LICEUL TEHNOLOGIC DE MASINI MIOVENI

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A

COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA

CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL IV

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI

REPARAŢII

ÎNDRUMĂTOR: TUDOR ZORINA

ELEV : MITRICA GEORGE MARIUS

TEMA PROIECTULUI

ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA
MAŞINILOR DE GĂURIT
 CUPRINS

1.Argument
2.Masini de gaurit
2.1.Generalitati
3.Prelucrarea prin gaurire
3.1.Generalitate
4.Scule utilizate la gaurire
5.Masini de gaurit radiale
6.Intretinerea si repararea masinii de gaurit radiale
.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului
.2.Procesul tehnologic de reparatii
.3.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit radiala
.4.Intretinerea masinilor de gaurit
8.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea masinii de
gaurit
8.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea prin gaurire
8.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si
repararea masinilor de gaurit
Bibliografie
Anexe
 1.ARGUMENT
Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi,
cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu
scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă, prin posibilitatea unei
reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.

Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de

competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele
profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate.

Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au

reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul
Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se
ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante
pe piaţa muncii.

Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute

astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui
loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile,
care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi
adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile
cheie

Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor

abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze,
fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior.

Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele

europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de
predare şi eval-uare, centrate pe elev.

Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică

colaborarea în cadrul unei echipe.

Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului

specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice
care îi stimu-lează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire
semnificativă a ex-perienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor
dobândite.
 Lucrarea de atestat implica elevul in atingerea Standardelor de
Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.

In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare

neântrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din
componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din
asamblari, forma, di-mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita
valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de
exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care
determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si
instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii
participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din
timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a
organelor de masini au rezultate economice im-portante:
 micsoreaza opririle neproductive ;
 maresc perioada dintre reparatii ;
 reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi
timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor
si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in
unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice
si chimice ale stra-turilor superficiale ale metalului din acre sunt
confectionate piesele, de viteza relati-va de deplasare a suprafetelor acestora,
de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de
pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor
respective.

Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se

produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative,
precum si din ca-uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului,
din cauza coroziunii sau din alte cauze.

In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,

suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este
caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile
cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative ,
distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.

In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje

si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si
ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.

Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit

datori-ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau
a repararii defectuoase.

Asemenea defecte sunt:

 alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu

corespund conditiilor de exploatare a pieselor;

 alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale
pieselor;
 utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
 datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in
frecare;
• alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de
ungere pe suprafete de frecare;
 rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau
reglarea inco-recta a masinii,utilajului sau instalatiei.

Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii

maresc considerabil durata de serviciu.

Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea

sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de
serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin
perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor,
controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor,
mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie
pentru stabi-lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor
,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea
executiei.
 In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia
pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu
ghidajele batiuri-lor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a
uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de

competenta :

• Comunicare si iteratie.
• Asigurarea calitatii.
• Igiena si securitatea muncii.
• Lucrul in echipa.

• Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

 2. MASINI DE GAURIT
2.1.GENERALITATI
Masini de gaurit : Masinile de gaurit sunt destinate operatiilor de
gauri-re,largire,adancire,alezare,lamare,zencuire si filetare.Aceste masini
constituie circa 20% din totalitatea masinilor unelte aschietoare din dotarea
industriei constructoare de masini.Miscarea principala de rotatie a sculei si
miscarea de avans ,de tranzlatie in lungul axei sculei,sunt executate de
arborele principal. Caracteristica principala tehnologica si de exploatare a
masinilor de gaurit o constituie diametrul maxim al gaurii,exprimate in
milimetrii,care se poate executa in plin cu un burghiu elicoidal,cu regimul
optim de aschiere intr-un semifabricat din otel cu rezistenta la rupere de 60-
70daN/mm2. Masinile de gaurit romanesti au aceasta caracteristica
evidentiata in simbolizarea lor,ca de exemplu : G 10 ;G12,5 ;G 13 ;G 25 ;G40
;DC 50 ;DC 63 ;GP-45NC ;GPR-45NC.

