TEORIA ŞI METODOLOGIA

CURRICULUM-ULUI

CURRICULUM –
Integrarea curriculară în
învățământul primar
Cuprins
 Integrarea curriculară – ce este?
 Integrarea curriculară – tipuri
 Niveluri ale integrarii curriculare
 Exemple de abordare integrată din curriculum
pentru învățământ primar

2
 Integrarea curriculară – ce este?

 A integra înseamnă a pune în relaţie, a

coordona şi a îmbina părţi separate într-
un întreg funcţional unitar şi armonios.

 În sens restrâns, prin integrare

înţelegem procesul şi rezultatul procesului
prin care un element nou devine parte
integrantă a unui ansamblu existent.
3
 Integrarea curriculară – ce este?
 Din perspectivă didactică,
integrarea presupune asocierea
diferitelor obiecte de studiu, din
acelaşi domeniu sau din domenii
diferite, în una şi aceeaşi
planificare a învăţării.
 La nivelul curriculum-ului,
integrarea înseamnă stabilire de
relaţii clare de convergenţă între
cunoştinţele, capacităţile, atitudinile
şi valorile care aparţin unor
discipline şcolare distincte. 4
 Integrarea curriculară – ce este?
 Proces de stabilire a unor
relații de convergență la
nivelul elementelor de
conținut, al competențelor
sau obiectivelor, al
metodelor, conceptelor sau
valorilor aparținând
diferitelor discipline școlare.

5
 Curriculum integrat
 Curriculum integrat - caracteristici:
 combinarea şi punerea în relaţie a

obiectelor de studiu;
 stabilirea de relaţii între concepte,

fenomene şi procese din domenii

diferite;
 corelarea rezultatelor învăţării cu

situaţiile din viaţa cotidiană;

 centrarea pe activităţi integrate, de

tipul proiectelor;
 principiile organizatoare ale

curriculum-ului sunt unităţile

tematice, conceptele sau problemele.
6
 Curriculum integrat
 Argumente pentru susţinerea curriculumului integrat:
 acoperirea rupturilor dintre discipline;

 construirea, prin educaţie, a unor structuri mentale

dinamice şi capabile să sprijine deciziile cele mai

bune;
 rezolvarea de probleme.

7
 Integrarea curriculară - tipuri
 Integrare internă - realizată de cel care
învață la nivel mental, prin realizarea de legături
între diferitele aspecte ale cunoașterii;

 Integrare externă – cunoștințele cu care vine

în contact elevul sunt organizate deja în manieră
integrată de către profesor/conceptorii de
curriculum

8
 Integrarea curriculară - tipuri
 Integrarea orizontală – reunește două sau
mai multe obiecte de studiu aparținând unor
domenii sau arii curriculare diferite.

 Exemplu: integrarea geografiei, biologiei,

educației civice etc. în studierea unei teme care
se poate numi Educația pentru mediul
înconjurător.

9
 Integrarea curriculară - tipuri
 Integrarea verticală – reunește două sau mai
multe obiecte de studiu aparținând aceluiași
domeniu sau arie curriculară.

 Exemplu: integrarea istoriei, educației civice,

filosofiei într-o temă care se poate numi
Educația pentru drepturile omului.

10
 Integrarea curriculară - tipuri
 Integrarea transversală – presupune
centrarea pe o temă/problemă ce nu provine din
disciplinele existente, dar le poate angaja pe
anumite segmente în studierea unor aspecte ale
temei în discuției.

 Exemplu: Educația consumatorului sau

Educația pentru mass-media.

11
 Integrarea curriculară - tipuri
 Integrarea intracurriculară - realizabilă la
nivel de obiective, arii de conținut, metode,
concepte, valori etc.

 Integrarea extracurriculară - poate consta

în:
 cereri ale societății față de școală
 experiențe semnificative din viața cotidiană
 experiența anterioară a elevului.
12
 Niveluri ale integrării curriculare
 Nivelurile integrării
curriculare
 monodisciplinaritatea

 pluridisciplinaritatea

 interdisciplinaritatea

 transdisciplinaritatea.

13
 Niveluri ale integrării curriculare
Monodisciplinaritatea abordarea unui proiect, a unei teme
sau probleme prin limitarea la datele
unei singure discipline;

Pluridisciplinaritatea o temă/problemă ce aparţine unui

domeniu este supusă analizei din
perspectiva mai multor discipline;
încep să fie ignorate limitele stricte ale
Interdisciplinaritatea disciplinelor, căutându-se teme
comune pentru diferite obiecte de
studiu, care pot duce la realizarea unor
obiective.
Transdisciplinaritatea fuziunea mai multor discipline care pot
conduce în timp la constituirea de noi
discipline sau noi domenii de
cunoaştere.
 Centrare pe
obiectul de studiu
CURRICULUM
CURRICULUM
PLURIDISCIPLINAR
DISCIPLINAR

Cunoaşterea Problemele/activităţile
CURRICULUM
ştiinţifică cotidiene

CURRICULUM CURRICULUM
INTERDISCIPLINAR TRANSDISCIPLINAR
Centrare pe
subiectul care învaţă

