EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENIA

Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFI
CATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III
Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I REPARAII
NTREINEREA I REPARAREA MECANISMELOR DE RIDICAT. TROLII SI VINCIURI
NDRUMTOR: Elev: Clasa:
Tema:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 2.Cuprins 3.Argument 4.Masini de ridicat si transportat 4.1.G
eneralitati 5.Masini de ridicat.Macarale 5.1.Tipuri constructive 5.2.Sisteme de
actionare 6.Mecanisme si instalatii de ridicat 6.1.Mecanisme de ridicat simple 6
.2.Vinciuri 6.3.Trolii 7.Importanta si sarcinile repararii utilajului 8.Intretin
erea si repararea masinilor de ridicat si transportat 9.Norme de securitatea mun
cii la intretinerea si repararea masinilor de ridicat si transportat 10.Bibliogr
afie 11.Anexe 22 23 24 1 2 3 6 6 8 8 9 10 10 11 14 19 20
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi
dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini pro
cesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile c
atre meserii inrudite. Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uni
ti de competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt
te n uniti de competen generale i specializate. Cererea pieei i necesitatea formrii p
sionale la nivel european au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abil
itilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebu
ie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importan
te pe piaa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost con
cepute astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui l
oc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la ex
igenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie Fiecare nivel parcu
rs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permit
bsolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior. Pregti
rea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene presupune desfura
rea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe ele
v. Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n cad
rul unei echipe. Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului
specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice c
are i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnifi
cativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
Lucrarea de atestat INTRETINEREA SI REPARAREA MECANISMELOR DE RIDICAT.TROLII SI V
INCIURI implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specif
ice pregatirii sale in domeniul tehnic. In timpul functionarii masinilor, utilaj
elor si instalatiilor are loc o uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale d
iferitelor organe de masini din componen3
EXAMEN ATESTAT
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, form
a, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor m
odificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor me
canisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparati
ei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instala
tiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii partic
ipa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si el
iminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini a
u rezultate economice importante: micsoreaza opririle neproductive ; maresc peri
oada dintre reparatii ; reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberan
d in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. C
auza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajel
or si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii i
n unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanic
e si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confection
ate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiun
ea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrif
ierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective
. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produ
ce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, pre
cum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din
cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in con
tact fara deplasare relative, supratefetele se distrug de obicei ca urmare a str
ivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu
filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie ,
sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita
uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de m
asini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor
de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, caruc
ioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si
scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte
constructive sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt: alegerea unor
materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare
a pieselor; alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de cont
act ale pieselor; utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor; dat
orita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare; aleg
erea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de
frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incor
ecta a masinii,utilajului sau instalatiei. Exploatarea corecta a masinilor ,util
ajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemel
or de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu
a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectio
narea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul u
zarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi
lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri
,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei. I
n cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei s
i directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele bat
iurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrauta
teste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte. In capitolele 4
si 5 se prezinta notiuni specifice , caracteristice masinilor de ridicat si tra
nsportat. Capitolul 6 abordeaza aspectele tehnice, constructive si functionale c
are caracterizeaza mecanismele de ridicat simple, componente ale masinilor de ri
dcat si transportat. Capitolele 7 si 8 analizeaza problematica intretinerii si r
epararii mecanismelor de ridicat . Elaborarea lucrarii de atestat a permis ating
erea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5. Comunicare si iteratie. Asigura
rea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calcul
atorului si prelucrarea informatiei
5
EXAMEN ATESTAT
4.MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORTAT 4.1.GENERALITATI
Mainile de ridicat i transportat joac un rol foarte important in diferitele ramuri
de producie. Actualmente, la aceste maini, este folosit aproape exclusiv acionarea e
lectric. Acionarea electric a contribuit in mare msur la perfecionarea instalaiilor de
ridicat i transport din punctul de vedere al siguranei in funcionare i al productivi
tii. Ca exemplu pentru unele din utilizrile mai importante ale mainilor de ridicat i
transportat se poate aminti: in siderurgie: poduri de transbordare pentru cocs,
minereuri i adausuri, macarale pentru incrcarea cuptoarelor Simens-Martin, ascenso
are pentru furnale inalte, i diferite tipuri de poduri rulante; n metalurgia prelu
crtoare: macarale rotitoare i poduri rulante; in domeniul construciilor: macarale t
urn i escavatoare; in centralele electrice: poduri rulante in slile de maini, insta
laii pentru descrcarea combustibilului din vagoane de cale ferat sau din lepuri i pen
tru repartizarea in depozit i instalaii pentru ridicarea combustibilului in silozu
rile inalte; in acest scop se folosesc poduri de transbordare, screpere, benzi d
e transport, elevatoare cu cupe, jgheaburi cu raclei, melci de transport, monorai
luri i ascensoare; in porturi: instalaii de transbordare foarte mari, unde greutile
ridicate ating sute de tone; in cldiri inalte: ascensoare pentru persoane. Instal
atiile de transportat si ridicat contribuie prin caracterul lor la marirea produ
ctivitatii muncii si eficientei economice prin includerea lor n linii tehnologice
, ceea ce impune mecanizarea manipularii, transportului si depozitarii. Dezvolta
rea si modernizarea proceselor de productie implica mecanizarea si automatizarea
productiei, prin operatii de containerizare, paletizare, extinderea fronturilor
de ncarcare descarcare, alimentare continua cu semifabricate si modernizarea tra
nsporturilor. Paletizarea este operatia de mecanizare a transportului de marfuri
pe platforme simple sau duble manevrate cu ajutorul electrocarelor si al stivui
toarelor. Pachetizarea este operatia de mecanizare a manipularii, trasportului s
i depozitarii unui grup de marfuri strnse ntre ele printr-o legatura. Containeriza
rea este sistemul de ambalare format din rame, lazi, containere, etc. care serve
ste n mod repetat la transportul mecanizat. Pentru aplicarea paletizarii si conta
inerizarii sarcinile de transportat si ridicat trebuiesc constituite n unitati de
ncarcatura grupate convenabil n scopul manipul_rii, cu dimensiuni care trebuie sa
aiba la baza un modul. Din punct de vedere dimensional, paletele (de uz general
sau special) respectiv containerele (universale sau
6
EXAMEN ATESTAT
speciale), sunt modulate dupa standarde n vederea efectuarii operatiilor de manip
ulare, depozitare si transport. Masinile de ridicat si transportat sunt utilizat
e pentru manipularea sarcinilor ntre limitele unei ncaperi sau ale unui teren libe
r. Spre deosebire de transportul ndepartat (feroviar, rutier, aerian) care transp
orta sarcini la distante mari, dispozitivele de ridicat si transportat, deplasea
za sarcinile pe distante relativ scurte si numai n anumite cazuri ele pot atinge
distante mari (asigurarea unei comunicatii permanente ntre doua sau mai multe pun
cte legate prin procesul de productie). Transportul aferent unei ntreprinderi cup
rinde operatii de manipulare a sarcinilor n exteriorul sau n interiorul sau. Trans
portul exterior serveste pentru aprovizionarea cu materii prime, semifabricate,
combustibili precum si desfacerea productiei finite sau eliminarea deseurilor. T
ransportul interior serveste la distributia materiilor prime, semifabricatelor,
pentru executarea operatiilor de transport ntre unitatile de lucru legate prin pr
ocesul de productie precum si pentru aducerea productiei finite si a deseurilor
la punctele de ncarcare-descarcare ale sistemului de transport exterior. Operatii
le de acest gen constau nu numai din operatia de transport propriu zisa, ci si d
in operatiile de ncarcare si descarcare a sarcinilor pe organele ce poarta dispoz
itivele de ridicat si transportat, asezarea lor n depozite sau pe masinile unelte
care efectueaza diversele operatii tehnologice. Pentru executarea operatiilor d
e ncarcare si descarcare unele masini de ridicat si transportat sunt prevazute cu
organe speciale pentru apucarea sarcinilor (electromagneti, graifare), altele s
unt deservite de masini si instalatii auxiliare speciale, altele necesitnd o dese
rvire manuala. Transportul intern cuprinde la rndul sau transportul dintre atelie
re si transportul n interiorul atelierului (depozitului). O categorie speciala a
transportului din interiorul atelierului il constituie transportul dintre doua o
peratii tehnologice succesive care executa deplasarea produselor de la o instala
tie de prelucrare la alta, fiind strns legat de executarea operatiilor tehnologic
e din atelier sau fabrica. Transportul dintre operatii joaca un rol important n p
roductia de serie asigurnd legatura dintre instalatii si masini unelte independen
te, nlesnind procesul de productie al atelierului dupa un anumit ritm de lucru.
