Arad* (Sant"eree na&ae d"n Constanta. Bra"a. ;aat".
Turnu(Se&er"n etc.

-
Sudarea metalelor si procedee conexe 4lasificarea

#'2' 450SI6I40R70 8RO479775OR 97 S:90R7 S I
4O;7<7'

8rocedeele de sudare de baza conform S=0S "--8) si SR ISO %)2(>#$$- se
mpart n cinci categorii mari n functie de starea materialelor care participa la formarea
mbinarilor sudate, natura procedeelor de sudare si felul procedeelor conexe>
A.(procedee de sudare pr"n top"re. a care $etau adaos s" $ar!"n"e rostur"or
$etauu" de %a,a se topesc su% #n)uenta surse" de cadura. acatu"nd %a"a de sudura.
care pr"n cr"sta",are )or$ea,a cusatura sudata*
B.(procedee de sudare #n stare so"da. a care #$%"narea p"eseor se rea",ea,a pr"n
pres"une #n stare so"da. )ara $eta adaos. cu sau )ara #nca,"re*
In afara de acestea, mai sunt pre,azute urmatoarele categorii de procede>
4' -procedee speciale de sudare+
9' -procedee de lipire a metalelor+
E. (procedee cone+e. care sunt $etode de preucrare a cad a $etaeor. care
ut"",ea,a tehn"c" %a,ate pe procese care sunt propr"" d")er"teor $etode de sudare. dar
nu rea",ea,a #$%"nar" sudate /ta"erea. $eta",area. sudarea de #ncarcare etc.5.
In functie de energia utilizata pentru ncalzirea materialelorelor exista trei categorii
de procedee de sudare>

I.(cu ener!"e eectr"ca: II. (cu ener!"e ch"$"ca: III. (cu ener!"e $ecan"ca:
-prin frecare+ -cu arc electric+ -cu flacara oxi-acetilenica+
-cu plasma+ -alumino-termic+ -prin percutie+
-cu ultrasunete+ (cu )asc"cu de eectron"* (#n )oc de )or'a*
(pr"n re,"stenta eectr"ca* (pr"n e+po,"e* (pr"n pres"une a rece*
(cu curent" de #nata )rec&enta*
(cu aser*
In figurile #'2'#, #'2'-, #'2'(' si #'2'%' sunt prezentate sc.emele de
clasificare a principalelor
categorii de procedee de sudare, lipire si conexe>

A. Procedee de sudare pr"n top"re

II. Cu ener!"e ch"$"ca
I. Cu ener!"e eectr"ca
cu )acara
cu pas$a
su% strat
cu arc eectr"c
o+"(acet"en"ca
o+"($etan"ca
o+"(propan"ca
o+"(h"dr"ca
o+"(%en,en"ca
cu 'et de pas$a
cu arc trans)erat
de )u+
acoper"t descoper"t
su% s"na
de Cu pr"n re,"stenta
eectr"ca #n %a"e
de ,!ura top"ta
cu )asc"cu de
cu eectrod
)u,"%"
cu electrod
nefuzibil
au$"no(
ter$"ca
)ara !a,e de
protect"e
#n !a,e de
protect"e
eectron"
cu aser
pr"n turnare
MA;( #n CO- cu
s0r$a p"na
MA;( #n CO- cu
s0r$a tu%uara
MI;( #n Ar cu
s0r$a p"na
:I;( #n Ar cu
eectrod de :
#n C ato$"c cu
eectro," de :
cu eectrod
de car%une
cu eectrod
#n&e"t
cu eectrod
tu%uar
B"!.1.6.1. Cas")"carea
procedeeor de sudare
pr"n top"re.
cu s0r$a
#n&e"ta #
Sudarea metalelor si procedee conexe 4lasificarea

B. Procedee de sudare #n stare so"da
II.Cu ener!"e ch"$"ca III.Cu ener!"e $ecan"ca

cu )acara
au$"no(ter$"c
pr"n re,"stenta
eectr"ca
cu arc eectr"c
rot"tor
cu curent" de
#nata )rec&enta
pr"n )recare
pr"n pres"une
a rece
cu utra su

cap a cap
#n puncte
#n "n"e
#n re"e)
prin turnare
nete
prin explozie
prin difuziune

6ig'#'2'-' 8rocedee de sudare n stare solida'
cu ener!"e eectr"ca
"$a!a,"nata
D. Procedee de "p"re a $etaeor
1. L"p"rea $oae /cos"tor"re5 -. L"p"rea tare /%ra,are5

I. Cu ener!"e
eectr"ca
pr"n re,"stenta eectr"ca pr"n re,"stenta
eectr"ca
cu arc eectr"c
cu c"ocan de "p"t
#n cuptor eectr"c
pr"n "nduct"e
pr"n pres"une
#n cuptor eectr"c
II.Cu ener!"e
ch"$"ca
II.Cu ener!"e ch"$"ca pr"n pres"une
pr"n "nduct "e
III.Cu ate cu )acara
#n cuptor cu !a,
pr"n react"e e+oter$a
cu )acara
#n cuptor cu !a, cu utrasunete
surse
de ener!"e
#n %a"e de a"a'
cu rad"at"" u$"noase
n %a"e de a"a' #n %a"e de sarur"
III.Cu ate surse
de ener!"e
#n unda stat "onara
pr"n tra!ere
cu aser
B"!.1.6.1. Cas")"carea procedeeor de "p"re.
D. Procedee cone+e
I' =aierea termica II' Sudarea de ncarcare III' 1etalizarea termica
cu )acara o+"(
acet"en"ca
cu arc elecrtric cu plasma pr"n top"re prin ardere cu
/et de oxigen
cu )acara
cu arc eectr"c
si srma
cu ance de
cu )acara: n baie de
cu electrod n,elit
si pulbere
o+"!en
a te$pera(
,!ura top"ta
cu aser
o+"acet"en"ca
o+"$etan"ca
o+"h"dr"ca
o+"propan"ca
o+"%en,"n"ca
o+"()u+
o+"(pu%ere
cu electrod carbune
si pulbere
cu retopirea
stratului
n mediu protector
tur" #nate
prin frecare
arc-aer
cu radiat ii oxi-arc
cu arc electric
si srma cu plasma cu laser cu plasma
cu fascicul
de electroni cu /et de plasma si srma cu /et de plasma cu arc de plasma si pulbere cu arc de plasma B"!.1.6.9. Cas")"carea procedeeor cone+e sudar"". -
Sudarea metalelor si procedee conexe mbinarile sudate

1.-. IMBINARILE SUDATE

De)"n"t"": I$%"narea sudata este o e!atura $eta"ca. nede$onta%"a. rea",ata
printr-un procedeu oarcare de sudare, asigurnd o mbinare de egala rezistenta, de maxima
siguranta
n excutie si exploatare (SR
"#,-,(&'

$.a. s.c
,.".t c.
,.".c r.s p.s.
a c
1.-.1.Ee$ente co$ponente /B"!.1.-.1.5:
$.% c
.t
$.%.( $etau de %a,a /$etau p"eseor sudate5*
a.
c.s. ( cusatura sudata /partea d"n#$%"nare sudata
care re,uta pr"n cr"sta",area %a"" de sudura5*
s sD
%.s. ( %a"a de sudura /top"tura de $eta )or$ata
pr"n top"rea $etauu" adaos s" a $ar!"n"or
$etauu" de %a,a5*
$.%. c.s r.c.
%.
$.a.( $etau adaos /$etau sau a"a'u su% )or$a
de s0r$a. &er!ea. %ara. !ranue sau pu%er".
care se topesc pentru co$petarea %a"" de
sudura5*
$.% c.s
c.
$.d.($eta depus /partea d"n $etau adaos care
#ntra e)ect"& a )or$area %a"" de sudare5*
B"!.1.-.1.I$%"nar" sudate /a(pr"n top"re*
r.s. ( rostu de sudare /spat"u "%er d"ntre supra)etee
)rontae ae p"eseor care ur$ea,a sa )"e sudate5*
b-prin presiune+ c-prin puncte&'
p.s. ( patrunderea sudur"" /ad0nc"$ea de top"re a $etauu" de %a,a5*
.t. ( "n"a de top"re /"n"a de de"$"tare d"ntre cusatura s" $etau de %a,a*
r. c. (radac"na cusatur"" /pr"$u r0nd de sudura depus5*
s.c. (supra)ata cusatur"" /supra)ata care re,uta #n ur$a depuner"" ut"$uu" strat de sudura pe
super"oara a cusatur""5*
,.".c.(,ona "n)uentata ch"$"c /,ona de e!atura d"ntre cusatura s" $etau de %a,a #n care
s(au produs $od")"car" #n co$po,"t"e ch"$"ca dator"ta procesuu" de sudare5*
,.".t.(,ona "n)uentata ter$"c /partea d"n $etau de %a,a. d"n aprop"erea cusatur"". ra$as #n
stare so"da. care a su)er"t $od")"car" structurae #n ur$a procesuu" de sudare*
s. ( !ros"$ea teoret"ca a #$%"nar"" sudate. e!aa cu !ros"$ea $etauu" de %a,a /$$5*
sD ( !ros"$ea reaa /pract"ca5 a cusatur"". $asurata #n $"'ocu sect"un"" trans&ersae a sudur""*
c ( supra#natarea /#n!rosarea5 cusatur"". )""nd #nat"$ea cu care cusatura depaseste supra)ata
super"oara a $etauu" de %a,a*
%c ( at"$ea cusatur"" /d"$ens"unea $a+"$a a sudur"" $asurata #n e+ter"or. perpend"cuar pe
d"rect"a de sudare5*
c ( un!"$ea cusatur"" /un!"$ea reaa a cusatur"" sudate5*
a ( un!h"u cusatur"" /$asurat #ntre "n""e aterae de top"re5*

1.-.-. Cas")"carea #$%"nar"or sudate.

a. Dupa po,"t "a rec"proca a p"eseor:
Se deose%esc ur$atoaree t"pur" de
#$%"nar" sudate: a.(cap a cap*
/B"!.1.-.-.5 %.(#n cot "nter"or*
c.(#n cot e+ter"or*
d.(#n T*
e.(#n cruce*
).(pr"n suprapunere*
!.(#n $uch"e*
h.(cu $ar!"n" ras)r0nte*
a. %.
e. c. d.
h. ). !. B"!.1.-.-. T"pur" de #$%"nar" #
Sudarea metalelor si procedee conexe mbinarile sudate
strat de
acoper"re
%. Dupa nu$aru de trecer":
a.
%.
/B"!.1.-.1.5
a. d"ntr(o trecere*
%. d"n $a" $ute trecer".
%
#
- (
#
c. Dupa part"e sudate: B"!.1.-.1.
/B"!.1.-.9.5
r0nd de
sudura strat de sudura
% 2
a. d"ntr(o parte* r0nd de
radac"na #
-
%. d"n a$%ee part". B"!.1.-.9.
( d. Dupa cont"nu"tate:
/B"!.1.-.8.5
a. cusatur" cont"nue*
%. cusatur" d"scont"nue.
B"!.1.-.8. %.
a.
e. Dupa d"rect"a cusatur"" )ata de d"rect"a de so"c"tare:
/B"!.1.-.6.5
a. cusatur" )rontae*
%. cusatur" aterae*
c. cusatur" #nc"nate. a. %. c.
B"!.1.-.6.
#'-'(' 8ozitiile de sudare (conform SR ISO 2$%!-l$$%&

0#-orizontala ( + &+
8ozitia de executie a sudarii poate fi
?
@
exprimata fie prin ung.iurile pe care linia
mediana OA a radacinii cusaturii formeaza cu
directia orizontala a si linia mediana O? a
desc.iderii rostului nc.ide cu ,erticala B,
(6ig'#'-'!'& fie prin simboluri con,entionale
notate cu 0 pentru mbinarile cap la cap si C
pentru mbinarile n colt' 5a mbinarile sudate
cap la cap se deosebesc urmatoarele patru pozitii
de sudare (6ig'#'-'8'&>
B
C
a
O E
B"!. 1.-.=.
) 3
D B
13 3 F D a
3 F
3 -3 )
D B E D a ' 0--orizontala pe perete ,ertical (n cornise& ( 5* 73 + 3 F
3 18 )
D B E D a
A1(peste cap /de pa)on5 / 5* 123 + 18 3 F
3 123
)
D B E D a A9(&ert"caa urcatoara sau co%or0toara / 5* ) + 13 73 L
La #$%"nar"e sudate #n cot po,"t""e corespun,atoare sunt ur$atoaree:
B1(or",ontaa cu un perete &ert"ca / 3 F
* & 13 98 + D B E D a
3 3
3 F
B-(or",ontaa #n '!hea% / 5* 13 ) + D B E D a 3 3
3 F
D B E D a B1(peste cap /de pa)on5 / * & 118 + 18
3 98
-3
3 123
)
D B E D a
C%-,erticala ascendenta sau descendenta ( 5* ) + 13 73 L

A1 A-
B1 B-
0 B1 B9 A9 B"!.1.-.2 -
Sudarea metalelor si procedee conexe Rosturile de sudare

#'(' ROS=:RI57 97 S:90R7'

#'('#' 9efinitii'

Rostu de sudare este spat"u "%er de o anu$"ta )or$a !eo$etr"ca. care se asa #ntre
piesele de mbinat n ,ederea asigurarii patrunderii sudurii pe toata grosimea metalului de
baza' 6orma si dimensiunile rosturilor depind de o serie de factori, dintre care importanta mai
mare prezinta urmatorii> - calitatea si grosimea metalului de baza+
- proprietatile necesare ale mbinarii sudate+
- metoda de sudare+
- calitatea materialelor adaos+
- pozitia de sudare si accesibilitatea locului de mbinare+
Ee$entee rostur"or #n $are parte sunt notate pr"n cotee de d"$ens"un"

caracteristice (6ig'#'('#'&>
% ( desch"derea rostuu" /$$5*
Much"a
rostuu" E
Supra)ata
rostuu"
a ( un!h"u rostuu" /!rd.5*
a
h ( #nat"$ea radac"n"" rostuu" /$$5*
r E ( at"$ea rostuu" /$$5*
s
r ( ra,a rostuu" /$$5*
h
s ( !ros"$ea $etauu" de %a,a /$$5* Radac"na
r ( un!"$ea rostuu" /$$5*
In a)ara acestora se $a" de)"nesc
ur$atoaree not"un":
%
rostuu"
B"!.1.1.1. Ee$entee rostuu" de sudare.
- radacina rostului+
- muc.ia rostului+
- suprafata rostului etc'
Cas")"carea rostur"or de sudare se )ace #n )unct"e de )or$a !eo$etr"ca s" !radu de
simetrie a sectiunii trans,ersale' 0stfel se deosebesc rosturi+
- simetrice sudate dintr-o parte+ - asimetrice sudate dintr-o parte+
- simetrice sudate pe ambele parti+ - asimetrice sudate din ambele parti+
9upa forma geometrica rosturile pot fi prelucrate n> I, ?, F, :, <, -: etc'
Preucrarea rostur"or se )ace pr"n $etode ter$"ce. sau $ecan"ce pr"n asch"ere sau
forfecare' 9e regula taierea elementelor constructi,e din semifabricatele laminate se face prin
metode termice (cu flacara si /et de oxigen, cu plasma, cu arc electric, laser etc'&, urmata de
prelucrarea mecanica prin frezare, strun/ire, rabotare, polizare etc'

1.1.-. Rostur"e #$%"nar"or sudate cap a cap.

a.Rostur"e #n I se caracter",ea,a pr"n ta"erea s" preucrarea perpend"cuara pe supra)ata ta%e"
a rostuu" de sudare /B"!.1.1.-.5. Este ce $a" econo$"c rost. deoarece preucrar"e $ecan"ce
sunt $"n"$e. p"erder"e de $eta sunt reduse. necesaru de $eta adaos este $"c. "ar
product"&"tatea procesuu" de sudare este $are. Rostur"e #n I pot )" sudate d"ntr(o parte sau
d"n a$%ee part". d"ntr(o trecere sau doua trecer". Ce $a" )rec&ent se ap"ca a procedeee de
sudare cu surse putern"ce de cadura. de patrundere $are /MA;<MI;. su% strat de )u+. #n
%a"e de ,!ura. cu pas$a. aser. )asc"cu de eectron". pr"n pres"une #n stare so"da etc.5.

S ocul termic fiind mare se pot suda numai otelurile
carbon, slab aliate sau inoxidabile cu continut scazut
de carbon, aluminiu, titan si alia/ele lor' 0pare
pericolul de suprancalzire s i de formare de fisuri n
apropierea cusaturii sudate' 9e regula se aplica la
table cu grosimea de s D #-#% mm, lasnd un rost de s G1(19 % G 3.8(8 B"!.1.1.-. Rostu #n I. % G 3.8(8 $$. #
%.Rostur"e #n A sunt preucrate pr"n tes"re pe toata !ros"$ea $etauu" de %a,a. d"$ens"unea
cea $a" "$portanta )""nd un!h"u rostuu". care &ar"a,a #ntre a G 13 4 733 /B"!.1.1.1.5.
Inc"narea se poate o%t"ne d"rect pr"n ta"ere ter$"ca. sau poate )" rea",ata uter"or pr"n )re,are.
Este un rost $a" put"n econo$"c. p"erderea de $eta este $are. "ar necesaru de $eta adaos
r"d"cat. Insa patrunderea sudur"" este )oarte %una pe toata !ros"$ea $etauu" de %a,a. nu sunt
necesare surse putern"ce de cadura. supra#nca,"rea s" top"rea $etauu" de %a,a sunt $"c".
Pentru e&"tarea scur!er"" %a"" de sudura a radac"na cusatur"" este necesara sust"nerea %a"" de
$eta top"t cu suport de cupru. perna de )u+ sau %anda de ote. Sudarea se )ace d"n $a" $ute
trecer". cu reco$andarea de a resuda radac"na d"n partea opusa. Accesu a cusatura este )oarte
%un. )""nd reco$andat a po,"t"a de sudare peste cap s" #n ocur" !reu acces"%"e.

8roprietatile mbinarilor sudate n rosturi n ? rezulta
foarte bune, cusatura este formata mai mult din
metalul adaos, pericolul de fisurare este redus, iar
structura ,a fi fina' Rosturile n ? se aplica n
ma/oritatea cazurilor la oteluri aliate s i nalt aliate
sensibile la suprancalzire si fisurare, usor calibile,
dar pot fi utilizate s i la sudarea 4u, 0l, ;i, =i si
alia/ele lor, cu grosimea de s D (-(- mm , prin
procedee manuale de sudare cu arc electric si
electrod n,elit, GIH, sau flacara oxi-acetilenica'
a G 13(733
s G 8(1-
Suport Cu % G 3.8(-
B"!.1.1.1. Rostu #n A.

c. Rostur"e #n H sunt cee $a" ap"cate a
rea",area construct""or sudate. pentru sudarea
ta%eor de oteur" car%on. sa% a"ate. "no+"da%"e.
de Cu.A.N".T" s" a"a'ee or cu !ros"$ea
de s G 8(16 $$ . put0nd ap"ca aproape toate
$etodee $a" "$portante de sudare pr"n top"re
cu patrundere $ed"e s" $are /cu arc eectr"c s "
eectrod #n&e"t. :I;. MA;. MI;. su% strat de
)u+. cu pas$a. cu )acara etc.5. I$%"nar"e sudate
re,uta de ca"tate %una. per"cou de
supra#nca,"re s" de scur!ere a %a"" de sudura este
redus. p"erder"e de $eta sunt $a" $"c". "ar

structura rezulta fina deoarece sudarea se realizeaza
din mai multe treceri (6ig'#'('%'&' 9esc.iderea s i
ung.iul rostului n F sunt mai mici, (bD#-( mm, a D
---2)) &, iar naltimea mai mare a radacinii rostului
(. D --8 mm& sustine baia de sudura' =otusi pentru
asigurarea unei calitati mai bune a mbinarii, este
recomandata resudarea din partea opusa a radacinii
rescobite n prealabil prin craituire sau frezare'
aG--(633
s G8(16 h G-(2
Radac"na
resudata % G1(1

d. Rostur"e #n U sunt caracter"st"ce pentru
sudarea d"ntr(o parte a ta%eor de !ros"$e $are
cu sG19(63 $$ . putern"c so"c"tate stat"c.
d"na$"c. a o%oseaa s" a te$peratur" r"d"cate sau
su% 33C. Pr"n ap"carea or se poate rea",a o
patrundere )oarte %una pe toata !ros"$ea
$etauu" de %a,a. ap"cand procedee de sudare
cu surse de cadura $a" put"n "ntense /sudarea
cu arc eectr"c s" eectrod #n&e"t. sudarea :I;.
MA;. MI; . su% strat de )u+5. Sudarea are
oc d"n $a" $ute trecer". a care part"c"parea
$etauu" de %a,a a )or$area cusatur"" este $a"
redusa. Propr"etat"e $ecan"ce ae #$%"nar""
sudate re,uta a )oarte %une. cu tens"un" s"
de)or$at"" $"n"$e. )ara per"co de )"surare a
cusatur"". Pentru s"!uranta s" #n ca,u de )ata se
reco$anda sco%"rea s" resudarea radac"n""
cusatur"".

B"!.1.1.9. Rostu #n H.
0sa cum rezulta si din figura #'('', ung.iul rostului
se prelucreaza la ,alori si mai mici (a D#2-%))&, iar
raza rostului se adopta la r D(-2 mm' 0semenea
rosturi ,or fi pre,azute mai mult pentru sudarea
otelurilor carbon, aliate sau nalt aliate', nsa trebuie
a,ut n ,edere costul ridicat al pregatirii, sudarii si
,erificarii mbinarii, precum si pierderea si
consumul ridicat de metal de baza si de adaos'
aG16(933
sG19(63 hG-(6 %G1(1 B"!.1.1.8. Rostu de sudare #n U. -
e. Rostur"e #n E sunt de )apt doua rostur" #n H d"spuse pe a$%ee )ete ae ta%eor de #$%"nat.
)""nd &ar"anta cea $a" ap"cata a sudarea pe cee doua part" a ta%eor !roase cu s G 16(63 $$
d"n oteu" car%on. sa% a"ate. a"ate sau #nat a"ate. respect"& d"n $etae s" a"a'e ne)eroase /A.
Cu. T". N" etc.5. Se sudea,a cu aceeas" $etode de sudare ca s" rostur"e #n H. o%t"n0nd
propr"etat" $ecan"ce )oarte %une. patrundere %una. consu$ur" s" p"erder" reduse de $ater"a s"

tensiuni si deformatii mici, deoarece contractiile care
apar la sudarea unui rnd pe o parte se compenseaza
la sudarea rndului respecti, pe partea celalalta (6ig'
#'('2'&'8relucrarea mecanica a rostului este nsa mai
greoaie, iar din cauza ntoarcerii mbinarii sudate
dupa fie care rnd sudat face operatia de asamblare-
sudare mai putin producti,a, necesitnd dispoziti,e
de ntoarcere de complexitate mai mare :ng.iurile
rostului a# si a - pot fi egale sau diferite'
a1 G13(633
s G 16(63 h G-(2
% G1(9
a- G13(633
B"!.1.1.6. Rostu #n E.
). Rostur"e #n - U sunt ap"cate #n cond"t""
ase$anatoare ca s" rostur"e #n s"$pu U. a ta%e
de oteur" car%on. a"ate sau #nat a"ate cu
!ros"$e $are de s G -9(23 $$ /B"!.1.1.=.5.
Propr"etat"e de ase$enea re,uta )oarte %une. cu
%una patrundere pe toata !ros"$ea
$ater"auu". cu tens"un" s" de)or$at"" )oarte $"c"
s"

structura fina, fara defecte' 9imensiunile rostului
sunt asemanatoare cu cele prezentate la rostul simplu
:, nsa prelucrarea este mult mai dificila, iar sudarea
care se face din mai multe treceri trebuie realizata
alternati, pe cele doua parti ale tablelor, ntorcnd
constructia cu #8)) dupa fiecare trecere' Sudarea se
poate realiza manual sau mecanizat cu electrod
n,elit, 10H"1IH, GIH sau sub strat de flux'
Rosturile n -: sunt recomandate pentru constructii
sudate puternic solicitate, c.iar daca grosimea
metalului de baza nu impune adoptarea lui
a1 G16(933
h G9(2
s G-9(23
%G1(9
a- G16(933
B"!.1.1.=. Rostu #n du%u U.
!. Rostur"e as"$etr"ce #n JH. JU. K. J-U sunt ut"",ate $a" rar. nu$a" #n ca,u unor
#$%"nar" sudate !reu acces"%"e. sau a sudarea #n po,"t"a or",ontaa pe perete &ert"ca /A15.
c0nd ta%a ta"ata drept se a)a #n partea #n)er"oara #n &ederea sust"ner"" %a"" de sudura.
Rostur"e as"$etr"ce se preucrea,a $a" usor. p"erederea de $eta de %a,a s" consu$u de
$eta adaos sunt $a" $"c". #nsa se sudea,a $a" !reu. pentru as"!urarea patrunder"" necesare
tre%u"e )oos"te surse de cadura $a" putern"ce. Se ap"ca a $a'or"tatea oteur"or /car%on. sa%
a"ate. "no+"da%"e5. $etaeor s" a"a'eor ne)eroase suda%"e /B"!.1.1.2.5.

