Sunteți pe pagina 1din 8

14.07.

2021 Metode alternative de evaluare – EDICT

EDICT
Revista Educației / ISSN: 1582-909X

 Meniu

Metode alternative de evaluare


2 martie 2018 • Nicoleta Haraga • Școala Gimnazială George Calinescu, Iași - Structura Grădinița cu Program
N o r m a l n r. 7 ( I a ş i ) • R o m â n i a

Metodele complementare pun în valoare o serie de capacităţi sau comportamente cum ar fi: calităţile imaginaţiei;
atitudinele de responsabilitate; predispoziţiile pentru creaţie; stăpânirea anumitor operaţii; aptitudinele de
organizare; comunicare sau relaţii într-un grup; posibilităţile de dezvoltare personală sau socială; fineţea estetică sau
toate formele de bun simţ şi de experienţă.

Metodele complementare de evaluare asigură o alternativă la metodele tradiţionale, a căror prezenţă este
preponderentă, oferind alte opţiuni instrumentale care îmbogăţesc practica evaluativă.

A. Stoica (2003), referindu-se la metodele complementare de evaluare, utilizează termenul de evaluare autentică.
Acesta este un concept ce se referă la evaluarea performanțelor elevilor prin sarcini de lucru complexe, care necesită
rezolvare și în clasă și acasă, iar perioada de timp este flexibilă: de la câteva ore/zile până la câteva luni (în cazul
portofoliului).

Valenţe formative ale acestor metode alternative de evaluare:

stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă;
asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în variate contexte şi
situaţii;
asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate în sistemul noţional,
devenind astfel operaţionale;
asigură un demers interactiv al actelor de predare-evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de
lucru pentru fiecare elev, valorificând şi stimulând  potenţialul creativ şi originalitatea acestuia;
descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru notă;
reduce factorul stres.

Avantajele pe care le prezintă utilizarea metodelor alternative de evaluare sunt mai multe decât dezavantajele.
Printre acestea s-ar afla următoarele:

prezintă atractivitatea pentru cadrele didactice creative şi cu disponibilitate pentru experienţe noi;
permit o apreciere complexă şi nuanţată a învăţării elevilor;

https://edict.ro/metode-alternative-de-evaluare/ 1/8
14.07.2021 Metode alternative de evaluare – EDICT

oferă posibilitatea de a evalua cunoştinţe, dar mai ales capacităţi, atitudini şi interese;
permit formularea de judecăţi de valoare,opinii, adaptări atitudinale şi comportamentale;
determină un nivel crescut de implicare şi de motivare al elevului;
permit valorizarea muncii individuale a elevului acţionând ca factor de dezvoltare a personalităţii;
oferă posibilitatea modulării acţiunilor de evaluare în funcţie de răspunsurile elevului;
urmăresc formarea unor tehnici de lucru în grup şi individual, precum şi a atitudinii elevilor implicaţi în rezolvarea
sarcinii;
unele metode, precum investigaţia solicită elevul în îndeplinirea unei sarcini de lucru precise, prin care îşi poate
demnostra în practică, un întreg complex de cunoştinţe şi de capacităţi;
intervenţia factorilor emoţionali este atenuată de timp;
promovează interrelaţiile în grup şi stimulează capacitatea de a lucra în comun, dorinţa şi priceperea de
colaborare;
formează competenţe de comunicare şi de afirmare a liderilor;
fiecare metodă este adeseori însoţită de aprecierea verbală asupra activităţilor elevilor.

Dezavantajele metodelor alternative de evaluare sunt:

au o pondere scăzută în practica pedagogică, deoarece prezintă noutate şi nu intră în obişnuinţa cadrelor
didactice.
adeseori rezultatele evaluării nu se obţin imediat, deoarece evaluarea se face pe o perioadă mai mare de timp;
unele forme precum portofoliul, presupun un volum de muncă sporit, inclusiv activitate individuală în afara clasei.

„Caracterul complementar implică faptul că acestea completează arsenalul instrumentar tradițional


(metode orale, scrise, practice) şi că se pot utiliza simultan în procesul evaluative” (Cucoş, 2008, p.133).

Principalele metode complementare de evaluare, al căror potenţial formativ susţine individualizarea actului
educaţional prin sprijinul acordat elevului sunt:

Observarea sistematică a activităţii școlare şi comportamentului elevilor față de învățare

Observarea este o practică din ce în ce mai folosită deoarece oferă informații care privesc abilitățile motrice,
obiceiurile și personalitatea elevilor, atitudinile sociale sau comportamentul în public

-fişa de evaluare (calitativă);

-scara de clasificare;

-lista de control/verificare;

Portofoliul ,,se prezintă ca o metodă de evaluare complexă, longitudinală, proiectată într-o secvență mai lungă de
timp, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate” (C. Cucoș,
2008, p.140).

Scopul portofoliului este acela de a confirma că ceea ce este cuprins în obiectivele învăţării reprezintă şi ceea ce ştiu
şi sunt capabili să facă elevii.

După C.Cucoș (2008) există mai multe ipostaze ale portofoliului:

Portofoliu de prezentare – cuprinde acele piese alese doar de elev și considerate reprezentative pentru activitatea
sa.

Portofoliu de evaluare – constă în strângerea unor elemente ce redau performanțele elevilor după o etapă de
învățare.

https://edict.ro/metode-alternative-de-evaluare/ 2/8
14.07.2021 Metode alternative de evaluare – EDICT

Portofoliu ca sursă de învățare – cuprinde lucrări care scot în evidență progresele elevilor precum și reflecții ale
elevilor asupra acestora.

Investigaţia „constă în solicitarea de a rezolva o problem teoretică sau de a realiza o activitate practică pentru care
elevul este nevoit să întreprindă o investigație(documentare, observarea unor fenomene experimentare etc pe un
interval stabilit” (I.T.Radu, 2008, p. 189).

Aceasta metodă presupune definirea unei sarcini de lucru cu instrucţiuni precise, întelegerea acesteia de către elevi
înainte de a trece la rezolvarea propriu-zisă, prin care elevul demonstrează şi exersează totodată, o gamă largă de
cunoştinţe şi capacităţi aplicate în mod creative, în contexte variate.

Proiectul  presupune un demers evaluativ mult mai amplu decât investigaţia.

Etapele realizării unui  proiect sunt: colectarea datelor şi realizarea produsului. Pentru realizarea proiectului este
obligatoriu ca elevii să dispună de anumite precondiţii:

-să prezinte interes pentru subiectul respectiv;

-să cunoască dinainte unde îşi vor găsi resursele materiale;

-să fie nerăbdători în a crea un produs de care să fie mândri;

– să nu urmeze rutina din clasă;

-să trezească interesul părinţilor sperând astfel la ajutorul şi înţelegerea lor.

Proiectul ca instrument de evaluare poate lua forma unei sarcini de lucru individuale sau de grup, ţinând cont şi de
faptul că o bună parte a activitaţii propuse de acesta poate fi realizată şi în afara orelor de curs.

Autoevaluarea și interevaluarea au un rol esenţial în întregirea imaginii elevului. Aceștia au nevoie să ştie cât mai multe
lucruri despre ei înşişi, despre dimensiunile personalităţii lor şi despre manifestările lor comportamentale şi de aceea
este utilă formarea şi exersarea la elevi a capacităţii de autoevaluare și interevaluare.

Pentru  formarea acestei capacităţi trebuie respectate o serie de condiţii:

► prezentarea obiectivelor curriculare şi de evaluare pe care trebuie să le atingă elevii încă de la începutul activităţii
sau unei sarcini de lucru;

► încurajarea elevilor pentru a-şi pune întrebări legate de modul de rezolvare a unei sarcini de lucru;

► stimularea evaluării în cadrul grupului;

► completarea la finele sarcinii de lucru, a unui chestionar sau a unor scale de clasificare permițând astfel elevilor să-
și determine eficiența activităților realizate.

Bibliografie:

Cerghit I., 2002, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri, strategii.

Editura Aramis, București;

Cucoș C., 2008, Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, Iași;

Manolescu M., 2005, Evaluarea școlara: metode, tehnici, instrumente, Editura Meteor Press, București;

Potolea D. şi Manolescu M., 2005, Teoria și practica evaluării educaționale, MEC;

Radu I.T., 2008, Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică și Pedagogică, București.

