LUCRARE

METODICO – ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

MODALITATI DE EVALUARE
A RANDAMENTULUI ŞCOLAR
LA MATEMATICĂ ÎN CICLUL PRIMAR
 Motivarea alegerii temei

 Lucrarea de faţă îşi propune să arate că evaluarea este la

fel de importantă ca predarea şi învăţarea, fiind o
componentă a spiralei educaţiei . Numai o gamă largă de
instrumente şi tehnici de evaluare va aduce un aport benefic
predării şi învăţării .

 Elaborarea acestei lucrări mi-a dat prilejul de a-mi

îmbogăţi cunoştinţele despre evaluare , despre tehnicile şi
instrumentele evaluării în cadrul lecţiilor de matematică
necesare folosirii introducerii în practica şcolară a unei
strategii moderne de instruire şi anume a „învăţării
eficiente”, mi-a permis să stabilesc cauzele producerii unor
fenomene , să întrevăd posibilitatea intervenirii în sens
pozitiv privind evoluţia acestora.
CAPITOLUL I - EVALUAREA, DELIMITĂRI CONCEPTUALE

 I.1. EVALUAREA- REPERE TEORETICE

 I.2.FUNCŢIILE EVALUĂRII

 I.3.STRATEGII DE EVALUARE

 I.4.METODE, TEHNICI ŞI INSTRUMENTE DE EVALUARE

 I.5. COMPETENŢELE - ,,ŢINTE’’ MODERNE ALE

ACTIVITĂŢII EVALUATIVE

 I.6. ROLUL ŞI IMPORTANŢA EVALUĂRII REZULTATELOR

ŞCOLARE
CAPITOLUL II –EVALUARE RANDAMENTULUI SCOLAR LA

MATEMATICĂ
 II.1. CARACTERISTICI PSIHO-PEDAGOGICE ALE COPIILOR DE
VÂRSTĂ ŞCOLARĂ MICĂ CU IMPLICAŢII ÎN ÎNVĂŢAREA
MATEMATICII

 II.2. LOCUL ŞI ROLUL MATEMATICII ÎN CICLUL PRIMAR

 II.2.1. IMPORTANŢA EVALUĂRII ÎN ORELE DE MATEMATICĂ

 II.3. DEMERSURI ÎN EVALUAREA RANDAMENTULUI ŞCOLAR

LA MATEMATICĂ
 II.4. RANDAMENTUL ŞCOLAR LA MATEMATICĂ ÎN CICLUL
PRIMAR
 II.5. FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ RANDAMENTUL ŞCOLAR
 II.6. MĂSURI PENTRU AMELIORAREA RANDAMENTULUI
ŞCOLAR
 II.7.EDUCAREA CAPACITĂŢII DE AUTOEVALUARE LA ELEVI
CAPITOLUL III - CERCETARE PEDAGOGICĂ

 III.1.CERCETAREA PEDAGOGICĂ - CONCEPT

 III.2.TIPURI DE CERCETARE
 III.3.METODE DE CERCETARE
 III.4.DEMERSUL CERCETARII
 III.4.1. IPOTEZA DE LUCRU.
 III.4.2. OBIECTIVELE CERCETARII
 III.5. DESCRIEREA ESANTIONULUI
 III.6. APLICAREA TESTULUI DOCIMOLOGIC IN EVALUAREA
CUNOSTINTELOR LA MATEMATICA
 III.6.1. ELABORAREA TESTELOR DOCIMOLOGICE
 III.6.2.APLICAREA TESTULUI ÎN EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR
LA MATEMATICĂ
 III.6.2.1.VALORIFICAREA REZULTATELOR
 III.7 CONCLUZIILE CERCETĂRII
 CONCLUZIILE LUCRĂRII
 BIBLIOGRAFIE
 ANEXE
CAPITOLUL I - EVALUAREA, DELIMITĂRI
CONCEPTUALE

 Evaluarea este un proces didactic complex, integrat întregului

proces de învăţământ, care urmăreşte măsurarea cantităţii
cunoştinţelor, priceperilor, capacităţilor dobândite de elevi, ca
şi valoarea, nivelul, performanţele şi eficienţa activităţii de
perfecţionare a activităţii instructiv-educative
 Evaluarea constituie o activitate de colectare, organizare şi
interpretare a datelor obţinute prin intermediul instrumentelor
de evaluare în scopul emiterii unei judecăţi de valoare asupra
rezultatelor măsurării şi adoptării unei decizii educaţionale
fundamentate pe concluziile desprinse din interpretarea şi
aprecierea rezultatelor
 Funcţiile şi rolurile evaluării