1.1.1. Rostur"e #$%"nar"or sudate #n cot .

a. Rostur"e #$%"nar"or sudate #n cot "nter"or sunt ce $a" )rec&ent ut"",ate pentru
rea",area de construct"" sudate cu ee$ente d"spuse perpend"cuar a 733F18. Sudarea de
o%"ce" se rea",ea,a or",onta cu un perete &ert"ca. #nsa #n acest ca, cusatura are o patrundere
$a" $are #n ta%a or",ontaa. ceea ce )ace ca #$%"narea sa )"e as"$etr"ca cu o re,"stenta $a"
a1 G11(133
a G11(133
a G16(983
a1G16(983
s G2(1- s G1(19 h G-(6
s G1-(93 h G-(6 h G-(6
s G12(63
h G-(6
% G1(1
% G1(1
% G1(1
% G1(8
a- G16(983 a- G11(-33
B"!.1.1.2. Rostur"e as"$etr"ce JH. JU. K. J-U.
(
redusa' 9e aceea este mai recomandabila sudarea mbinarilor n colt interior n pozitie
orizontala n /g.eab' =rebuie aplicate metode de sudare cu patrundere mare, 10H, 1IH, sub
strat de flux, sau cu electrozi n,eliti coraspunzatori de topire adnca, n asa fel n ct cusatura
sa cuprinda grosimea tablelor n adncime ct mai mare'
4el mai simplu rost de mbinare n colt este fara prelucrarea marginii tablelor (6ig'#'('$' a'&,
obtinnd la sudarea manuala cu electrod n,elit cusaturi aproximati, triung.iulare cu
naltimea a D),!'s I( mm' 9e regula se aplica pentru sudarea tablelor de oteluri carbon, slab
aliate, aliate, inoxidabile, de 4u, 0l, =i si alia/ele lor, cu grosimea de s D(--% mm' ' mbinarea
nsa rezulta cu proprietati slabe, deoarece cusatura nu mbina dect fibrele superficiale ale
tablelor sudate, apare o puternica concentrare a eforturilor unitare la radacina cusaturii din
cauza de,ierii fluxului de forte, usor apar defecte de structura si fisuri la radacina datorita
,itezelor mai mari de racire a baii de sudura s i a tensiunilor de contractie mai mari' 8entru
e,itarea fisurarii radacinii cusaturilor de colt se recomanda lasarea unui rost cu latimea de
%G3.8(- $$. Sudarea poate )" rea",ata d"ntr(o trecere. sau d"n
$a" $ute trecer". )""nd
a&anta'oasa co$petarea cusatur"" d"n partea opusa. In ca,u
sudar"" pr"n procedee cu $are
patrundere /su% strat de )u+. MA;<MI;5. cusatura re,uta
$a" ad0nca. ceea ce #$%unatateste
$ut re,"stenta #$%"nar"". Des" rostur"e s"$pe #n cot sunt cee
$a" "e)t"ne. pre!at"rea s"
asa$%area(sudarea sunt $a" s"$pe. )""nd $ut ut"",ate a
rea",area construct""or sudate. se
reco$anda e&"tarea or $a" aes pentru #$%"nar"e sudate
putern"c so"c"tate.

a. %. c.
d.
s G-9(63 s G6(16
s G1(-9
% G1(1 % G1(1
a G12( ,1
% G1(-
a G13(=33 933
,- a G13(=33
% G1(1
h G-(9
a h G-(6 h G-(6
s G1-(93
B"!.1.1.7. Rostur"e #$%unar"or sudate #n cot "nter"or.
8entru asigurarea unei patrunderi pe toata grosimea materialului la mbinarile sudate
realizate din table mai groase se utilizeaza ,ariantele de rosturi
prelucrate asimetrice (6ig'
#'('$'&, n JF (b&, K (c&, sau J-: (d&' 9esigur placa orizontala nu
este prelucrata, astfel ca
sudura prinde doar fibrele superficiale de material, ceea ce reduce
mult rezistenta si
siguranta n exploatare a structurilor sudate' 0pare pierdere de
metal, pregatirea rostului este
mai complicata, iar asamblarea elementelor naintea sudarii trebuie
sa fie mai preciza'
4usaturile se realizeaza din mai multe treceri, sudnd la nceput
rndurile pe tabla orizontala'

%. Rostur"e #$%"nar"or sudate #n cot e+ter"or ser&esc a sudarea cusatur"or d"n a)ara
un!h"uu" d"ntre ta%ee d"spuse a 733 F183. as"!ur0nd ast)e cupr"nderea de catre cusatura
rea",ata a )"%ro,"tat"" $ater"aeor #$%"nate pe toata !ros"$ea $etauu" de %a,a. Ca ur$are
re,"stenta acestor #$%"nar" &a )" $ut $a" $are )ata de #$%"nar"e #n cot "nter"or. ra$0n0nd
desa&anta'u concentrar"or de e)ortur" un"tare de e+poatare a radac"na cusatur"" s"
d")"cutat"e tehnoo!"ce e!ate de operat""e de pre!at"re s" asa$%are(sudare care tre%u"e sa
)"e )oarte prec"se.
In figura #'('#)' sunt prezentate ,ariantele de rosturi de mbinare n colt exterior
neprelucrate n prealabil' In toate cazurile tablele trebuie potri,ite la mare precizie naintea
sudarii, procesul de sudare trebuie foarte bine centrat fata de rost, iar la radacina cusaturii
trebuie asigurata prin sustinerea baii de sudura cu suport de 4u, sau perna de flux' In toate
cazurile este benefica resudarea radacinii cusaturilor din interiorul mbinarii, pentru
eliminarea nepatrunderilor si reducerea concentrarii eforturilor de exploatare' Sudarea n
,arianta a' se poate face cu electrozi nclinati la %), sau cu tablele dispuse la %), prin toate
metodele de sudare cu arc electric sau cu plasma, asigurnd buna patrundere a sudurii n
metalul de baza' ?arianta b' permite o mai buna asamblare a tablelor prin suprapunerea de %
c G1(8 $$. "ar a &ar"anta c rostu #n I as"!ura o $a" usoara sudare a #$%"nar"" cu eectrod
&ert"ca. #nsa )"%ree de $ater"a d"n ta%a &ert"caa nu sunt pr"nse #n tota"tate #n cusatura
sudata. Aar"anta d. ap"cata a ta%e $a" su%t"r" se sudea,a )ara sau cu put"n $eta adaos. pr"n
contop"rea $uch"e" ta%e" &ert"cae cu $ar!"nea ta%e" or",ontae.
a.

c. d.
%.
s L8
% G1(- % G-(6
b D#-( c D(-
s G-(2
s D(-#% s D--%

6ig'#'('#)' Rosturile netesite pentru sudarea n colt
exterior'

8entru sudarea n colt exterior a tablelor mai groase se recomanda aplicarea unor
rosturi asimetrice (JF, J:&, sau simetrice (F, :&' Sudarea se realizeaza din mai multe
treceri, cu suporti de sustinere a baii de sudura si resudarea radacinii cusaturii, fiind posibila
aplicarea procedeelor de sudare cu patrundere mai mica ( cu arc electric si electrod n,elit,
GIH, 10H, 1IH etc'&' 6ormele si dimensiunile acestor rosturi sunt prezentate n figura
#'('##, cu remarca ca acestea semana cu rosturile respecti,e aplicate pentru mbinarile sudate
cap la cap si prelucrarea, respecti, asamblarea-sudarea de asemenea creaza aceleasi a,anta/e
si desa,anta/e de/a tratate n cap' #'('-'

a G-3(933 a G1=(133 a G13(633 a G-3(933
a. %. c. d.
h G-(9 h G-(9 h G-(6 h G-(9
% G1(9 % G1(1 % G1(9 % G1(1
s G8(-3 s G2(-9 s G6(-6 s G2(1-
B"!.1.1.11. Rostur"e preucrate pentru #$%"nar"e sudate #n cot e+ter"or.
c. Rostur"e #$%"nar"or sudate #n T sunt dest"nate #$%"nar"" a doua ta%e d"spuse a 733. cu
una sau doua cusatur" de cot "nter"or rea",ate pe cee doua part" ae ta%e" &ert"cae. cu
eectro,". sau capete de sudare #nc"nat" a 98o F183 /B"!.1.1.1-.5. De o%"ce" se sudea,a cu arc
eectr"c s" eectrod #n&e"t. :I;. sau MA;<MI;. cu re!"$ur" de patrundere $are. Uneor"
#$%"narea #n T poate )" rea",ata #ntre tre" ta%e d"spuse a 733.

d. Rostur"e #$%"nar"or sudate pr"n suprapunere sunt pre,entate tot #n acest su%cap"to.
deoarece s" #n ca,u de )ata cusatur"e sunt tr"un!h"uare ca a #$%"nar"e sudate #n cot "nter"or.
a&0nd aceeas" caracter"st"c" s" propr"etat" sa%e. Se deose%esc #$%"nar" sudate pr"n s"$pa
suprapunere /a.5. pr"n s"$pa suprapunere cu $ar!"n" #ndo"te pentru a aduce ta%ee a aceas"
n"&e /%.5 s" pr"n suprapunere cu ec"se /c.5 /B"!.1.1.11.5.In toate ca,ur"e pre!at"rea ta%eor
este )oarte s"$pa. asa$%area nu neces"ta prec","e deose%"ta. "ar sudarea este us oara. pr"n
$etodee de sudare $anuae cu arc eectr"c s" eectrod #n&e"t. MA;. MI; sau :I;.
s G1-(93
s G-(-9
-(2 s G8(1-
a G16(933
a G16(933
% G3.8(- % G1(1
-(9 % G1(1
s G1(1-
h G-(9
s G8(-9 h G9(2
e.
%. a.
d.
c.
B"!.1.1.1-. Rostur"e #$%"nar"or sudate #n T.

=rebuie a,ut n ,edere nsa, ca proprietatile mecanice ale
mbinarilor sudate prin suprapunere
rezulta foarte slabe din cauza concentratiilor de lini de forta la
radacina cusaturii, care este
solicitata complex la ntindere, forfecare si rasucire, iar cusatura nu
prinde dect fibrele
superficiale ale tablelor suprapuse'4a urmare aplicarea acestor
rosturi si mbinari nu este
recomandata, dect pentru asamblari solicitate static, la eforturi de
exploatare reduse' 9e
asemenea apare un consum mai mare de metal de baza la portiunile
de suprapunere, care
ngreuneaza inutil constructia sudata'

B G13(23
B G/8(135s B G/1(85s
sD G/3.8(15s
s G1(2
% G3(-
s G8(16
s G1(-9 %.
a'
c.
6ig'#'('#(' Rosturile mbinarilor sudate prin
suprapunere'

1.1.9. Rostur"e unor #$%"nar" sudate spec"ae.

a. Rostur"e #$%"nar"or sudate cu $ar!"n" ras)r0nte se ap"ca
nu$a" a ta%e su%t"r" cu
!ros"$ea de s G 3.8(8 $$ .care se pot de)or$a a $ar!"na a
rece pr"n #ndo"re. sau a$%ut"sare
pe o at"$e e!aa cu !ros"$ea $etauu" de %a,a. Partea #ndo"ta
se sudea,a #n $uch"e de
re!ua )ara $eta adaos. ap"c0nd procedeee $anuae de
sudare cu arc eectr"c. )acara. sau
pas$a. Mar!"nea ras)r0nta e&"ta strapun!erea ta%eor su%t"r".
#nsa re,"stenta #$%"nar"" este
redusa deoarece $ar!"n"e sudate #n $uch"e pre,"nta o
co$portare )oarte sa%a a so"c"tar".

0cest tip de rost este aplicat numai
pentru rezer,oare, ,ase, cutii, carcase,
profile ndoite etc' care func-
tioneaza la presini normale, fara
solicitari nsemnate' Rosturile mbi-
narilor sudate cu margini rasfrnte
sunt identice att n cazul sudurilor
cap la cap, ct si la cele n colt, sau n
= (6ig'#'('#%'&'
h G/1(-5sM- h G/1(-5sM- h G/1(-5sM-
% G3(-
s G3.8(8
s G3.8(8
s G3.8(8
a. %. c.
B"!.1.1.19. Rostur"e cu $ar!"n" ras)r0nte.
%. Rostur"e #$%"nar"or sudate #n $uch"e au )or$a #n I sau #n A. cu
d"$ens"un"
ase$anatoare cu cee de a #$%"nar"e sudate cap a cap

(6ig'#'('#'&'=ablele suprapuse pe toata suprafata lor pot fi
sudate direct fara tesirea marginilor, prin procedee de
sudare cu patrundere adnca, sau cu tesirea muc.iilor pna
la adncimea de #,'s' Imbinarile nu rezista dect la
solicitari mici, a,nd un rol mai mult de fixare a tablelor'

% G3(3.8 a G13(=33
sD G1.8.s
s G-(13 s G2(1-
c. Rostur"e #$%"nar"or sudate #n !aur" sunt de )apt #$(
%"nar" pr"n suprapunere a care pentru $ar"rea re,"stente"
#n ta%a super"oara sunt date n"ste !aur" sau decupar"
c"rcuare. o&ae etc. care apo" sunt sudate #n cot. pr"n
procedee $anuae de sudare cu arc eectr"c /B"!.1.1.16.5.
Daca !aura are d"a$etru $"c s" este co$pet u$puta cu
sudura. cusatura se nu$este eectron"t /B"!.1.1.1=.5.
B"!.1.1.18. Rostur"e #n $uch"e.
D G/8(-35s
s G1(16
d G/1(-5s s G1(2
B"!.1.1.16. Rostu #$%"nar"" sudate
#n !aura. B"!.1.1.1=. Eectron"t. 2
Sudarea metalelor si procedee conexe 0legerea rosturilor

1.9. ALE;EREA BORMEI ROSTURILOR DE
SUDARE.

0legerea corecta a formei si dimensiunilor mbinarilor sudate, precum s i a rosturilor
corespunzatoare prezinta importanta deosebita pentru asigurarea calitatii cusaturilor sudate'
8entru o alegere corecta trebuie a,ute n ,edere urmatoarele criterii de baza>
- criteriul constructi, (grosimea metalului de baza, complexitatea, rigiditatea
costructiei sudate, accesibilitatea mbinarilor n ,ederea sudari etc'&+
- criteriul metalurgic (compozitia metalului de baza, sudabilitatea materialului,
structura, impuritatile, compatibilitatea cu metalul adaos etc'&+
- criteriul te.nologic (procedeul de sudare, conditiile si pozitia de sudare, starea
de tensiuni si deformatii, prencalzirile si tratamentele termice aplicate etc'&+
- criteriul de exploatare (felul, marimea si natura solicitarilor, stare de tensiuni de
exploatare, conditiile specifice de funtionare, coroziunea, temperaturile ridicate,
sau sub )), importanta constructiei etc'&+
- criteriul economic (,olumul operatiilor de pregatire, asamblare, sudare,
pierderile de metal de baza, consumurile de materiale adaos si auxiliare etc'&'
8entru usurarea alegerii rosturilor de sudare exista o serie de standarde si normati,e,
care n functie de metoda de sudare si grosimea metalului de baza indica formele si
dimensiunile cele mai a,anta/oase pentru fiecare tip de metal de baza'

#'%'#' 4riteriul constructi,'
4ea mai mare importanta are grosimea s (mm& a metalului de baza, care are o
influenta negati,a asupra patrunderii cusaturilor sudate' 0stfel cu ct materialul este mai gros
trebuie adaptate rosturi din ce n ce mai desc.ise, n urmatoarea ordine> I, F, ?, :, <, -:' 9e
asemenea la cusaturi mai groase creste ung.iul s i desc.iderea rostului, pentru asigurarea
accesului sursei de caldura la radacina cusaturii si la rndurile de sudare'
Co$pe+"tatea s" r"!"d"tatea costruct"e" sudate duc a cresterea per"couu" de
fisurare a mbinarilor sudate, ceea ce impune alegerea rosturilor care se sudeaza din mai multe
treceri, n forma de F, :, < ,-:' Rosturile simetrice sudate pe ambele fete <, -:, sunt
deosebit de a,anta/oase pentru reducerea pericolului de tensionare, deformare si fisurare a
mbinarilor sudate, deoarece rndurile de sudura depuse alternati, pe cele doua parti
compenseaza reciproc tensiunile de contractie si realizeaza un tratament termic de recoacere
pentru straturile depuse anterior, a,nd ca efect mbunatatirea plasticitatii materialului depus'
Acces"%""tatea #$%"nar"or sudate caracter",ea,a pos"%""tatea de rea",are a
mbinarilor sudate n locuri unde capul sau electrodul de sudare nu poate fi mentinut n pozitia
corecta, sursa de caldura nu poate topi suprafetele rostului n mod uniform si sudorul nu poate
urmari formarea baii de sudare' n asemenea cazuri se recomanda aplicarea de rosturi desc.ise
prelucrate n ? sau :'

#'%'-' 4riteriul metalurgic'
0cest criteriu este legat n primul rnd de caracteristicile metalului de baza' 4el mai
important criteriu este compozit ia c.imica a materialului, care determina o serie de
proprietati importante pentru asigurarea calitatii mbinarilor sudate, cum sunt plasticitatea,
tenacitatea, calibilitatea, transformarile structurale etc' 4a urmare la sudarea otelurilor
carbon si slab aliate cu continut redus de carbon, unde ,itezele mai mari de ncalzire-racire
sunt bine suportate si nu se formeaza structuri de suprancalzire, sau de calire, se pot pre,edea
rosturi mai nc.ise n I, F, <, K, care pot fi sudate prin procedee cu surse puternice de caldura
fara pericol de fisurare sau deformare-tensionare' Otelurile aliate au rigiditate mai mare, sunt
usor calibile, astfel ca baia de sudare trebuie formata mai mult din metalul adaos, patrunderea
sudurii trebuie sa fie mai mica, iar ,itezele de ncalzire-racire reduse, fiind recomandabila
adoptarea de rosturi n ?, :, J-:, care se sudeaza cu regimuri mai putin intense' 5a sudarea #
$etaeor s " a"a'eor ne)eroase. cu conduct"%""tate ter$"ca r"d"cata. de ase$enea sunt $a"
potr"&"te rostur"e desch"se. a care nu este necesara top"rea #n ad0nc"$e $are a supra)eteor
rostur"or. ceea ce ar duce a p"erder" $ar" de cadura. I$pur"tat "e. pre,ente de se!re!at"".
structur" !rosoane. starea de de)or$are past"ca a rece etc. de ase$enea sunt $ot"&e care
deter$"na ut"",area de rostur" desch"se. ca sa nu apara )eno$ene de #$%o!at"re pr"n d")u,"e #n
ee$ente nedor"te a %a"" de sudura. sau sa apara structur" s" $a" !rosoane. ur$ar"nd o
part"c"pare c0t $a" redusa a $etauu" de %a,a a )or$area cusatur"".

1.9.1. Cr"ter"u tehnoo!"c.
4riteriul te.nologic se refera n primul rnd la procedeul de sudare, caracterizat
prin puterea sursei de caldura, concentrarea fluxului termic de caldura, protectia si purificarea
baii de sudura, posibilitatea de reglare si mentinere corecta a parametrilor de sudare etc' 4a
urmare la procedeele de sudare manuale, cu patrundere redusa s i calitate metalurgica mai
slaba (sudarea cu arc electric s i electrod n,elit, sudarea GIH, sudarea cu flacara etc'&,
rosturile trebuie sa fie mai desc.ise n F, ?, :, <, J-:, iar la sudarea cu patrundere mare cu
arc electric acoperit sub strat de flux, n atmosfere protectoare 10H, 1IH, cu plasma sau
fascicul de electroni, rosturile pot fi mai nc.ise n I, F, <' 5a sudarea n baie de zgura topita,
sudarea alumino-termica, sau sudarea cap la cap prin procedeele de mbinare n stare solida se
utilizeaza numai cu rosturi netesite, pregatite n I'
Sudarea prin procedee care formeaza zgura multa si ,scoasa impune aplicarea de
rosturi mai desc.ise, iar daca se formeaza o atmosfera buna de protectie rostul poate fi mai
nc.is' 8rencalzirea metalului de baza n ,ederea sudarii, sau aplicarea de tratamente termice
ulterioare fac ca rosturile sa fie mai nc.ise, iar sudarea n conditii atmosferice nefa,orabile,
adica n ,nt, n ploaie, sau la temperaturi sub )4 impune aplicarea de rosturi mai desc.ise'
9e asemenea pozit ia de sudare are o importanta mare la alegerea formei rosturilor'
5a sudarea n cornisa (orizontal pe perete ,ertical&, rosturile trebuie sa fie asimetrice, ca tabla
inferioara sa nu fie tes ita pentru sustinerea baii de sudare (JF, J?, J:, K, J-:&' In cazul
sudarii peste cap rostul ntotdeauna trebuie sa fie prelucrata n ?, cu ung.iul rostului mai
mare (2)-#-))&'

#'%'%' 4riteriul de exploatare'
In primul rnd, la alegerea felului mbinarilor si rosturilor de sudare se tine cont de
solicitarile care apar n timpul exploatarii constructiilor sudate' In cazul solicitarilor statice
reduse sau medii, pentru mbinarile de asamblare, montare, temperaturi de exploatare normale
(-())4&, constructii sudate de importanta redusa rosturile de sudare pot fi mai nc.ise n I, F,
procesul de sudare fiind realizat cu regimuri mai intensi,e' 8entru solicitari mari, statice,
dimanice, ,ariabile, conditii de exploatare intensi,e, la temperaturi ridicate (#))-2)))4&, sau
sub ))4 (--8))4&, n conditii de coroziune, eroziune,
radiatii nucleare etc', pentru constructii sudate
importante, care reprezinta ,alori mari sau
pericliteaza ,iata umana, se pot aplica numai mbinari
sudate cap la cap, cu rosturi desc.ise (F, :, < -:&
sudate din mai multe treceri, prin procedee de sudare
de calitate superioara'=rebuie e,itate cu desa,rsire

KCU
(L"cm- &

#)

#))

)

)

n
aceste cazuri mbinarile sudate n colt, prin supra-
punere sau cu margini rasfrnte' In toate cazurile,
pentru e,itarea defectelor de la radacina cusaturii, se
impune eliminarea prin craituire si resudarea radacinii
cusaturilor sudate' 9in figura #'%'#' rezulta ca
rezilienta la diferite temperaturi de exploatare a
mbinarilor sudate din mai multe treceri este de doua
ori mai mare, fata de mbinarea sudata realizata dintr-
o trecere n rost n forma de I' (-33C 3 M-33C
B"!.1.9.1.Re,""enta #$%"nar"or
sudate d"ntr(o trecere s" d"n $a"
$ute trecer" a d")er"te
te$peratur" de e+poatare. -
1.9.8. Cr"ter"u econo$"c.
4ostul de fabricatie a constructiilor sudate, ntre altele, este determinat de ,olumul
operatiilor de pregatire si prelucrare a rosturilor de sudare, cantitatea de metal pierdut la
formarea rosturilor, consumul de metal adaos pentru umplerea rostului, ,olumul operatiilor
auxiliare de asamblare, manipulare, ntoarcere a constructiilor sudate, consumul de energie
necesara sudarii, producti,itatea muncii la sudare etc' 4a urmare rosturile nc.ise, sudate
dintro-parte, n forma de I s i F, pot fi considerate cele mai economice, deoarece necesita un
,olum mai mic de lucrari de pregatire-asamblare-sudare, consum mai redus de materiale si
energie, iar producti,itatea muncii este mai mare' 9eosebit de costisitoare sunt rosturile
simetrice, sudate pe ambele parti (K, <, J-:, -:&, din cauza greutatilor de prelucrare a
rostului, a pierderilor si consumurilor mari de materiale si energie, sudarii din mai multe
treceri si a necesitatii ntoarcerii cu #8)) a constructiei sudate dupa fiecare rnd sudat, ccea ce
reduce mult producti,itatea si mareste nsemnat c.eltuielile de fabricatie' 9in punct de ,edere
economic, se poate stabili urmatorul s ir al rosturilor de sudare, n ordinea cresterii
c.eltuielilor de productie> I, JF, F, J?, ?, J:, :, K, <, J-:, -:'
8entru alegerea rosturilor de sudare stau la dispozitie standardele de stat din Romnia
conform datelor din tabelul #'%'#'' 9e asemenea uzinele mari de fabricatie a constructiilor
sudate, precum si o serie de organisme de atestare-,erificare a constructiilor sudate (IS4IR,
Registrul na,al etc'& pun la dispozitie normati,e si tabele pentru alegerea rosturilor de sudare,
care sunt obligatorii pentru proiectarea si productia de structuri sudate din domeniul respecti,'
In concluzie pentru alegerea corecta a formelor s i dimensiunilor rosturilor de sudare
se pot face urmatoarele recomandari de baza>
-utilizarea preferentiala a mbinarilor sudate cap la cap, care au rezistenta superioara+
-aplicarea de rosturi nc.ise, cu suprafete plane, care sunt mai economice+
-asigurarea patrunderii sudurii pe toata grosimea metalului de baza+
-adoptarea de rosturi simetrice, sudate pe ambele parti numai n cazuri bine
/ustificate, deoarece sunt foarte costisitoare+
-aplicarea craituirii si resudarea radacinii cusaturilor numai
pentru solicitari mari+
-utilizarea sustinerii baii de sudura numai n cazuri de forta
ma/ora'