 Accesări: 15.254

Evaluare școlară

https://edict.ro/metode-alternative-de-evaluare/ 3/8
14.07.2021 Metode alternative de evaluare – EDICT

 

prof. Nicoleta Haraga

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/nicoleta.haraga

Articolul anterior Următorul articol

Articole asemănătoare
12 februarie 2018

Prevenirea eșecului școlar. Factorii perturbatori în aprecierea și notarea elevilor


22 ianuarie 2018

Studiu privind importanța evaluării inițiale la istorie


6 ianuarie 2018

Tendinţe de modernizare a evaluării şcolare

„EDICT – Revista educației” (ISSN 1582 – 909X) este o revistă internațională, care acceptă pentru publicare articole în
domeniul educației și formării, în limbile română, engleză și franceză.

Revista EDICT apare din octombrie 2001.

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

ADESĂ EMAIL

Abonați-vă

CAUTĂ 

https://edict.ro/metode-alternative-de-evaluare/ 4/8
14.07.2021 Metode alternative de evaluare – EDICT

Digitaledu.ro este o platformă dedicată educației digitale. Are peste 4000 de sugestii de activități de învățare și resurse
educaționale deschise create de cadre didactice, selectate, revizuite și validate de specialiști în științele educației.

Arhiva

Numărul 7 / iulie 2021 42

Numărul 6 / iunie 2021 47

Numărul 5 / mai 2021 43

Numărul 4 / aprilie 2021 83

Numărul 3 / martie 2021 106

Numărul 2 / februarie 2021 67

Numărul 1 / ianuarie 2021 67

Numărul 12 / decembrie 2020 24

Numărul 11 / noiembrie 2020 20

Numărul 10 / octombrie 2020 21

Numărul 9 / septembrie 2020 21

Numărul 8 / august 2020 100

Numărul 7 / iulie 2020 70

Numărul 6 / iunie 2020 57

Numărul 5 / mai 2020 41

Numărul 4 / aprilie 2020 40

Numărul 3 / martie 2020 59

Numărul 2 / februarie 2020 68

Numărul 1 / ianuarie 2020 52

Numărul 12 / decembrie 2019 30

https://edict.ro/metode-alternative-de-evaluare/ 5/8
14.07.2021 Metode alternative de evaluare – EDICT

Numărul 11 / noiembrie 2019 25

Numărul 10 / octombrie 2019 41

Numărul 9 / septembrie 2019 19

Numărul 8 / august 2019 62

Numărul 7 / iulie 2019 63

Numărul 6 / iunie 2019 30

Numărul 5 / mai 2019 44

Numărul 4 / aprilie 2019 48

Numărul 3 / martie 2019 45

Numărul 2 / februarie 2019 72

Numărul 1 / ianuarie 2019 77

Numărul 12 / decembrie 2018 17

Numărul 11 / noiembrie 2018 17

Numărul 10 / octombrie 2018 23

Numărul 9 / septembrie 2018 28

Numărul 8 / august 2018 40

Numărul 7 / iulie 2018 49

Numărul 6 / iunie 2018 72

Numărul 5 / mai 2018 68

Numărul 4 / aprilie 2018 49

Numărul 3 / martie 2018 78

Numărul 2 / februarie 2018 83

Numărul 1 / ianuarie 2018 64

Numărul 12 / decembrie 2017 31

Numărul 11 / noiembrie 2017 15

https://edict.ro/metode-alternative-de-evaluare/ 6/8
14.07.2021 Metode alternative de evaluare – EDICT

Numărul 10 / octombrie 2017 8

Numărul 9 / septembrie 2017 7

Numărul 8 / august 2017 6

Numărul 3 / iulie 2004 7

Numărul 2 / iunie 2004 6

Numărul 1 / martie 2004 2

Prima pagină Arhiva Colectiv de redacție Autori Propuneți un articol Despre revista EDICT

EDICT

https://edict.ro/metode-alternative-de-evaluare/ 7/8
14.07.2021 Metode alternative de evaluare – EDICT

https://edict.ro/metode-alternative-de-evaluare/ 8/8

S-ar putea să vă placă și