Tradiții și obiceiuri de Crăciun

Iarna e un anotimp când țăranul are mai mult timp liber ,munca câmpului sfârșindu-se.De
aceea sărbătorile de iarna sunt mult mai bogate față de alte sărbătorii de peste an în obiceiuri și
tradiți.
Cele două sărbători de iarnă mai importante fiind Nașterea Domnului numită în popor
Crăciun și Botezul Domnului numită Boboteaza ,cu care se încheie sărbătorile de iarnă.
Crăciunul fiind ultima sărbătoare din an abundă în tradiții și obiceiuri ,specifice tuturor
zonelor țării noastre.
Colindele care anunță Nașterea Domnului se pot cânta în biserici începând cu Sf.Nicolae (6
Decembrie).De atunci până în Ajunul Crăciunului copiii învață sau repetă de la părintele satului
sau de la învățător colinde, pentru ale cunoaște când vor merge la colindat.
O altă tradiție legată de Crăciun este sacrificarea porcului de Ignat cu această ocazie familia și
cei care ajută la pregătirea preparatelor servind o masă din preparatele acestuia
numită ,,Pomana Porcului’’.
Ca înaintea oricărei sărbători importante bărbații fac curățenie în ogradă și în exteriorul
casei,iar gospodinele pregătesc haine noi ,bucate specifice și curățenie în interior locuinței.
In ziua de Ajun cei care vroiau să vadă cum vor sta cu sănătatea în anul care urmează tăiau pe
jumătatea un măr. Dacă fructul avea viermi la interior credința era că omul va fi urmărit de
boală iar un măr putred anunța moartea.
Tot în aceasta zi începe mersul la colindat, prima dată de către copii, urmați de feciori, iar cei
căsătoriți colindându-se unui pe alți în ziua de Crăciun.
În seara de Ajun, are loc o serbare la biserică sau la căminul cultural în care copii recită poezi
și cântă colinde în fața bradului împodobit la care participă întregul sat și este urmată de
primirea darurilor de la Moș Crăciun.
În nici o casă nu lipsește bradul care este simbolul Crăciunului.Acesta este împodobit în seara
de Ajun,cei mici dar și cei mari urmând să-și găsească darurile în dimineața zilei de Crăciun.
În ziua de Crăciun toată comunitatea îmbrăcată în haine de sărbătoare participă la slujba
oficiată în biserică,care este urmată de colinde cântate de întreaga asistență.
Ajungând acasă după slujbă se servește masa în familie din preparatele porcului tăiat în ziua
de Ignat.
Pe lângă aceste obiceiuri practicate în toată țara mai există obiceiuri care diferă în funcție de
zonă.
 În Moldava datinile ,meșteșugurile ,folclorul și obiceiurile străvechi sunt păstrate cu grijă.În
această zonă sărbătorile de iarnă sunt foarte importante,de aceea se desfășoară în ,,camera
mare,, cea mai frumoasă odaie din casă, ai cărei pereți sunt decorați cu fotografii ale rudelor și
prosoape brodate din stofă de casă.
Ca bucate tradiționale plăcintele, poale-n brâu,sărmăluțe moldovenești și crăciuneii, colăcei
moldovenești în formă de opt care sunt agățați lângă icoane,unde vor rămâne până la
echinocțiul de primăvară.Un alt obicei intâlnit aici este păstrarea luminii care constă în rugul
aprins de moldoveni din bușteni pentru a ține cât mai mult lumina .
În satele din Oltenia în Ajunul Crăciunului, gospodari se trezesc dis de dimineață, aprind focul în
sobă si atâța jarul cu ajutorul unui vreasc, în timp ce rostesc o urare de Crăciun,, Bună
dimineața lui Ajun! Ca venit într-un ceas bun, să ne aducă porcii grași și unturoși, și oamenii
sănătoși, vacile și viței, oile cu miei, scroafele cu purcei, cloștile cu pui, găinile cu ouă. La anul si
la mulți ani! "
În unele părți din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc pițerei sau pizerei. După
credința populară ei sunt purtători de noroc și fericire. Colindele au menirea de a ura belșug
gazdelor, care îi așteaptă cu mesele întinse și de a vesti sărbătoare Nașteri Mântuitorului. Tot în
Transilvania se obișnuiește ca în noaptea de Crăciun, la un semn al diaconului, mirenii să arunce
cu boabe de porumb strigând ,,Rod în cucuruzi’’.
În Bucovina există tradiția cetelor formate din tineri care pentru a face parte dintr-o astfel de
ceată tineri trebuie să aibă o anumită conduită, să cunoască obiceiurile și să știe să cânte.
În Banat sârbi aprind Bandjakul ,un trunchi de stejar tânăr.Un alt obicei al sârbilor este ca
gospodinele să aducă în casă paie care semnifica ieslea Pruncului Isus.Primul musafir care întră
în casă trebuie să fie un bărbat.
Pentru comunitățile de maghiari și germani din Banat simbolul specific acestei sărbători este
cununa de Advent formată din crenguțe de brad împletite cu panglici și lumânări.
Tot aici se obișnuiește să se facă un calendar advent care conține douăzeci și patru de căsuțe
câte o căsuța pentru fiecare zi. În acestea copii pot găsi jucării dulciuri și imagini.
În Maramureș colindători intră doar în casele care au poarta deschisă și luminile
aprinse,acesta fiind semnul că gospodarul își dorește să primească colindători
În Muntenia gospodinele pregătesc ,,apa norocului’’ o infuzie de plante cu care stropesc casa
timp de 7 zile.O alta tradiție specifică Munteniei, Olteniei și Banatului este ca gospodinele să
prepare un aluat folosit pentru a alunga de ochiul animalelor din gospodărie.
În Argeș bărbați aruncă în foc un braț de paie spunând câteva cuvinte menite să atragă
bogăția.
 În Dobrogea în camera de ospetie pe pereți se pun cele mai prețioase obiecte din casă, iar pe
podea se așează foițe de lână.În această odaie se primesc colindători ca semn de cinste și
respect.
Obiceiurile și tradițiile de Crăciun diferă de la o localitate la alta chiar și de la o familie la
cealaltă, fiecare păstrându-şi obiceiurile locului și cele specifice înaintașilor lor.