Ta%..9.1. Standarde pentru ae!erea )or$e" s" d"$ens"un"or rostur"or de sudare pr"n top"re
O%"ectu standarduu" ;r' standard
SR EN -767-:1779 Sudare cu arc electric cu electrod n,elit, sudare cu arc electric n mediu de
gaz protector si sudarea cu gaze prin topire' 8regatirea pieselor de mbinat de
otel'
STAS 6=-6(28 mbinari sudate' 6ormele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor sub
strat de flux'
S=0S $$-8- mbinari sudate' 6ormele si dimensiunile rosturilor la sudarea electrica n
baie de zgura '
S=0S 8%2-2$ Sudarea n constructii na,ale' 6ormele si dimensiunile rosturilor si
reprezentarea sudurilor pe desene'
S=0S $8()-8! mbinari sudate' 6ormele si dimensiunile rosturilor la sudarea cuprului si
alia/elor de cupru'
S=0S #)#8#-8! mbinari sudate' 6ormele si dimensiunile rosturilor la sudarea aluminiului si
alia/elor de aluminiu'
S=0S #)$-!2 mbinari sudate' 6ormele si dimensiunile rosturilor pentru sudarea otelurilor
placate'
STAS 1--88(29
mbinari sudate cap la cap ale te,ilor din otel' 6ormele si dimensiunile
rosturilor'
SR EN ISO
117-3:1772
Sudare' =olerante generale pentru constructii sudate' 9imensiuni pentru
lungimi si ung.iuri' 6orme si pozitii' (
Sudarea metalelor si procedee conexe Reprezentarea sudurilor

1.8. REPRENENTAREA SUDURILOR PE DESENE TECNICE.

1.8.1. De)"n"t"".
mbinarile sudate sunt reprezentate pe desene te.nice prin cusaturile care trebuie sa
fie obtinute, indicnd forma si dimensiunile rosturilor, precum si o serie de date te.nologice
de sudare' In prezent sudurile sunt indicate pe desene te.nice conform standardului de stat nr'
SR =18<1(2=. dar pot )" s" ate repre,entar" e!")erate #n d")er"te ra$ur" "ndustr"ae sau #n
nor$at"&e u,"nae de construct"" sudate. In toate ca,ur"e este "$portanta notarea un"&oca. pe
#nteesu e+ecutantuu". a tuturor dateor pr"&"nd #$%"nar"e sudate. ca #n ur$a rea",ar"" sa se
o%t"na toate propr"etat"e precon",ate de c0tre pro"ectantu structur"" sudate.
Con)or$ standarduu" de $a" sus. repre,entarea sudur"or poate sa )"e: (deta"ata. sau
(con&ent"onaa.
a. Repre,entarea deta"ata consta #n desenarea cusatur"or sudate #n &ederea de sus. sau #n
sect"une perpend"cuara pe cusatura /B"!.1.8.1.5.
0spectul n ,edere se reprezinta prin linii curbe, care
e,identeaza suprafata cusaturii, iar n sectiune
cusatura se reprezinta nnegrita, cu exceptia
desenelor la care se arata forma si dimensiunile
rosturilor' =oate cotele cusaturii sunt trecute pe desen
datele te.nologice fiind specificate la obser,atii sau
n caietul de sarcini'In general reprezentarea detailata
a sudurilor se aplica rar, fiind utilizate mai mult n
publicatii si carti didactice sau de specialitate'

Bc

ac
s
c
B"!.1.8.1. Repre,entarea deta"ata
a mbinarilor sudate'
%. Repre,entarea con&ent"onaa este o repre,entare s"$p")"cata. a care #$%"narea sudata
at0t #n &ederea de sus. c0t s" #n sect"une trans&ersaa. este $arcata pr"ntr(o "n"e $a" su%t"re
sau de aceeas" !ros"$e cu "n""e de contur a desenuu". "nd"c0nd a+a $er"d"onaa a cusatur""
/B"!.1.8.-.5. Cusatura este #nsot"ta de o ser"e de "n"" s" s"$%our". dupa cu$ ur$ea,a:

e&"dent"erea ee$enteor co$ponente se )ace cu "n"" $a" su%t"r" dec0t "n"a de contur a
ansa$%uu". Pentru su%ansa$%u sudat se )ace un at desen de sudare. a care co$ponentee
construct"&e sunt hasurate d")er"t s " cusatur"e sudate se "nd"ca con)or$ s"ste$uu" de
repre,entare con&ent"onaa.
("n"a de "nd"cat"e*
("n"a de re)er"nta*
(s"$%our" de %a,a*
(s"$%our" sup"$entare*
Cotee rostuu"
S"$%our" de %a,a 133
-
8 233
118($"'(III(A1 S"$%our" sup"$entare
(cotee d"$ens"un"or rostuu"*
("nd"cat "" sup"$entare.

Pe desenee de ansa$%u nu se
"nd"ca cusatur"e sudate. Un su%an(
sa$%u sudat se pre,"nta po,"t"onat
s" hasurat ca o s"n!ura p"esa. a care
E91.-.R.-.-<SR11-8<-(21
L"n"a de re)er"nta Ind"cat ""
sup"$entare
L"n"a de "nd"cat "e
B"!.1.8.-. Repre,entarea con&ent"onaa
a mbinarilor sudate'

#''-' 5iniile indicatoare'

a. L"n"a de "nd"cat "e este o "n"e #nc"nata su%t"re /C15. pre&a,uta cu o sa!eata care este
or"entata pe "n"a $er"d"ana a cusatur"" sudate. Daca nu$a" una d"n p"esee de sudat este
preucrata "n"a. de "nd"cat"e #n $od o%"!ator"u &a )" or"entata spre aceasta.
#
%. L"n"a de re)er"nta este de aceeas " !ros"$e cu "n"a de
"nd"cat"e. )""nd trasata or",onta #n
cont"nuarea "n"e" de "nd"cat"e parae cu %a,a desenuu". sau cu
a+a cusatur"". dar se ad$"te s"
po,"t"onarea e" pe &ert"caa. Su% "n"a de re)er"nta /sau
deasupra5 se trasea,a o "n"e #ntrerupta
su%t"re. care $archea,a d"spo,"t"a radac"n"" cusatur"". Daca
radac"na cusatur"" se a)a pe partea
opusa po,"t"e" sa!et"" "n"e" "nd"catoare "n"a #ntrerupta este
trasata su% "n"a de re)er"nta. "ar
daca radac"na este pe aceeas" parte "n"a #ntrerupta se d"spune
pe "n"a cont"nua de re)er"nta.La
cusatur"e s"$etr"ce #n E. -U etc. nu $a" apare "n"a #ntrerupta.
deoarece radac"na se a)a #n
"nter"oru cusatur"" /B"!.1.8.1.5.

B"!.1.8.1. D"spunerea "n""or "nd"catoare a rostur"e #n A s" E.
1.8.1. S"$%our"e rostur"or de sudare.

a. S"$%our"e de %a,a "nd"ca cu a'utoru unor se$ne
con&ent"onae )or$ee rostur"or de
sudare. "nd")erent de procedeu de sudare care se &a ap"ca.
;ros"$ea s"$%our"or este
"dent"ca cu !ros"$ea coteor #nscr"se. "ar #nat"$ea este de /1(
1.85+ $a" $are. Bor$a
s"$%our"or de %a,a este pre,entata #n ta%eu 1.8.1

Ta%.1.8.1. S"$%our"e de %a,a ae #$%"nar"or s" rostur"or de sudare.
Denu$"rea
rostuu"
Aspectu
rostuu"
S"$%ou
de %a,a
Den"u$"rea
rostuu"
Aspectu
rostuu"
S"$%ou
de %a,a

Cu $ar!"n"
ras)r0nte
Punct sudat #n
!aura
Rost #n I
puncte
Sudura #n
Rost #n A
Sudura #n
"n"e
Rost #n H

Sudarea #n cot
cu $ar!"n" ras.
Rost #n U
Sudare pe
suport
Rost #n JA

Co$petare a
radac"na
Rost #n JH
n rost #n!ust
Sudare n J ?
Rost #n JU

I$%"nare "p"ta
pr"n suprapun.
Rost #n cot
"nter"or
I$%"nare "p"ta
o%"!a
Rost #n
$uch"e L"p"re pr"n
%ordurare

%. S"$%our"e sup"$entare sunt atasate ceor de %a,a.
"nd"c0nd )or$a supra)ete" cusatur"".
precu$ s" preucrar"e $ecan"ce uter"oare ap"cate supra)ete"
super"oare sau a radac"n""
cusatur"". Ast)e se "nd"ca daca cusatura tre%u"e sa a"%a
supra)ata pana. con&e+a sau conca&a.
daca preucrarea e" se )ace #n scopu #ndepartarea supra#natar""
cusatur"" p0na a n"&eu
supra)ete" ta%e". daca pr"n preucrare se ur$areste
#ndepartarea nere!uar"tat"or supra)ete"
cusatur"" s" rea",area une" trecer" "ne spre supra)ata $etauu"
de %a,a. precu$ s" #ndepartarea
s" resudarea radac"n"" cusatur"" sudate /Ta%.1.8.-.5.

-
Simbolurile de baza s i suplimentare se pot combina ntre ele,
pentru a indica toate aspectele
de forma pre,azute pentru asigurarea calitatii mbinarilor sudate n
conditiile date de
exploatare'

Ta%.1.8.-. S"$%our"e sup"$entare s" co$%"narea or cu s"$%our"e de %a,a
Supra)ata
pana
Indepartarea supra(
natar"" cusatur""
p0na a n"&eu ta%e"
Supra)ata
con&e+a
Preucrarea cusatur"" pt.
trecere "na s " #ndepartea
nere!uar"tat"or
Supra)ata
conca&a
Preucrarea s" resudarea
radac"n"" cusatur""

1.8.9. Inscr"erea coteor.

5a stnga simbolului de baza se nscriu cotele referitoare la dimensiunile trans,ersale
ale cusaturii sudate (s -grosimea cusaturii&, iar la dreapta lui cele
longitudinale (l -lungimea
cusaturii&' 9imensiunile rostului (b -desc.iderea rostului+ a
-ung.iul rostului+ . -naltimea
radacinii rostului+ 7 -latimea rostului& se trec n spatiul disponibil
deasupra sau dedesubtul
simbolului' 9aca la mbinarile sudate cap la cap cusatura este
complet patrunsa pe toata
grosimea metalului de baza, grosimea s nu se mai trece' 5a
mbinarile sudate n colt interior,
n fata simbolului se nscrie fie cota a -naltimea triung.iul izoscel
nscris n interiorul
cusaturii, fie z 3lungimea catetei orizontale ale triung.iului din
sectiunea trans,ersala a
cusaturii' 9aca cele daoua catete au lungime diferita, z#, z-,
acestea sunt trecuti sub forma de
nmultire z# x z-' 7xemplificari pri,ind nscrierea cotelor
cusaturilor sudate sunt prezentate n
tabelul #''('

Ta%.1.8.1. Inscr"erea coteor #$%"nar"or sudate.

Aspectu cusatur"" Inscr"erea coteor Aspectu cusatur"" Inscr"erea coteor
a

a a a 8
a
%

a
%

z
s

, , 6
s

s ,-
6 + 2
s ,1

d
e
a d n + /e5
d
a n + /e5
e
e d

e e
ee l
a n + /e5
/e5
c n + /e5 a
a e
n +
a
e

1.8.8. Ind"cat "" sup"$entare.

a. Sudarea pe contur se "nd"ca cu un cerc pasat #n punctu de #nt0n"re
a "n"e" de "nd"cat"e cu cea de re)er"nta /de e+e$pu a sudarea &"roeor5.
%. Sudarea a $onta' se $archea,a cu un )an"on desenat #n punctu de
#nt0n"re a "n""or de "nd"cat"e s" de re)er"nta. (
c. Ate "nd"cat"" &or )" trecute dupa "n"a de re)et"nta. #n dreptu ceor doua "n"" #nc"nate:
(#n dreptu "n"e" super"oare se #nscr"u ur$atoaree date:
(c")ra procedeuu" de sudare /SR 21-8(==5*
(a%ater"e "$"ta a d"$ens"un"or cusatur""*
(casa de e+ecut"e a cusatur"" /SR =168(=95*
(po,"t"a de sudare. daca d")era de cea or",ontaa.
(#n dreptu "n"e" "n)er"oare este #nscr"sa ca"tatea eectroduu" sau a $etauu" adaos.
111($"'.(II(A-
E81.- 4 SR 11-8<-(21

d. I$%"nar"e "dent"ce se pre,"nta odata. #n$ut"nd s"$%o",area
une" #$%"nar" cu nu$aru cusatur"or "dent"ce.
Daca sunt $a" $ute #$%"nar" "dent"ce cu un!"$e d")er"ta. se &a
#nscr"e un!"$ea totaa a cusatur"or.

a8 -33 + n
%
s II tot
1.8.6. Notarea &er")"car"or ned"struct"&e

;otarea procedeelor de ,erificari nedistructi,e a mbinarilor sudate se face pe o linie
de referinta asemanatoare cu cea de la nscrierea cusaturilor, care se
traseaza la capatul liniei
de indicatie prelungita' 8rocedeul de ,erificare se simbolizeaza cu
litere mari (=ab'#''!'&, iar
n continuarea simbolului se trece numarul de ,erificari pe
lungimea de ,erificat (n x l&, sau
procenta/ul de cusaturi (de ex' )*& care se ,erifica prin metoda
respecti,a (SR !("--8!&'

=ab'#''!' Simbolizarea
procedeelor de ,erificare'

#''8' 7xemple de utilizare a simbolurilor'

RP n + Ind"cat""
a
%
sup"$entare A ( &",ua /opt"c5* RR( rad"oscop"c*
LP( cu "ch"de penetrante* RI ( pr"n "on",are*
s
Ind"cat""
sup"$entare
RP( cu rad"at"" penetrante* TB( traductor $a!net"c*
PM(cu pu%er" $a!net"ce* EA( e$"s"e acust"ca*
US( cu utrasunete* CT( curent" tur%"onar".
Deta"at Con&et"ona Deta"at Con&et "ona
Deta"at Con&et "ona

sau

sau

sau

%
Cazele fizico-metalurgice
Surse de curent

-.-. SURSELE DE CURENT PENTRU SUDAREA CU
ARC ELECTRIC

-.-.1. Caracter"st"c"e de %a,a ae surseor de curent pentru sudarea cu arc eectr"c

Sursele de curent utilizate pentru alimentarea arcurilor electrice de sudare sunt de
constructie speciala, robusta, care trebuie sa asigure reglarea usoara si mentinerea constanta a
parametrilor curentului de sudare, amorsarea us oara si stabilitatea arcului electric, e,itarea
posibilitatilor de electrocutare etc'
4aracteristicile de baza ale surselor de curnet pentru sudare sunt urmatoarele+
- tensiunea de mers n gol> :) D %-$) ?+
- tensiunea curnetului arcului electric de sudare> :a D -)-! ?+
- intensitatea curentului de sudare> Is D ()-)) 0+
- curnetul maxim de scurtcircuit> Isc D (#,--#,%&Is+
- durata acti,a de sudare (raportul dintre timpul efecti, de sudare si timpul total de
functionare&> 90, care se specifica pentru o anumita ,aloare a intensitatii
curentului de sudare Is ' Recalcularea duratei pentru alte ,alori ai curentului de
sudare se face cu relatia> 90#"90- D Is#"Is-' 9e regula durata acti,a are ,aloarea
de ) 3 #))*+
Caracter"st"ca e+terna a surse" repre,"nta &ar"at"a tens"un"" #n )unct"e de "ntens"tatea
curentului de sudare, :s D f(Is&' Reprezentnd grafic (6ig' -'-'#&, aceasta caracteristica poate
sa aiba trei forme>
U
( caracter"st"ca co%or"toare. a care &aoarea
a tensiunii scade pe masura cresterii intensitatii curentului
de sudare (a&, relatie aplicata la procedeele de sudare cu
electrod n,elit, sau la sudarea GIH, n argon cu electrod
de Molfram+
c
%
Us
( caracer"st"ca r"!"da. a care tens"unea curentuu"
se mentine constanta, independent de ,aloarea intensitatii
curentului de sudare (b&'
( caracters"t"ca urcatoare. a care tens"unea creste
I
Isc
cu cresterea intensitatii curentului de sudare (c&' 0ceste doua
tipuri de caracteristici se aplica cu precadere la procedeele
de sudare n atmosfere protectoare (4O-, 0r&, cu electrod pentru sudare cu arc electric'
B"!.-.-.1. Caracter"st"c"e e+(
terne ae surseor de curent
fuzibil (1IH-10H&'
Sta%""tatea s"ste$uu" sursa(arc repre,"nta reat"a d"ntre caracter"st"ca arcuu"
electric de sudare si caracteristica externa a sursei, intersectia dintre cele doua curbe
caracteristice reprezentnd punctul de functionare a sistemului' 8entru procedeele de sudare
manuale cu arc electric si electrod n,elit, sau cu : (?&
Caracter"st"ca
e+terna a surse"
electrod de Molfram (GIH&, sursa de curent trebuie
sa aiba caracteristica externa cobortoare, pentru
U3
Caracter"st"c"e
arcuu" eectr"c
ca datorita modificarii lungimii arcului, parametrii
curentului de sudare sa se modifice n asa fel nct
efectul termic de ncalzire a arcului sa ramna
constant (6ig' -'-'-'&' 5a cresterea lungimii arcului
dela ,aloarea nominala 5a) la 5a# punctul de lucru
se depleaseaza dela ) la #, tensiunea arcului creste
la :a#, iar intesitatea curentului de sudare scade la
,aloarea Is#, n asa fel nct produsul N D Is':a Dct'
Punctee
de ucru 1
Ua1
3
La1
Ua3
- La3 Ua- La- Isc I /A5 Is3 Is1 Is-
se mentine constant, adica caldura data de arcul
electric se mentine constanta, independent de
lungimea arcului'
B"!. -.-.-. Sta%""rea puncteor de ucru
#n s"ste$u sursa(arc. a d")er"te &aor"
ae un!"$"" arcuu" eectr"c de sudare.
Cazele fizico-metalurgice Surse de curent

Re!area para( U
U
$etr"or curentuu" de
sudare se poate o%t"ne
pe doua ca" /B"!. -.-.1.5:
U3
U31
U3-
U31
a. pr"n sch"$%area ten(
s"un"" de $ers #n !o a
surse" de curent*
Ua Ua
%. pr"n $od")"carea "$(
pedante" c"rcu"tuu" de
a"$entare a arcuu"
eectr"c.
I I
a. %.
Is1 Is- Is1 Is1 Is- Is1
t B"!. -.-.1. Re!area "ntens"ta ii curentului de sudare'

-.-.-. Construct "a surseor de curent pentru
sudare

8entru alimentarea arcului electric de sudare sunt utilizate urmatoarele surse de
curent>
-grupuri electrogene
-con,ertizoare de sudura+
-redresoare de sudura+
-in,ertoare de sudura+
-tranformatoare de sudura'

Motor cu
ardere
"nterna
;enerator
de curent
B"!. -.-.9. Sche$a %oc a unu" !rup eectro!en
a. ;rupu eectro!en se co$pune d"ntr(un $otor cu ardere "nterna cu %en,"na sau $otor"na
si un dinam, generator de curent continuu sau alternati,, de constructie adec,ata
proceselor de sudare cu arc electric s i electrod n,elit (6ig' -'-'%'&' 0ceste grupuri se
folosesc numai pe santier sau n locurile unde nu este retea de alimentare electrica'
%. Con&ert",oru de sudare are
o constructie asemnanatoare cu
grupurile electrogene, numai ca
n loc de motor cu ardere interna
pentru antrenarea dinamului se
foloseste un motor electric trifazat
cu pornire stea-triung.i (6ig' -'-''&'
In ultimul timp con,ertizoare nu mai sunt utilizate n practica din cauza greutatii proprii
mari, consumului mare de cupru pentru infas urarile statorului si a rotorului, randament
scazut, pierderi mari de energie la mers n gol, uzura si zgomot mare n functionare'
R
S
T
Motor
eectr"c
tr")a,at
;enerator
de curent
B"!. -.-.8. Sche$a %oc a unu" con&ert",or.
c. Redresoru de sudura se co$pune d"ntr(un trans)or$ator tr")a,"c de construct"e ro%usta
si un grup de 2 diode redresoare
de Si (6ig' -'-'2'&' 8entru reglarea
parametrilor curentului de sudare
se foloseste o comanda electronica
care actioneaza asupra celor trei
tiristoare redresoare' In circuitul
negati, este nseriat un drosel
pentru uniformizarea curentului
redresat'
e Dros
R
S
=
Trans)or$ator
tr")a,"c
;rupa redresoare
de d"ode de S"
Co$anda
eectron"ca d. In&ertoru este cea $a" $oderna
sursa de curent pentru sudare, a,nd
un consum redus de materiale, randa-
ment ridicat, o mare stabilitate si
reglarea parametrilor curentuluide sudare prin calculator etc' (6ig' -'-'!'&' B"!. -.-.6. Sche$a unu" redresor de sudura.

Drose
R
S
T
Redresor Redresor
secundar
Trans)or(
$ator I.B
In&ertor de
)rec&en
r"$ar p ta
Cda. eectron"ca. !enerator de I.B. -3(83OC,
B"!. -.-.=. Sche$a de pr"nc"p"u a unu" "n&ertor de sudura.

4urentul trifazat preluat de la retea este redresat si alimentat ntr-un sc.imbator
de frec,enta cu tranzistoare de putere, comandat de un sistem electronic cu circuit
integrat, care supra,eg.eaza mentinerea parametrilor curentului de sudare s i permite
reglarea acestora pe baza de comanda program' 4urentul de frec,enta ridicata de -)-)
OAz este transformat cu a/utorul unui transformator cu miez de ferita, redresat si apoi
filtrat, pentru alimentarea arcului electric de sudare'
e. Trans)or$atoru de sudura are o construct"e reat"& s"$pa s" ro%usta. )""nd )or$at d"n
transformatorul propriuzis, un drosel de defaza/ s i dispoziti,ul de reglare a parametrilor
curentului de sudare (6ig' -'-'8'&' Reglarea curentului de sudare poate fi realizata prin
diferite metode>
a' prin sc.imbarea numarului de spire din nfasurarea primara+
b' prin modificarea intrefierului s untului magnetic cu a/utorul unui miez de fier mobil+
c' cu a/utorul unei bobine de ractie tip drosel
legat n serie cu infasurarea secundara+
d' cu a/utorul unui transductor alimentat cu un
curent continu redresat'

PUp PUs
PUp PUs
%.
a.
PUp PUs
PUs
PUp
c. d.
B"!. -.-.2. Sche$a unor trans)or$atoare de sudura /a. cu pr",e #n #n)as u(
rare pr"$ara* %. cu $"e, $o%"* c. cu %o%"na de react"e* d. cu transductor5.

a. %. c. d.
B"!. -.-.7. Aspectu unor surse de curent pentru sudare cu arc eectr"c
/a. con&ert",or. %. trans)or$ator. c. redresor. d. "n&ertor5.

?edera generala a unor surse de curent pentru sudare cu arc electric de putere
apropiata sunt prezentate n figura -'-'$' 0stfel se poate obser,a ca numai in,ertorul are
dimensiunile de gabarit mai mici fata de celalalte surse' 5a toate tipurile de surse parametrii
de sudare (n special intensitatea curentului& pot fi reglati relati, usor, numai n cazul
in,ertoarelor regimul de sudare (intensitatea si tensiunea curentului& poate fi programat, iar
,alorile se mentin constante independent de tensiunea de alimentare de la retea (E -)*&, sau
poate ,aria n functie de program'
In tabelul -'-'#' se face o comparatie dintre principalele caracteristici ale surselor de
curent' 9in aceste date rezulta ca cei mai a,anta/os i sunt transformatorii de sudura, care au o
constrctie simpla, ieftina si robusta si in,ertorii de sudura au un consum mai redus de energie
si pot fi conectati n sisteme computerizate, robotizate, automatizate'

Ta%eu -.-.1. Co$parat"e d"ntre caracter"st"c"e ceor $a" ut"",ate surse de curent de sudare
Caracter"sr"ca ;enerator rotat"& Trans)or$ator Redresor In&ertor
Pretu surse" $are redus $are $ed"u
Costu "ntret"ner"" $are redus $ed"u redus
Durata de &"ata $ed"e $are $ed"e $are
Sens"%""tate a
suprasarc"na
redusa redusa mare medie
=ipuri de electrozi toate bazice nu toate toate
9e,ierea arcului mare redusa medie redusa
8oluare sonica mare redusa medie redusa
Randamentul (*& ),%-),! ),!-),$ ),2-),8 ),8-),$
6actorul de putere ),!-),$ ),(-),2 ),2-),8 ),8-),$
4onsum de energie
mers n gol (OG&
#,- ),%-# ),(-),8 ),#-),%

Hreutatea (Og& %))-2)) -))-()) 8)--)) ()-$)
Cazele fizico-metalurgice Surse de caldura

PARTEA II
BANELE BINICO(METALUR;ICE ALE SUDARII METALELOR

-.1. SURSELE DE CALDURA PENTRU
SUDARE.

-.1.1. Arcu eectr"c de sudare.

Arcu eectr"c este o descarcare eectr"ca. pr"ntr(o cooana de !a, "on",at s"
incandescent, a unui flux de electroni liberi, care se deplaseaza de la electrodul cu polaritate
negati,a (catod& spre cel cu polaritate poziti,a (anod&, sub influanta cmpului electrostatic
format ntre electrozii legati la bornele unei surse de curent (6ig'-'#'#'&'

Ter$oe$"s"a de eectron" este )eno$enu )","c care
deter$"na pecarea de pe supra)ata catoduu" "ncan(
descent a )u+uu" de eectron".
Catod
Pata
catod"ca
Pata anod"ca re,uta dator"ta %o$%ardar"" supra)ete"
anoduu" de c0tre )u+u de eectron". a&0nd &"te,a
$are. pe care o #nca,es te a te$peratur" r"d"cate
/9333(8333 K5 s" #n ad0nc"$e $are.
/M5
Eectron"
1333(9333K
Is /A5
Ua /A5
Cooana
La
arcuu"
Pata catod"ca este ,ona "ncandescenta d"n capatu
catoduu". care se #nca,este $a" put"n /1333(9333 K5.
deoarece se )or$ea,a #n ur$a %o$%ardar"" cu "on"" de
!a, )or$at" #n cooana arcuu". a&0nd ast)e &"te,a $a"
$"ca.
A&0nd #n &edere acest )eno$en. poar"tatea po,"t"&a
Pata
anod"ca
Ion" de !a,
P
( &
9333(8333K
Anod
B"!.-.1.1. Ee$entee arcuu" eectr"c.

de regula se leaga la acel electrod care n procesul de sudare trebuie ncalzit mai puternic' 4a
urmare, piesa de sudat a,nd masa mare, trebuie legata la polul poziti, al sursei de curent de
sudare, asigurnd astfel o mai buna ncalzire si patrundere a cusaturii, ,orbind n acest caz de
sudare cu poar"tate d"recta. In anu$"te ca,ur" #nsa. pou po,"t"& este e!at a eectrodu de
sudare. pentru a( top" $a" "ntens s" rap"d. &or%"nd de sudare cu poar"tate #n&ersa /de
e+e$pu a sudarea cu eectrod cu #n&e"s %a,"c. sau a sudarea se$"auto$ata cu eectrod
)u,"%"5. Ca ur$are. curentuu" eectr"c se s"$%o",area #n )eu ur$ator:
(a poar"tate d"recta: c.c.( . (a poar"tatea #n&ersa: c.c.M.
( #n ca,u arcuu" eectr"c de curent aternat"&: c.a. .
A$orsarea arcuu" eectr"c de sudare de o%"ce" se rea",ea,a pr"n scurtc"rcu"tare.
lo,ind scurt cu electrodul suprafata metalului de baza' 9atorita rezistentei de contact, capatul
electrodului se ncinge, asigurnd termoemisia de electroni necesar formarii arcului electric'
n unele cazuri nsa, cnd nu este permisa scurtcircuitarea (de exemplu la sudarea cu electrod
de Molfram care se mpurifica si se consuma mai rapid&, amorsarea se realizeaza cu a/utorul
curentului de nalta frec,enta (#-- 1Az+ -#) O?&, care strapunge spatiul si preionizeaza
atmosfera dintre electrozi, n ,ederea formarii arcului electric'
Para$etr"" pr"nc"pa" a" curentuu" de sudare sunt ur$ator"":
:a 3 tensiunea curentului arcului de sudare, n timpul stabilirii arcului electric (?&+
Is - intensitatea curentului de sudare n timpul sudarii (0&+
5a 3 lungimea arcului electric de sudare, ca distanta dintre capetele electrozilor (m&'
Caracter"st"ca arcuu" repre,"nta reat"a $ate$at"ca sau !ra)"ca d"ntre ce" tre"
parametrii de sudare> :a D f (Is,5a&' 8entru sudarea cu arc electric cu electrod n,elit
caracteristica arcului are urmatoarea forma empirica> 5 ' c
5a sudarea otelurilor carbon a D ##+ iar c D ))'
In general Is D ()-)) 0+ :a D -%-% ?+ 5a D (-2 mm' a &+ ? ( a :D (-'#'#'& a M I

s
9ensitatea de energie transmisa de arcul electric de su-
dare este de #)% 3 #) G"cm-' #

Ua
/A5

Reprezentarea grafica a car acteristicii
Caracter"st"ca
arcului electric de sudare este prezentata n
figura -'#'-' 5a sudarea manuala cu arc electric
co%or0toare
urcatoare r"!"da
si electrod n,elit, sau electrod de Molfram unde
La1
se lucreaza cu densitati mai mici de curent (#)-
) 0"mm-&, caracteristica este cobortoara' 5a
sudarea semiautomata cu arc electric si elec-
trod fuzibil n atmosfere protectoare, unde
densitatea de curent este mare (#))--))
0"mm-&, apare o caracteristica rigida sau c.iar
urcatoare'
La-
La1

Is /A5

7fectul termic de ncalzire a arcului electric N (L"s& rezulta din legea lui Loule-5enz
din produsul intensitatii curentului de sudare si tensiunea arcului electric, unde este
randamentul ncalzirii' (-'#'-'&
'
B"!.-.1.-. Caracter"st"ca arcuu" eectr"c
de sudare /La1QLa-QLa15.
R# G Is . Ua . # *
Top"rea eectroduu" este deter$"nata de randa$entu de #nca,"re a eectroduu"
( e&, ca partea de caldura li,rata de arcul electric ctre electrod' 4antitatea de caldura necesara
topirii electrodului este asigurata de arcul electric, conform relatiei>
-
p
d '
* ' : ' I i ' ' ' ? N D D
(-'#'('&
e a s ' top e e
%
unde> Ne 3 caldura necesara topirii electrodului de sudare (L"s&+
Ae ( &"te,a de a&ans a eectroduu" /$$<s5*
de4 d"a$etru s0r$e" $eta"ce d"n eectrod /$$5*
( !reutatea spec")"ca a $etauu" eectroduu" /!<$$15*
"top. 4 entap"a de top"re a $etauu" eectroduu" /S<!5.
Se de)"nesc ur$ator"" coe)"c"ent" de top"re a eectroduu" de sudare cu arc eectr"c:
Product"&"tatea de top"re a eectroduu":
-
e
: ' I ' p
e a s
' ? g D D * /!<s5 /-.1.9.5
9
d
e " e
. top
Coe)"c"entu de top"re a eectroduu":
* g g
a (g"0s& sau + 1633 a (g"0.& (-'#''&
t G t G
s
e
s
e
I I
A"te,a de top"re a eectroduu" re,uta d"n reat""e -.1.1. s" -.1.9.
I ' ' %a
s t (
13 D (m".& (-'#'2'& + A -
t
e
p ' d '
e
Trecerea $etauu" adaos de a eectrodu )u,"%" a %a"a de sudura are oc su%
forma de picaturi fine de metal topit, a,nd temperatura ridicata (-)))---)))4&' 6azele
procesului sunt urmatoarele> a' topirea capatului electrodului+ b' desprinderea topiturii prin
strangularea zonei de metal din apropierea electrodului+ c' deplasarea picaturilor de metal
adaos spre metalul de baza (6ig'-'#'('&'

e.
Strangularea se produce datorita fortelor
electromagnetice, iar trecerea spre metalul
de baza are loc nu numai pe baza fortelor de
gra,itatie, dar si a fortelor de atractie
electrostatice si de atractie de masa' 9e
asmenea s-a constatat ca are loc formarea
explozi,a de 4O- n metalul topit, care
poate determina desprinderea picaturilor si
proiectarea lor spre baia de sudare (d', e'&'
c. d. %.
a.
CO-
B"!.-.1.1. Trecerea p"catur"or de $eta adaos
top"t pr"n arcu eectr"c de sudare. -

In figura -'#'%' este ilustrata picatura de
metal adaos topit, care trece prin arcul electric de
sudare spre baia de sudura' 9e asemenea poate fi
obser,ata topirea si fenomenul de strangulare a
metalului topit de la capatului electrodului' 5a
trecerea picaturilor de metal adaos topit, fortele
gra,itationale sunt n,inse de cele electrostatice s i
de masa, ceea ce explica posibilitatea sudarii n
pozitia de peste cap, cnd metalul adaos topit
trece de la electrod spre baia de sudura pe
,erticala, de /os n sus' 8entru o calitate
superioara a cusaturii sudate, metalul adaos topit
trebuie sa fie pul,erizat sub forma de picaturi ct
mai fine'
B"!.-.1.9. Arcu eectr"c de sudare cu
p"catura de $eta adaos top"t.
De&"erea arcuu" de sudare este un )eno$en nedor"t. deoarece reduce patrunderea
n metalul de baza a procesului de sudare' 9e,ierea apare n urma actiunii cmpului
electromagnetic format att n electrod ct si n piesa de sudat la trecerea curentului electric de
sudare, asupra arcului electric care se comporta ca un conductor flexibil si se abate de la
prelungirea axei srmei electrod, ncalzind metalul de baza alatur i de zona de sudare,
picaturile de metal adaos topit depunndu-se astfel pe suprafetele reci ale pieselor de mbinat'

6enomenul apare mai pronuntat la capetele
mbinarilor sudate, precum si la sudarea
muc.iilor rosturilor tesite' 9aca metalul de
baza este feromeganetic (6e,;i,4o&, arcul
de,iaza spre interiorul piesei, iar la sudarea
metalelor paramagnetice (0l,4u& de,ierea se
produce n afara piesei (6ig'-'#''&'
8entru reducerea efectului negati, al de,ierii
arcului electric de sudare se recomanda
aplicarea urmatoarelor masuri>
-sudarea cu arc ct mai scurt (5aQmm&+ 6ig'-'#'' 9e,ierea arcului electric de sudare'
-utilizarea electrozilor cu n,elis gros+
-nclinarea electrodului n sens opus de,ierii+
Eectrodu
de sudare
Be.N".Co c.c(
A.Cu
Metau
de %a,a
C0$pu
eectro$a!net"c
U
I
Usur
-sudarea cu curent alternati, (%)) Az&+
-aplicarea de contacte mobile la piesa etc'

U"
Uarc Isud

Arcu eectr"c de curent aternat"& arde
intermitent, deoarece tensiunea sursei (:sursa &,
,ariaza sinusoidal, iar cnd scade sub tensiunea de
ionizare (:i& a atmosferei dintre electrozi, arcul se
stnge si curnetul de sudare (Isud& este nul
(6ig'-'#'2'a'&' In timpul pauzelor baia de sudura se
raceste, iar reamorsarea arcului de,ine foarte
dificila, ceea are ca efect scaderea stabilitatii
procesului de sudare' 8entru mbunatatirea
stabilitatii arcului electric de sudare n curent
alternati,, se face un defaza/ ntre tensiunea sursei s i
tensiunea arcului de sudare (6ig'-'#'2'b'&' In acest
caz curentul de sudare ,ariaza continuu, iar arcul
electric arde fara pauze' 9efaza/ul cos f poate fi
calculat cu a/utorul urmatoarei relatii>
t"$p
(U"
a.
arc pau,a
U
I
Usur
U"
Uarc Isud
t"$p (U" b
B"!.-.1.6. Aar"at"a tens"un"" arcuu" s"
a curentuu" de sudare aternat"& )ara
/a.5 s" cu de)a,a' de curent /%.5. : p arc ( * , ) % , ) ' cos D D : - - sursa (

-.1.-. Pas$a ter$"ca

Pas$a ter$"ca este o stare d"soc"ata. "on",ata. "ncascendenta s" su% pres"une a
gazelor' In stare de plasma pot fi aduse toate gazele (.eliu, .idrogen, azot, bioxid de carbon,
aer etc'&, nsa cel mai frec,ent este utilizata plasma de argon' In principiu, gazul plasmagen
se ionizeaza prin trecerea lui printr-un arc electric, care n urma comprimarii la trecerea printr-
un a/uta/ de strangulare, se ncalzeste la temperatura de #)')))-()'))) K'
8lasma de sudare se realizeaza n generatoare de plasma, formate dintr-un electrod
de Molfram legat la polul negati, al sursei de curent si un a/uta/ de cupru, care ser,este la
formarea arcului electric de ionizare si strangularea gazului plasmagen n ,ederea obtinerii
/etului de plasma (6ig' -'#'!'&' 0tt electrodul de

Molfram, ct s i a/uta/ul de cupru sunt racite cu
apa prin circuite interioare' Hazul plasmagen
(argonul& este ntrodus n spatiul dintre
electrodul de G si partea cilindrica a a/uta/ului
de 4u si trece prin arcul electric format ntre
,rful conic al electrodului de G si partea
conica a a/uta/ului de 4u' Letul de plasma care
iese din a/uta/ul generatorului de plasma poate
a,ea lungime diferita (-#) mm&, n functie de
parametrii de lucru' Se deosebesc trei ,ariante
ale plasmei termice de sudare>
-/et de plasma, cnd sursa de curent este legata
ntre electrodul de G si a/uta/ul de 4u+
-arc de plasma, cnd polul poziti, al sursei
este legat la piesa metalica, astfel nct prin
plasma termica trece si un fluxul de electroni al
curentului electric, mbunatatind mult eficienta
termica a procesului+
-plasma combinata, dintre cele doua ,ariante'
Eectrod de :
;a,
pas$a(
!en
Rac"re
cu apa
Set de
pas$a
Arc
eectr"c
Rac"re
cu apa
A'uta' de Cu
Arc de
pas$a
-3333K
18333K
13333K
8333K
B"!.-.1.=. Sche$a !eneratoruu" de pas$a.
A$orsarea procesuu" de )or$are a pas$e" se rea",ea,a cu a'utoru curent"or de
nalta frec,enta, de #- 1Az suprapuse peste curentul electric de alimentare a plasmei, atfel
ca ntre electrozii generatorului de plasma apare o descarcare electrica prin scntei care
preionizeaza gazul plasmagen si porneste arcul electric de formare a plasmei' Letul de plasma
se caracterizeaza nu numai prin temperatura ridicata, dar si printr-o concentrare mare a
energiei, care poate a/unge la #)-#)2 G"cm-'

Hazele plasmagene n functie de
OS
c$1 temperatura disociaza s i apoi se ionizeaza,
absorbnd o mare cantitate de caldura de la
arcul electric de amorsare (6ig'-'#'8'&' Hazele
monoatomice au tensiune de ionizare ridicata
-.8
-
1.8
(0rD#,8?, AeD-%,2?& , iar gazele biatomice
au tensiune de ionizare mai mici (;-D#(,2?,
A-D#%,2?&' n contact cu piesele metalice
gazele ionizate se recombina, cedeaza caldura
absorbita, contribuind substantial la ncalzirea
acestora>
1
3.8
3 - 9 6 2 13 1- 19 16 .131 T /K5
Ar ArM M e(*
Ce CeM M e(*
N- -N -NMM -e(*
C- -C -CMM -e(*
B"!.-.1.2. Aar"at"a entap"e" unor !a,e
pas$a!ene #n )unct"e de te$peratura pe
parcusu d"soc"er"" s" "on",ar"". %

7fectul termic de ncalzire a plasmei se
determina din parametrii curentului
electric de alimentare, tinnd cont de
randamentul de ncalzire a /etului de
plasma ( p&>

Np D Ip ' :p ' p + (L"s& (-'#'8'&

In functie de intensitatea curentului
electric (Ip& efectul termic de ncalzire al
/etului de plasma creste exponential, n
timp ce randamentul ( p& ,ariaza liniar
(6ig'-'#'$'&' =ensiunea (:p D %--)) ?&
influenteaza mai mult stabilitatea
plasmei, iar debitul de gaz plasmagen s i
diametrul a/uta/ului generatorului de
plasma reduc randamentul si efectul
termic al plasmei'
/T5

63

93

-3

3
p
Rp
/OS<s5 p
#

#)

Rp
3 133 -33 133 933 833 Ip /A5
B"!.-.1.7. Aar"at"a e)ectuu" ter$"c /Rp5 s" a
randa$entuu" pas$e" #n )unt"e de "ntes"tatea
curentuu" eectr"c de a"$entare a pas$e" /Ip5.

-.1.1. Basc"cu de eectron"

6ascicolul de electroni este un flux de electroni de mare intensitate, generat n ,id
prin termoemisie de electroni de catre un filament de Molfram s i accelerat de un cmp
electrostatic de nalta tensiune' 7fectul termic de ncalzire si topire se datoreste frnarii n
metalul de sudat a fluxului de electroni de mare ,iteza, care poate a/unge la ,aloarea de
#!'))) Om"s, n functie de tensiunea de accelerare, conform relatiei (-'#'$&'
e -
+ : A e
e G /-.1.7.5
m
Catod
e
U) "
de :

In coloana tunului de electroni trebuie sa fie un ,id de #)-%-#)- 18a, pentru a nu
:nde> e 3 sarcina electronului+me 3 masa electronului+
iar :e 3 tensiunea de accelerare a electronilor'
Ue
Anod
9ispoziti,ul de generare a fascicolului de
electroni se numeste tun de electroni (6ig'-'#'#)'&'
:n catod de G n forma de filament este ncalzit cu un
curent de -#- ? si (-#) 0, n ,ederea asigurarii
termoemisiei de electroni de mare intensitate'
6ascicolul de electroni se formeaza datorita cmpului
electrostatic al anodului sub forma cilindrica (cilindru
Ge.nelt& legat la polul poziti, al unei surse de curent
continuu de nalta tensiune de :e D --)) O?,
Bo%"na
de )oca(
",are
Po$pa
de &"d
pr"n
d")u,"e
Bo%"na
de de)(
e+"e
Basc"cou
de eectron"
Po$pa
rotat"&a
de &"d
intensitatea curentului fiind de Ie D )-)) m0'
8uterea electrica consumata este de (--) OG, iar
fluxul de energie a /etului de electroni poate a/unge la
B"!.-.1.13. Sche$a de pr"nc"p"u a
tunuu" de eectron".
132 :<c$-.
influenta negati, fascicolul de electroni de ctre atomii gazelor din aer' ?idul este obtinut cu
a/utorul unui sistem de ,idare compus dintr-o pompa rotati,a de ,id preliminar (#)-- 18a& si
o pompa de difuzie de ,id nalt' In coloana tunului se mai afla o bobina electromagnetica de
focalizare si o bobina de deflexie alimentate cu curent continuu de E 8) ?, pentru reducerea
diametrului si diri/area catre obiectul ncalzirii a fascicolului de electroni, a carui diametru
poate fi de --) Rm' In camera de sudare ,idul nu trebuie sa fie mai mare de #)---#)-( 18a'

-'#'%' 6lacara de sudare

6lacara de sudare se formeaza prin arderea unui gaz combustibil n amestec cu
oxigen pur' 8roprietatile de ardere a unor gaze combustibile cu oxigenul sunt date n tabelul
-'#'#' 0stfel rezulta ca cea mai mare temperatura si densitatea maxima de energie transmisa
se obtine n cazul flacarii oxi-acetilenice, care este folosit n primul rnd pentru sudarea prin
topire a metalelor si alia/elor' 8entru taiere, lipire si n alte scopuri se mai folosesc s i alte
flacari oxi-gaz'

Ta%.-.1.1. Caracter"st"c"e ter$"ce ae unor !a,e co$%ust"%"e #n a$estec cu o+"!en pur
;a,u
co$(
%ust"%"
6ormula
c.imica
5imite de
explozie
(*&
Hreutatea
specifica
(Og"m(&
4oef'de
amestec
cu )- B
=emp'de
aprindere
()4&
=emp'de
ardere
()4&
8uterea
calorica
(OL"m(&
0cetilena 4-A- #,#!- #,#-#,- ()) (-)) #!#% -,8-$(
1etan 4A% ),8 #,8 %) -))) (2% 2,-(
8ropan 4(A8 #,8( %,( %$) #$) $-2! (-%
Aidrogen A- ),)$ #, %) -#)) #)!$ %,-$

Bacara o+"(acet"en"ca re,uta pr"n

da I II III
aprinderea amestecului de gaze la iesirea din
a/uta/ul arzatorului (6ig'-'#'##'&' In sectiunea
longitudinala flacara prezinta trei zone
distincte>
C-C-
M O-
t /3C5
t$a+G1-333C
I 4 ,ona de a$estec. unde !a,ee se a$esteca
si se prencalzesc la temperatura de aprindere+
II 4 ,ona de ardere pr"$ara. unde are oc
arderea pr"$ara a a$estecuu" o+"(acet"en"c:
C-C- M O- G -CO M C- *
Aceasta ,ona poate )" usor o%ser&ata. a&0nd
)or$a unu" con de cuoare a%astra. Nona
pre,"nta pentru procesee de sudare "$portanta
deose%"ta. deoarece a &0r)u u" se o%t"ne te$(
peratura $a+"$a s" !a,ee re,utate au o
co$po,"t"e reducatoara:
61TCOM--TC-M1=TC*
III 4 ,ona de ardere secundara. #n care se
tapr
D"stanta /$$5
8(18
B"!.-.1.11. Nonee )acar"" o+"(acet"en"ce s"
&ar"at"a te$peratur"" de aun!u )acar"".

termina arderea completa a gazelor formate, aspirnd n acest scop oxigenul din aerul
ncon/urator> -4O P A- P #,O- D -4O- P A-O+

8entru caracterizarea flacarilor oxi-acetilenice se
a.
foloseste notiunea de coeficient de amestec> B D So"Sac+
ca raportul dintre debitul de oxigen So si debitul de
acetilena din amestec Sac' In functie de ,aloarea
coeficientului de amestec se deosebesc trei tipuri de flacari
(6ig'-'#'#-'&>
-flacara neutra, cu BD#,#-#,-+ la care temperatura este
maxima s i gazele din zona II sunt reducatoare, fiind
utilizata la sudarea tuturor tipurilor de oteluri si a cuprului+
-flacara carburanta, cu BD),!-#,)+ cu exces de acetilena,
utilizata la sudarea fontelor, aluminiului si a plumbului+
-flacara oxidanta, cu BD#,--#,+ aplicata la sudarea
alamei si a bronzurilor'
%.
c.
B"!.-.1.1-. Aspectu )acar"" neutre
/a5. car%urante /%5 s" o+"dante /c5. 2

E)ectu de #nca,"re a )acar""
#
/T5
R# 16
/OS<s5

1-

2

9

oxi-acetilenice poate fi calculat din
puterea calorica a acetilenei, debitul de
acetilena (Sa 3 l".& si randamentul de
ncalzire ( & care scade substantial cu
marimea flacarii (6ig'-'#'#('&'

=8

83

-8

R#

#
81=19
* ' S ' 1= , 19 S N D D /S<s5
" i i i i
1633

8ractic efectul de ncalzire a flacarii nu
creste liniar cu debitul de acetilena din
cauza pierderilor de caldura si a arderii
incomplete a flacarii la debite mari de
gaze'
3
3 833 1333 1833 -333
9ebitul de acetilena (l".&
B"!.-.1.11. Aar"at"a e)ectuu" ter$"c de #nca(
,"re s" a randa$entuu" )acar"" o+"(acet"en"ce.
-.1.8. Basc"cou de aser.

5aserul (5ig.t 0mplification bT Stimulated 7mission of Radiation& este un fascicol
luminos coerent, monocromatic, de mare intensitate, care poate fi focalizat pe suprafata
materialelor la diametre de --#) Rm, realiznd o densitate foarte mare de energie, de #)8 3
#)$ G"cm-' 9atorita absorbtiei fascicolului de lumina, suptafata materialelor poate sa se
ncalzeasca c.iar pna la )))) K' 8roducerea fascicolului de laser are la baza emisia
stimulata a atomilor de gaze sau de anumite substante solide, putnd lucra n regim continuu
sau intermitent'
In te.nica sudarii metalelor cel mai frec,ent sunt utilizate generatoare de laser cu
mediu solid (6ig'-'#'#%'a'&, sau' mediu gazos (6ig'-'#'#%'b'&'

5aserul cu cristal solid functioneaza
pe baza de pompa/ optic, cu a/utorul unei
lampi fulger dispus eliptic n /urul cristalului
care este de rubin (0l-O(&, dopat cu ioni
tri,alenti de crom ( 4rP(&' 0stfel se produce o
radiatie laser n regim de impulsuri, cu
lungimea de unda de ),2$ R m si putere de #))
mG'
O!"nda
se$"trans(
parenta
Cr"sta aser O!"nda
a.
Basc"cu
de aser
La$pa
)u!er
C
Rac"re
5aserii cu F0H>;d au deasemenea
mediu acti, solid, format din granat de Ttriu si
aluminiu dopat cu niodim, li,rnd radiatii
laser de #,)2 Rm n regim continuu sau cu
impulsuri, la puteri de ),--# OG ' Racirea
cristalelor se face cu aer sau apa'
Sursa de curent )u!er
O!"nda
se$"trans(
parenta
O!"nda
CO-MN-MCe
%.
Tu% de descarcare
5aserii cu gaz produc radiatiile ntr-
Basc"cu
de aser
un tub de descarcare, de sticla, ,idat s i umplut
cu un amestec de 4O-P;-PAe, pe baza
ciocniri elec-tronice n urma descarcarii dintre
doi electrozi a unui curent de nalta tensiune'
Radiatiile laser au lungimea de unda de #),2
Rm, puterea li,rata putnd a/unge la #--) OG,
n regim continuu, sau de impulsuri de ),- #)
ms'
Eectrod
A"dare Sursa de curent de
#nata tens"une
B"!.-.1.19. Sche$ee !eneratoareor de
aser cu cr"sta so"d /a.5 s" !a,e CO- /%.5 !
Sudarea prin topire Sudarea cu electrod n,elit

PARTEA III
SUDAREA PRIN TOPIRE A METALELOR

1.1. SUDAREA CU ARC ELECTRIC SI ELECT ROD
INAELIT.

1.1.1. Pr"nc"p"u sudar"".

Sudarea cu electrod n,elit este un procedeu manual de sudare, la care arcul electric
alimentat de la o sursa de curent de constructie speciala se formeaza dintre un electrod metalic
tip ,ergea acoperita cu un n,elis nemetalic si metalul de baza, piesa de sudat (6ig' ('#'#'&'
8rin topirea ,ergelei metalice si a marginilor rostului metalului de baza se formeaza baia de
sudare, care prin solidificare rezulta cusatura sudata' In,elisul electrodului de asemenea se
topeste n procesul de sudare, a,nd mai multe roluri>
-metalurgic, de reducere, rafinare
Eectrodu
si aliere a baii de sudare+
-protector, de eliminare a aerului
din zona de sudare+
-termic, de reducere a pierderilor
de caldura s i a ,itezei de racire a
cusaturii formate+
-electric, de stabilizare a arcului
electric+
-izolare electrica fata de mediul
ncon/urator'

#n&e"t
cc(
Arcu
eectr"c
ccM
Stratu
de ,!ura
ca
Ba"a de
sudura
Cusatura
sudata
Metau
de %a,a
B"!. 1.1.1. Sche$a de pr"nc"p"u a sudar"" cu
arc electric si electrod n,elit'
Sudarea cu electrod n,elit ncepe cu amorsarea arcului, care se realizeaza prin scurt-
circuitarea capatului electrodului cu suprafata metalului de baza s i tragerea arcului electric,
apoi se urmares te formarea baii de sudare prin miscarea de apropiere a electrodului cu ,iteza
de a,ans ?e, care corespunde ,itezei de topire a acestuia' In continuare se desfasoara sudarea
cusaturii prin a,ansul baii de sudare de alungul mbinarii cu ,iteza de sudare ?s, asigurnd o
buna topire a suprafetelor rostului de sudare' 7lectrodul n timpul sudarii se nclina n directia
de sudare, pentru ca zgura topita sa fie refulata n spatele baii de sudare, e,itnd astfel
formarea n cusatura a unor incluziuni de zgura' 0rcul electric se mentine ct mai scurt ((-
mm&, pentru e,itarea patrunderii aerului n zona de sudare si e,itarea fenomenului de de,iere
a arcului electric' In cazul sudarii tablelor mai groase, cu rosturi tesite sau prelucrate n ?, F,
: etc' capatul electrodului mai executa si o mis care trans,ersala n zig-zag pentru o mai buna
topire a marginilor rostului' In toate cazurile trebuie a,ut gri/a, ca dimensiunile baii de sudura,
n special latimea ei, sa se pastreze constante pentru a obtine o cusatura uniforma pe toata
lungimea mbinarii sudate'
A&anate'ee $etode": Desa&anta'ee sunt:
- utila/ul relati, simplu si ieftin+ - producti,itatea scazuta,
- materiale usor accesibile+ - formarea de zgura care trebuie ndepartat+
- calitatea buna a cusaturii' - calitatea depinde de calificarea sudorului,
- poluare mare cu fum si gaze noci,e'
Ap"cat"" "ndustr"ae: sudarea oteur"or car%on. sa% a"ate. a"ate sau #nat a"ate. oteur"
"no+"da%"e. re)ractare etc. cu !ros"$ea de 1(63 $$. pentru rea",area de cusatur" scurte. de
)or$a co$p"cata. #n ocur" !reu acces"%"e. #n d")er"te po,"t"" de sudare. Ut"",0nd eectro,"
adec&at" se rea",ea,a #$%"nar" s" construct"" sudate d"n cupru. aa$e. %ron,ur". au$"n"u.
a"a'e AMn. AM! etc. De ase$enea sudarea cu eectrod #n&e"t se ut"",ea,a a sudarea
p"eseor de )onta. ucrar" de reparat"". re$ed"er". sudarea de #ncarcare. pacare. Se sudea,a
produse un"cate. construct"" )a%r"cate #n ser"e $"ca. sau $ed"e. de d"$ens"un" $"c" s " $ed"".

1.1.-. Ut"a'u sudar"".

:tila/ul de sudare este
Eectrodu
Ceste porteectrod
Is
cel mai ieftin si relati, simplu
(6ig' ('#'-'&, componentul de
baza fiind sursa de curent care
a fost tratata n capitolul -'-'
0lte elemente auxiliare sunt>
#n&e"t
A
Sursa
de
curent
de
sudare
R
Ae
S
A
Metau
de %a,a As
Ua
=
- clestele port electrod+
- clema de contact+
- cablurile electrice+
- ec.ipamente de protectie+
- scule si dispoziti,e'
Ce$a de
contact
Pa$0ntare
B"!. 1.1.-. Sche$a de pr"nc"p"u a ut"a'uu"
sudrar"" cu arc eectr"c s" eectrod #n&e"t.
Cestee port eectrod tre%u"e sa as"!ure o %una pr"ndere s" )"+are a eectroduu" de sudare.
conducerea a &er!eaua $eta"ca a curentuu" de sudare. as"!urarea unu" contact %un a
eectrod s " ",oarea $0neruu" )ata de personau de ucru. In )"!ura 1.1.1. sunt pre,entate
c0te&a &ar"ante construct"&e ae cesteor port eectrod.
Ca%ur"e eectr"ce sunt )e+"%"e. con)ect"onate d"n "$pet"tur" de )"re su%t"r" de cupru. cu
d"a$etru de =. 7 sau 1- $$. a&0nd sect"unea de 18. 83. =3 $$-. cu ",oat"e re,"stenta de
cauc"uc.
Ce$a de contact ser&este a )"+area so"da a ca%uu" de sudura pa$0ntata a p"esa de sudate.
str0n!erea )""nd act"onata cu arcur" sau s uru%ur". P"esa de sudat totdeauna tre%u"e sa )"e
e!ata a pa$0nt. cu un ca%u separat. pentru e&"tarea or" caru" per"co de eectrocutare.
Scuee spec")"ce de sudor sunt c"ocanu de #ndeparte a stratur"or de ,!ura. per"e de s0r$a.
po",or de $0na. ceste de pr"ndere. ce$e s" d"spo,"t"&e de po,"t"onare. )"+are a p"eseor etc.
Ech"pa$entu de protect"e cupr"nde #n pr"$u r0nd $asca de sudura. care prote'ea,a och"" s"
)ata sudoruu" de act"unea daunatoare a rad"at""or utra&"oete ae arcuu" eectr"c. $anus" de
sudor. e&entua sort de protect"e. perdee s" para&ane de protect"e. $asa de sudura s" s"ste$e
de e+hauct"e. &ent"at"e. aducere de aer proaspat etc.
Masca de protect"e poate )" de cap sau de $0na.
tre%u"e sa )"e re,"ntenta a cad. rad"at"" s"
strop" de $eta sau ,!ura s" tre%u"e sa )"e
pre&a,uta cu str"ca coorata cu co%at pentru
a%sor%t"a rad"at""or utra&"oete. St"cee )"tre de
rad"at"" UA au d")er"te !rade de )"trare.
nu$arotate dea 1 a 13. nu$eree -(9 )""nd
ut"",ate a sudarea cu eectro," cu d"a$etru p0na
a 1.-8 $$. 8(= pentru eectro," $a" !ros" de U9(6
$$. sau sudarea MI;<MA;. "ar nr. 2(13
pentru sudarea. ta"erea sau $eta",area cu
pas$a. In ut"$u t"$p se )a%r"ca $ast" de
sudura
a&0nd st"ca de protect"e cu cr"stae "ch"de. care
co$andate pe cae eectron"ca se #ntuneca #n
)unct"e de "ntens"tatea rad"at""or date de arcu
eectr"c. "ar a #ntreruperea arcuu" d"n nou se
desch"de pentru a putea &edea $a" %"ne
#$%"narea sudata. In )"!ura 1.1.9. este reprodusa
"$a!"nea une" $ast" de protect"e cu cr"stae
"ch"de s" aduct"e de aer proaspat.

B"!. 1.1.9. Masca de sudura
cu cr"stae "ch"de. B"!. 1.1.1. Construct"a unor cest" port eectrod.

1.1.1. Tehnoo!"a sudar"" cu eectrod #n&e"t

Sudarea cu electrod n,elit este un procedeu care se n,ata s i se realizeaza cel mai usor,
toate fazele de lucru fiind manuale, n principiu nu necesita o pregatire nalta in partea
personalului de executie' Sudarea se realizeaza prin urmatoarele faze de lucru> alegera calitatii
electrodului, determinarea parametrilor de sudare, pregatire, preasamblarea, fixarea
elementelor constructi,e, amorsarea arcului, realizarea cusaturii asigurnd pozitia si miscarile
adec,ate ale electrodului, ndepartarea zgurii, ,erificarea calitatii mbinarii realizate'
4alitatea si diametrul electrodului n,elit se alege n functie de calitatea si grosimea
metalului de baza, proprietatile mecanice si de exploatare necesare ale mbinarilor sudate,
pozitia si conditiile de sudare, pretul de cost etc'
Para$etr"" curentuu" de sudare se re!ea,a pe %a,a "nd"cat""or pre,entate de catre
producatorul electrodului pe ambala/ul de li,rare, dar exista mai multe relatii empirice pentru
determinarea intensitatii curentului de sudare Is (0& si a tensiunii de curent al arcului electric
Ua /A5. )unct"e de d"a$etru &er!ee" $eta"ce de s0r$a a eectroduu" ds /$$5:
Is D (-) P 2'ds&'ds+ sau
Is D %)'ds+ pentru sudarea otelurilor carbon s i
Is D ()'ds+ pentru sudarea otelurilor aliate'
=ensiunea arcului :aD -) P ),)%'Is+
0lte caracteristici ale sudarii cu electrod n,elit> - producti,iatea de topire> --!, Og".+
- coeficientul de topire> !-# g"0.+
- coeficientul de depunere> -#- g"0.+
- pierdere de metal adaos> --) *+
- ,iteza de sudare> --) m".+
?iteza de sudare se adopta experimental n functie de grosimea metalului de baza,
dimensiunile trans,ersale ale rndului de sudare, calitatea electrodului, pozitia de sudare atc'
8ozitia electrodului se defineste n raport cu suprafata metalului de baza si este
caracterizata prin lungimea la (mm& a arcului electric, distanta dintre capatul electrodului si
suprafata rostului, si ung.iul d format de axa ,ergelei metalice si suprafata metalului de baza
(6ig' ('#''&' 0rcul electric trebuie mentinut
As
ct mai scurt pentru e,ita patrunderea aerului
si a reduce efectul de,ierii magnetice' 0rcul
electric de regula se mentine la o lungime de dD()-8))
Ae
a G-(8 $$ #n )unct"e de !ros"$ea eectrodu(
u". Inc"narea eectroduu" se )ace #n d"rect"a
sudar"" pentru ca ,!ura sa )"e re)uata #n spre
spatee %a"" de sudura. Aaoarea u" dep"nde
de !ros"$ea $etauu" de %a,a. ta%ee su%(
t"r" se sudea,a cu un!h" $a" $"c pentru a nu
strapun!e $etau de %a,a. "ar ta%ee !roase
sunt sudate cu un!h"ur" $a" $ar" pentru a
)a&or",a patrunderea arcuu" eectr"c. In toate
ca,ur"e tre%u"e a&ut #n &edere )aptu ca se &a
o%t"ne e)ectu $a+"$ de #nca,"re #n d"rect"a
de preun!"re a a+uu" eectroduu". $ot"&
pentru care eectrodu este #nc"nat s" atera
)ata de po,"t"a &ert"caa. #n spec"a a sudarea rostur"or preucrate. a #$%"nar"or sudate #n cot.
pr"n suprapunerea. sau #n corn"sa.
Atr
a
Atr
B"!. 1.1.8. Po,"t"a s " $"scar"e eectroduu"
#n&e"t #n t"$pu rea",ar"" cusatur"or sudate.
M"scar"e eectroduu" de ase$enea sunt co$pe+e. )""nd necesare tre" t"pur" de miscare> - miscare de apropiere a electrodului cu ,iteza ?e, pentru compensarea topirii capatului ,ergelei metalice+
- miscare n directia mbinarii sudate cu ,iteza ?s, pentru formarea cusaturii, a,nd n
,edere mentinerea baii de sudura la aceeas i dimensiuni pe toata lungimea mbinarii+

- miscarea trans,ersala ?tr a capatului electrodului pentru formarea baii de sudura
si topirea mai patrunsa a suprafetelor rosturilor de sudare' 5a table subtiri cu grosi-
mea sQ mm nu se mpune miscare trans,ersala, dar cu ct grosimea materialului
este mai mare, miscarea trebuie sa fie mai complexa, n zig-zag, cu arcuiri, cu for-
me dreptung.iulare, cu bucle, n cercuri, n triug.i, cu cercuri duble etc'
In figura ('#'2' sunt prezentate cte,a cazuri de sudare a diferitelor tipuri mbinari,
cu specificarea pozitiei electrozilor' 5a sudarea mbinarilor n colt interior, sau prin
suprapunere, electrodul n principiu este tinut la %) fata de orizontala, nsa daca cusatura este
formata din mai multe rnduri de sudura, orientarea electrodului se modifica n functie de
pozitia cusaturii' 0ceeasi ideie se respecta s i la sudarea cap la cap din mai multe treceri, sau la
sudarea orizontala pe perete ,ertical'

8
9
- -
1
1 1 1 1 -
(
1
1
a % cde
t B"!. 1.1.6. Po,"t"a eectroduu" a sudarea d"ntr(o trecere a #$%"nar"or sudare #n co
"nter"or /a5. pr"n suprapunere / %5. #n cot "nter"or d"n tre" trecer" /c5. #n corn"sa
trecer" /d5 s" cap a cap d"n c"nc" trecer" /e5.
din trei

0morsarea arcului electric se face pritr-o scurtcircuitare momentana a capatului
electrodului cu suprafata metalului de baza, urmata de tragerea arcului, formarea baii de
sudare si realizarea cusaturii' Reamorsarea arcului de sudare dupa sc.imbarea electrodului se
face pe suprafata nesudata a metalului de baza si nu pe cusatura de/a realizata, mutnd apoi
arcul la locul de continuare a sudarii'
5a terminarea cusaturii la capatul mbinarii o perioada se mentine arcul electric,
pentru completarea baii de sudura n ,ederea umplerii craterului final'
:nele date orientati,e pentru alegera parametrilor curentului de sudare a tablelor de
oteluri carbon si slab aliate de diferite grosimi sunt prezentate n
tabelul #'

Ta%eu 1. Date or"entat"&e pr"&"nd para$etr"" de sudare a oteur"or car%on s" sa% a"ate
T"pu
eectro(
duu" de /$$5 Is /A5 de /$$5 Is /A5
R0ndur" de radac"na Strat de acoper"re ;ros"$ea
$etauu" de
%a,a. s /$$5
Po,"t"a
de
sudare
Desch"derea
rostuu"
% /$$5

PA
9
8
6
2
13
#
#
#
#,
-
-.8
1.-
1.-
1.-
1.-
!
#%)
#%)
#%)
#%)
-
-
%
%

-
-
#8)
#8
-%)
0R"R0

PA

B
#)
#
-)
-
-
-
1.-
1.-
9
#-)
#()
#2)
%
%

#!)
#!)
--)

PB

6
2
13
18
-
-.8
-.8
1
-,
-,
(,-
(,-
2)
2
$
#))
(
1.-
9
9
-
##)
#2)
#2)
RR"RC
(C&

PB

B
#)
#
-)
1
1
1
1.-
1.-
1.-
73
73
73
(,-
%
%
138
193
193
Sudarea prin topire Sudarea 1IH"10H

1.-. SUDAREA CU ARC ELECTRIC CU ELECTROD BUNIBIL
IN ATMOSBERE PROTECTOARE
/Procedeu MI;<MA;5

1.-.1. Pr"nc"p"u sudar""

Sudarea cu arc electric cu electrod fuzibil n atmosfere protectoare este un procedeu
semiautomat de sudare, la care arcul electric arde ntre metalul de baza s i un electrod fuzibil,
srma de sudura, care a,anseaza mecanizat cu ,iteza constanta, iar n /urul srmei se nsufla
circular un gaz protector, care poate sa fie 4O-, 0r, mai rar Ae, sau un amestec al acestor
gaze' Se deosebesc doua ,ariante, utiliznd acelasi utila/ si te.nologie>
-procedeul 10H (1etal 0cti,e Has&, la care gazul protector este 4O-+
-procedeul 1IH (1etal Inert Has&, la care protectia este de 0rgon'
Sc.ema de principiu a sudarii
Ae
este prezentata n figura ('-'#' Srma
de sudura cu diametrul ds este ntrodusa
pe un tambur sub forma de colac si este
derulata si mpinsa spre pistolul de sudare
cu a/utorul unor role striate antrenate me-
canic' 8istolul de sudare ntroduce srma
n zona de sudare, realizeaza aducerea
curentului de sudare si nsufla gazul pro-
tector asupra baii de sudare' 8istolul
poate fi condus manual sau mecanizat
cu tractor sau robot industrial'
coac de
s0r$a
p"sto de
sudare
ds
arcu
eectr"c
!a,u
protector
at$os)era
protectoare As
ccM
$eta de
%a,a
%a"a de
sudare
cusatura
sudata
B"!. 1.-.1. Sche$a de pr"nc"p"u a sudar"" cu arc
eectr"c. eectrod )u,"%". #n at$os)era protectoare
0rcul electric este alimentat cu
un curent continuu, cu polaritate in,ersa
ccM pentru a as"!ura o $a" rap"da top"re a s0r$e" eectrod )u,"%".
0tmosfera protectoare poate fi 4O- , care este mai ieftin, dar influenteaza acti, baia
de sudare, deoarece disociaza n arcul electric, 4O- D 4O P JO- , unde monoxidul de
carbon are un efect reducator, nsa oxigenul oxideaza' 9in aceasta cauza este necesara
utilizarea unor srme de sudura aliate cu #--* 1n si ),2-#* Si' 4.iar n aceste conditii
sudarea n atmosfera de 4O- (10H& se utilizeaza numai la sudarea otelurilor carbon si slab
aliate cu 1n si Si' 8entru calitate superioara si reducerea fenomenului de stropire se utilizeaza
amestecuri de gaze 0rP4O- (--#8*&' 5a sudarea otelurilor inoxidabile, refractare, a
aluminiului si cuprului se utilizeaza numai 0r, sau amestec de 0r P #-(*O-, sau 0r P #-
*4O- (1IH&'
0rcul electric la sudarea 1IH"10H are caracteristica urcatoare (6ig'('-'-'&,
deoarece la intensitati maride curent apare
un fenomen de supraconductibilitate a
coloanei arcului, ceea ce reduce rezitenta
si scaderea de tensiune al arcului electric'
Sudarea
cu pu(
&er",are
)"na
Ua
/A5
Sudarea
cu arc
scurt
Se deosebesc trei ,ariante de sudare>
a. Sudarea cu arc scurt. a care apar scurt(
c"rcu"tar" repetate ae arcuu" eectr"c de -3(
1-3 or"<s. d"n cau,a &aor"or $a" $"c" ae
tens"un"" s" "ntens"tat"" curentuu" de sudare*
%. Sudarea cu pu&er",are )"na. apare a
&aor" $ar" a" tens"un"" s" "ntens"tat"" curentuu".
a&0nd oc un tranns)er pr"n pu&er",are cu
p"catur" )"ne a $etauu" adaos. ceea ce
contr"%u"e a #$%unatat"rea ca"tat"" cusatur"" I s /A5
B"!.1.-.-. Caracter"st"ca urcato
eectr"c a sudarea MI;<MA; a $ are a arcului etalelor'

si la un mers mai linistit al arcului electric'
c. Sudarea cu arc eectr"c pusat. se caracter",ea,a pr"n &ar"at"" per"od"ce ae tens"un"" s"
curentuu" eectr"c de sudare. as"!ur0nd dease$ena o trecere )"na a $etauu" adaos de a
s0r$a de sudura a $etau de %a,a.
A&anta'ee sudar"" MI;<MA;:
(ca"tatea )oarte %una a #$%"nar"" sudate. R$G833(633 MPa. AG13T. KCUG183-33 S<c$-*
(product"&"tate $are. /de 8(13 or" $a" r"d"+aa )ata de sudarea cu eectrod #n&e"t5. deoarece
sudarea nu tre%u"e #ntrerupta pentru sch"$%area eectroduu". nu tre%u"e #ndepartat stratu de
,!ura. "ar randa$entu de depunere este $a" $are*
(product"&"tate $are de top"re de 1(13 O!<h s" coe)"c"ent de top"re aG13(-8 !<Ah*
(patrundere re!a%"a #n "$"te ar!". $"ca a sudar"" ta%eor su%t"r". nare a cee !roase*
(aport sca,ut de cadura a $etau de %a,a. produc0nd tens"un" s" de)or$at"" $"c"*
(procedeu se$"$ecan",at. care poate )" usor auto$at",at. ro%ot",at*
(se pot suda oteur" a"ate. $etae s" a"a'e ne)eroase a un n"&e ca"tat"& super"or*
(nu pouea,a $ed"u #ncon'urator. deoarece nu se )or$ea,a ,!ura. !a,e noc"&e. )u$. sau pra).
Desa&anta'ee sunt $a" put"ne:
(ut"a'u s" $ater"ae $a" scu$pe*
(acces"%""tate "$"tata a #$%"nar"e sudate "nter"oare. #n ocur" str0$te sau !reu acces"%"e.
Ap"cat ""e "ndustr"ae sunt d"n ce #n ce $a" $ute. at0t pentru sudarea oteur"or
carbon cu 4Q),*, a otelurilor slab aliate, nalt aliate, inoxidabile, refractare, ct si la
metalele si alia/ele neferoase pe baza de 0l, 4u, ;i, =i, cu grosimea de ),-2) mm' Se fac
cusaturi scurte, sau de lungime medie, de forme liniare, circulare, sau complexe, la constructii
sudate mediu sau puternic solicitate static, dinamic, la oboseala, exploatate la temperaturi
ambiante, ridicate, peste #)))4 sau sub ))4' In industria moderna de constructia de masini si
utila/e, constructii sudate etc' sudarea 1IH"10H nlocuieste n mare masura sudarea cu
electrod n,elit, reprezentnd cca' 8)* din totalul procedeelor de sudare prin topire aplicate'

1.-.-. Ut"a'u sudar"" MI;<MA;

:tila/ul de sudare cu arc electric, cu electrod fuzibil, n atmosfere protectoare este
mai complex n comparatie cu cel de la sudarea cu electrod n,elit, deoarece trebuie sa fie
asigurat a,ansul semiautomat a srmei de sudura si insuflarea gazului protector n zona de
sudare' 4a urmare instalatia se compune din patru unitati distincte>
a' 3sursa de curent+
b' 3dispoziti,ul de a,ans al srmei+
c' 3pistolul de sudare+
d' 3sistemul de alimentare cu gaz
protector'
Roe de
antrenare
Coac de
s0r$a
P"sto de
sudare
a. Sursa de curent tre%u"e Reductor
de turat""
Moto r
eectr"c
cc
sa li,reze un curent continuu cu
polaritate in,ersa, la o tensiune
reglabila ntre :aD#-% ? si la
intensitate de IsD)-)) 0'
4aracteristica externa a sursei
trebuie sa fie rigida, pentru auto-
reglarea lungimii arcului electric
de sudare (6ig'('-'%&' =ensiunea
curentului arcului electric este
mentinuta constanta la ,aloarea :a ,
iar la lungimea optima 5) a arcului
rezulta un curent de sudare Is)' In
cazul scaderii lungimii arcului la 5#
Is
Sursa de A
R
S
curent de
sudare cc
A ccM
Ua
T
Metau
de %a,a Aent" eectro(
Bute"a
cu !a,
protec( $a!net"c Rota$etru tor CO-
Inca,"tor
de CO-
Reductor de
pres"une (0r& B"!. 1.-.1. Sche$a de pr"nc"p"u a "nstaat"e" de sudare 1IH"10H

de exemplu, apare pericolul de scurtcircuitare,
U
/A5
Caracter"st"c"e
arcuu" eectr"c
nsa acest lucru este e,itat prin crestere intensi-
tatii curnetului electric la ,aloarea Is#, prin care
creste efectul termic al arcului N# D :a 'Is#, ca
urmare creste ,iteza de topire a srmei electrod
L3 L1
L-
Cara cter"st"ca
surse" de curent
care a,aseaza cu ,iteza constanta, astfel ca se
restabileste automat lungimea nominala a arcului
de sudare' 9aca creste lungimea arcului la 5-,
apare pericolul ntreruperii acestuia, nsa inten-
sitatea curentului electric scade la Is-, scade
efectul termic de ncalzire la N- D :a'Is-, scade
,iteza de topire a srmei si lungimea arcului
re,ine la cea optima'
3 1 -
Ua
I /A5 Is3 Is1 Is-
B"!.1.-.9. D"a!ra$a de autore!area a
lungimii arcului electric de suda re
0stazi pentru alimentarea arcului electric
de la procedeele de sudare 1IH"10H se folosesc redresoare sau in,ertoare de constructie
adec,ata, dar pot fi utilizate si grupuri generatoare sau con,ertizoare care pot asigura
caractersitica externa rigida a curnetului de sudare'
%. D"spo,"t"&u de a&ans a s0r$e" de re!ua se co$pune d"ntr(un $otor eectr"c cu
turatie ,ariabila, alimentat cu curent continuu reglabil, reductor de turatie si mecanism de
mpingere cu doua sau patru role striate' 0spectul
unui mecanism de antrenare cu patru role este
prezentat n figura ('-'' 9ispoziti,ele de a,ans
trebuie sa asigure reglarea continua si programabila
a ,itezei de a,ans al srmei electrod ntre limitele
de ?e D --#2 m"min'
c. P"stoetu de sudare ser&este a #ntroducerea
n zona de sudare a srmei electrod fuzibil, realizarea 6ig' ('-'' 1ecanism de a,ans cu patru
contactului electric cu sursa de curent si nsuflarea
n /urul srmei a gazului protector' 8istoletele pot fi
de tip lebada sau tip pistol, n toate cazurile fiind pre,azute ce duze de contact de cupru
sc.imbabile n functie de diametrul srmei si duze ceramice pentru nsuflarea gazului
protector' 8istoletele care functioneaza cu curent de sudare de peste -) 0 sunt pre,azute cu
circuit intern de racire cu apa' =oate pistoletele au o clapeta de contact cu care sudorul
proneste procesul de sudare (se cupleaza sursa de curent, se porneste a,ansul srmei si se
desc.ide fluxul de gaz protector (6ig' ('-'2'&'
role a srmei electrod fuzibil
d. S"ste$u de !a, protector se
compune din butelia de otel umpluta
cu gazul protector, reductor de presiune
a gazului de la presiunea din butelie la
cea de lucru de pgD),-( bar, rotametru
pentru masurarea debitului de gaz de
SgD-- l"min' s i un ,entil electromag-
netic care se desc.ide numai pentru
perioada efecti,a de sudare' In sc.ema
din figura ('-'(' mai apare un ncalzitor
de gaz cu rezistenta electrica alimentata
la o tensiune de -%-(2 ?, care este util
numai daca se sudeaza 10H, n ,ede-
rea prencalzirii gazului 4O-, ca la
destindere n reductorul de presiune sa 6ig' ('-'2' 8istoale de sudare tip lebada pentru
nu se formeze zapada carbonica care
sa nfunde duzele acestuia' sudarea 1IH"10H