 Funcţia constatativă
 Funcţia diagnostică
 Funcţia prognostică
 Funcţia de informare
 Funcţia motivaţională
 Funcţia de control
 Funcţia de selecţie
 Funcţia de certificare
 Funcţia de reglare şi autoreglare
 În momentul în care cel care proiectează o evaluare
educaţională trebuie să răspundă iniţial unor întrebări.
Succesiunea lor poate fi următoarea:
 Ce evaluăm? (procesul de formare, rezultatele şcolare, niveluri
de performanţă, competenţe în acţiune, aptitudini, abilităţi,
capacităţi, elemente de competenţă, reprezentări mentale,
atitudini, randamentul sau eficienţa educaţională);
 Cu ce scop evaluăm? (diagnostic/predictiv, formativ, sumativ);
 Pe cine evaluăm? (toţi elevii, un anumit grup, elevii luaţi
individual);
 Cum evaluăm? (stabilirea clară a parcursului: scopuri,
obiective,
instrumente de evaluare, rezultate, interpretare, comunicare);
 Când evaluăm? (la începutul unui proces, pe parcursul
procesului, la finele procesului, după un anumit timp de la
finalizarea procesului, la date fixe, continuu);
 Cu ce evaluăm? (instrumentele de evaluare: probe orale, scrise,
practice; observaţie directă în clasă; exerciţii, probleme, teme
pentru acasă, eseuri; proiecte, referate, teme pentru
investigaţiile individuale sau de grup; portofolii, tehnici de
autoevaluare);
 Cui foloseşte evaluarea? (elevilor, învăţătorilor, părinţilor,
factorilor de decizie, conceptorilor de curriculum, autorităţilor
abilitate în proiectarea examenelor).
 STRATEGII DE EVALUARE

Experienţa şcolară permite conturarea a trei tipuri de evaluare, după

modul de integrare a lor în desfăşurarea procesului didactic:

 Evaluarea iniţială (predictivă)

 este menită să stabilească nivelul de pregătire al elevilor la
începutul unei activităţi, pentru adoptarea unei tehnologii didactice
corespunzătoare realităţilor;

 Evaluarea continuă (formativă)

 realizează măsurarea şi aprecierea performanţelor tuturor elevilor
privind dobândirea întregului conţinut corespunzător fiecărei
secvenţe de învăţare şi în consecinţă, adaptarea măsurilor
necesare ameliorării procesului de învăţământ şi a randamentului
şcolar;

 Evaluarea finală ( sumativă/cumulativă)

• oferă posibilitatea aprecierii modului în care au fost atinse
obiectivele proiectate sau secvenţe de obiective acoperind un
conţinut integral sau unităţi mai mari ale acestuia.
 Evaluarea randamentului şcolar
componenetă de bază a activităţii didactice

Metode şi instrumente de evaluare

 Metoda de evaluare este „o cale prin care învăţătorul oferă
elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stăpânire a
cunoştinţelor, de formare a diferitelor capacităţi testate prin
utilizarea unei diversităţi de instrumente adecvate scopului
urmărit.

 Metode traditionale de evaluare

- probe orale
- probe scrise
- probe practice
- testul docimologic

 Metode alternative/complementare de evaluare

- investigatia
- proiectul
- portofoliul
- autoevaluarea
-examenele
-evaluarea asistata pe calculator(E.A.C.)
 CAPITOLUL II –EVALUAREA RANDAMENTULUI ŞCOLAR
LA MATEMATICĂ

Randamentul şcolar defineşte ansamblul performanţelor şcolare

realizate de o anumită populaţie şcolară într-un timp şi spaţiu
pedagogic determinat.

Evaluarea şcolară, ca activitate integrată în procesul didactic,

este unul din factorii care înlătură rămânerile în urmă la
învăţătură, lacunele elevilor şi eşecul şcolar. Totodată evaluarea
reprezintă un factor al reuşitei şcolare, al creşterii
randamentului şcolar.

Folosirea tehnicilor şi instrumentelor de evaluare a randamentului

şcolar , îi determină pe elevi să muncească cu conştiinciozitate
zi de zi , independent , şi să obţină rezultate pe măsura
aşteptărilor , sporind calitatea actului de predare- învăţare
 EVALUAREA RANDAMENTULUI ŞCOLAR LA
MATEMATICĂ