Masinile de gaurit,sub aspectul dimensional si ca atare al posibilitatiilor de

expoatare se mai caracterizeaza prin :cursa maxima a arborelui principal
,dimensiunea mesei,distanta dintre arborele principal al montantului sau
coloana masinii si inal-timea arborelui principal fata de placa de baza sau masa
masinii.

Clasificarea masinilor de gaurit se face din punct de vedere

constructiv si al domeniilor de utilizare astfel :

 masini de gaurit de masa ( de banc );

 masini de gaurit cu montant;
 masini de gaurit cu coloana;
 masini de gaurit radiale;
 masini de gaurit multiax;

 masini de gaurit cu cap multiax;
 masini de gaurit cu cap revolver;
 masini de gaurit in coordonate;
 masini de gaurit specializate (pentru gauri mici ,de centruit,pentru
gauri adanci ).
 Sub aspectul posibilitatilor tehnologice ,masinile de gaurit radiale au
posibilitatile cele mai mari,putand executa operatii de gaurire dupa directii
verticale sau inclinate si totodata pot trce rapid,deci cu timpi auxiliari redusi
,de la prelucrarea unei gauri la alta.Din acest motiv ele sunt considerate
masini de mare productivitate,impreuna cumasinile multiax si cele cu cap
revolver.In schimb ,rigiditatea masinilor de gaurit radiale este mai redusa in
raport cu al masinilor de gaurit cu montant sau coloana si ca atare precizia
prelucrarii sub aspectul dimensiunii gaurii si a directiei acesteia es-te mai
mica in cazul in care nu se apeleaza la dispozitive spaciale de gaurire.
La exploatarea masinilor de gaurit,in conditiile asigurarii preciziei impuse si
a rezistentei sculei sau piesei,trebuie astfel reglata masina incat sa se
asigure o incar-care energetica cat mai mare.

Diametrele intermediare ale sculelor de gaurire,avansul si viteza de

aschiere (care pot varia in limitele date de regimul de aschiere calculat)vor
trebui astfel alese incat in conditiile de mai sus sa se asigure o putere
consumata cat mai aproximata de puterea nominala a motorului masinii.
Se obtine astfel o productivitate marita si un randament energetic superior
,respectiv un consum mai redus de energie la unitatea de volum de aschii
detasate.

Fig.2.1.Masini de gaurit cu coloana

Fig.2.2.Masina de gaurit in coordonate Fig.2.3.Masina de gaurit radiala
 3.PRELUCRAREA PRIN GAURIRE
3.1.GENERALITATI
DEFINIŢIE:

Găurirea este operaţia tehnologică de prelucrare mecanică prin aşchiere,

cu aju-torul unor scule aşchietoare numite burghie, pe maşini de găurit.

În construcţia de maşini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au

unul sau mai multe alezaje, care pot fi înfundate sau pătrunse, cu praguri sau
drepte, cilindrice sau conice etc.

În comparaţie cu arborii, alezajele se prelucrează în condiţii mai grele. Su-

prafeţele interioare sunt mai greu accesibile, nu întotdeauna se poate asigura o
rigidi-tate suficientă şi o ghidare corectă a sculei aşchietoare. De asemenea, nu în
toate ca-zurile se poate realiza o răcire corespunzătoare sculei aşchietoare, iar
evacuarea aşchiilor este mai dificilă. Tehnologia de prelucrare a alezajelor se
stabileşte ţinând seama de forma constructivă a piesei, materialul folosit,
dimensiunile şi condiţiile de precizie, de formă şi de rugozitate, precum şi de
costul prelucrării.

Alezajele se clasifică în funcţie de forma constructivă, greutate, diametru şi

adâncime în următoarele grupe mai importante: alezaje scurte, atunci când l/d
≤ 0,5; alezaje normale, dacă 0,5 ≤ l/d ≤ 3; alezaje lungi, dacă 3 < l/d ≤ 10; alezaje
foarte lungi, dacă l /d>10.