6otografia unei instalatii de sudare 1IH"10H
este prezentata n figura ('-'!' Se poate distinge n partea
inferioara sursa de curent de tip in,ertor, pre,azuta cu
doi roti pentru o mai usoara deplasare, dispoziti,ul de
a,ans al srmei electrod fuzibil fixat deasupra sursei de
curent si pistoletul de sudare cu cablul de alimentare'

1.-.1. Mater"aee sudar"" MI;<MA;

S0r$ee de sudura pentru sudarea MI;<MA;
sunt trefilate din oteluri elaborate ngri/it, fiind calmate
superior, a,nd un continut redus de carbon (4 Q ),#-*&
si de impuritati (S, 8 Q ),)(*&' 9e regula srmele sunt
cuprate la suprafata pentru reducere rezistentei de trecere
a curentului de sudare n duza de contact al pistoletului
si pentru o mai buna protectie impotri,a coroziunii'
0lierea cu ),$--,-*1n si ),%-#,-*Si a srmei asigura
dezoxidarea baii de sudura, nu numai la sudarea 10H 6ig' ('-'!' 0spectul unei instalatii
a otelurilor carbon, dar si la sudarea 1IH a otelurilor
aliate n amestecuri de gaze protectoare'
normalizate ale srmelor pentru procedeele de sudare 1IH"10H
sunt prezentate n tabelul
('-'#' 9intre acestea cel mai mult sunt folosite srmele cu diametre
de ),8+ #,) si #,- mm'

de sudare 1IH"10H
Ta%eu 1.-.1. D"a$etru s" re,"stenta $"n"$a de rupere a s0r$eor de sudura MI;<MA;
9iametrul srmei de (mm& ),2 ),8 #,) #,- #,2 -,) -,%
Rezistenta minima Rm (18a& #))) $)) 8) 8)) !)) 2) 2))

1arcile de srme de sudura sunt standardizate n S=0S ##-2"8!, simbolizarea
cuprinznd litera S de la sudura, urmata de continutul de carbon n sutimi de procente,
simbolurile c.imice ale elementelor principale de aliare urmate de continutul lor procentuala'
In tabelul ('-'-' se indica marcile mai importante recomandate pentru sudarea 1IH"10H a
diferitelor oteluri carbon si aliate

Ta%eu 1.-.-. Marc" de s0r$e pentru sudarea #n $ed"u de !a, protector a oteur"or
Marca s0r$e" Ut"",are
S1-Mn-S"
S3=Mn1.9S"
Sudar 10H 10H 10H 10H ea otelurilor carbon de constructii (O5(!,
O5%-,O5%%,O5-&, precum si a otelurilor cu granulatie fina
(O4S%%,O4S-,O4S,O4S8&
S1-Mn1S"N"1T" Sudarea oteur"or cu !ranuat"e )"na . a oteur"or pentru construct"" na&ae cu
limita de curgere ridicata
S1-S"MoCr1 Sudarea oteur"or pentru ca,ane s" rec"p"ente su% pres"une. e+poatate L 9833C
S13Mn1S"Mo
S13Mn1S"AMoCr1
S13MnS"Mo1Cr-.8
Sudarea otelurilor termorezistente
S13Mn1S"N"Cu Sudarea oteur"or re,"stente a coro,"une at$os)er"ca
S13Cr17N"7
S31Cr17N"1-MoN%
S1-Mo1Cr1=
S-3Mn1Cr1-Mo1A
Sudarea otelurilor inoxidabile, solicitate mecanic, exploatate pna la
temperatura de %)-2)))4
S1-Cr-6N"-
S19Cr-8N"-3
Sudarea otelurilor nalt aliate rezistente la coroziune, la cald, refractare si
sudarea mbina rilor eterogene

;a,ee de protect "e ut"",te a sudarea MI;<MA; sunt "&rate a pres"une r"d"cata #n
butelii de otel fabricate n acest scop' Se folosesc gaze pure ca 4O-' 0r, Ae, sau amestecuri de
gaze realizate pe baza acestora' Hazele trebuie sa asigure o buna protectie impotri,a aerului,
sa fie insensibile la actiuni externi, sa reduca fenomenul de stropire, sa asigure amorsarea
usoara si stabilitatea mare a arcului electric de sudare, sa nu fie explozi,, sa nu produca zgura,
sa asigure un bun trasfer de caldura, sa aiba capacitate calorica mica, conducti,itate termica
redusa, sa e,ite arderea carbonului si a elementelor de aliere, sa aiba o solubilitate redusa n
baia de sudare, sa nu polueze atmosfera, sa aiba efect de intoxicare redus, sa aiba un pret de
cost redus etc'
B"o+"du de car%on /CO-5 pentru sudare tre%u"e sa )"e de pur"tate $are /Q77.8T5.
a,nd un continut foarte mic de umiditate (A-OQ),)%*&' Se obtine ca si gaz natural, sau se
fabrica prin arderea pietrei de ,ar' Se depoziteaza si se transporta n stare lic.efiata la o
presiune de 2) bar, n butelii de otel de %) l capacitate, butelia fiind ,opsita n culare ,erde
sau neagra' ;u se poate utiliza gazul de fermentatie' 7ste cel mai ieftin gaz protector, mai
greu ca aerul, este acti, din punct de ,edere metalurgic, disociaza n arc electric, nsa
fenomenul de stropire este pronuntat, pe cusatura se formeaza un strat subtire de zgura, pot
apare pori, iar suptafata cusaturii rezulta rugoasa cu solzi' Se aplica pentru sudarea cu arc
scurt a oteluri carbon a,nd 4Q),*'
Ar!onu /Ar5 este un !a, "nert. dease$enea $a" !reu ca aeru. care prote'ea,a %"ne
baia de sudare, este usor ionizabil, asigura un trasport bun a caldurii, are conducibilitate
termica redusa, o amorsare usoara si arderea stabila a arcului electric' 0rgonul se fabrica prin
procedeul 5inde, din aerul filtrat, comprimat si lic.efiat, prin distilare fractionata, pe lnga
oxigen si azot' 0rgonul captat este comprimat s i depozitat pentru transport n butelii de otel
cu capacitate de -2) l, la o presiune de #)--)) bar' Cutelia este ,opsita la culoarea gri sau
argintiu' 0rgonul trebuie sa fie de mare puritate (I$$,$$8*&, fiind utilizat mai mult la sudarea
1IH a metalelor si alia/elor neferoase ca 0l, 0l1n, 0l1g, 4u, 4u@n, 4uSn, 4u0l, =i, =i0l,
=i0l? etc' In cazul sudarii otelurilor nalt aliate 4r-;i, inoxidabile sau refractare arcul este
mai putin stabil, baia de sudura rezulta ,scoasa'
A$estecur" de !a,e de t"p Ar(CO-* Ar(O-* Ar(Ce etc sunt d"n ce #n ce $a" )oos"te.
deoarece, stropirea este redusa, ,iteza de sudare creste, cusatura are
calitate mai buna,
porozitate foarte mica, suprafata cusaturii ,a fi mai neteda,
stabilitatea arcului ,a fi mai mare,
se formeaza zgura si mai putina' 0mestecurile de argon si bioxid de
carbon se depoziteaza ca
si argonul pur, n sa butelia este ,opsita la cularea roza' 4ele mai
folosite amestecuri de gaze
sunt prezentate n tabelul ('-'('

Ta%eu 1.-.1. A$estecur" de !a,e ut"",ate a sudarea MI;<MA; a d")er"teor oteur"
A$estecu de !a, Metau de %a,a Do$en"u de ut"",are
ArM12TCO- Oteur" car%on s" sa%
4el mai utilizat pentru constructii de masini si
utila/e, constructii sudate aliate cu 1n si Si
ArM1-TCO- Oteur" car%on Construct"" de auto&eh"cue
ArM-8TCO- Oteur" car%on Sudarea ta%eor ru!"n"te
ArM93TCO- Oteur" car%on Construct"" na&ae
ArM1(18TCO-M1(1-TO- Oteur" car%on Sudarea cu &"te,a $are a ta%eor su%t"r"
unsuroase, ruginite, cu tunder
ArM8(13TO- Oteur" car%on Sudarea ta%eor su%t"r" ru!"n"te
ArM1(8TCO- Oteur" "no+"da%"e A"te,a $are de sudare. poro,"tate redusa
ArM1(1TO- Oteur" "no+"da%"e Aport redus de cadura . arc sta%"
Sudarea n stare solida Sudarea cap la cap

PARTEA IA
PROCEDEE DE SUDARE IN STARE SOLIDA

9.1. SUDAREA CAP LA CAP PRIN PRESIUNE SI
RENISTENTA ELECTRICA

9.1.1. Ba,ee teoret"ce

Sudarea prin presiune si rezistenta electrica este un procedeu de mbinare
nedemontabila n stare solida a doua piese metalice, aplicnd o ncalzire locala prin rezistenta
electrica pna la o anumita temperatura, urmata de aplicarea unei forte de refulare
perpendiculare pe suprafatele de mbinare care prin deformare plastica la cald si recristalizare
realizeaza sudarea, fara metal adaos, dintr-o singura operatie'
5a sudarea cap la cap piesele au forma alungita (de bara, srma, s ina, profile
laminate, te,i, axe, arbori, ti/e, bolturi, stifturi, zale de lant etc'&, care sunt fixate ntre bacuri
de prindere de cupru legate la o sursa de curent alternati, de mare putere pentru prencalzirea
prin rezistenta electrica si transmiterea fortei de refulare n ,ederea mbinarii (6ig' %'#'#'&'
Sudarea se des)asoara #n tre" )a,e:
a' prencalzire+
b' refulare+
c' recristalizare'

In cazul otelurilor domeniul de prencalzire pentru sudarea n stare
solida prin presiune se
poate aprecia si cu a/utorul diagramei 6e-4, (6ig' %'#'-'&'

Bacur" de
pr"ndere
Bstr Bstr
Bacur" de p p
pr"ndere
Bre)
a. Pre#nca,"rea este necesara pentru as"!u
rarea de)or$a%""tat"" $etauu" de %a,a.
carepentru rea",area #$%"nar"or sudate
tre%u"e sa a"%a &aoarea de =8(73T. Aaoarea
te$peratur"" de pre#nca,"re dep"nde de
co$po,"t"a ch"$"ca a $etauu" de %a,a s" se
a)a de re!ua #n do$en""e u,uae de
pre#nca,"re pentru preucrarea a cad a
$etaeor s" a"a'eor. con)or$ ta%euu" 9.1.1.
Bre)
-<9
AGp dp
Is /A5* Us /A5*
B"!. 9.1.1. Pr"nc"p"u sudar"" cap a cap pr"n
pres"une s" re,"stenta
Ta%. 9.1.1. Te$peratur"e de pre#nca,"re a d")er"teor
$etae s" a"a'e #n &ederea sudar"" #n stare so"da.
Denu$"rea $etauu"
sau a a"a'uu"
t /3C5
A L
=emperatura de prencalzire
tp ()4&
Oteluri carbon si slab
aliate
$))-#())
LM
7
Oteluri inoxidabile si
refractare
$)-#-)
tp#
Mc@
1333
1-33
1933
1633
4uprul 2))-8))
0lame si bronzuri 2))-!)
0luminiul si alia/ele
0l1n, 0l1g, 0lSi
MLed H
aM Mc@

()-%)
S 8
a

aMp Mc@ pMc@MLe
p
633
233 TC 3 1 T -
4aldura necesara prencalzirii se obtine prin rezistenta
electrica, n urma trecerii curentului electric de
intensitate Is (0& si tensiune :s (?&, prin capetele
pieselor de sudat cu rezistenta totala R ( &, timp de
B"!. 9.1.-. Do$en"u de pre#nca,"re
a oteur"or pentru sudarea #n stare
so"da. dtpr /s5. con)or$ reat"e" V9.1.1.W. #

-
t t (L& U%'#'#'V + d 5. ( R 5. ( I D t
X pr
s t
)
Re,"stent a totaa R se co$pune de re,"stenta oh$"ca R a ceor doua capete ae
pieselor de sudat si rezistenta de contact Rc, care apare la ntre cele doua suprafete frontale'
+ R R - P D O U%'#'-'V R c
Re,"stent a oh$"ca a p"eseor poate )" cacuata d"n re,"st"&"tatea / $$- <$5 a
metalului de baza, lungimea libera l (m& s i aria sectiunii trans,ersale 0 (mm-& a pieselor de
sudat, conform relatiei U%'#'('V'
l
+ D ' R
O ( &
0
U%'#'('V
Rezistenta o.mica depinde de compozitia c.imica a metalului de baza (de exemplu
n cazul otelurilor cu continutul de carbon pna la #,2* rezisti,itatea ,ariaza de la ),#) la
),# 'mm-"m& si creste n functie de temperatura (la oteluri a/unge la #,2 la #)))) 4&' Relatia
dintre rezisti,itatea si temperatura rezulta din relati U%'#'%'V, n functie de rezisti,itatea la
-))4 ( )&, coeficientul de temperatura a rezisti,itatii (#")4& si temperatura t ()4&'
t G 3.V1M /t(-35W* V9.1.9.W
In tabelul %'#'-' sunt prezentate ,alorile rezisti,itatii electrice la temperatura
normala de -)) 4
si a coeficientului de temperatura pentru diferite materiale metalice sudabile n
stare solida'

Ta%. 9.1.-. Re,"st"&"tatea eectr"ca s" coe)"c"entu de te$peratura ae unor $etae s " a"a'e.
Otel cu 1etalul
de baza
6ier ;i 4u 0l 0l1g
$$,* ),#*4+ ),*1n ),-*4+),(*Si
3 / $$- <$5 3.13 3.1(3.8 3.12 3.367 3.31=2 3.3-=2 3.387
.13(1 /1<3C5 8.6 9(8 9(8 6.7 1.7- 9 -.1

Re,"stent a de contact apare a trecerea curentuu" eectr"c #ntre doua p"ese $eta"ce
conductoare de electricitate, care urmeaza sa fie sudate n stare solida prin presiune si
rezistenta electrica' ?aloarea rezistentei de contact depinde de foarte multi factori, dintre care
interes mai mare prezinta calitatea metalului, starea suprafetelor de contact, rugozitatea
acestora, prezenta unor impuritati, presiunea de presare, temperatura pieselor etc' 9esi pentru
sudare aceasta rezistenta este de cea mai mare importanta, aprecierea ei cantitati,a este destul
de greoaie din cauza multitudinii factorilor de influenta' In general rezistenta de contact scade
de la -)'#)-% la -'#)-% , n functie de calitatea suprafetelor de contact si presiunea de presare'
%. Re)uarea este )a,a de #$%"nare a p"eseor de sudat. pr"n de)or$are past"ca a cad.
as"!ur0nd pr"n acesta "nterpatrunderea ato$"or $ar!"na" de pe supra)etee #n contact. #n ur$a
ap"car"" )orte" de re)uare Bre) perpend"cuare pe sect"unea de sudare. De )apt pre,"nta
"$portanta pres"unea spec")"ca de re)uare pre) G Bre) < A /MPa5. ;radu de de)or$are care
tre%u"e as"!urat pr"n re)uare pentru o%t"nerea patrunder"" ato$"or #n retee ret"cuare &ec"ne

Ta%. 9.1.1. ;radu de de)or$are s" pres"unea
de re)uare pentru sudare #n stare so"da
c. Recr"sta",area are oc pe parcursu
rac"r"" #$%"nar"" sudate. de a te$peratura
de pre#nca,"re s" sudare. a te$peratura
de recr"sta",are. )or$0ndu(se o noua
structura cr"sta"na )"na s" co$una #n
,onee de $ater"a de)or$ate past"c pr"n
re)uare p0na a ecru"sare. Procesu de
rac"re de re!ua are oc cu #$%"narea
sudata pr"nsa #ntre %acur". su% act"unea
)orte" de re)uare. p0na a at"n!erea te$pe(
ratur"" de 8333C.
4alitatea metalului
de baza
Hradul de
deformare
(*&
8resiunea
de refulare
(18a&
6ierul si otelurile 8)-8 2)-#-)
;ic.elul si alia/ele !-8 ##)-#%)
Oteluri inoxidabile 8)-$) #()--)
4uprul si alia/ele !-8 #%)--)
0luminiul si 0l1g )-2 8)-#) -

9.1.-.Mas"na de sudat cap a cap pr"n pres"une s" re,"stenta
eectr"ca

In principiu masina de sudat cap la
Mecan"s$
de str0n!ere
Mecan"s$
de str0n!ere
cap prin presiune si rezistenta electrica se
compune din urmatoarele parti principale
(6ig'%'#'('&> C-O
C-O
-bacuri de prindere+
-mecanisme de strngere+
-mecanismul de refulare+
-transformator de sudura+
Mecan"s$
de re)uare
C-O
Is*Us*
Bacur"
)"+e
Trans). de
sudura
Bacur"
!"sante -dispoziti,ele de reglare si comanda
electrica si electronica
A

Ip*Up*
Bacur"e de pr"ndere sunt con)ect"onate d"n
cupru sau a"a'e de CuCr. CuNr etc. s" sunt
pre&a,ute cu ca&"tat" "nter"oare #n care c"rcua
apa de rac"re. Sect"unea trans&ersaa a %acur"or B"!. 9.1.1. Sche$a de pr"nc"p"u a $as"n""
este potr"&"ta sect"un"" %areor care ur$ea,a sa de sudat cap a cap pr"n pres"une s"
)"e sudate /B"!.9.1.9.5. re,"stenta eectr"ca.
Contactor Co$utator
Mecan"s$e de str0n!ere act"onea,a asupra
%acur"or de pr"ndere cu )orta de str0n!ere de
Bstr G 1.8.Bre) . Aceste $ecan"s$e pot )"
act"onate $anua pr"n s"ste$e cu e+centr"c.
p0r!h"". arcur". suru% etc. sau $ecan",at pr"n
act"onare pneu$at"ca sau h"drau"ca.
Mecan"s$u de re)uare act"onea,a a+"a
asupra p"eseor de sudat pr"n depasarea cu )orta
a. %. c.
B"!. 9.1.9. Bacur" de pr"ndere cu
sect"une pana /a5. se$"c"rcuara /%5.
sau pr"s$at"ca /c5.
Bre) a %acur"or !"sante de pr"ndere. Aceste
$ecan"s$e de ase$enea pot )" $anuae /cu
cre$a"era. suru%. p0r!h"" s" arcur" etc.5. sau
pneu$at"ce. respect"& h"drau"ce.
Trans)or$atoru de sudura este de construct"e spec"aa. a&0nd #n)asurarea pr"$ara cu $a"
$ute ra$")"cat"" pentru a putea re!a "ntens"tatea curentuu" de sudare. s" "n)as urarea
secundara d"ntr(o s"n!ura sp"ra con)ect"onata d"n paca de cupru cu te&" sudate pe ee #n care
c"rcua apa de rac"re. care per$"te o%t"nerea unor curent" de sudare cu "ntens"tatea de
IsG8(133 OA a tens"unea de sudare de UsG1(1- A.
Pr"n $od")"carea nu$aruu" de sp"re d"n
"n)asurarea pr"$ara npr se poate $od")"ca
curentu de sudare. deoarece nu$aru de sp"re
d"n
secundar nsec ra$0ne ne$od")"cat. a tens"unea
de a"$entara Upr a trans)or$atoruu". de
--3A sau 123A de a reteaua eectr"ca. Ca ur$are
Is G a.Ipr. tr . unde aGnpr<nsec este raportu
de trans)or$are. Ipr("ntens"tatea curentuu"
eectr"c pr"$ar. "ar trG3.2(3.7 randa$entu
trans)or$atoruu". La ut"a'ee $oderne de
sudare pr"n pres"une s " re,"stenta eectr"ca
$od")"carea "ntens"tat"" curentuu" de sudare se
rea",ea,a eectron"c cu a'utoru t"r"stoareor .

a ignitroanelor'
D"spo,"t"&ee de co$anda eectr"ca per$"t
re!area eectron"ca a t"$puu" de sudare.
precu$ s" a tuturor re!"$ur"( or de ucru pe
%a,a de pro!ra$. Aspectu une" $as"n"
$oderne de sudare cap a cap pr"n pres"une s"
re,"stenta eectr"ca este pre,entat #n )"!ura
9.1.8.
B"!. 9.1.8. Mas"na $oderna de sudat cap
a cap cu co$anda eectro(h"drau"ca. (

%'#'(' =e.nologia sudarii cap la cap prin presiune s i rezistenta electrica'

Sudarea cap la cap prin presiune si rezistenta electrica se utilizeaza foarte mult pentru
mbinarea unor piese sau semifabricate de forma alungita din oteluri carbon (4Q#,*&, slab
sau nalt aliate (oteluri inoxidabile&, cupru, alame, bronzuri, aluminiu, alia/e 0l1n s i 0l1g,
sau ;i, =i, 4o etc' si alia/ele acestora, cu sectiunea trans,ersala pna la 0Q#))')))mm-'
Sudabilitatea fiind foarte buna, n toate cazurile se obtin mbinari sudate de nalta calitate, cu
proprietati mecanice ridicate (RmD%)-8)) 18a, K4:D#))--)) L"cm-&, structura fina si fara
defecte
9intre aplicatiile sudarii prin refulare
cap la cap prin presiune si rezistenta electrica se
pot aminti urmatoarele> axe, arbori, ti/e, bolturi,
stifturi, prg.ii, inele, lanturi, te,i, profile
laminate, sine, cai de rulare, srme, zale de
lanturi, bare cu diferite sectiuni etc' (6ig'%'#'2'&'
9intre a,anta/ele metodei mai prezinta
importanta urmatoarele>
-se pot suda dintr-o trecere sectiuni mari, 6ig' %'#'2' 0plicatii ale sudarii cap la
-nu necesita metal adaos+ utila/ mai ieftin+ cap prin refulare' cap prin refulare'
-producti,itate foarte mare+
-posibilitatea mecanizarii si automatizarii+
-poluare redusa, conditii mai usoare de munca'

8rocedeul de sudare, din punct de ,edere te.nologic are doua ,ariante distincte, desi
utila/ul de sudare este asemanator> - sudarea prin refulare+

a. Sudarea pr"n re)uare este &ar"anta
cas"ca.care corespunde #ntr(u totu pr"nc"p"uu"
pre,entat #n su%cap"tou 9.1.1. As a cu$
re,uta s" d"n c"co!ra$a pre,entata #n )"!ura
9.1.=. p"esee dupa preucrarea s" de!resarea
supra)eteor de #$%"nare sunt )"+ate #ntre
%acur"e $as"n"" de sudat. se ap"ca )orta de
re)uare. se cupea,a curentu de sudare. "ar
dupa o%t"nerea te$peratur"" necesare. curentu
este decupat. se rea",ea,a re)uarea s" p"esa se
raceste #nca #ntre %acur". Sudarea durea,a $a"
$ut. ca"tatea #$%"nar""este $a" sa%a. "ar
%a&ura $a" $are. #nsa $as"na de sudat este
$a" s"$pu s" "e)t"n.
( sudarea pr"n top"re "nter$ed"ara
Is Bre)
Is
C%
Bre)
C%
ts
B"!. 9.1.=. C"co!ra$a sudar"" pr"n
re)uare /C%(cursa %acur"or5.
Se aplica la oteluri carbon si slab aliate, metale si alia/e neferoase, cu sectiunea de
AL1333 $$- s" d"a$etru de dsL93 $$. Para$etr"" pr"nc"pa" de
sudare pr"n re)uare re,uta
d"n ta%eu 9.1.9. T"$pu de sudare este de ts G1(13 s.