 Actul de evaluare la matematică urmăreşte să măsoare şi să

aprecieze progresele elevilor în materie de cunoştinţe,
priceperi şi deprinderi, ca rezultate ale procesului de instruire,
precum şi aspectele educative ale activităţii şcolare la
matematică, materializate în atitudini şi comportamentul
elevului.
 Pentru a fi obiectivă şi relevantă, evaluarea şcolară, ca proces
continuu ce se desfăşoară pe parcursul unui semestru sau al
unui an şcolar, trebuie să se realizeze prin metode şi probe de
evaluare cât mai variate şi în număr suficient, aplicate tuturor
elevilor.În acest scop, s-au utilizat: teme lucrate de elevi în
clasă, în mod independent, teme lucrate acasă, probe practice,
orale, scrise ş.a. Tipul probelor de evaluare a fost selectat în
funcţie de doi parametri: obiectivul-cadru vizat şi
competenţele ce trebuiau formate elevilor în cadrul procesului
de predare-învăţare. Corelaţia dintre competenţele evaluate şi
instrumentele folosite pentru realizarea evaluării a fost redată
sintetic în matricele de evaluare elaborate.
 CAPITOLUL III - CERCETARE PEDAGOGICĂ

În investigaţia întreprinsă la obiectul matematică am pornit de la

următoarea ipoteză:
 Dacă nivelul de pregătire al elevilor este evaluat periodic
şi dacă se aduc modificări procesului de predare- învăţare în
funcţie de rezultatele acestora, atunci creşte nivelul
cunoştinţelor elevilor şi se consolidează priceperile şi
deprinderile.
 În acest proiect de cercetare am pornit de la premisa că
testul docimologic este un instrument eficient de evaluare a
cunoştinţelor matematice şi a priceperilor de rezolvare a
problemelor şi am presupus că testul docimologic are efecte
pozitive asupra activităţii elevilor.
 Prin acest proiect de cercetare mi-am propus următoarele
obiective:

 Cunoaşterea nivelului iniţial al pregătirii elevilor în ceea ce

priveşte conţinuturile învăţării vizate;
 Analiza modului în care elevii îşi orientează activitatea mentală
asupra rezolvării sarcinilor testului, frecvenţa cu care ei se
implică efectiv în activitate, utilizând operaţiile gândirii şi
imaginaţia creatoare;
 Depistarea dificultăţilor care apar în însuşirea noţiunilor
matematice , găsirea unor modalităţi de lucru care să ducă la
înlăturarea acestora;
 Înregistrarea progreselor elevilor la finele demersului
ameliorativ-formativ (după aplicarea testelor) ;
 Comentarea constatărilor privind rolul testului docimologic în
evaluarea cunoştinţelor matematice şi a capacităţilor de
rezolvare a exerciţiilor şi problemelor;
 Evaluarea continuă şi obiectivă a cunoştinţelor; informarea
rapidă a elevilor asupra rezultatelor obţinute, în vederea sporirii
randamentului şcolar.
 Cercetarea s-a realizat pe colectivul de elevi ai clasei I C , de
la Şcoala cu clasele I-VIII , Ştefan cel Mare ,colectiv format din 14
elevi ,din care 6 sunt băieţi şi 8 fete.
 În cercetarea mea am folosit următoarele metode :metoda
observaţiei,metoda testelor, metoda analizei produselor activităţii şi
a cercetării documentelor.
 Pe parcursul investigării, am folosit testul docimologic ca
modalitate de determinare şi evaluare obiectivă a cunoştinţelor şi
chiar în desfăşurarea unor lecţii pentru controlul învăţării pe etape
prin fişele de muncă independentă .

 Investigaţia a început cu o probă de evaluare iniţială.

U. Î.Numere naturale 0-10( elemente pregătitoare pentru înţelegerea
conceptului de număr natural)
 Obiective:
 să formeze grupe de obiecte de acelaşi fel ;
 să realizeze corespondenţa între cifră şi numărul corespunzător de obiecte;
 să deseneze grupe cu ,,tot atâtea’’, ,,mai puţine’’, ,,mai multe’’ elemente;
 să numere, să coloreze şi să scrie cifra corespunzătoare;
 Rezultatele de la proba de evaluare iniţială

CALIFICATIVE OBŢINUTE

INSUFICIENT SUFICIENT BINE FOARTE BINE

2 5 5 2

GRESELI TIPICE : unii elevi întâmpină dificultăţi în:

- numărarea şi scrierea cifrei corespunzătoare ;
-realizarea de mulţimi cu ,,tot atâtea’’, ,,mai puţine’’, ,,mai multe’’
elemente;
Reprezentarea grafica
a rezultatelor obtinute de elevi
în urma testului
de evaluare iniţială : 5
5 5