În general, prelucrarea alezajelor prin aşchiere, ţinând seama de precizia

de prelucrare şi calitatea suprafeţelor, se poate face prin una sau mai multe
procedee de prelucrare, şi anume: găurire, adâncire, strunjire, broşare,
rectificare, strunjire de netezire, honuire, rodare, lepuire, vibronetezire,
netezire însoţită de ecruisare prin deformare plastica.
 4.SCULE UTILIZATE LA GĂURIRE
Burghiele se confecţionează din oţel rapid şi se durifică aplicând
tratamentul termic de călire, urmat de tratamentul termic de revenire
joasă.

Burghiele utilizate la prelucrarea lemnului se confecţionează din oţel de scule

sau din oţel slab aliat.
Clasificarea burghielor
după forma suprafeţei de înfăşurare:

 burghie cilindrice;
 burghie late (zencuitoare).

după lungime:
 scurte;
 normale;

 lungi.

după forma cozii:

 cu coadă cilindrică;
 cu coadă conică.

Fig.4.1.Burghie cu coada conica

 Fig.4.1.Burghie cu coada cilindrica

5.MASINA DE GAURIT RADIALA

Aceste maşini se folosesc la prelucrarea găurilor în piese de dimensiuni
mari şi grele, a căror manevrare este dificilă, fiind deci mai comodă reglarea
poziţiei sculei faţă de piesă decât invers.

Constructiv, ele se caracterizează prin faptul că păpuşa de găurit este

amplasată pe un braţ pe care se poate poziţiona radial, la rândul lui braţul
fiind articulat de o coloană, faţă de care se poate roti şi deplasa pe verticală.
Aceste deplasări asigură mobilitatea sculei în spaţiu, într-un sistem de
coordonate cilindrice.

Cinematica de lucru a acestor maşini este principial aceeaşi ca la

maşinile verti-cale, diferite fiind doar mişcările de poziţionare.

Clasificarea maşinilor de găurit radiale se face, în principal, în funcţie

de braţul radial:

după construcţia braţului radial, acesta poate fi:

 monobloc (rigid) ;
 articulat.

după mobilitatea braţului radial:

 • acesta poate avea doar o mişcare de rotaţie în jurul coloanei,
asigurând reglarea poziţiei sculei în coordonate polare;

• poate avea şi o deplasare pe verticală, permiţând deci reglarea

poziţiei sculei în coordonate cilindrice.

Principiul constructiv şi cinematica maşinilor de găurit radiale cu braţ

rigid şi dublă mobilitate sunt prezentate în figura , în care s-au notat: 1-placă de
bază; 2-coloană; 3-baţ radial; 4-capul (păpuşa) de găurire; 5-pinolă de avans;
6-arbore prin-cipal; 7-masă.

Fig.5.1.Masina de gaurit radiala.Schema de principiu

Mişcarea principală n este executată de scula fixată în arborele

principal 6, iar mişcarea de avans axial wa de pinola 5, putând fi acţionată
mecanic sau manual

La unele maşini, capul de găurire poate avea încă o mişcare de poziţionare, de

rotaţie în jurul unei axe orizontale, făcând posibilă prelucrarea găurilor
înclinate.

Masa maşinii, 7, este simplu aşezată pe placa de bază 1, ea putând fi uşor

înlăturată în vederea aşezării pieselor mari direct pe placa de bază.
 Această maşină se utilizează pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni
mari, care nu pot fi fixate pe masa maşinii de găurit cu coloană. La aceste maşini,
executa-rea diferitelor găuri se realizează prin deplasarea sculei la locul de
prelucrare. Părţile principale ale maşinii de găurit radiale sunt puse în evidenţă
in figura : placa de bază 6, pe care se montează masa maşinii 7 sau piesa de
prelucrat, coloana verticală 2, braţul rotitor 3, pe care se deplasează căruciorul
11, în interiorul căruia se găsesc cu-tia de viteze şi cutia de avansuri, arborele
principal 8, în care se fixează sculele aşchietoare.

