Ministerul Educaţiei Naționale

Liceul Tehnologic Construcții de Mașini Mioveni-Argeș

LUCRARE DE ATESTAT

ÎNTREȚINEREA ȘI REPARAREA MAȘINILOR

DE RECTIFICAT

Coordonator: Ing. Tudor Zorina

Eleva: CHIRICA RUXANDRA ANDREEA

Clasa a-XII-a E

Mioveni 2019
 CUPRINS:

1. Argument

2. Prelucrarea prin frezare

3. Generalități

4. Mașini de frezat

5. Clasificarea mașinilor de frezat

6. Tipuri de freze

7. Masini de frezat plan

8. Intreținerea și repararea
mașinilor de frezat plan

Bibliografie
 1. Argument

DEFINITIE:Frezarea este operaţia de prelucrare mecanică

prin aşchiere pe maşini -unelte de fre-zat, cu scule numite
freze. Freza este o sculă aşchietoare cu mai multe tăişuri,
pentru prelucrarea suprafeţelor plane şi profilate, a
canalelor de diferite forme.

 Fig.11.Procesul de prelucrare prin frezare

 În cazul frezării, mişcarea principală de aşchiere este
executată de sculă, iarmişcarea de avans de piesa de
prelucrat (mai rar de sculă).
 Regimul de aşchiere la frezare este caracterizat de:
 1 adâncimea de aşchiere
 2. avansul de aşchiere
 3. viteza de aşchiere
 Adâncimea de aşchiere este stabilită în funcţie de mărimea
adaosului de prelucra-re şi numărul de treceri adoptat. La
frezare se urmăreşte ca întregul adaos de prelucrare să fie intr-
o singura trecere.

Fig.1.2 Miscarile necesare in procesul de aschiere

Mişcarea principală de aşchiere se realizează cu viteza de aşchiere v.

Mărimea vitezei de aşchiere se poate determina cu ajutorul unor relaţii
experimentale sau se alege din normative în funcţie de:

 schema de lucru adoptată;

 natura şi materialul sculei;

 materialul de prelucrat .

 Ea se exprimă în [m/min].
 Pe baza vitezei de aşchiere calculate, se determină arborele
principal al maşinii :
 Este preferabil să se lucreze cu avansuri cât mai mari, deoarece în
acest fel se zistenţa mecanismului de avans al maşinii de frezat şi
funcţie de rigiditatea dormului port-freza.

Avansul pe dinte , ca dimensiune a secţiunii transversale a stratului

de aşchiere, este distanţa dintre două , suprafeţe de aşchiere
consecutive, generate de doi dinţi alăturaţi, măsurată în direcţia
avansului de frezare.

METODE DE FREZARE

Prelucrarea prin frezare poate fi realizată în contra avansului (B) sau

în sensul avansului (A).

Fig.1.3.Metode de frezare

La frezarea în sens contrar avansului:

 angajarea dintelui se face de la grosime mică de aşchiere, ceea
ce face ca şocurile să fie mai mici;
 jocul dintre flancurile filetului ,şurubului conducător şi piuliţei din
lanţul cinematic al mişcării de avans este preluat de componenta
 orizontală FH, care este îndreptată în sens contrar avansului, în
felul acesta fiind excluse vibraţiile pe orizontală;
 componenta verticală , FV, fiind îndreptată în sus, tinde să ridice
semifabricatul de pe masa maşinii, putând provoca în acest fel
vibraţii pe verticală, care influenteaza negativ calitatea suprafeţei
prelucrate ;

 uzura sculei este mai puţin intensă ca urmare a faptului

că tăişurile lucrează totdeauna pe suprafaţa prelucrată a
piesei, nu ca în cazul frezării în sensulavansului, la care
dintele ia contact de fiecare dată cu suprafaţa de
prelucrat, care poate avea pe ea oxizi, impurităţi sau
crustă dură.

La frezarea în sensul avansului:

 aşchia este atacată de tăiş în partea sa cea mai groasă,

forţa de aşchiere la angajarea fiind maximă, deci,
prelucrarea este însoţită de şocuri;

 componenta verticală Fv apasă semifabricatul, pe masa

maşinii, eliminand probabilitatea apariţiei vibraţiilor pe
verticală, în schimb masa fiind mai încărcată, trebuie să
fie bine susţinută în consolă;

 componenta orizontală FH este dirijată, în acest caz, în

sensul avansului şi tinde să tragă materialul sub sculă ;
ea nu mai poate prelua jocul din cupla cinematică şurub-
piuliţă, motiv pentru care pot să apară vibraţii în plan
orizontal;

 frezarea în sensul avansului se aplică mai ales la

operaţiile de finisare sau de frezare rapidă.
 2.MAȘINI DE FREZAT

5.1.CLASIFICAREA MASINILOR DE FREZAT

Mașini-unelte de frezat

În funcţie de construcţia şi de destinaţia lor, maşinile-unelte

de frezat pot fi:
 universale;
 verticale;
 orizontale;
 speciale (longitudinale, pentru frezat filet, roţi dintate )

Fig.5.1 Mașină de frezat universală

Fig.5.2 Mașină de frezat verticală
 7.TIPURI DE FREZE :

La o freză se deosebesc dinţii aşchietori şi corpul. Din punct

de vedere constructiv , , frezele pot fi executate dintr-o bucată
(în acest caz se numesc freze monobloc ) sau asamblate (în
acest caz se numesc freze cu dinţi montaţi).

Fig.6.1.Freză monobloc

Frezele cilindrice se folosesc pentru prelucrarea suprafeţelor

plane pe maşinile de frezat orizontale. Ele pot avea dinţi drepţi
sau înclinaţi . Cele cu dinţi înclinaţi lucrează în condiţii mai
bune, deoarece aşchierea decurge mai liniştit. Pentru
dimensiunile mari de freze, construcţia acestora poate fi
realizată cu dinţi asamblaţi. Această soluţie permite construirea
corpului din oţel de construcţie, iar dinţii aschietori , din oţel
rapid (HSS) sau plăcuţe din carbur i metalice, ceea ce reduce
simtitor costul sculei.
 Tipuri de freze:

1. Freză deget
2. Freză cilindrică cu dinţi elicoidali
3. Freză modul disc
4. Freză deget
5. Freză cilindro-frontală
6. Freză disc
7. Freză disc
8. Freză pentru canale (coadă de rândunică)
9. Freză deget pentru profilare
10. Freză pentru canale în “T”
11. Freză conică
12. Freză pentru canale
13. Freză deget
 8. MAȘINI DE FREZAT PLAN

Maşina de frezat longitudinală

Pentru prelucrarea unor piese mari, la producţia în serie şi în masa,
se utilizeaza maşini de frezat longitudinale, prevăzute cu mai multe
capete de frezat, care asigura o productivitate foarte mare prin
prelucrarea simultană a mai multor suprafete . Aceste maşini mai
poartă şi denumirea de masina de frezat portal

Fig.7.1.Mașină de frezat longitudinală

În figura 7.1. este reprezentată maşina de frezat longitudinală de

prelucrat se fixează pe masa 2, care execută mişcarea de, avans
 longitudinal de-a lungul ghidajelor de la batiul 1. Sculele sunt fixate în
capetele de frezat 5 şi execută mişcarea (longitudinală) este nevoie de
o mişcare de avans de potrivire, în funcţie de poziţia suprafeţelor ce se
prelucrează. Această mişcare este executată de scula aşchietoare, prin
capul de frezat respectiv, care poate executa o mişcare de avans de-a
lungul ghidajelor verticale sau de- a lungul ghidajelor ale traversei 6.