7
EXAMEN ATESTAT
5.MASINI DE RIDICAT.MACARALE
5.1.TIPURI CONSTRUCTIVE
Macaralele sunt instalatii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin r
idicarea neghidata pe verticala si deplasarea pe orizontala a acestora. Gradul d
e complexitate al unei macarale depinde de numarul miscarilor si de mijloacele c
u care se realizeaza aceste miscari, adaptate n general la necesitatile tehnologi
ce ale fluxului de lucru n care este integrata macaraua. Dintre acestea putem ami
nti: a) Macarale rotitoare stationare:cu contrafixa; de perete cu tirant; cu col
oana rotitoare; cu coloana fixa; cu placa turnata. b) Macarale cu deplasare pe s
ina de ghidare: macarale consola; macarale de tavan; macarale velociped; macaral
e turn; macarale portal. c) Macarale cu deplasare pe cai fara sina: macarale mon
tate pe carucioare manuale sau mecanice; macarale montate pe autocamioane macara
le montate pe tractoare; macarale autopropulsate. d) Macarale de cale ferata sau
pe senile: e) Macarale cu platforme rulante; cu grinda suspendata; poduri rulan
te cu o singura grinda principala; poduri rulante cu doua grinzi principale; mac
arale capra si semicapra.
Fig.5.1.Macara pe senile
Fig.5.2.Automacara
8
EXAMEN ATESTAT
5.2.SISTEME DE ACTIONARE
In timpul funcionrii, o main de ridicat poate avea micri de translaie n plan vertical
idicare i coborre), micri de translaie n plan orizontal i micri de rotaie. Mecanisme
e realizeaz aceste micri pot fi acionate manual sau mecanic. Acionarea manual se utili
zeaz de obicei pentru mecanisme de ridicat cu capaciti de ridicare mici i pe distane
scurte. Dispozitivele pentru acionare manual pot fi, funcie de tipul mecanismului d
e ridicat, manivele simple, manivele de siguran, roi de manevr pentru lan, cabluri sa
u lanuri legate direct de elementele mainii. Sarcina maxim la care poate fi folosit
acionarea manual este 200 kN, aceasta datorit forei limitate a omului. Acionarea meca
nic este astzi foarte rspndit i utilizeaz maini cu abur sau motoare cu ardere intern,
talaii cu acionare hidraulic sau pneumatic i motoare electrice. Acionarea cu abur se f
olosete n special la macaralele de cale ferat i la macaralele plutitoare. Ea se cara
cterizeaz printr-o manipulare simpl, ntreinere i reparare uoar, siguran mare n explo
Dezavantajele acionrii cu maini cu abur snt: durata de punere n funciune relativ mare
(4050 min), consum neproductiv de combustibil n perioada ntreruperii lucrului, dim
ensiuni de gabarit mari, pericol de incendiu n locurile cu material inflamabil, r
andamentul instalaiei cazanmain sczut. Acionarea cu motoare cu ardere intern este util
izat la macaralele deplasabile pe ci fr ine (automacarale, macarale pe enile, macarale
pe tractoare) i la macaralele de cale ferat (macarale montate pe vagon). Avantaje
le acionrii cu motoare cu ardere intern snt: punerea rapid n funciune, gabarit relativ
mic, nlturarea pericolului de incendii, randament mai bun comparativ cu acionarea c
u abur. Dintre dezavantajele acionrii cu motoare cu ardere intern se menioneaz: motoa
rele nu pot porni sub sarcin, ceea ce impune montarea unui ambreiaj cu friciune ntr
e motor i mecanism, precum i necesitatea unui personal cu calificare superioar pent
ru deservirea mainii. Pentru acionare se pot folosi motoare cu benzin sau motoare d
iesel. Acionarea hidraulic este caracteristic mecanismelor de ridicat cu capacitate
de ridicare mare, la nlimi reduse (cricuri hidraulice). Ele au o micare linitit, fr
i i prezint siguran mare n exploatare. Instalaiile de acionare hidraulic au ns randa
czut, costul instalaiei este ridicat i necesit cheltuieli mari pentru ntreinere i repar
aii.
9
EXAMEN ATESTAT
Acionarea pneumatic se folosete de obicei numai la mainile de ridicat care funcioneaz n
ncperi cu materiale explozive. Caracteristica acestui tip de acionare const n posibi
litatea obinerii unui numr mare de conectri pe or, mai mare chiar dect la acionarea el
ectric. Dezavantajele instalaiilor de acionare pneumatic snt: construcia complicat a di
stribuitoarelor de aer deci cost ridicat i distana relativ mic pe care se poate dep
lasa sarcina. Acionarea electric este cea mai rspndit, deoarece ofer o serie de avanta
je fa de mijloacele de acionare prezentate anterior. Instalaiile electrice de acionar
e prezint deplin siguran n exploatare, snt economice, au comand uoar i comoda (coman
poate realiza la distan) i permit reglarea vitezei sub sarcin n limite largi. Fiecare
mecanism al mainii poate fi acionat cu motor separat. In cazul acionrii electrice s
e poate folosi att curent continuu ct i curent alternativ.
6. MECANISME l INSTALAII DE RIDICAT
Mecanismele i instalaiile de ridicat utilizate n mod frecvent in ntreprinderile cons
tructoare de maini i n atelierele de ntreinere i reparaie pot fi grupate n: mecanisme
ridicat simple, ascensoare i macarale.
6.1.MECANISME DE RIDICAT SIMPLE
Din categoria acestor mecanisme fac parte: cricurile, vinciurile, electro-palane
le, troliile, crucioarele pentru ci suspendate etc. Cricuri i vinciuri. Cricurile i
vinciurile snt mecanisme de ridicat cu curs redus, destinate ridicrii sarcinilor mar
i. Se utilizeaz la lucrri de montaj i reparaii, fiind uor de transportat datorit masei
proprii i gabaritelor mici. Uneori snt folosite ca mecanisme de mpingere sau cu de
stinaie special. Cricurile, dup construcia lor, pot fi: mecanice i hidraulice. Cele m
ecanice se execut n mai multe variante, folosindu-se ca element de ridicare cremal
iera. Cricul cu cremaliera se preteaz la ridicri de sarcini de 5 pn la 200 kN, avnd nl
i de ridicare de circa 300400 mm.
10
EXAMEN ATESTAT
Sarcina se sprijin pe capul rotitor 4 situat la extremitatea superioar a cremalier
ei 2 care alunec pe ghidajele 3 ,n carcasa I, fiind acionat de roile dinate 7, 8, 9,10
i 11. Cricul este acionat manual prin intermediul manivelei 6. Pentru sigurana fun
cionrii i suspendrii sarcinii, cricul se prevede cu opritorul cu clichet 12. Raportu
l de multiplicare a roilor dinate se calculeaz astfel nct efortul la manivel fora s nu
epeasc 45 daN.
Fig.6.1.Cric cu cremaliera Corpul cricului se execut din tabl de oel, iar cremalier
a, din oel carbon de calitate, fiind solicitat att la compresiune de sarcina de rid
icat ct i la ncovoiere de componenta radial a forei de angrenare. Cricurile cu cremal
iera au un randament mediu h0,75) i o nlime de ridicare de circa 400 mm. Dac distana n
sol i sarcin este prea mic i nu ncape cricul, sarcina se ridic introducnd talpa 5 a cre
malierei sub sarcin. Pentru evitarea accidentelor care pot avea loc la coborrea sa
rcinii, prin scparea manivelei, se recomand ca cricurile s fie prevzute cu manivele
de siguran .
6.2.VINCIURILE
Vinciurile se utilizeaz la ridicarea sarcinilor mari i au o stabilitate mai mare d
ect cricurile. Ele pot fi acionate manual, electric, hidraulic sau pneumatic. Din
categoria vinciurilor cu acionare manual se disting vinciurile cu urub i vinciurile
hidraulice.
11
EXAMEN ATESTAT
Vinciurile cu urub servesc pentru ridicarea mainilor, a utilajelor i a altor sarcin
i n vederea operaiilor de montaj sau reparaii.
