www.referat.

ro

Ajunul Craciunului

13.Obiceiuri, datini
Ajun de Craciun
Suntem in Ajun de Craciun si pregatirile pentru petrecerea Craciunului sunt la cote
maxime. Astazi ar trebui ca toata lumea sa fi terminat goana dupa cumparaturi si sa
lucreze la pregatirea pentru marea Sarbatoare de Craciun. Iata cateva dintre obiceiurile si
datinile de pregatire a intampinarii Craciunului, astazi in ziua de Ajun de Craciun, care se
pastreaza in credinta traditionala din Romania, pastrate cu precadere la sate.
Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Bucovina:
In zona Bucovinei exista credinta ca nu este bine sa ai lucruri imprumutate pe durata
sarbatorilor de iarna. De aceea, in preajma Craciunului, se recupereaza sau se restituie
toate lucrurile imprumutate prin sat. In ziua de Ajun de Craciun, femeile obisnuiesc
sa iasa in livada cu mainile pline de aluat si sa atinga fiecare pom spunand: : Cum sunt
mainile mele pline cu aluat, asa sa fie pomii incarcati cu rod la anul!. Pregatirea mesei
de Ajun de Craciun in Bucovina incepe in primel0e ore ale diminetii, cand gospodinele
coc colacii numiti colaci rotunzi ca Soarele si Luna si un colac special, numit
Creciun. Acest colac special este bine a se pastra la primavara, pentru a fi folosit in
practicile inceputului de an agrar. In dimineata Ajunului de Craciun, tot in zona
Bucuvinei exista obiceiul a se prepara 12 feluri de mancare de post, cum ar fi: grau pisat
si fiert, mancare de prune (prune afumate fierte), bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci
tocate cu usturoi, bors de bureti, fasole fiarta si sleita etc. Din ele se consuma seara,
dupa trecerea preotului cu icoana. Niciun membru al familiei nu se aseza la masa fara a-si
face rugaciunea. Cele douasprezece feluri de mancare, nu se consuma in intregime,
resturile pastrandu-se pe masa pana la Boboteaza. Aceste resturi urmand a fi asezate la
fereastra spre indestularea celor morti. Un alt obicei de Craciun din zona Bucovinei este
acela al tinerilor. Astfel, pe parcursul noptii de Ajun de Craciun, flacaii strabat ulitele, de
la un capat la altul al satului, pentru a vesti Nasterea Domnului. Dupa rostirea colindei la
fereastrele caselor, flacaii sunt invitati in acestea unde sunt ospatati si rasplatiti. Sunt
cazuri cand, in casele cu fete, are loc si o mica petrecere. Fata care urmeaza sa se marite
este scoasa la joc fie de seful cetei de flacai, fie de flacaul care o simpatizeaza.
Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Salistea de Sus:
In aceasta zona, in Ajunul Craciunului femeile framanta aluatul pentru paine si colaci.
Exista traditia de a face un colac mai mare, un stolnic, impodobit cu figuri din aluat, care
se aseaza pe masa si va sta pana la Boboteaza. Nu-i voie sa se miste stolnicul pe parcursul
zilelor de sarbatoare. In caz contrar, se tulbura linistea din casa si se strica bunastarea.

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun la Chisinau:

La Chisinau se umbla cu Calutul, Plugusorul, Ursul, Steaua, insa, cel mai

cunoscut este Caprita. Caprita este insotita de un cioban, de mai multi insi care
danseaza cu caprita si de un medic care o lecuieste, caci ea, nedorind sa danseze, se face
bolnava. Se colinda pana dupa miezul noptii. Iata cantecul capritei, pe care cu siguranta
multi dintre voi l-au auzit de atatea ori:
Vine capra de la munte
Cu steluta alba-n frunte,
Ta, ta, ta, caprita, ta,
Pentru mine a-i dansa,
Numai zaharel t-oi da!
Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun la Cenad:
In zona aceasta exista un foarte vechi obicei numit maturatul Craciunului. Astfel, in
Ajunul Craciunului gazda aduce in casa paie si le imprastie in camera. Sub aceste paie
pune grau si porumb, ca in anul viitor sa aiba parte de roade. Paiele simbolizeaza grajdul
oilor, locul unde s-a nascut Hristos. In a doua noapte de Craciun, gazda matura camera in
care au fost aduse paiele. In cazul in care in casa erau prezente fete, veneau feciorii si
muzicantii sa mature casa. In Ajun de Craciun, femeile obisnuiesc sa faca o placinta din
mai multe paturi foarte subtiri de aluat, (uneori chiar 50 de paturi), numita cesnita. Ea
este coapta pe jarul din cuptor si era impartita in ziua de Anul Nou. In aluat se pune si un
ban, care va prezice celui ce-l va gasi cum va fi recolta anului (daca pe ban este lipit mult
aluat, recolta va fi bogata, iar daca din contra, va fi putin aluat, atunci recolta va fi una
saraca).
Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Transilvania:
In Transilvania, se foloseau si se mai folosesc inca, doua categorii de texte folclorice:
colindele cantate numai in grup si multamitele sau urarile, rostite dupa terminarea
colindelor. Cea mai cunoscuta dintre urari este starostea colacului. Dupa ce flacaii au fost
poftiti in casa si cinstiti cu vin sau palinca, un colindator mai priceput, de regula cel drag
fetei, spune povestea painii. In aceasta poveste se relateaza tehnica traditionala a
cultivarii si prelucrarii graului: de la alegerea terenului, pana la scoaterea colacului din
cuptor. Dupa rostirea acestei povesti, flacaul face o taietura in partea de jos a colacului,
semn ca acest colac nu mai poate fi prezentat si altui colindator.

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Moldova:

In Moldova, nu se da nimic din casa in ziua de Ajun de Craciun, chiar nici gunoiul nu se
arunca din casa si nu se imprumuta nimic. In Ajunul Craciunului se daruiesc doua turte.
Una este data celui care ingrijeste vitele, iar alta este rupta si data animalelor. Atunci cand
le dai trebuie sa zici:Cinati sanatos ca si noi cinam!.
Fetele, pentru a-si vedea ursitorul, pun sub fereasta in noaptea de Ajun de Craciun, cate
putin din toate felurile de bucate pregatite pentru Craciun si negustate. Ursitorul va veni
si va gusta si fata il va vedea.Exista traditia, ca sub masa pe care sunt bucatele pentru
Craciun, sa se puna seminte din cele care urmeaza a fi sadinte. Se spune ca numai asa
semintele vor rodi si vor fi ferite de stricaciune. In vasul cu apa, din care gazda urmeaza
sa-si toarne pentru spalat, se pun nuci, ca sa fie sanatosi peste an. Alti gospodari pun o
potcoava in cofa cu apa si dupa aceasta potcoava beau apa si adapa vitele, ca sa fie cu
totii sanatosi si tari ca fierul.

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Muntenia:

Unele femei se scoala inainte de rasaritul soarelui, in ziua de Ajun de Craciun, si arunca
spre rasarit mancare pasarilor, crezand ca facand astfel, pasarile nu le vor strica
samanaturile din gradina. Barbatii pun mana pe toate lucrurile din ograda: car, plug,
coasa, sapa si celelalte, ca sa-i fie drag sa se foloseasca de dansele la munca campului.
Femeile, impung cu acul de cateva ori, rasucesc cateva fire in furca, innoada cateva ate,
ca sa aiba spor peste an. Alte gospodine insa, spun ca nu-i bine sa se impunga cu acul in
aceasta zi, caci dac-ar face una ca aceastia, insecta numita burghias ar impunge prunele si
ciresele, facandu-le astfel sa se ofileasca si sa cada inainte de coacere. Exista traditia ca
femeile sa puna o piatra in cuptor pana la Boboteaza. Ea va fi scoasa la miezul noptii si
cand va fi aruncata se vor rosti urmatoarele cuvinte: Cum dorm toti oamenii si nimeni
nu vede, asa sa nu vada uliul puii mei, ci sa stea impietrit si incremenit.
Multumim site-ului crestinortodox.ro pentru impartasirea acestor datini, obiceiuri si
supertitii de Ajun de Craciun si Craciun si uram si noi tuturor celor ce ne citesc toate cele
bune si sa aiba o zi imbelsugata si plina de bucurie! Craciun Fericit!!!

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate