Povestea bradului

de Crăciun basm popular

românesc

Educatoare: Oprina Bianca

Grădinița cu p.p. Nr. 47 Ploiești
 Aceasta este povestea unui micut brad care visa sa fie mare pentru a putea
merge la oameni ca si brad de Craciun. Ceilalti brazi, mai batrani si cu o
experienta mai mare i-au explicat ca ceea ce isi dorea el nu era bine. Dar
micutul brad,care nu voia sa ii asculte pe cei mai in varsta dintre brazi, n-a mai
avut de asteptat multa vreme pentru a i se indeplini dorinta.
Spre bucuria lui, era sezonul cand copiii impreuna cu parintii lor veneau sa isi
aleaga cate un brad pentru a-l impodobi in casele lor, de Craciun. Intr-una din
zile, 2 copii s-au indragostit de micul nostru brad, asa ca l-au ales pe el. Acesta
a fost taiat si apoi dus in casa lor, unde a fost decorat de catre familia care il
cumparase.
Asa impodobit, micutul nostru bradut stralucea de sus si pana jos, fiind
decorat cu multe globuri, beteala si o stea frumoasa in varf.
 Ziua de Craciun se apropia si toata lumea admira frumosul bradut. Micutul
bradut se gandea in sinea sa: “Daca m-ar vedea ceilalti brazi, cu siguranta ar fi
invidiosi sa ma vada asa frumos impodobit”. Si cand ii venea gandul acesta, cu
atat isi ridica mai sus crengile, sa se faleasca si mai tare, pentru a fi si mai mult
admirat si apreciat.
Pana in luna ianuarie, el a fost regele din casa; dar din pacate, incepuse sa isi
piarda din ace, care cadeau pe jos. Aproape nimeni nu il mai privea, nu il mai
atingea, nici macar nu mai aduna acele sale cazute pe jos.
 Cand, intr-o zi, familia a decis sa il duca in pivnita. Bradutul era tot mai trist, incepand
chiar sa regrete ca fusese ales ca brad de Craciun. Dupa cateva zile de asteptare, care i s-
au parut o eternitate, bradutul a fost din nou plantat afara, la aer.
Ce bucurie! Sa simta din nou pamantul proaspat care ii lipsise atat de mult in timpul
acestor lungi zile, cat a fost inchis in pivnita! Dar, pana la urma, bradutul a inteles ca
fusese lasat in pivnita, la rece, pentru a se pastra mai bine inainte de a fi replantat in
pamant.
 Si asa, in fiecare an, familia bradutului il scotea din pamant pentru a-l aduce in
casa aproape de Craciun si pentru a-l impodobi frumos. Si asa a trait fericit
bradutul nostru, printre familia sa de Oameni. Si, in final, brazii mai mari aveau de
ce sa fie invidiosi: unii Oameni sunt buni !
 CRĂCIUN FERICIT!