Complementaritatea nivelurilor de integrare curriculară (după L. Ciolan)

 Exemple de abordare integrtă din
curriculum pentru învățământ primar
 A se vedea un
exemplu de abordare
integrată la clasa
pregătitoare, extras
din Programa școlară la
disciplina Comunicare în
limba română, clasa
pregatitoare, TEMA:
Jucării, pag. 21-22

16
 Curriculum pentru învăţământ primar
În Planul-cadru pentru învăţământ primar în limba
română disciplinele sunt organizate pe 7 arii curriculare:
 Limbă şi comunicare

 Matematică şi ştiinţe ale naturii

 Om şi societate

 Arte

 Educaţie fizică, sport şi sănătate

 Tehnologii

 Consiliere şi orientare.

17
 Curriculum pentru învăţământ primar
 Aria curriculară Limbă şi comunicare cuprinde
disciplinele: Limba şi literatura română (Comunicare
în limba română, pentru clasa pregătitoare, clasa I şi a
II) şi Limba modernă.
 Competenţele generale vizate de programa școlară
în domeniul comunicării sunt:
 Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare
cunoscute
 Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
 Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de
comunicare cunoscute
 Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare 18
 Curriculum pentru învăţământ primar
 Aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii

 În ciclul achiziţiilor fundamentale (clasa pregătitoare, a I-

a şi a II-a) se studiază integrat disciplina Matematică şi
explorarea mediului.

 Matematica şi cunoaşterea mediului au o multitudine de

aspecte comune, iar studierea acestor două discipline
într-un program logic, coerent asigură premisele învăţării
logice a continuţurilor care trebuie abordate.

19
 Curriculum pentru învăţământ primar
Competenţele generale vizate de aria curriculară
Matematică şi ştiinţe ale naturii, disciplina Matematică şi
explorarea mediului sunt:
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate
în spaţiul înconjurător
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul
apropiat
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de
logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea
unor date
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări.20
 Curriculum pentru învăţământ primar
 La granița dintre ariile curriculare: Educaţie
fizică, sport şi sănătate și Arte, respectiv
Arte și Tehnologii se găsesc disciplinele
Muzică şi mişcare precum şi Arte vizuale şi
abilități practice.

 De-a lungul Ciclului achiziţiilor fundamentale

(clasa pregatitoare, clasele I şi a II-a) este
propusă o abordare integrată a conceptelor
specifice acestor domenii.
21
 Curriculum pentru învăţământ primar
 Domeniul artelor vizuale acoperă: pictură, desen,
grafică, artă decorativă (tapiserie, scenografie,
ceramică, vestimentaţie, design, arta bijuteriilor etc.),
fotografie artistică, arta tiparului, sculptură, arhitectură,
artă monumentală, artele spectacolului etc.

22
 Curriculum pentru învăţământ primar
De ce împreună Arte vizuale şi abilităţi practice?
 pentru că Artele vizuale şi abilități practice nu au valoare

decât dacă sunt puse în slujba educării spiritului şi a

atitudinilor;
 pentru antrenarea legăturilor dintre minte şi mână;

 pentru că frumosul şi utilul nu pot merge decât

împreună.

23
 Curriculum pentru învăţământ primar
 În Planul - cadru de învăţământ, disciplina Arte vizuale şi
abilităţi practice are alocate 2 ore pe săptămână clasa
pregătitoare, clasele I, a II-a, a III-a şi 1 oră pe
săptămână la clasa a IV-a.

 Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Arte

vizuale şi abilități practice :
 Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual
într-o diversitate de contexte familiare.
 Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind
materiale şi tehnici elementare diverse.
24
 Curriculum pentru învăţământ primar
 De ce Muzică şi mişcare?
 stimulează manifestarea expresivă a elevului;

 pune bazele învăţării conceptelor muzicale;

 asigură varietate în lecţiile de muzică şi dă

posibilitatea tuturor copiilor să exprime în

mod concret.

25
 Curriculum pentru învăţământ primar
 Competenţele generale la disciplina Muzică şi
mişcare sunt:
 Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor

elemente simple de limbaj muzical

 Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace

specifice vârstei
 Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe

prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau

în grup

26
 Curriculum pentru învăţământ primar
 În cadrul ariei curriculare Consiliere şi
orientare, cadrele didactice parcurg împreună
cu elevii disciplina Dezvoltare personală, care
urmăreşte formarea şi dezvoltarea capacităţii de
autoînţelegere, autocunoaştere şi autodezvăluire
a copiilor.

27
 Curriculum pentru învăţământ primar
 Competenţele generale ale disciplinei Dezvoltare
personală sunt:
 Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a

atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi.

 Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu

copii şi adulţi cunoscuţi.

 Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării

în context şcolar.

 Disciplina are alocată două ore la clasa pregătitoare şi o

oră la clasa I şi a II-a.
28
 Bibliografie
 Ciolan, L. (2008).
Învăţarea integrată.
Fundamente pentru
un curriculum
transdisciplinar.
Polirom.

29