Ta%. 9.1.9. Para$etr"" de sudare cap a cap pr"n re)uare.
Metau de %a,a Oteur" car%on Oteur" "no+. Cupru Au$"n"u
Dens"tatea de curent: " /A<$$-5 =3(73 1-3(123 -83(133 183(-33
Pres"unea de re)uare: pre) /Mpa5 -3(83 83(23 93(63 18(13
Lun!"$ea "%era: /$$5 /3.8(3.=5 ds /3.1(3.85 ds /1.8(-.35ds /1.3(1.85ds
%. Sudarea pr"n top"re "nter$ed"ara se des)asoara pr"n )or$area unor $"c" arcur" eectr"ce
#ntre proe$"nentee ru!o,"tat" supra)eteor de #$%"nare. care )ac ca $ater"au sa se topeasca %
ntr-o adncime mica, la un consum relati, mai redus de energie electrica'
8iesele pregatite sunt strnse n bacurile de prindere, fiind doar puse n contact fara presiune'
In urma cuplarii curentului de sudare, pe masura topirii suprafetelor intensitatea curentului
creste la o ,aloare maxima, la care curentul este decuplat si se aplica forta de refulare, prin
care faza lic.ida este expulzata, iar sudarea se face n stare solida prin deformarea la cald a
unei zone mai inguste' 6azele de sudare cap la cap prin presiune si rezistenta electrica, prin
topire inter-
mediara sunt ilustrate n figura %'#'8' 0stfel rezulta ca
prin sudare prin topire intermediara se obtine o
scurtare mai redusa si ba,ura mica, n comparatie cu
sudarea prin refulare' 4alitatea mbinarii este
superioara, consumul de curent este mai mic, se pot
suda sectiuni mari, peste #))) mm-, nsa masina de
sudat este mai sofisticata, cu comanda electronica pe
baza de program' 4iclograma procesului de sudare
este prezentata n figura %'#'$' Se obser,a ca
intensitatea curentului de sudare creste treptat pe
masura topirii rugozitatilor, iar forta de refulare
actioneaza numai dupa ce curentul ncalzire a atins
,aloarea maxima' Sudarea prin topire intermediara are
o ,arianta cu prencalzire, prin care densitatea de
curent la sudarea principala se reduce substantial'
:nele date ale regimurilor de sudare prin topire
intermediara sunt redate n tabelul %'#''
a.

$"c" arcur" ,ona
top"ta
eectr"ce
b
Bre)
Bre)
e+pu,are
de top"tura
c.
B"!. 9.1.2. Ba,ee sudar" cu top"re
"nter$ed"ara /a.()or$area arcur"or
eectr"ce* %.( e+pu,area top"tur"" c.(
aspectu sudur""5.

Ta%. 9.1.8. Para$etru de sudare cap a cap pr"n top"re "nter$ed"ara
Metau de %a,a Ote $oae Ote "no+. Cupru Au$"n"u
Dens"tatea de curent " /A<$$-5 8(-3 12(13 183(133 133(123
Pres"une de re)uare p /Mpa5 13(=3 193(-33 123(133 163(-83
Lun!"$ea de pr"ndere /$$5 /3.8(3.65dp /3.1(3.85dp /3.2(1.85dp /-(-.85dp

8entru obtinerea unui proces de ncalzire uniforma a
celor doua capete de piese de sudat, trebuie a,ut n
,edere faptul ca sectiunile de mbinare sa fie identice'
In acest scop piesa cu sectiunea mai mare trebuie
prelucrata la dimensiunea piesei cu sectiunea mai mica,
sau daca este posibil piesa cu sectiunea mai mare
trebuie fixata ntre bacurile de prindere cu o lungime
libera mai mare (6ig'%'#'#)'&' 5a sectiuni mari de piese
de sudat se recomanda aplicarea unei prelucrari n
forma conica sau nclinata pentru usurarea amorsarii
procesului de topire intermediara (6ig'%'#'##'&'
Is
Bre)
Is
Bre)
C%
C%
t"$pu ts
B"!. 9.1.7. C"co!ra$a procesuu"
sudare pr"n top"re "nter$ed"ara.
! s
!<sGd!<ds
d! ds
B"!. 9.1.11. Preucrarea capeteor
pentru a$orsarea sudar"" B"!. 9.1.13. I$%"narea cap a cap a unor p"ese cu sect"une d")er"ta.
Sudarea n stare solida Sudarea n puncte

9.-. SUDAREA IN PUNCTE PRIN PRESIUNE SI RENISTENTA ELECTRICA.

9.-.1. Ba,ee teoret"ce.

Sudarea n puncte prin presiune si rezistenta electrica este un procedeu de sudare n
stare solida aplicat pentru mbinarea pieselor si elementelor structurilor sudate confectionate
din semifabricate sub forma de tabla, dar se aplica si la sudarea elementelor din srma sau
bara' Cazele fizico-metalurgice sunt asemanatoare cu cele ale sudarii cap la cap, prezentate n
subcapitolul %'#'#', cu deosebirile rezultate din forma specifica de tabla a metalului de baza'

Sc.ema de principiu a sudarii n
6re
) Eectrod de
puncte prin presiune si rezistenta electrica
este prezentata n figura %'-'#' 0stfel
rezulta ca mbinarea se realizeaza prin
suprapunere pe o anumita latime a tablelor
de grosime s (mm&, strngerea fiind
relizata cu a/utorul unor electrozi de
contact realizati din cupru sau alia/e de
cupru, actionati mecanic cu forta de
refulare 6ref (O;&, iar curentul electric de
prencalzire trece ntre electrozii de contact
prin cele doua table de sudat' 4antitatea
de caldura care produce ncalzirea se poate
contact /Cu5
de
Nuceu top"t
Is*
Us*

s
dn Eectrod de
contact /Cu5
Bre)
B"!. 9.-.1. Pr"nc"p"u sudar"" #n puncte
pr"n pres"une s" re,"stenta eectr"ca.
determina cu relatia %'#'#' prezentata n capitolul precendent, nsa rezistenta electrica care
apare dintre electrozii de contact se compune din R -rezistenta o.mica a metaluluide baza,
Rpp(re,"stenta de contact d"ntre p"esee de #$%"nat s " Rcp(re,"stenta de contact d"ntre eectro,""
de cupru s" p"esa. con)or$ reat"e" 9.-.1.:

R G -R M Rpp M -Rcp* V9.-.1.W

Unde: R G 9 s<pde
-* re,"stentee de contact dep"nde de ca"tatea $etauu" de %a,a s" a
electrozilor de contact, temperatura s i presiunea de
refulare, as a cum a fost prezentat n sub-

capitolul %'#'#' ?ariatia rezistentelor din
circuitul de sudare n puncte n functie de
temperatura este data n figura %'-'-' 0stfel
rezulta ca n timp ce rezistenta o.mica R
R
Rpp
R
creste cu temperatura, rezistentele de contact
ntre piesele de sudat Rpp si ntre electrodul de
cupru si piesa Rcp scad puternic n functie de
cresterea temperaturii pieselor' ?alorile orien-
tati,e ale acestor rezistente la temperatura de
-) 4 naintea cuplarii curentului de sudare sunt
Rcp
t /3C5
)
B"!. 9.-.-. Aar"at"a re,"stenteor eectr"ce
d"n c"rcu"tu de sudare #n puncte #n )unct"e
de te$peratura.
R G = Y * RppG 1=2 Y * RcpG 13 Y .

8rocesul de sudare de fapt se produce oarecum diferit fata de sudarea cap la cap prin
refulare, deoarece rezistenta de contact dintre cele doua metale de baza are o ,aloare foarte
mare, astfel ca aici se produce o ncalzire mai pronuntata, care duce la aparitia unui nucleu
topit a materialului, cu diametrul de dn D (),8-),$& de , care apoi este ncon/urat de o zona de
sudare prin deformarea plastica' Sudarea are de asemenea trei faze, care se succed dupa
fixarea si strngerea tablelor ntre electrozii de contact>
-prencalzirea la temperatura de deformare la cald (##))-#()))4&+
-refularea prin aplicarea fortei de refulare 6ref D pref' pde -<9* #

-racirea mbinarii sub presiune, n timp ce are loc solidificarea nucleului topir si
recristalizarea zonelor deformate plastic'
Sudarea n puncte prin presiune si rezistenta electrica poate sa fie bilaterala (a&, cnd
sunt utilizati doi electrozi de contact plasati pe ambele parti ale tablelor suprapuse, sau
unilaterala (b& cnd se lucreaza cu un singur electrod de contact, din partea superioara a
mbinarii si o contrapiesa sub forma unui bac de cupru sau c.iar o parte din constructia sudata
(c&' 9e asemenea se poate lucra cu un electrod (b&, cu doi electrozi (d,e&, cu un electrod si un
bac de presare (f& sau cu mai multi electrozi (g&, (figura %'-'-'&'

a' b' c' d' e' f' g'
B"!. 9.-.-. Aar"ante ae sudar"" #n puncte pr"n pres"une s"
re,"stenta eectr"ca.

9.-.-. Ut"a'u sudar"" #n puncte pr"n pres"une s" re,"stenta eectr"ca.

0semanator cu masinile de sudat cap la cap, utila/ul de sudare n puncte se compune
din urmatoarele parti componente (6ig'%'-'(&>
(eectro,"" de contact*
(%rat ee port eectro,"*
($ecan"s$u de re)uare*
(sursa de curent de sudare*
Brat super"or
$o%"
Mecan"s$u
de re)uare
Trans)or$ator
de sudura
(d"spo,"t"&ee de co$anda.

C-O
A

a. Eectro,"" de contact /se $a" nu$esc s"
cu"e de contact5 ser&esc a str0n!erea
p"eseor de sudat. trans$"terea curentuu" de
sudare s " ap"carea )orte" de re)uare.
Eectro,"" sunt con)ect"onat" d"n cupru sau
a"a'e de cupru /Ta%. 9.-.1.5. s " sunt rac"t" cu
apa pr"ntr(un c"rcu"t "nter"or. pentru e&"tarea
supra#nca,"r"" a"a'uu" peste te$peratura
$a+"$a de ucru t$a+ . Un eectrod re,"sta a
-33(1-333 de sudur". dupa care de re!ua
tre%u"e sch"$%at".
Ip
Eectrod de
contact
Up
Is*Us Contactor
Eectrod de
contact
eectr"c cu
t"r"stor"
Co$utator
eectr"c Brat "n)e(
r"or )"+
C-O
B"!. 9.-.1. sche$a de pr"nc"p"u a $as"n""
de sudat #n puncte pr"n pres"une s"
re,"stenta eectr"ca.
6orma electrozilor poate fi foarte ,ariata,
de la cea conica, la cele tesite sau
nco,oiate, n functie de caracterul pieselor
care se sudeaza (6ig' %'-'%'&' 8entru sudarea
tablelor de otel carbon si oteluri slab aliate
se utilizeaza electrozii cu ,rf tronconic, de
tip a si b, pentru sudarea alia/elor us oare
,rfulul electrodului tronconic este rotun/it
(c&, la sudarea cu miscare circulara pe arc de
cer electrodul este tesit (d&, pentru sudarea
plaselor de srme electrodul are capatul plat
(e&, electrodul cu ,rf de Molfram este
ilustrat n sc.ita f, iar pentru sudarea
pieselor de forma complicata se utilizeaza
electrozi nco,oiati tip g'
Ta%. 9.-.1. A"a'e de cupru pentru eectro,""
de sudare #n puncte pr"n pres"une s" re,"stenta
0lia/ul 7lemente CB
t$a+
(*&
aliere(*& ()4& (Og"mm- &
CuCr CrG3.9(1 23 1-3 1=3
CuCrNr CrG3.1(1
8 #() ))
@rD),)(-),-
CuN"Be N"G1.9(1.6 ) #!) #)
CeD),--),%
CuCd CdG3.7(1.- 28 113 133
CuN"S" N"G1(9
%) #%) %)
SiD),2-# Cu: :G1(8 =8 163 883 CuA-O1 A-O1 G1(1 =3 -13 823
-conducti,itatea electrica relati,a a alia/ului fata de
cea a cuprului+
%. Bratee porteectrod de re!ua sunt
con)ect"onate d"n aa$a. a&0nd ca scop
trans$"terea curentuu" de sudare. a )orte" de CB(dur"tatea aa'uu" a -33C* t$a+(te$peratura $a+"$a de )unct"onare. -

refularea si a apei de racire la electrod, care se ntroduce ntr-un
a/uta/ conic #>#)'

983
183
:
de 183
rG13(133
a. %. c. d. e. ). !.
B"!. 9.-.9. Bor$e ae &0r)uu" eectro,"or de sudare #n puncte. cu supra)ata pana /a5.
con"ca /%5. se$"s)er"ca /c5. tes"ta /d5. pata /e5. cu Zo)ra$ /)5 s" #nco&o"at /!5.
c. Mecan"s$u de re)uare rea",ea,a depasarea pe &ert"caa a eectroduu" super"or de
contact #n &edera str0n!er"" p"eseor de sudate. ap"carea )orte" de presare pentru pre#nca,"re
s" act"onarea )orte" de re)uare. Cee $a" ut"",ate $ecan"s$e de act"onare sunt cu co$anda
$anuaa t"p ceste /p0na a o )orta de presare de -3daN5. cu pedaa s" p0r!h"" cu arc /#ntre -3(
83 daN5. $ecan"ca cu ca$e s" p0r!h"". eectro(pneu$at"ca /83(833 daN5 sau eectro(pneu$o(
h"drau"ca /peste 833 daN5.
d. Sursa de curent este trans)or$ator de sudura de construct"e ase$anatoara cu cea de a
sudarea cap a cap pr"n pres"une s" re,"stenta eectr"ca. "&r0nd un curent de sudare de tens"une
'oasa s" "ntens"tate )oarte $are: UsG1(1- A . IsG -(83 OA. .
e. D"spo,"t"&ee de co$anda sunt eectr"ce sau eectron"ce cu contactoare. "!n"troane sau
t"r"stoare co$andate pe %a,a de pro!ra$ re!a%" co$puter",at. Aceste d"spo,"t"&e per$"t
re!area s" $od")"carea #n t"$pu sudar"" a "ntens"tat"" curentuu" de sudare. a )orte" de presare
s" as"!ura reproduct"%""tatea t"$puu" de sudare presta%""t.
9in punct de ,edere constructi, se deosebesc patru tipuri de utila/e de sudare n
puncte prin presiune si rezistenta electrica (6ig'%'-''&' 8istolul de sudare (a& se utilizeaza
pentru sudare unilaterala cu actionare manuala, pentru realizarea caroseriilor de mas ini si
carcase de utila/e la care dispoziti,ele de sudare bilaterala sunt inaccesibile' 4lestele de
sudare n puncte (b& se foloseste la sudarea cu actionare bilaterala a constructiilor mari din
tabla, cu acces bun la mbinare, cum sunt caroserii de auto,ec.icule, ,agoane, carcase, cutii,
sc.elete, rame, suporturi de dimensiuni mari etc' 9e multe ori clestele de sudare se monteaza
pe roboti de sudare, realizand constructii sudate pe baza de program asistat de calculator'
1asina de sudat este stationara (c& s i ser,este la realizarea constructiilor sudate mici prin
mane,rarea manuala a acestora, n conditiile sudarii bilaterale' 8resele de sudare (d& de
asemenea sunt stationare, fiind utilizate pentru sudarea multipuncte uni- sau bilaterala a
pieselor mici stantate, ndoite sau ambutisate din tabla, n cadrul productiei n serie mare sau
n masa ca organe de masini, cutii, capace, grila/e etc'

6ig' %'-'' :tila/e de sudare n puncte (a-pistol+ b-cles te+ c-masina+ d-presa&'
a.
c. d.
%.
(

9.-.1. Tehnoo!"a sudar"" #n puncte.

Sudarea n puncte prin presiune si rezistenta electrica este pe larg utilizata n
industrie, pentru realizarea de utila/e s i elemente de masini din tabla de oteluri carbon si
aliate, oteluri inoxidabile, 4u, 0l, =i si alia/ele lor de ),#-#) mm grosime (ti/e, prg.ii, roti,
stati,e, suporturi, sc.elete, stlpi, rame, grinzi, carcase, dulapuri, caroserii, ,agoane, plase de
srme, grila/e pentru armarea betonului etc' (6ig' %'-'2'&'

6ig' %'-'2' 7xemple de mbinari si structuri
sudate n puncte'
puncte se datores te multiplelor a,anta/e pe care
le prezinta>
-sudabilitate foarte buna a tuturor metalelor
s i alia/elor+
-calitate foarte buna a cusaturii sudate+
-producti,itate mare+
-nu necesita metal adaos+
-tensiuni si deformatii mici+
-posibilitatea mecanizarii, automatizarii si
robotizarii procesului de sudare+
-pret de cost redus+
-conditii mai us oare de munca+
-nu polueaza mediul'
8arametrii de sudare se stabilesc n functie de grosimea s i calitatea metalului de baza'
9iametrul ,rfului electrodului de contact, de regula se determina cu urmatoarele relatii>
de D -s P ( (mm& pentru sudarea tablelor cu D s 1 $$ V9.-.-.W
s de G /$$5 pentru sudarea ta%eor cu s Q1 $$ V9.-.1.W
?aloarea intensitatii curentului de sudare Is s i fortei de refulare 6ref se determina din
densitatea curentului de sudare is (0"mm-& si presiunea specifica de refulare pref (1pa&, care
pot fi diferite n functie de regimul de sudare' Se pot aplica doua regimuri de sudare, n raport
cu conditiile impuse sudarii>
a. Sudarea cu re!"$ $oae care se caracter",ea,a pr"n &aor" $a" $"c" a"
curentului de sudare si timpi mai lungi de prencalzire n ,ederea refularii' @ona
ncalzita rezulta mai mare, metalul de baza poate fi mai usor deformat, iar
,itezele de ncalzire si racire sunt mai reduse, prin care se e,ita formarea de
structuri de calire'Sudarea cu regim moale se aplica pentru lucrari de asamblare-
sudare, pentru sudarea tablelor de oteluri aliate si cu continut mai mare de
carbon, usor calibile, cu grosimi mai mari s I 2 mm cu urmatorul regim>

"s G 23(163 A<$$-* ts G /3.2(15s /s5*
pre) G -3(13 MPa* pentru s L 1 $$* pre) G 93(23 MPa* pentru s Q 1 $$*

%. Sudarea cu re!"$ dur /tare5 se rea",ea,a cu "ntens"tate $are de curent de
sudare si timp scurt de prencalzire' 0stfel rezulta o zona mica de influenta
termica, producti,itate mare de sudare si pierderi mai reduse de caldura prin
conductie n tablele de sudate' Se aplica pentru fabricarea n serie mare sau n
masa a structurilor sudate prin puncte, precum s i pentru sudarea tablelor din
metale si alia/e cu conductibilitatea termica ridicata pe baza de 4u s i 0l'?arianta
se aplica la sudarea tablelor subtiri cu s Q 2 mm , cu urmatorul regim>
"s G -33(933 A<$$-* ts G /3.1(3.15s /s5*
pre) G 13(83 MPa* pentru s L 1 $$* pre) G 83(133 MPa* pentru s Q 1 $$*
Ap"carea pe scara ar!a a sudar"" pr"n %

C"co!ra$ee proceseor de sudare #n puncte pot )" )oarte d")er"te #n )unct"e de
materialul si conditiile de sudare (6ig'%'-'!'&' 4ea mai simpla ciclograma (a'& utilizata mai
mult la sudarea manuala a tablelor subtiri de s D ),- mm, ilustreaza un proces de prindere si
strngere a pieselor cu forta de refulare, cuplarea curentului de sudate pna la atingerea
temperaturii de prencalzire, refularea la cald s i racirea fara eliberarea pieselor' In cazul
,ariantei b' forta de strngere n timpul prencalzirii este mai mica pentru prote/area ,rfului
electrodului de contact, ca la atingerea temperaturii de sudare si decuplarea curentului, sa
creasca la ,aloarea de refulare prin care mpuritatile dintre table sunt expulzate' 5a ,arianta c'
forta de strngere este mai mare la nceput, pentru apropierea tablelor prin deformare la rece,
apoi forta scade pentru perioada de prencalzire si creste la ,aloarea de refulare pentru sudare'
In ciclograma d' este prezentat cazul aplicat la sudarea tablelor mai groase de s I mm la
care curentul de sudare se aplica n (- impulsuri, pentru a asigura inter,ale de timp pentru
racirea electrodului de contact' 9iagrama e' ilustreaza cazul la care dupa sudare curentul este
din nou cuplat la o ,aloare mai mica pentru efecturarea unui tratament termic de recoacere a
punctului sudat' In final se prezinta o ciclograma cu ntensitatea ,ariabila a curentului de
sudare, aplicat la sudarea tablelor de aluminiu (f'&
Is
Is

Bre
Is )
Bre
Is
Is )
Is
Br Br

Br

Bre)

%.
c. a.
t
t t

Is
Is Is
Bre)
Is Is
Is Is Bre
Br Is Bre) )
Br Br

d'
Itt

e.
).

t t t
6ig' %'-'!'4iclograme ale diferitelor ,ariante de sudare n puncte prin presiune s i

rezistenta electrica'
?aloarile parametrilor principali de sudare (Is+ 6ref si ts&, pot fi calculate din
densitatile de curent (is& si presiunile specifice de presare (pref& indicate pentru ,ariantele de
sudare cu regim moale sau dur, nmultite cu aria suprafetei frontale ale ,rfului electrodului
de contact, cu diametrul de'

ts
Is ()
(s&
Bre)
In figura %'-'8' este prezentata
(O0 (da;& &
,ariatia parametrilor de sudare n puncte
a tablelor de otel nealiat, cu continut
scazut de carbon n functie de grosimea
metalului de baza, corespunzator regi-
mului dur de sudare' 0stfel rezulta ca
parametrii de sudare cresc liniar cu cres -
terea grosimii tablelor de sudat, ceea ce
nseamna ca alegerea lor este o operatie
relati, mai simpla' =otusi se recomanda
,erificarea n practica pe epru,ete de
ncercare mecanica si te.nologica a para-
metrilor determinati, indiferent de meto-
da determinare utilizata'
-8
1-83
-3
1333
Is
ts
Bre
13
18
)
833 -83
=83
3
3.-
3.9
3.6
3.2
1.3 ) 3 1 - 1 9 s /$$5
B"!. 9.-.2. Aar"at"a para$etr"or de sudare #n
puncte cu re!"$ dur a ta%eor de ote car%on.

In tabelul %'-'-' sunt prezentate o serie de date pri,ind regimurile de sudare n puncte
cu regim moale si regim dur a tablelor de oteluri carbon si slab aliate, oteluri inoxidabile si de
aluminiu, pentru grosimi de material pna la ( mm'

Ta%. 9.-.-. Re!"$ur"e de sudare #n puncte a d")er"teor $ater"ae $eta"ce.
Re!"$ $oae Re!"$ dur s
Is
(O0&
6ref
(da;& ts
dn
(mm&
de
/$$5
Is
/OA5
6ref
(da;& ts
dn
/$$5
(mm& de
(mm&
(s& (s&
Ta%e de ot e car%on s" sa% a"ate cu C L 3.1T
3.8 9 9 63 3.9 1.8 9 6.8 183 3.38 1.8
1.3 6 8 133 3.2 9.8 6 7 -83 3.13 9.8
1.8 6 6 183 1.- 8.8 6 13 183 3.-3 8.8
-.3 = = -33 1.6 6.8 = 19 833 3.-9 6.8
-.8 2 2 -83 -.3 =.8 2 16 =33 3.13 =.8
1.3 7 7 133 -.9 2.8 7 12 233 3.16 2.8
9.3 11 13 123 -.2 13.8 11 -- 1-33 3.9- 13.8
8.3 11 1- 983 1.9 1-.8 11 -8 1=33 3.86 1-.8
Ta%e de ot e "no+"da%" cu 12TCr s" 2TN"
3.8 9 1 1=8 3.6 1.8 9 16 -93 3.32 1.8
1.3 8 =.6 933 1.3 9.8 8 -1 123 3.16 9.8
1.8 6 11 683 1.- 8.8 6 -8 893 3.-9 8.8
-.3 = 19 233 1.9 6.8 = -7 283 3.13 6.8
-.8 =.8 16 1333 1.2 =.3 =.8 11 1133 3.19 =.3
1.3 2.8 12 1-33 -.- 2.3 2.8 16 1933 3.12 2.3
Ta%e de au$"n"u
3.8 1.8 12 123 3.32 1.8
1.3 9.3 13 -83 3.1- 9.8
1.8 8.3 18 1-3 3.16 8.8
-.3 6.3 93 933 3.-- 6.8
-.8 6.8 83 8-3 3.-2 =.8
1.3 =.3 82 633 3.19 2.8

5a asamblarea n ,ederea sudrarii trebuie a,ut n ,edere o foarte buna suprapunere a
tablelor, ca spatiul dintre suprafetele de sudat sa fie
ct mai mic' 0stfel electrozii de contact
nu trebuie sa deformeze tablele naintea cuplarii
curentului, ceea ce duce la obtinerea unor
suduri de calitate superioara' 5imitele admisibile ale
intersitiului dintre piesele de sudat (6ig'%'-'$'& sunt
urmatoarele>
-la table usor deformabile> d D ),%-),2 mm+
-la table rigide, tari> d D),)-),- mm'

d
d
d
9istanta dintre punctele sudate se alege n
functie de scopul mbinarii>
-cusaturi etanse> e D (),2-),8&de +
-cusaturi de rezistenta> e D --) mm+
-cusaturi de asamblare> e D -)-) mm'
5a alegerea distantei dintre puncte trebuie tinut cont
de efectul de scurtcircuitare a punctelor de/a sudate'
Se recomanda ca e I $s, iar distanta pna la margi-
nea tablelor sa fie b I #,de' 9e regula nu se fac mai
mult de - rnduri de puncte sudate (6ig'%'-'#)'&
B"!. 9.-.7. Asa$%area cu "nterst"t"u a
tablelor pentru sudare n puncte'
e e b s B"!. 9.-.13. D"stanta d"ntre puncte. 2

Sudarea n stare solida Sudarea n linie

9.1. SUDAREA IN LINIE PRIN PRESIUNE SI RENISTENTA ELECTRICA

9.1.1. Ba,ee teoret"ce.

Sudarea n linie (sudarea cu role& prin presiune si rezistenta electrica este de fapt o
sudare n stare solida n puncte succesi,e, la care electrozii de contact sub forma de cuie sunt
nlocuiti cu role de contact de cupru, care realizeaza strngerea si refularea tablelor de
mbinat, transmiterea curentului de sudare si printr-o miscare continua sau intermitenta de
rotatie realizeaza a,ansul pieselor de sudat'
Sc.ema de principiu a sudarii n line
Bre Dr
f
Roe de
contact
este prezentata n figura %'('#' Rolele de cupr u
cu diametrul 9r (mm& si latime br (mm&
realizeaza mecanizat s i automat toate fazele de
lucru cunoscute de la sudarea n puncte>
strngerea, prencalzirea, refularea s i racirea sub
presiune' 8rin rotirea cu turatia nr (rot"min'& a
rolelor, se obtine a,ansul procesului de sudare
de a lungul cusaturii' 8rencalzirea are loc prin
rezistenta electrica, ca la sudarea n puncte
conform relatiei %'-'#' 9e multe ori rolele
realizeaza n plus for/area punctului sudat, cu
diamtrul dn'
%r
e
nr
s
nr
dn
Bre)
B"!. 9.1.1. Sche$a de pr"nc"p"u a sudar""
#n "n"e pr"n pres"une s" re,"stenta eectr"ca.

