TRADITII SI OBICEIURI DE PASTE IN EUROPA

Prof.Tudor Zorina

Liceul Tehnologic Constructii de Masini Mioveni

Câte bordeie atâtea obiceie", spune o vorbă din bătrâni, vorbă cu atât mai înţeleaptă cu cât este
vorba de sărbătoarea Învierii Domnului sau Sfintele Paşti. Iată câteva dintre modurile de a
sărbătorii Paştele în unele ţări din Uniunea Europeană.

Dintre cele 27 de ţări din Uniunea Europeană, numai România, Bulgaria şi Grecia sunt ţări cu credinţă
ortodoxă. Aceste trei ţări vor sărbători Învierea Domnului în noaptea de sâmbătă spre duminicăÎn afară
de dimensiunea creştină, sărbătorile pascale înseamnă pentru români momente petrecute în familie, cu
cei dragi, în jurul unei mese îmbeleşugate de unde nu lipsesc ouăle roşii, drobul de miel, cozonacii şi
pasca. Sărbătorile de Paşti înseamnă Învierea Domnului, iar pentru credincioşii Lui, iertarea păcatelor
după un post îndelungat şi începutul unui nou ciclu al vieţii. Odată cu sufletul primenit prin respectarea
Postului Paştelui, oamenii îşi primenesc simbolic şi trupul, îmbrăcând în Duminica Paştelui haine noi, ca
să fie sănătoşi tot anul. Potrivit tradiţiei, în România, începând cu Vinerea Mare, barbaţii renunţă la
treburile gospodăreşti şi îşi ajută soţiile la pragătirea mesei festive.