Fgi.6.2.1.Vinci cu surub Sarcinile nominale snt de 50040 000 daN, ns viteza de ridic
are ct i randamentul snt mai mici dect la cricurile cu cremaliera. Datorit simplitii lo
r constructive snt ns mai ieftine dect acestea. uruburile 1 i 4 snt prevzute cu un fil
de profil dreptunghiular sau trapezoidal, fiind acionate cu o prghie cu clichet 2
i respectiv 5. Piulia urubului poate fi prelucrat direct n carcas sau poate fi execut
at sep arat.Pentru siguran n exploatare, filetul se execut cu autofrnare. Tija filetul
ui se calculeaz la solicitri compuse: compresiune datorit sarcinii de ridicat i rsuci
re (torsiune), fcndu-se i o verificare la flambaj. Datorit faptului c urubul este cu a
utofrnare, acest tip de vinci nu necesit organ de frnare. Pentru a se putea deplasa
i longitudinal, vinciurile se monteaz pe glisiere. Vinciul hidraulic se ntrebuineaz
la lucrri de montaj pentru ridicarea sarcinilor foarte mari (cu masa pn la 5 000 kN
), precum i ca utilaj tehnologic la operaiile care necesit fore foarte mari (ndreptar
ea construciilor metalice, presarea roilor etc).
12
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.2.2.Vinci hidraulic
Fig.6.2.3.Vinci hidraulic cu dubla actiune
Vinciul hidraulic se compune din cilindrul 1, n care se poate deplasa pistonul de
ridicare 2, sub aciunea unui lichid (ulei mineral, ap cu glicerina, alcool etc.)
pompat cu o pomp acionat manual sau mecanic. Pompa se compune din pistonul 3, cilin
drul 1, supapa de aspiraie 5, supapa de refulare 6, rezervorul 7 i prghia de comand
8. Lichidul din cilindrul de ridicare se ntoarce n rezervor prin robinetul 9. Cnd pr
ghia 8 capt o micare de oscilaie (nainte-napoi), lichidul de lucru este absorbit prin
supapa de aspiraie i trecut prin supapa de refulare in cilindrul 1, provocnd ridica
rea pistonului cu sarcina de ridicat care reazem . Corpul cilindrului 1 este prevz
ut la partea superioar cu o garnitur din piele, pentru asigurarea etaneitii. La captul
de sus al cursei pistonului 2 se deschide o supap de siguran, astfel nct aceast poziie
superioar nu poate fi depit, lichidul refulat n cilindru revenind n rezervor. Pentru
coborrea sarcinii se deschide robinetul 9 i lichidul este evacuat din cilindrul 1,
in rezervorul 7. In timpul funcionrii, presiunea n cilindri atinge valori pn la 400
daN/cm2, ceea ce necesit asigurarea unei etaneiti deosebite att a cilindrului de ridi
care ct i a celui de acionare.Pentru accelerarea operaiei de ridicare i coborre a sarc
inilor grele,se folosete vinciul hidraulic cu aciune dubl (perpetuum) . El are o nlime
de ridicare mare, limitat doar de posibilitatea de sprijinire la partea inferioa
r a vinciului. Se ridic nti cilindrul prin introducerea uleiului prin supapa 4, ulei
ul de sub piston ieind prin supapa 5 se introduc sub cilindru elementele de rezem
are 2 dup care se introduce ulei n spaiul de sub pistonul 3 prin supapa 5. Dup depla
sarea pistonului, spre partea superioar a cilindrului, sub piston se introduce ad
aosul 6, i operaia se repet.
13
EXAMEN ATESTAT
Electropalanele snt mecanisme de ridicat independente alctuite dintr-un motor elec
tric, o frn, un reductor cu roi dinate cilindrice, o tob, un palan factorial cu organ
flexibil pentru ridicare, un crlig pentru suspendarea sarcinii.
Fig.6.2.4.Electropalan Electropalanele pot fi fixe sau mobile. Electropalanele f
ixe snt atrnate fie de grinzile sau planeele atelierelor, fie pe capre speciale. El
ectropalanele fixe se pot monta i pe sol; n acest caz ele nlocuiesc troliile. Elect
ropalanele mobile se fixeaz pe un crucior care se poate deplasa pe o cale suspenda
t, astfel c electropalanul poate realiza pe lng micarea de ridicare i coborre a sarcini
i i deplasarea sarc inii n lungul cii.
6.3.TROLIILE
Troliile snt mecanisme de ridicat care se utilizeaz la deplasarea diverselor sarci
ni pe antierele de construcii, la lucrri de prospeciuni sau sunt nglobate n construcia
diverselor tipuri de ascensoare sau macarale. Se deosebesc trolii cu acionare man
ual, trolii cu acionare mecanic i trolii cu acionare electric.
Fig.6.3.1.Troliu
14
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.3.2. a) Troliile cu acionare manual se construiesc ca trolii de montaj sau c
a trolii de perete.
Fig.6.3.3.Troliu cu actionare manuala Troliul cu un tambur se compune din asiul 1
, alctuit din dou scuturi solidarizate ntre ele, ntre care se gsesc dou perechi de roi
dinate i din tamburul 2, pe care se nfoar cablul de ridicare. Marginile tamburului snt
alte, pentru a permite nfurarea cablului pe mai multe rnduri. Arborele 3, acionat de
manivela 4, are posibilitatea s se deplaseze n direcia axei sale, pentru schimbarea
angrenajelor i adaptarea vitezei, n funcie de sarcin. In poziia din figur, roata dinat
5, fixat pe arborele 3, angreneaz cu roata dinat 6, a arborelui 7, pe care se gsete i r
oata dinat 8, care angreneaz cu roata dinat 9, fixat pe arborele 10 al tamburului. In
acest caz, rotaia se transmite de la
15
EXAMEN ATESTAT
arborele 3, prin perechea de roi 56, la arborele 7, i de la acesta, prin roile 89, la
arborele tamburului.In aceast poziie, troliul se folosete pentru sarcini mari. Pri
n deplasarea arborelui 3 spre dreapta, roata dinat 5 iese din angrenarea cu roata
dinat 6 i prin deplasarea mai departe, roata dinat 11 (fixat pe arborele 3) intr n ang
nare cu roata dinat 9 a arborelui tamburului. In acest caz, rotaia se transmite dir
ect de la arborele 3 la arborele tamburului i sarcina (mai mic) se poate ridica cu
o vitez mai mare. Troliul este prevzut cu frna cu band 12, pentru oprirea tamburulu
i n poziia dorit i pentru a mpiedica rotirea lui nedorit sub aciunea greutii sarcinii
uturile saiului snt prevzute la partea inferioar cu corniere de reazem, pentru fixar
ea troliului de fundaie. Capetele axelor se reazem n lagre cu buc de font sau de bronz.
Prin folosirea unor manivele de siguran i a unor frne centrifuge se obine reglarea a
utomat a coborrii sarcinii. b) Troliile mecanice au o construcie asemntoare cu a trol
iilor manuale,ns snt acionate de motoare electrice, de maini cu abur sau de motoare c
u ardere intern. Troliile mecanice se folosesc independent, ca mecanisme de ridic
at ori de tras sarcinile, cu ajutorul cablurilor de oel, sau fac parte dintr-o mai
n de ridicat, ascensor etc, ele snt utilizate la exploatri intensive, cu viteze mar
i de ridicare. c) Troliul cu acionare electric se compune din motorul electric 1,
legat de reductorul 2, prin cuplajul 3, care are i rolul de roat de frn pentru frna 4
, al crei scop este de a opri i a reine sarcina n poziia necesar. La arborele de ieire
al reductorului este cuplat tamburul 5, pe care se nfoar cablul 6 al palanului 7, de
care este suspendat crligul 8 de ridicare a sarcinii. Toate aceste organe snt mon
tate pe batiul 9.
16
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.3.4.Troliu Reductorul 2 i palanul 7 au scopul de a amplifica cu plul dat de
motor i de a micora n acelai timp viteza de rotaie dat de acesta.In componena troliilo
r intr i palanele simple sau, n cazul sarcinilor mari, palanele duble.
Fig.6.3.5.Troliu actionat electric
17
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.3.6.Troliu actionat electric Crucioarele pentru ci suspendate snt utilaje de
transport care se deplaseaz pe ine cu profile dublu T suspendate. Ele snt alctuite d
in asiul 1 pe care se gsesc mecanismele de deplasare i de ridicare a sarcinii. Meca
nismul de deplasare este alctuit din motorul 2, care, prin intermediul unui cupla
j cu frn i al reductoru-lui 3, acioneaz toate cele patru roi 4 ale cruciorului. Datorit
acionrii tuturor roilor, utilajul se deplaseaz centrat pe ina de care este suspendat.
Mecanismul de ridicare const din motorul 5, care, prin intermediul reductorului
6, transmite micarea tamburului 7. De pe acesta se desfoar cablul palanului 8, de ca
re este suspendat crligul 9.
Fig.6.3.7.Carucior pentru cai suspendate
18
EXAMEN ATESTAT
7. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi industriale nec
esit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii utilajului. Acest
lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloacele fix
e i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice i mor
ale . Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pie
rdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui
de a satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierder
ea valorii lui. Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilaj
ului in procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor
create i recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folosir
ii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele inii
e, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare a ut
ilajului de producie . Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i repar
are a utilajelor trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fi
zic a diferitelor pri componente ale acestora . Din analiza comportamentului la uzu
ra fizic a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun u
tilajul de producie se constat c uzura lor se produce in mod diferit in timp . La u
n motor, de pild, cel mai rapid se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce l
a alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este mai
lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosirea in continu
are a mainii, fr a renuna la utilizarea ei Folosirea utilajului de producie in condiii
optime necesit, de asemenea, efectuarea in scopuri preventive a unor msuri de int
reinere, care s impiedice uzura prematur i operaii de control i revizie care s permit
pistarea din timp a eventualelor defeciuni . Ca urmare a particularitilor utilajelo
r de a se uza in mod neuniform, concretizate in faptul c in timp ce unele piese s
unt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioad oarecare de timp, iar cel
elalte au o durat de folosire indelungat, se impune din punct de vedere economic a
doptarea unui sistem adecvat de intreinere i reparare a acestora . Pentru o intrep
rindere industrial intreinerea i repararea utilajului de producie prezint o importan de
osebit . Astfel, executarea acestor activiti in condiii optime asigur funcionarea in m
od normal a utilajelor de producie, conformgraficelor de producie, evitandu-se ast
fel scoaterile din funciune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei acti
viti ritmice . O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea f
cionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea
19
EXAMEN ATESTAT
tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea produciei
in cantitile i calitatea prevzute . Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un
nivel superior contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor d
e producie, prin realizarea acestor activiti la un nivel redus de cheltuieli . Orga
nizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti industriale
trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz : a) asigurarea meninerii util
ajului n perfect stare de funcionare ; b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a
scoaterii nainte de termen sau accidental a acestuia din funciune ; c) cretere timp
ului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului de funcionare ntre dou repar
aii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii reparaiilor , d) ridicarea produ
ctivitii muncii muncitorilor care execut reparaii, asigurarea executrii reparaiilor cu
cheltuieli minime i de o calitate ridicat ; e) modernizarea mainilor i utilajelor nv
echite .
8.INTRETINEREA MASINILOR DE RIDICAT SI TRANSPORTAT
Sigurana in exploatare a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transportat
este condiionat i de efectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere i revizii. De modul c
um snt luate msurile tehnico-organizatorice privind asigurarea personalului califi
cat i a materialelor necesare pentru efectuarea lucrrilor de ntreinere i revizii, dep
inde funcionarea fr ntreruperi a acestor maini, utilaje i instalaii. Pentru obinerea u
r rezultate corespunztoare in exploatare, se recomand formarea de echipe complexe
de mecanici i electricieni ndrumai i supravegheai de un cadru tehnic (tehnician, mais
tru) care s poal interveni n orice moment cnd prezena lor este necesar. Acest personal
trebuie s fie bine pregtit profesional, instruit asupra atribuiilor lor i s cunoasc i
nstalaiile. O exploatare raional a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i tra
nspo rtat necesit ungerea repetat a clementelor i mecanismelor care servesc la tran
smiterea i transformarea micrii. La o funcionare n mediu cu mult praf, uleiul trebuie
