Deck the halls,

it’s time to party!

Tradiții și obiceiuri de Crăciun
Proiect realizat de Arvinte Teodora
 Tradiția împodobirii bradului și a lui Moș Crăciun

Tradițiile Crăciunului au fost îmbogățite de la an la an. Cei

mici îl așteaptă an de an pe Moș Crăciun cu plete dalbe,
care vine cu tolba încărcată de cadouri pentru copiii
cuminți, iar cu câteva zile înainte de Crăciun se
Add description

împodobește bradul cu ornamente de culoare roșie sau

verde. Obiceiul bradului de Crăciun ar fi apărut în
Germania, unde legenda spune că Sfântul Bonifaciu a
ordonat tăierea stejarilor, venerați de păgâni. În cădere,
stejarii au distrus toți copacii din prajmă, mai puțin bradul,
care a devenit de atunci un simbol al acestei sărbători și
este împodobit în seara de Ajun.
În România, există mai multe tradiții și obiceiuri de Crăciun,
transmise din generație în generație. În satele din Oltenia,
în Ajunul Crăciunului, gospodarii se trezesc dis-de-
dimineață, aprind focul în sobă și ațâță jarul cu ajutorul
unui vreasc, în timp ce rostesc o urare de Crăciun: "Bună
dimineața lui Ajun! /C-a venit într-un ceas
Add description
bun /Să ne-
Add description
aducă: porcii grași și unturoși /Și oamenii sănătoși, /Vacile
cu viței, oile cu miei, scroafele cu purcei, cloștile cu pui,
găinile cu ouă. La anul și la mulți ani!”.
 Obiceiul colindatului

Una dintre cele mai îndrăgite tradiții de Craciun este mersul cu colindul.
În prima zi de Crăciun, colindătorii merg din casă în casă cu steaua în
mână și le vestesc oamenilor nașterea lui Iisus prin cântece și poezii. Se
spune că acela care nu le deschide poarta colindătorilor va avea parte de
un an neroditor și de ghinioane în casă, cauzate de zgârcenia de care a
dat dovadă.
În Maramureș, la colindat merg și adulții, nu numai copiii. Ei sunt primiți
de gazde și cinstiți cu cozonac, sărmăluțe, preparate din carne de porc,
colaci și vin.
Tot în data de 25 decembrie, oamenii le trimit urări și mesaje de
Crăciun celor dragi, cărora le transmit gândurile lor bune.
Un alt obicei popular este atârnarea unei crenguțe de vâsc în case.
Vâscul apare în mai multe culturi, iar originea sa nu este cunoscută. De
exemplu, poparele scandinave credeau că vâscul o reprezintă pe zeița
dragostei, Friga, și că acele cupluri care se sărută sub vâsc vor fi
împreună toată viața. În tradiția creștin-ortodoxă, se spune că acela care
pune vâsc în casă va avea un an îmbelșugat, fericire și pace în familie.
De asemenea, în ziua de Ajun, cei care voiau să afle cum vor sta cu
sănătatea în anul care urmează tăiau pe jumătate un măr. Dacă fructul
avea viermi la interior, credința era că omul va fi urmărit de boală. Un
măr putred însă anunța moartea.
Gospodinele știu că toata casa trebuie curățată lună înainte de Ajun,
când nu mai au voie să dea cu mătura, pentru că o veche superstiție
spune că așa se alungă norocul din casă. Iar creștinii nu au voie să bea
rachiu în Ajunul Craciunului.
O altă tradiție specifică Munteniei, Olteniei și Banatului este ca
gospodinele să prepare un aluat folosit pentru a alunga deochiul
animalelor din gospodărie. Astfel, animalele vor fi sănătoase tot anul și
vor da mai mult lapte.
 Tradiție românească în cadrul UNESCO
La Mărișel, o localitate de lângă Cluj, un obicei
străvechi de Crăciun este atât de frumos încât a fost
inclus în patrimoniul UNESCO. Aici, în inima munților
Apuseni, toate tradițiile sunt păstrate cu sfințenie.
Există un obicei străvechi numit „Junii Măriselului”:
un grup de 10 tineri necăsătoriţi, care în fiecare an
vin la biserica din sat, după care ies în faţa lăcașului
de cult, dansează şi colindă. La un moment dat, junii,
le invită la dans pe fetele care nu sunt căsătorite.
La Dumbrăviţa, în județul Braşov, se păstrează o
tradiţie veche de două secole. E singura localitate din
ţară în care bradul se împodobeşte chiar în ziua de
Crăciun. Pomul de Crăciun va rămâne în centrul
comunei până după Bobotează. Vătafii, adică tinerii
care au făcut şi armata, şi penaşii, feciorii care
urmează să se însoare, sunt cei care aduc în centrul
comunei bradul.
Tradiția mesei din Ajun și a postului de
Crăciun

O altă tradiție importantă este chiar masa de

Crăciun. În data de 25 decembrie ia sfârșit postul
Crăciunului, care durează aproximativ șase
săptămâni. În această zi, oamenii se pot desfăta
cu bucatele tradiționale de Crăciun: tobă, lebăr,
sarmale, caltaboși, colaci, cozonaci, pită, prăjituri,
salate, cârnați sau friptură. Carnea folosită pentru
prepararea bucatelor de Craciun este proaspătă,
întrucât de Ignat, în data de 20 decembrie, are
loc un alt obicei: tăierea porcului.
Anul acesta în Bucureşti, sărbătorile sunt marcate
de un traseu de 33 de kilometri de decoraţiuni cu
peste trei milioane de luminiţe şi un Târg de
Crăciun amenajat în Piaţa Constituţiei. Aici sunt
100 de căsuţe cu cadouri, produse de artizanat,
bunătăţi sau produse tradiţionale. Patinoarul în
aer liber, caruselul, atelierele, dar şi Casa lui Moş
Crăciun fac parte decorul pieţei de Crăciun care
va rămâne deschisă până pe 27 decembrie.