De la Biserică, unde se sfinţeşte şi o sticlă cu vin roşu, simbolizând sângele lui Iisus Hristos, oamenii vin
acasă şi se aşează la masă şi numai atunci beau din vinul sfinţit. În unele regiuni, în dimineaţa Paştelui,
oamenii pun într-un vas apă, în care scufundă un ou înroşit şi un bănuţ de argint şi se spală cu această
apă pe faţă. Se spune că vor fi roşii în obraji, ca oul, aceasta însemnând că vor fi sănătoşi şi că nu vor
duce lipsă de nimic şi vor avea bani tot anul. Un alt obicei este sacrificarea mielului, iar un obicei mai
modern este Iepuraşul, care aduce daruri celor mici. În privinţa vopsitului ouălor, acestea se vopsesc de
obicei în roşu, iar în unele zone se încondeiază cu modele populare şi religioase moştenite din moşi-
strămoşi.
Bulgaria, vecina noastră de la Dunăre, pictarea ouălor este o îndeletnicire rezervată în special
călugăriţelor din mânăstiri.
În Grecia, în unele oraşe, ziua de Paşte este o sărbătoare a comunităţii în care mieii se gătesc în piaţa
centrală. În alte oraşe, se ard figurine ale lui Iuda şi Barabbas. Cozonacul este împletit şi se numeşte
tsoureki.Este presărat cu seminţe de susan şi ornat cu ouă roşii.
În Germania există obiceiul de a se aprinde un foc imens, cu ajutorul brazilor ramaşi de la Crăciun.
Flăcările marchează sfârşitul iernii şi triumful primăverii. În Duminica Paştelui, de pe masa festivă nu
poate lipsi mielul, dar nici Osterlamm, prăjitura în formă de miel.
În Letonia există, de asemenea, obiceiul de a se vopsi ouăle de Paşti şi s-a păstrat arta încondeierii
acestora, letonii fiind printre cele mai iscusite popoare în arta încondeierii.
În schimb, în Polonia, capul familiei nu are voie să participe la preprarea pâinii tradiţionale, pentru că
se spune că aluatul nu va creşte. De asemenea, în ziua de Paşti servesc supa Zurek ce conţine cârnaţi
În Italia, cozonacul preparat special pentru Paşte are forma unui porumbel şi poartă numele Colomba
Pasquale.În centrul ţării se fac şi pizzelle, un fel de pască.
În Spania, meniul tradiţional de Paşte conţine neapărat friptură de miel şi cremă catalană sitorrija, care
este o prăjitură preparată cu ulei de măsline. În Spania, Paştele vine cu cermonii fastoase
Din duminica Floriilor şi până în ziua de Paşti au loc procesiuni pe străzi; cele mai populare sunt în
Andaluzia. Membri ai fraternităţilor religioase(costaleros) poarta într-o atmosferă de doliu statuete din
aur, argint, ţesături decorate cu flori) ale sfinţilor înfăţişând scene biblice, aşezate pe platforme de lemn
(tronos).În ziua de Paşti, clopotele suna în Franţa catolică vestind Învierea; copiii se trezesc de
dimineaţă şi cauta ouăle lăsate de Iepuraş în camere şi grădină. Magazinele franceze păstrează tradiţia
oului din ciocolată neagră, cu lapte sau albă, iepuraşi şi puişori cu surprize. Spre deosebire de
obiceiurile de Paşte din celelalte ţări, în Franţa simbolul Iepuraşului este înlocuit cu peşti şi clopote.
Peştii francezi de Paşte porecliţi "Peşti de aprilie" vin odată cu jocurile şi zâmbetele rostite de Ziua
Păcălelii. Cei mai şugubeţi pici lipesc hârtii pe care se găseşte fotografia unui peşte pe spatele a cât mai
mulţi adulţi.
Clopotele bisericilor zboară la Vatican, cred catolicii francezi, şi duc cu ele durerea celor care au jelit
crucificarea lui Hristos. Clopotele zburătoare se întorc în prima zi de Paşte aducând o mulţime de ouă de
ciocolată.Un alt obicei francez consta într-un concurs de rostogolire a unor ouă crude pe o pantă. Oul
care nu se sparge este "Oul victorios" şi simboliza piatră care a fost dată la o parte de la mormântul
Mântuitorului.Postul mare şi Paştele sunt precedate de carnavaluri, baluri mascate, parade, costume
elegante, dansuri, cântece şi jocuri de artificii. Unde, dacă nu în Italia! Şi tot aici se pregăteşte celebrul
cozonac (care l-a bătut pe cel autohton) în formă de coroană, acoperit cu bomboane colorate, ovale sau
presărat cu fructe zaharisite.Prăjitura specifică este la colomba (porumbelul). Legenda ei s-a născut în
timpul bătăliei de la Legano. Milanezii care au ridicat armele contra lui Barbarossa au ştiut că victoria e
a lor după ce au văzut trei porumbei zburând deasupra bisericii. De atunci, la milanezii nici un Paste fără
prăjituri în formă de porumbel: la colomba (brioşă în formă păsării) este sinonimă cu vestea bună.
Primele delicatese din aluat dulce sub formă de iepuraşi au apărut în Germania, la 1800... aşa că e foarte
greu să îţi imaginezi sărbătoarea fără ouă colorate şi decorate schimbate între prietenii (care sunt şi
artizani) pentru ca tradiţia s-a născut aici în sec. al 16-lea (Iepuraşul prietenos a fost identificat în
Germania, în 1590)În "Ţara bicicletelor", ouăle decorate se agaţa la ferestre, lângă plante şi pe crenguţele
de salcie. Există şi o prăjitură în formă de miel (Osterlamm) care este oferită copiilor de naşi.
În Olanda, părinţii vopsesc ouăle verzi şi le ascund în iarbă ca să le găsescă copiii.
În Portugalia, se prepară tradiţionalul folar - un produs de patiserie specific sărbătorii.
Un desert tradiţional din Marea Britanie este tortul Simnel, un fel de prăjitură, decorată cu 11 bomboane
sferice de marţipan, reprezentând cei 11 discipoli credincioşi ai lui Iisus.
În Franţa, copiii se trezesc în prima zi de Paşti pentru a căuta ouăle special pregătite pentru ei, dar
ascunse în curte sau în casă. Rostogolirea unor ouă crude pe o pantă reprezintă o altă tradiţie foarte
apreciată de către copii. Oul care „rezistă” până la capătul traseului este considerat „victorios”. Jocul
porneşte de la asemănarea între rostogolirea oului şi prăvălirea stâncii ce închidea mormântul lui Iisus.
În Ungaria, ouăle sunt vopsite în roşu sau galben, iar pe ele se desenează apoi diferite motive
ornamentale, ce reprezintă clăi de fân, case, fântani şi femei cu coşuri în mâini.
Paştele, indiferent de obiceiuri sau tradiţii, reprezintă una dintre cele mai importante sărbatori creştine,
care simbolizează Învierea lui Iisus Hristos.
Sărbători tihnite şi Paşte fericit!