Părţi componente:
1.Motor electric.
2.Coloana.
3.Braţ rotitor(traversa).
4.Tablou de comandă.
5.Suport.
6.Placa de bază.
7.Masa maşinii.
8.Arborele principal(ax).
9.Pârghie.
10.Ghidaje.
11.Cutia de viteze şi avansuri.
12.Motor electric
 Mişcarea de rotaţie n, a sculei se obţine de la motorul electric 12, prin
cutia de viteze din căruciorul 11, iar mişcarea de avans se obţine de la acelaşi
motor 12, prin cutia de avansuri. Pentru a aduce scula în dreptul găurii de
executat trebuie efectuate următoarele mişcări: deplasarea pe verticală I a
braţului, pentru a ajunge la înălţimea corespunzătoare piesei de prelucrat,
rotirea II a braţului 3, împreună cu coloana 2, pentru a ajunge în dreptul poziţiei
de prelucrat, şi deplasarea III a căruciorului 11,de-a lungul braţului 3. Braţul 3
se deplasează pe verticală cu şurubul antrenat de mo-torul electric 1.
Căruciorul se deplasează de-a lungul ghidajelor braţului 3 manual, cu un
mecanism roată dinţată-cremalieră. Braţul 3, împreună cu coloana 2, se rotesc,
de obicei, manual, iar la unele maşini, cu un mecanism şurub – roată melcată,
antrenate de un motor electric.

Fig.5.2.Schema cinematica

Cinematica de principiu a maşinii de găurit radiale este reprezentată în

figura . Mişcarea principală de aşchiere, care este rotaţia arborelui principal I,
se obţine de la motorul M1 , prin lanţul cinematic 1 — 2— cutia de viteze CV —
3 — 4 — I. Diferitele turaţii necesare în procesul de prelucrare se obţin cu
ajutorul cutiei de viteze CV. Mişcarea de avans f1 se obţine de la acelaşi motor
M1 , printr-o ramificare, prin lanţul cinematic 5 — 6 — cutia de avansuri CA —
7 — 8 — mecanismul pinion-cremalieră Z1—Z2. Pentru deplasarea căruciorului
pe traversă se acţionează de la roata de mână

• asupra mecanismului pinion-cremalieră Z3 — Z4. Coborârea şi ridicarea

traversei (braţului) se execută cu ajutorul motorului M2, prin lanţul cinematic
9—10—11— mecanismul şurub-piuliţă p. Braţul se poate roti pe coloană
manual, după deblocarea acestuia.

Desfăşurarea in mod ritmic a activităţii de producţie a unei intre-

prinderi in-dustriale necesită, ca o condiţie de bază, o bună organizare a
reparării şi intreţinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul că in
procesul folosirii lor productive, mij-loacele fixe şi utilajul de producţie, ca o
componentă a acestora, sunt supuse uzurii fizice şi morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de
pierdere treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă, o pierdere a
capacităţii lui de a satisface o necesitate socială, ducand in final, in felul acesta,
la pierderea valorii lui.

Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in

procesul de producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produselor
create şi recupe-rarea ei continuă prin desfacerea acestora la diferiţi
beneficiari .

In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe

durata folo-sirii lui şi a funcţionării in condiţii optime şi cu posibilităţi cat mai
apropiate de cele iniţiale, in cadrul intreprinderilor se organizează un sistem
de intreţinere şi reparare a utilajului de producţie .

Organizarea pe baze ştiinţifice a lucrărilor de intreţinere şi reparare a

utilajelor trebuie să ţină seama de particularităţile utilajului şi de modul de
uzură fizică a dife-ritelor părţi componente ale acestora .

Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor,

ansamble-lor sau mecanismelor care compun utilajul de producţie se
constată că uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pildă,
cel mai rapid se uzează lagăre-le, pistoanele, segmenţii, in timp ce la alte
piese, cum sunt axul cu came, arborele mo-tor ş.a., procesul de uzură este mai
lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzu-ră mai mare şi folosirea in
continuare a maşinii.
 Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită, de
asemenea, efec-tuarea in scopuri preventive a unor măsuri de intreţinere,
care să impiedice uzura prematură şi operaţii de control şi revizie care să
permită depistarea din timp a even-tualelor defecţiuni .

Ca urmare a particularităţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,

concretizate in faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai
pot fi folosite o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de
folosire indelungată, se impune din punct de vedere economic adoptarea
unui sistem adecvat de intreţinere şi reparare a acestora .

Pentru o intreprindere industrial ă intreţinerea şi repararea utilajului

de pro-ducţie prezintă o importanţă deosebită . Astfel, executarea acestor
activităţi in condi-ţii optime asigură funcţionarea in mod normal a utilajelor
de producţie, conformgraficelor de producţie, evitandu-se astfel scoaterile din
funcţiune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activităţi ritmice .

O bună intreţinere şi reparare a utilajului de producţie asigură

menţinerea funcţionării acestuia potrivit performanţelor tehnico-economice
prevăzute in cartea tehnică, influenţand direct randamentul şi precizia de
funcţionare şi realizarea pro-ducţiei in cantităţile şi calitatea prevăzute .

Organizarea intreţinerii şi reparării utilajelor la un nivel superior

contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producţie,
prin realizarea acestor activităţi la un nivel redus de cheltuieli .

Organizarea executării lucrărilor de intreţinere şi reparaţii la nivelul unei

unităţi in-dustriale trebuie să permită realizarea următoarelor sarcini de
bază :

• asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare ;

• evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de
termen sau accidental a acestuia din funcţiune ;

• creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea timpului

de funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari

executării reparaţiilor ,
• ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii,
asigurarea executării reparaţiilor cu cheltuieli minime şi de o calitate
ridicată ;

• modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite .

6.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE GAURIT RADIALA
Pentru repararea masinii de gaurit se intocmesc urmatoarele
documente :
1 .Actul de constatare care cuprinde :

• determinarea utilajului;
• numarul de inventar;
• data efectuarii constatarii;
• locul;
• cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese
defecte ce necesita inlocuiri);

• beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.

2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in

care se evidentiaza :

• denumirea utilajului;
• comanda de executie a reparatiei;
• denumirea operatiei ce se executa;
• norma tehnica;
• manopera in ore;
• materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
• alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .

Repararea principalelor subansambluri mecanice

ale masinii de gaurit
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a
pieselor.In majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare
mesele se prezinta cu nervurile din zona canalelor „ T” rupte si cu suprafata
pentru prindere a pieselor cu diferite denivelari,provenite din aschierea cu
burghiele atunci cand lucratorii scapa burghiele pe masa masinii.

Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele

operatii:

 frezarea si gaurirea mesei in zona uzata

 confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare
locasului frezat din zona uzata a mesei

 montarea placii prin suruburi pe masa uzata
 rectificarea suprafetei mesei

Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si

repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a
mesei trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe
lungimea de 300 mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor
uzate si lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a
rizurilor existente pe suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect
orizontal .Precizia de instalare este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000
mm.marimea uzurii ghidajelor se verifica cu rigla si cu calibrul de
interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul se raboteaza.Uzurile
si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin incarcare cu
aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si se
razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000
mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau
inlocui-rea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor
dintate ,a penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate
aceste piese se repara prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile
arborilor se strunjesc si se rectifi-ca,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin
calarea pe ele a unor bucse,precum si prin alte procedee.Bucsele uzate se
inlocuiesc cu altele noi.

Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot

consta-ta la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura
fusurilor arbor-ilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de
curea.Repararea rotilor de curea consta in rectificarea suprfetei de lucru a
obezii,reconditionarea alezajelor butucului la dimensiunile corespunzatoare
ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii prin pana a rotii si
arborelui .

Repararea angrenajelor : se executa tinandu -se cont de natura si cauzele

uz-urii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia
asamblarii. Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se
inlocuiesc.Rotile din otel cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La
rotile care au modulul mai mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la
cele cu modulul mai mare de 10

• ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si

rectificati,sau cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.

Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si

prelucrarea la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica
(bolturi,suruburi ,inele )se inlocuiesc cu pise noi.

Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de

frictiune ,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau
inlocuirea elementelor de asamblare si reglarea ambreiajelor.

7.INTRETINEREA MASINILOR DE GAURIT

Inainte de a începe lucrul, după ce maşina a fost curăţată şi unsă conform
in-strucţiunilor, se va verifica funcţionarea la mers în gol şi numai după aceea
se va in-tra în regim normal de lucru. Maşinile de burghiat la care ungerea este
asigurată printr-un sistem de ungere vor fi lăsate să meargă în gol circa 5 min
pentru ca uleiul să atingă temperatura la care ungerea se face în cele mai bune
condiţii.

De asemenea se va verifica existenţa lichidului de răcire şi a nivelului de

ulei din instalaţia de ungere, astfel ca acesta să fie în limitele admise.

La părăsirea locului de muncă sau în cazul întreruperii lucrului pentru

înlocuirea sculei sau a schimbării piesei, se va opri motorul electric. Pentru ca
masa maşinii să nu fie deteriorată, pe ea nu se vor depozita scule sau piese. Se
va evita aglomerarea aşchiilor pe masă, care vor fi înlăturate la oprirea maşinii.
 Se va verifica jocul din lagărele arborelui principal şi întinderea corectă a
curelei de transmisie de la motor la roata de antrenare a arborelui principal.

La maşinile de burghiat în coordonate se va acorda atenţie sistemului de

citire (optic sau mecanic), astfel ca în acesta să nu intre impurităţi ce ar putea
dăuna asupra valorilor mărimilor reale ale deplasărilor. Pentru o funcţionare
optimă a maşinilor de burghiat în coordonate, este necesară asigurarea
permanentă a con-diţiilor de microclimat (în special temperatura de 20°C,
umiditate etc).

Intreţinerea instalaţiilor electrice se va face numai de către personal cu

calificare corespunzătoare.

8.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA

INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE
GAURIT
 8.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA
IN-TRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE
GAURIT
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa
datori-ta carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in
functie de locur-ile de munca .

Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de

prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie,
prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu
gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:

 la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub

conduc-erea unui maistru sau sef de echipa;

 uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri
rulante etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in
buna stare;

• inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj,
maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata
fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe
intrerupatorul electric prin-cipal se va pune o tabla indicatoare cu
inscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA”

 la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje

verti-cale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;

 dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune
inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;

 inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la
reparatie au fost inlaturate de pe masina;

 darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
 in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile
este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;

 la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se
vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si
stingere a incendiilor;

 soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
 piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai
dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;

 la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie
protec-toare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor
compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de
protectia muncii;

 nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
 cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a
impiedica evaporarea electrolitului;

 in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si
cunsumarea ali-mentelor precum si fumatului;
 BIBLIOGRAFIE

1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)

http://www.iprotectiamuncii.ro/

2.Intretinerea tehnica a utilajelor

http://www.scribd.com

3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere

http://www.regielive.ro

4.Imagini

http://www.google.com

5.Prelucrari mecanice prin aschiere

 http://www.scribd.com

6.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit

7.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de

masini

ANEXE
FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII
 FISA DE CONSTATARE TEHNICA
A masinii, utilajului nr. ……… in vederea reparatiei

Denumirea masinii, utilajului : Masina de gaurit

radiala Nr. de inventar…………. Ore de
functionare de la darea in

exploatare sau de la ultima reparatie capitala. 30 000

PROPUNERI PNTRU EFECTUAREA REPARATIEI

• masa masinii : reconditionare prin placare
• rulment : se inlocuieste
• batiu (ghidaje) : reconditionare prin
razuire : Comisia de constatare………...

…………………………… ……………
………………………………………….