La unele maşini de fre-zat longitudinale, capetele de frezat se pot

înclina putându-se prelucra astfel piese cu suprafeţe înclinate. Pe batiu
sunt prevăzute ghidajele verticale pe care se deplasează masa
verticala. Această masă are diferite canale, pe care se pot monta
diferite dispozitive şiaccesorii, cum este, în cazul de faţă, masa
orizontală La partea superioară a batiului. sunt ghidajele orizontale pe
care se poate deplasa sau bloca în poziţia necesară capul de frezat
,împreună cu arborele principal. Mişcările executate de această maşină-
unealtă sînt următoarele:

 mişcarea principală de aşchiere care este mişcarea de rotaţie a

arborelui
 mişcarea de apropiere a capului de frezat se blochează apoi pe ghidaje
 mişcarea de ridicare şi coborîre a mesei maşinii;
 mişcarea de avans longitunalIII,efectuată de mas.

Mişcările de avans ale mesei , pe orizontală şi pe verticală, pot fi

executate manual şi automat. Celelalte mişcări de potrivire se execută
manual.
 Fig.7.2.Mașină de frezat longitudinală tip poartă

Acest tip de maşină-unealtă este destinat prelucrării

suprafeţelorplane, orizon-tale, verticale sau înclinate, la piese de
dimensiuni mari având o dimensiune dominanta (lungimea) – spre
exemplu ghidajele de pe batiurile maşinilor-unelt

Mașină de frezat plan:

La aceste maşini, prin simplificarea sistemului de elemente
suprapuse pentrufixarea piesei de prelucrat, se obţine creşterea
rigidităţii faţă de cazul maşinilor defrezat cu consolă. În aceste condiţii,
se pot aplica regimuri de aşchiere mai intense,dar se îmbunătăţeşte şi
calitatea suprafeţelor prelucrate. În figura 7.3. se prezintă schema
cinematică de principiu a unei maşini verticalede frezat plan, având
masa deplasabilă pe două direcţ ii perpendiculare,in plan orizontal
(mişcările II şi III) celelalte mişcări de generare sunt:

I – mişcarea principală (rotaţia sculei aşchietoare) şi IV –mişcare de

avans vertical efectuată de către capul de frezat. Mişcarea V este
utilizată la poziţionarea pinolei port-sculă pentru stabilirea adâncimii de
aşchiere.

Fig.7.3.Mașină de frezat plan. Schemă cinematică

 8.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE

8.1.SISTEME DE REPARAȚII

 Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai

multesisteme , principalele fiind urmatoarele :
 Sistemul de reparatii executate dupa necesitate–dupa acest sistem,
masina serepara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci
neplanificat sinumai din cauza uzarii avansate a pieselor.
 Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu
ocaziaunei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se
face reviziaurmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele
de schimb si materi-alele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind
de starea masinii.

INTRETINEREA SI REPARAREAMASINII DE FREZAT PLAN

IMPORTANŢA ŞI SARCINILE REPARĂRII UTILAJULUI:

În timpul funcționării mașinilor, utilajelor și instalațiilor are loc o uzare

neîntreruptă a suprafețelor în frecare ale diferitelor organe de mașini din
componenta acestora. Din această cauză, se modifică jocurile inițiale
din asamblări, forma, dimensiunile , precum și starea suprafețelor. La o
anumită valoare a acestor modificări apare o înrăutățire bruscă a
însușirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale întregii
mașini-unelte, fapt care determină necesitatea raparației.

Repararea și întreținerea între reparații a mașinilor, uitlajelor

și înstalațiilor, necesită cheltuieli importante. În plus, la lucrările
de reparații participă un numeros personal muncitor cu înaltă
calificare. Depistarea din timp și eliminarea cauzelor care
provoacă ieșirea prematură din uz a organelor de mașini au
rezultate economice importante:

 micșorează opririle neproductive ;

 maresc perioada dintre reparații;
  reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora

Asemenea defecte sunt:

 alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu
corespund conditiilor de exploatare a pieselor;
 alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de
contact ale pieselor;
 utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
 datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a
pieselor in frecare;
 alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de
ungere pesuprafete de frecare;