Sudarea #n "n"e se ap"ca #n "ndustr"e pentru sudarea ta%eor de oteur" nea"ate.
slab aliate, sau nalt aliate (oteluri inoxidabile&, a tablelor de aluminiu, 0l1n, 0l1g, cu
grosimea de s D ),--% mm pentru realizarea de constructii sudate sub forma de cutii, carcase,
rezer,oare, canistre, bidoane, radiatoare, grinzi, tamburi, ti/e, prg.ii, role, roti, te,i etc', unde
se poate asigura accesul la cusatura a rolelor de contact, nlocuind foarte a,anta/os sudarea cu
flacara, cu arc electric n atmosfere protectoare, sau sudarea n puncte' 9intre a,anta/ele
sudarii n linie se poate e,identia producti,itatea ridicata, mecanizarea s i automatizarea
procesului, obtinerea de cusaturi etanse' 4a desa,anta/ apare costul ridicat al masinii de sudat
n linie si necesitatea accesului bun la mbinare si forma simpla a cusaturilor care se pot suda'
In functie de pozitia si numarul rolelor de contact, precum si felul mbinarilor sudate

se deosebesc urmatoarele ,ariante ale sudarii n linie (6ig'%'('-'&>
-sudarea bilaterala cu doua role (a&+
-sudarea unilaterala cu o rola (b&+
-sudarea unilaterala cu doua role (c,d&+
-sudarea unilaterala cu tambur de contact (e&+
-sudarea unilaterala cu role multiple (f&+
-sudarea prin suprapunere (a-f&+
-sudarea cap la cap prin deformare plastica (g&+
-sudarea cap la cap cu benzi aditionale (.&+
-sudarea n muc.ie (i&'

e.
c.
a. %. d.
".
!. h.
).

B"!. 9.1.-. Aar"ante ae sudar"" #n "n"e pr"n pres"une s" re,"stenta eectr"ca.

#


9.1.-. Mas"na de sudate #n "n"e.

1asina de sudate n linie prin presiune si rezistenta electrica are parti componente
asemanatoare cu cele ale utila/elor de sudare cap la cap sau n puncte' 0stfel conform figurii
%'('(' se pot deosebi urmatoarele unitati functionale de baza>
-role de contact+

-mecanismul de rotire a rolelor+ br
La!are de
aunecare
Mecan"s$
-mecanismul de refulare+
-sursa de curent+
-dispoziti,ele de comanda electrica'
Rolele de contact sunt cofectio-
nate din cupru sau alia/e de 4u4r, 4u@r,
4i;i etc' cu duritatea de #)--)AC,
prezentate de/a n tabelul %'-'-'
9iametrul rolelor este de 9r D )-())mm' ,
iar latimea se calculeaza din grosimea
tablelor de sudate br D -s P ( mm' 1arimea
punctului sudat rezulta cu # mm mai mica>
de re)uare
C-O
Dr nr
Mecan"s$
de rotire
Ip*Up*
Is*Us*

C-O
Co$anda
eectr"ca cu
t"r"stoare
Trans)or$ator
de sudura
dn G -s M - $$. . Bor$a roeor poate )"
c""ndr"ca. cu sau )ara tes"re. troncon"ca. sau
cu supra)ata cur%ata. ut"",ata a sudarea
ta%eor d"n a"a'e usoare /B"!. 9.1.9.5.
Pr"ntr(un c"rcu"t #nter"or roee sunt rac"te cu
apa. dar ee pot )" rac"te s " d"n e+ter"or.
B"!. 9.1.1. Sche$a de pr"nc"p"u a $as "n"" de
sudat n linie'

In functie de pozitia rolelor de co-
tact masinile pot suda trans,ersal, longitu-
dinal sau circular (6ig' %'(''&' 7le pot exe-
cuta o singura cusatura, doua cusaturi sau
mai multe cusaturi, dintr-o parte sau din
ambele parti' 0spectul unei masini moderne
de sudat n linie este dat n figura %'('2'
rG-3(=3 aG1-3(1833
B"!. 9.1.9. Bor$a roeor de contact.
Mecan"s$u de rot"re este cu ac(
tionare electro-mecanica, compus dintr-un
motor electric de curent continuu, reductor
de turatie si ax cardanic, asigurnd rolelor o
rotire cu turatie de nr D #-2) rot"min' '
a. %. c.
B"!. 9.1.8. Sudarea #n "n"e trans&ersaa /a5.
on!"tud"naa /%5 s" c"rcuara /c5.
Mecan"s$ude re)uare act"onea(
za asupra bratului superior port rola, prin
sisteme de prg.ii, arcuri, excentrice,
pneumatice sau .idraulice'
Sursa de curent este de ase$ena
transformator de constructie speciala, ca la
sudarea n puncte, asigurnd curent de
sudare de :sD(-#2 ? si I-D-) O0' '
D"spo,"t"&ee de co$anda sunt
electronizate, asigurnd reglarea parametri-
lor curentului de sudare, a fortei de strngere si refulare, a timpilor de ncalzire, refulare,
rotire,' a ntregii ciclicitati a procesului de
sudare, pe baza de program, prin comanda
tiristoarelor de lucru' B"!. 9.1.6. Mas"na de sudat #n "n"e.

-


9.1.1. Tehnoo!"a sudar"" #n "n"e pr"n pres"une s" re,"stenta eectr"ca.

9in punct de ,edere al desfasurarii procesului de sudare se cunosc mai multe tipuri
de regimuri de lucru, a,nd ciclogramele aferente diferite (6ig' %'('!'&'
4ea mai simpla ,arianta este sudarea cu regim constant (a&, care se caracterizeaza
prin cuplarea si mentinerea constanta a intensitatii curentului de sudare, a fortei de presare-
refulare si a ,itezei de rotire a rolelor de contact' :tila/ul este mai simplu, nsa cusatura ,a
a,ea o rezistenta mai redusa din cauza suprancalzirii materialului, si apare un grad pronuntat
de uzura a rolelor de contact'
7ste mult mai a,anta/oasa ,arianta de sudare cu impulsuri de curent (b& la care de
fapt rezulta mbinari sudate n puncte succesi,e, cu pasul dintre puncte ep , determinat de
,iteza de sudare ,s (m".& si timpul unui ciclu de sudare tc D t P tp (s&, unde t 3este timpul de
ncalzire si tp 3 timpul de pauza>
t U%'('-'V #
" (
D (mm& U%'('#'V iar + D
+ ' , ' , ) ( , ) e c
p t s
2 , ( t
c
5a acest regim cel mai frec,ent aplicat, cusatura rezulta de nalta calitate, producti,itatea este
mare, iar uzura rolelor ,a fi mai redusa din cauza racirii lor ntre impulsurile de curent'
9e asemenea exista masini de sudat n linie utiliznd curent alternati, modulat (c&
la care celalati parametrii se mentin constanti, iar pasul ntre punctele sudate rezulta din ,iteza
de sudare ,s s i frec,enta de modulare f a curentului electric> epD,s"(,2'f+
In figura %'('!'d, este
prezentata ciclograma de
sudare cu toti parametrii
Is
4 C
Is
Is
Is
Br
Br
C
4
&ar"a%"". curentu de
sudare se cupea,a #n
"$pusur". )orta de re)urare
scade #n per"oada de
depasare a ta%eor de sudat
pentru a reduce )recar"e s"
u,ura roeor. "ar rot"rea
roeor este "nter$"tenta.
orp"ndu(se pentru per"oada
de #nca,"re s" re)uare. In
unee ca,ur" a&ansu #n
d"rect"a de sudare se
rea",ea,a #n pas de peer"n.
rot"rea roeor se produce cu
re&en"re. pr"n care are oc o
)or'are a punctuu" sudat.
Br
Br
t a. t %.
Is Is
Is C
4
Br Br
C 4
Br
Br
Is
t c. t d.
B"!. 9.1.=. C"co!ra$e ae d")er"teor &ar"ante de sudare
#n "n"e /a.(cu para$etr"" constant"* %.(cu "$pusur" de
curent* c.(cu curent $oduat* d.(cu "$pusur" de curent.
)orta &ar"a%"a s " a&ans "nter$"tent5.

0legerea parametrilor de sudare se realizeaza n functie de calitatea si grosimea
tablelor de mbinat, dimensiunile si pasul punctelor de sudura care trebuie obtinute' =ablele
pregatite n ,ederea sudarii (ndreptate, decapate, degresate etc'& ,or fi suprapuse pe o latime
de C D (#,--#,& br n functie de latimea br a rolelor de contact' In cazul sudarii n puncte cu
defor mare (6ig' %'('-'g'&, suprapunerea este numai de C D (),-),8&br , iar la sudarea cu benzi
de adaos (6ig' %'('-'.'&, latimea acestora este de %-2 mm' Locul dintre table nainte de sudare
nu trebuie sa depaseasca dQ), mm'

Intensitatea curentului poate fi apreciata fata de sudarea n puncte, fiind cu )-#))* mai mare> IlinieD (#,--& Ipuncte '6orta de refulare se ncadreaza ntre ,alorile de 6ref D (-# O;'

iar ,iteza de sudare este de ,sD #-#- m"min' 'O relatie grafica ntre parametrii principali de
sudare este prezentata n figura %'('8'

(


In nomograma, liniile drepte si
s G 1 -.8 - 1.=8 1.8 $$ 1.-$$
nclinate indica grosimea tablelor s (mm&,
iar curbele trasate cu linii ntrerupte arata
,ariatia fortei de refulare 6r (da;& ' 4urba
plina groasa reprezinta regimul optim de
sudare' 4oordonatele punctelor de inter-
sectie dintre dreptele grosimilor de tabla
Is

1 $$

3.2$$

3.8$$
Br /daN5 1333 Re!"$
opt"$
/OA5

-3

18

13

8
733
233
=33
si curba regimului optim indica ,aloarea
recomndabila a intensitatii curentului de
sudare Is (O0& n functie de ,iteza de
sudare ,s (m"min&'
633
In tabelul %'('#' au fost concre-
tizate o serie de ,alori practice ale para-
metrilor de sudare n linie a otelurilor
carbon, slab aliate, inoxidabile de tip
4r#8;i8, precum si a tablelor de alumi-
niu, cupru si alia/ele mai importante ale
acestora'
833
933
133
-33
133
3 1 - 1 9 8 6 = As /$<$"n5
6ig' %'('8' ;omograma parametrilor optimi de
sudare n linie a otelurilor carbon si slab aliate'

Ta%. 9.1.1. Pr"nc"pa"" para$etr"" de sudare #n "n"e a d")er"teor $etae s" a"a'e.

Is ?s ;ros"$ea
ta%e" /$$5
tc
(s&
Bre)
/OA5 ts /s5 /daN5 /$<$"n5

Ot eluri carbon si slab aliate moi
), !-8 ),)--),)% ),)%-),)2 #)--)) #,--#,2
),8 8-#) ),)%-),)2 ),)%-),)8 -))-()) #,)-#,%
#,) #)-#- ),)2-),)8 ),)8-),#) ())-%)) ),8-),$
#,- #--#( ),)8-),#) ),#)-),#- %))-)) ),!-),8
#, #(-#% ),#--),#% ),#--),#% ))-2)) ),2-),!
-,) #-#! ),#2-),#8 ),#8-),-- !))-8)) ),-),2
(,) #8--- ),-%-),(- ),-8-),(% #)))-#-)) ),%-),

Ot eluri inoxidabile cu 4rD#8* si ;iD8*
), -! ),)--),)% ),)2-),)8 ())-() ),2-#,(
),8 !-$ ),)%-),)2 ),)8-),#- %))-)) ),-#,)
#,) $-## ),)2-),)8 ),#--),#2 ))-2) ),-),8
#,- #)-#- ),)2-),)8 ),#%-),#8 2))-!)) ),-),8
#, ##-#( ),)8-),#) ),#2-),-) !))-$)) ),%-),!
-,) #--#2 ),#--),#2 ),-%-),(- #)))-#%)) ),(-),2
(,) #%-#8 ),-)-),() ),2)-),!) #())-#2)) ),--),%
0luminiu si alia/ele 0l1g, 0l1n

), ----2 ),)(-),)% ),)$-),#) --)--) ),2-),!
#,) ()-( ),)-),)2 ),#2-),#8 (-)-() ),%-),
#, (8-%) ),)8-),#) ),---),-% %-)-%) ),(-),%
4upru si alia/ele 4u@n, 4uSn, 4u0l ), #8--) ),)-),)2 ),)-),)2 #8)---) ),!-),8
#,) --() ),)!-),)8 ),#)-),#- (8)-%)) ),2-),! #, (-(8 ),#)-),#- ),#%-),#2 %)-2) ),-),2

%
Sudarea n stare solida Sudarea n relief

%'%' S:90R70 ; R75I76 8RI; 8R7SI:;7 SI
R7@IS=7;=0 7574=RI40'

%'%'#' 8rincipiul sudarii n relief'

Sudarea n relief este un procedeu de sudare n stare solida, cu prencalzire prin
rezistenta electrica si refulare prin presiune, a,nd bazele teoretice si principiul asemanator cu
sudarea n puncte, cu deosebirea ca n loc de electrozi de contact de cupru care se uzeaza
rapid, pe una din tablele de mbinat se realizeaza prin ambutisare niste proeminente (cocase,
bosa/e&, prin care trece curentul de prencalzire si care prin refulare rentra la ni,elul tablei,
formnd prin topire intermediara nucleul punctului sudat'

Is*
Us*
Bacur" de
str0n!ere
Bre)
procesului de sudare este prezentata n figura
%'%'#' =abla superioara prezinta --# cocoase
de forma tronconica, semisferica, sau cilindrica
ambutisate de regula n cadrul procesului de
C- O
stantare-ambutisare a pieselor, iar tabla
inferioara este plana' =ablele sunt suprapuse si
strnse ntre doua bacuri de cupru racite cu apa
prin circuit interior, legate la bornele nfasurarii
secundare a unui transformator de sudare de
constructie identica cu cele utilizate la sudarea
cap la cap, prin puncte sau n linie, prezentate
n capitolele precedente'
C-O
e
s Bre)
B"!. 9.9.1. Pr"nc"p"u sudar"" pr"n re"e).
a. (#na"nte(* %. (dupa sudare.

Sc.ema de principiu si desfasurarea Sudarea n relief se aplica pentru mbinarea pieselor, organelor de masini, cutiilor,
carcaselor rezer,oarelor etc' ambutisate din table de oteluri carbon si slab aliate cu grosimea
de s D ),- mm ' Se pot mbina doua, trei sau mai multe table suprapuse, dar sudarea n relief
se aplica frec,ent si pentru sudarea unor prezoane, stifturi, suruburi, te,i sau inele etc' pe
suprafata tablelor' 4te,a aplicatii mai semnificati,e sunt ilustrate n figura %'%'-'

Sudarea n relief este pe
larg utilizata n industria construc-
tiilor de masini si utila/e, n special
n industria de auto,ec.icule, n
productie de serie mare sau de
masa, datorita a,anta/elor te.nico-
economice multiple>
-calitate foarte buna a sudurii+
-producti,itate foarte mare+
-consum redus de electrod de 4u+
-productie mecanizata, automata'
B"!. 9.9.-. Ap"cat"" ae sudar"" #n re"e) pentru ta%e.
%ucse. te&". a+e. %utucur". st")tur". s0r$e. %are. %uoane.
%'%'-' =e.nologia sudarii n relief'

:tila/ul de baza a sudarii n relief este presa de sudare prin presiune si rezistenta
electrica, prezentata de/a n capitolul %'-' (6ig'
%'-''d'&'

s d Proe$"nentee se e+ecuta pr"n

ambutisare, dimensiunile fiind determinate n
functie de grosimea tablei de sudat (6ig' %'%'('&> d h D d G s* D G -s M 1* h G /3.8(15 s* d G /3.=(15s* B"!. 9.9.1. D"$ens"un"e proe$"nenteor. 8asul dintre proeminente este de e I -, 9' #
Sudarea n stare solida Sudarea n relief
8arametrii regimurilor de sudare n relief sunt alesi n functie de grosimea tablei si
numarul de proeminente care se sudeaza concomitent' 4a urmare se aplica urmatoarele limite
ale parametrilor de sudare> -tensiunea curentului electric de prencalzire>:s D (-#- ?+
-intensitatea curentului de prencalzire> Is D %--) O0"pr'
-forta de refulare> 6refD 2)-2) da;"pr
4iclogramele de sudare (6ig' %'%'%'& sunt asemanatoare cu cele de la sudarea n
puncte' 4el mai frec,ent sunt aplicate regimuri de sudare cu parametrii constanti (a'& sau cu
impulsuri de curent si forta constanta (b'&, dar pentru e,itarea fenomenului de stropire de la
nceputul prencalzirii curentul de sudarea si forta de refulare cresc dupa atingerea
temperaturii necesare (c'&' 5a sudarea tablelor sensibile la calire, se aplica o ncalzire
prealabila s i o ncalzire ulterioara de recoacere prin cuplarea succesi,a a curentului de sudare
la intesintati diferite (d'&'

Is Is
Is Is
Is Is
Br Is Br
Br Br
Br Br
Br Is
Ip Ir
Br
t a. t t d. t
%. c.
B"!. 9.9.9. C"co!ra$e spec")"ce sudar"" #n re"e).

In tabelul %'%'#' sunt prezentate o serie de date practice pri,ind parametrii de sudare
n relief a tabelor din oteluri carbon s i slab aliate cu 4Q),( *, pentru cazurile de sudare cu
una, cu --( , sau cu % proeminente'

Ta%. 9.9.1. Para$etr"" de sudare #n re"e) a ta%eor de oteur" car%on s" sa% a"ate.
# proeminenta --% proeminente % proeminente s d
(mm&
Br Br Br (mm& Is
ts ts ts Is Is
(O0& (da;& (O0& (da;& (O0& (da;& /s5 /s5 /s5
3.8 3.6(1.2 9.9 63 3.32 1.2 63 3.13 -.7 93 3.13
3.= 3.7(-.3 6.6 133 3.13 8.1 63 3.13 1.2 83 3.1-
1.3 1.-(-.2 2.3 183 3.16 6.3 78 3.12 9.1 =3 3.1-
1.8 1.9(1.2 13.- -13 3.-6 =.6 168 3.13 8.1 183 3.92
-.3 1.8(9.6 1-.3 833 3.93 2.7 -93 3.63 6.8 -13 3.26
1.3 1.6(6.2 19.8 683 1.-3 11.3 913 1.83 7.3 933 -.93

Sudarea n relief poate fi realizata n linie, prin presiune ntre bacuri, sau cu role,
obtinnd cusaturi circulare sau n linie dreapta' In acest scop, pe tabla superioara se realizeaza
prin deformare plastica la rece (prin ambutisare sau rulare&, iesituri sub forma de creasta, care
dupa prencalzire prin rezistenta electrica si refulare de asmenea rentra la ni,elul tablelor'

In figura %'%'' este redat principiul sudarii
n relief, n linie cu role de cupru, a benzilor si mar-
ginilor de table cu grosimea de s Q - mm', metoda
mult folosita la sudarea radiatoarelor si sc.mbatoa-
relor de caldura' 8rincipalii parametrii de sudare
sunt> -curentul de sudare> Is D -)-!) O0+
-forta de refulare> 6r D 8)--)) da;+
-,iteza de sudare> ,s D-)-) m".'

B"!. 9.9.8. Sudarea #n re"e). #n "n"e
cu roe de Cu -

9.8. SUDAREA CU ENER;IE ELECTRICA
INMA;ANINATA.

Sudarea cu energie nmagazinata este o ,arianta a sudarii n stare solida n puncte
prin presiune s i rezistenta electrica, la care curentul de sudare se obtine dintr-o baterie de
condensatori ncarcati n prealabil cu un curent continuu, care dupa strngerea tablelor ntre
electrozii de contact se descarca prin transformatorul de sudare, realiznd un punct sudat prin
topire intermediara cu regim foarte dur' Sc.ema de principiu a aparatului de sudare cu
energie nmagazinata n baterie de condensatori este prezentata n figura %''#'

Redresorul de curent cu diode de Si este
alimentat de la reteaua monofazica de --)?,
li,rnd un curent continuu de ncarcare cu
tensiune si intensitate reduse, care n prima
faza se nmagazineaza ntr-o baterie de
condensatori electrolitici 4 cu capacitate
foarte mare' 8arametrii de ncarcare sunt
urmatorii>
Inc'D -#) 0+ :nc' D )-#) ?+
4 D ()-#))&'#)( R 6+ tnc' D #- min'
Tr. sud. sud. #ncarc.
Redresor
de
curent
eectr"c
C
Eectro," de :
B"!. 9.8.1. Sche$a de pr"nc"p"u a aparatuu"
de sudare cu ener!"e eectr"ca #n$a!a,"nata.
=recnd comutatorul n pozitia de sudare, bateria se descarca prin transformatorul de sudare si
electrozii de contact, iar sudarea se produce cu un regim foarte dur, la urmatorii parametrii>
IsD)--)) O0+ :sD(-#) O?+ tsD),)--),))- s'
4antitatea de energie electrica nmagazinata n bateria de condensatori este de GD4':-"-,
fiind de ))-#2)) Gs' 8entru e,itarea topirii ,rfului electrozilor de contact datorita
re!"$uu" )oarte "ntens de sudare. acestea sunt con)ect"onat" d"n Zo)ra$.
Sudarea n puncte cu energie nmagazinata se aplica tablelor cu grosimea cuprinsa
ntre limitele de s D ),l-- mm , n special pentru metale si alia/e cu conductibilitate termica
mare> aluminiu si alia/ele lui (0l1g, 0l1n, duraluminiu&, cuprul si alia/ele de 4u (alame,
bronzuri&' 1etoda prezinta o serie de a,anta/e fata de ,arianta clasica de sudare n puncte prin
presiune si rezistenta electrica> -producti,itate si randament mai mare (cu )*&+
-consum mic s i uniform de energie electrica+
-nu necesita racirea electrozilor si atmosfere protectoare'
Sudarea cu energie nmagazinata se aplica mult pentru sudarea de bolturi, stifturi,
suruburi, prezoane, srme, bare etc' pe suprafete plane de tabla,
profile laminate sau ndoite,
te,i etc' Coltul este fixat n mandrina unui pistol de sudare,
descarcarea bateriei de
condensatori realizndu-se prin suprafata de contact dintre bolt si
suprafata tablei (6ig' %''-'&

9iametrul bolturilor poate fi dbD(-#$ mm,
lungimea lor de lbD2-#!) mm, curentul de sudare
IsG633(1833 A. "ar product"&"tatea este de 18(-8 de
sudur"<$"n. a oteur" car%on. a"ate sau "no+"da%"e.
Botur"e au tapa de sudare $a" ata. cu supra)ata
con"ca. se$"s)er"ca sau cu un cep. care se topeste #n
$o$entu descarcar"" curentuu" s" este e+pu,at #n
$o$entu #$%"nar"" pr"n pres"une /B"!. 9.8.1.5.
a. %. c.
B"!. 9.8.-. Ba,ee sudar"" %otur"or cu
energie nmagazinata'
0spectul unui aparat de sudare a bolturilor
cu energie electrica nmagazinata este prezentat n
figura %''%'
D%G/1.8(-5d% d% d% d% dcG/3.-(3.85d% hG/3.8(15d% h dc D% D% D%
B"!. 9.8.1. Bor$ee supra)eteor
de #$%"nare a %otur"or. B"!. 9.8.9. Aparatu de sudat %otur".

Curs Sudura

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Sudura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sudarea metalelor s i procedee conexe ntroducere

S-ar putea să vă placă și