schimbat mai des sau, dac e posibil, s se foloseasc cuzinei speciali care funcioneaz
fr ungere. In situaiile cnd srmele din componenta traverselor ncep s se rup, cablurile
or fi schimbate. In cazul lanurilor articulate, uzarea articulaiilor conduce la al
ung i20
EXAMEN ATESTAT
rea fazelor, fapt ce modific pasul lanului, rczultnd o funcionare cu ocuri a mecanism
ului. De asemenea, dup un anumit timp, materialul obosete i din aceast cauz este nece
sar ncercarea lanurilor care se afl n exploatare. Uzarea benzilor se datorele diferenei
de vitez ce apare ntre aceasta i materialul ce se ncarc, dispozitivelor cu scut de d
escrcare, frecrii prilor laterale de batiul mainii etc. La roile pentru cablu se uzeaz
canalele n care se aeaz cablurile, datorit alunecrii dintre cabluri i roi. In cazul cuz
ineilor, manoanelor i lagrelor, uzarea se datorete ungerii insuficiente, utilizrii unu
i ulei necorespunztor, ptrunderii impuritilor intre suprafeele de frecare sau a monta
jului necorespunztor. Canalele cuzineilor trebuie s fie tiate corect, iar alimentare
a lor cu ulei s se fac n afara zonei cu presiune maxim. Pentru a se evita uzarea pre
matur a transmisiilor cu roi dinate i cu urub melc, trebuie s se asigure ungerea dinilo
r, s nu intre impuriti ntre suprafeele de lucru i s se evite ocurile puternice. La fr
e uzeaz cptueala saboilor sau a benzilor, tamburele de frn, conurile discurilor de frn
tc. Uzarea mrit i neuniform a suprafeelor de frecare este eliminat printr-o reglare co
rect a frnei i prin curirea acestor suprafee. In timpul lucrrilor de ntreinere vor fi
pectate ntocmai msurile de protecie a muncii specifice instalaiilor de ridicat prevzu
te n normativele in vigoare. Cu ocazia efecturii lucrrilor de ntreinere, se va urmri n
primul rnd executarea acelor operaii care s asigure n continuare funcionarea mecanism
ului de ridicat, macaralei etc. Verificarea echipamentului mecanic i electric al
macaralelor, a dispozitivelor de siguran i protecie, a cii de rulare, a ungerii piese
lor supuse frecrii, a cablurilor sau lanurilor de traciune, respectiv a strii tehnic
e, trebuie s stea n atenia componenilor echipei care fac lucrrile de ntreinere. De efec
tuarea unor lucrri de bun calitate este rspunztor eful de echip. Acestuia i revine resp
onsabilitatea verificrii n final a tuturor lucrrilor i dac s-au luat toate msurile de
protecie pentru punerea n funciune a instalaiei. Astfel se va urmri dac motoarele, red
uctoarele i celelalte elemente componente snt bine ce ntrate i fixate, dac toate legt
urile electrice snt fcute corect, dac aprtorile de
21
EXAMEN ATESTAT
protecie ale elementelor n micare snt puse la locul lor i snt prinse corespunztor. Pent
ru certificarea muncii depuse, a operaiilor executate ct i confirmarea terminrii luc
rrilor de ntreinere, efului de echip i revine obligaia s consemneze acestea, sub semn
registrul de supraveghere.
9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE RIDICAT
SI TRANSPORTAT
Pentru asigurarea securitii muncii la mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i tr
ansportat este necesar s fie luate urmtoarele msuri: indicarea capacitii de transport
; construirea unor ngrdiri de protecie peste curelele de transmisie, peste lanuri, a
supra transmisiilor cu roi dinate i cu urub-melc etc; folosirea dispozitivelor de pr
otecie cu semnalizare sonor, luminoas sau mecanic n construcia mainii i asigurarea fun
nrii lor permanente prin e xaminarea sistematic, repararea sau nlocuirea lor; asigu
rarea cerinelor impuse locului de lucru din punct de vedere al vizibilitii, al come
nzii rapide a mainii, al circulaiei uoare; cile de acces pentru perso nalul de deser
vire vor fi protejate contra accidentelor cu plase sau balustrade; cunoaterea rig
uroas a normelor de exploatare pentru fiecare main, utilaj sau instalaie; verificare
a izolrii cablurilor electrice i echipamentului electric n vederea evitrii accidente
lor datorit aciunii curentului electric; interzicerea manipulrii materialelor infla
mabile n apropierea ntreruptoarelor electrice, ntruct senteilc ce apar la aceste ntreru
ptoare pot provoca incendii; utilajele i instalaiile de ridicat i transportat s fie e
chipate cu estinctoare; efectuarea instructajului de protecia muncii la ntreg pers
onalul care lucreaz cu mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat i s se
urmreasc pe teren modul de nsuire i de aplicare a instruciunilor de tehnica securitii
uncii.
22
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
1.Clasificarea macaralelor http://www.scribd.com 2.Masini, utilaje si instalatii
din industria constructiilor de masini N.Huzum, G Rantz Editura Didactica si Pe
dagogica 1979 3.Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat http://tvet.
ro 4.Imagini http://www.google.com
23
EXAMEN ATESTAT
11.ANEXE
Fig.11.1.Cricuri
Fig.11.2.Vinci
Fig.11.3.Troliu
24