Desfăşurarea in mod ritmic a activităţii de producţie a unei intre-

prinderi industriale necesită, ca o condiţie de bază, o bună organizare
a reparării şi intreţinerii utilajului. Acest lucru este impus defaptul că in
procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe şi utilajul de producţie, ca
o componentă a acestora, sunt supuse uzuri fizice şi morale . Ca
urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de
pierdere treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă, o
pierdere a capacităţii lui de asatisfacere socială,ducand in final, in felul
acesta, la pierderea valorii lui.Uzura fizică a utilajului de producţie, in
condiţiile folosirii utilajului in procesul de producţie, este insoţită de
transferarea valorii asupra produselor create si recuperarea ei ei
continuă prin desfacerea acestora la diferiţi beneficiari . Ca urmare a
particularităţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate in
faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioadă oarecare de timp, , iar celelalte au o durată de
folosire indelungată, se impune din punct de vedere economic
adoptarea unui sistem adecvat de intreţinere şi reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrială intreţinerea şi repararea utilajului de
pro-ducţie prezintă o importanţă deosebită . Astfel, executarea acestor
activităţi in condi-ţii optime asigură funcţionarea in mod normal a
utilajelor de producţie, conform graficelor de producţie, evitandu-se
astfel scoaterile din funcţiune,contribuindu-se prin aceasta la realizarea
unei activităţi ritmice. O bună intreţinere şi reparare a utilajului de
producţie asigură menţinerea funcţionării acestuia potrivit
performanţelor tehnico-economice prevăzute in cartea tehnică,
influenţand direct randamentul şi precizia de funcţionare şi
realizareapro-ducţiei in cantităţile şi calitatea prevăzute .
 10.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA

INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE FREZAT

PLAN

În atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate

complexa datori-ta carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci
sunt diverse in functie de locur-ile de munca . Se vor respecta normele
de tehnica a securitatii muncii si normele de preveniresi stingere a
incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor
larece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc
electric precum siurmatoarele norme specifice reparatiilor:

 la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub

conduc-erea unui maistru sau sef de echipa;
 uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri
rulanteetc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
 inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj,
maistrulsau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu
poata fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe
intrerupatorul electric prin-
 cipal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: ”NU CUPLATI SE
LUCREAZA”
 dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de
functiune inaintede montarea tuturor dispozitivelor de protectie
 Inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la
reparatieau fost inlaturate de pe masina;
 in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si
cunsumarea ali-mentelor precum si fumatului

Reguli de protectia muncii

- Este oprit sa se lucreze la masina de frezat cu haina sau cu
mansetele desfacute, deoarece acestea pot fi prinse usor de piesele in
miscare ale masinii.

- Inainte de inceperea lucrului, se va controla starea de curatenie a

masinii de frezat.

- Inainte de a porni motorul electric, se vor decupla toate manetele de

comanda fixandu-le in pozitia de repaus.

- Se va opri masina de frezat ori de cate ori se prinde sau se scoate

piesa, la schimbarea frezelor si atunci cand se strang aschiile sau cand
masina de frezat se curata si se unge.

- La orice intrerupere a lucrului se va deconecta motorul electric, chiar

daca intreruperea este temporara.

- Inainte de inceperea lucrului, se va verifica daca frezele sunt bine

ascutite daca au un profil corect in raport cu operatia de executat si cu
materialul din care sunt confectionate.

- Frezele se vor fixa bine in port-scula.

- Piesa de prelucrat se va fixa bine, pentru a nu fi smulsa si azvarlita in

timpul lucrului.

10.BIBLIOGRAFIE
1. Prof. dr. ing. Gh. Calea, si altii, Utilajul si tehnologia prelucrarii prin
frezare, rabotare si mortezare, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1994

2. Ing. Ion Moraru, si altii, Tehnologia elaborarii si prelucrarii

semifabricatelor, Editura SIGMA, Bucuresti, 2002