3
2 2
2
1

0
Foarte Bine Suficient Insuficient
 Concluziile se impun de la sine. În perioada ce va fi
parcursă până la testul următor , în paralel cu însuşirea
de noi cunoştinţe, activitatea va fi orientată spre
rezolvarea a cât mai multor exerciţii prin care să se
dezvolte capacitatea elevilor de a utiliza cu operativitate
şi cu maxim de eficienţă cunoştinţele asimilate. De
asemenea, voi adopta pentru orele următoare o
modalitate de lucru care să mobilizeze resorturile
gândirii.
 Pentru elevii care au obţinut la test note sub
limită( cei cu insuficient şi suficient) a fost necesar un
program de pregătire suplimentară, organizat după orele
de program. În cadrul acestui program, am solicitat elevii
să realizeze numai obiective pedagogice şi sarcini care
să acopere lacunele identificate cu prilejul evaluării
iniţiale şi care privesc înlăturarea dificultăţilor
întâmpinate de aceştia şi a achiziţiilor nesigure.
 Pentru a ajuta elevii să capete încredere în ei înşişi,
am pornit de la exerciţii foarte uşoare de care eram
sigură că ei le pot rezolva, treptat încercând rezolvarea
unor exerciţii cu grad sporit de dificultate .
 Probă de evaluare fomativă
Unitatea de învăţare: Numerele naturale de la 0 la 10

 Obiective operaţionale:
 O1 – să scrie corect cifrele corespunzătoare numărului de
elemente din mulţimile date;
 O2 – să identifice cifra corespunzătoare numărului de
elemente;
 O3 – să noteze numărul elementelor şi să descompună
numerele găsite;
 O4 – să completeze vecinii numerelor;
 O5 – să ordoneze crescător şi descrescător numerele date.

 GRESELI TIPICE : unii elevi întâmpină dificultăţi în:

- numărarea şi scrierea cifrei corespunzătoare ;
-compunerea / descompunerea unui număr;
INSUFICIENT SUFICIENT BINE FOARTE BINE

2 2 6 4
Reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute de elevi in urma testului de
evaluare continua :
Evaluare iniţială
Evaluare continuă

6
5 5 5

4
3
2
2 2

1
0
Foarte Bine Suficient Insuficient
bine

Conform rezultatelor de la testul formativ , se constată un progres :

o parte dintre subiecţi au rezolvat mai multe sarcini ( 2 cu
calificativul B. au obţinut F.B., iar 3 cu S au obţinut B.).
majoritatea elevilor au învaţat :
-să facă raportare cantitate- număr –cifră şi invers(raportare
cifră –număr-cantitate);
-să scrie şi să citească numerele naturale învăţate;
-să ordoneze crescător /descrescător numere naturale date;
 Elocvente pentru progresul înregistrat sunt rezultatele obţinute la proba
finală de evaluare, probă care s-a axat pe următoarele obiective instructiv-
educative:
 O1 – să scrie corect cifrele corespunzătoare numărului de elemente
din mulţimile date;
 O2 – să scrie crescător şi descrescător un şir de numere;
 O3 – să ordoneze crescător/descrescător numerele date;
 O4 – să compare perechile de numere;
 O5 – să compună/ descompună numerele date.

CALIFICATIVE OBŢINUTE

INSUFICIENT SUFICIENT BINE FOARTE BINE

1 2 3 8
 Evaluare iniţială
9
 Evaluare continuă
8
 Evaluare finală 7
6
5 5
5
4
3
2 2
2
1
0
Foarte bine Bine Suficient Insuficient

După aplicarea probei şi prelucrarea ei s-au obţinut rezultatele

din histograma de mai sus, progresul fiind evident. Analiza statistică a
rezultatelor obţinute de elevi la itemii probei finale de evaluare a
evidenţiat faptul că aceştia , în marea lor majoritate au rezolvat
sarcinile ce le aveau , dovedind temeinicia cunoştinţelor lor,
operaţionalitatea şi flexibilitatea în gândire.
 La sârşitul unităţii de învăţare am constatat
că majoritatea elevilor ştiu :

 să facă raportare cantitate- număr –cifră şi invers(raportare

cifră –număr-cantitate);

 să scrie şi să citească numerele naturale învăţate;

 să ordoneze crescător /descrescător numere naturale date;

 să stabilească locul unui număr în şirul numerelor naturale;

 să compare numărul învăţat cu celelalte numere cunoscute ;

 să compună/descompună o muţime având drept cardinal

numărul nou învătat;
 CONCLUZIILE CERCETĂRII

 Cercetarea a fost utilă pentru a verifica gradul de familiarizare a

elevilor cu rezolvarea unui test de evaluare şi a arătat
importanţa utilizări acestuia, ca instrument eficient de evaluare
 Evaluarea prin teste mi-a oferit informaţii necesare reglării şi
ameliorării activităţii în condiţiile unei perfecţionări continue.
 Testarea a evidenţiat nivelul pregătirii fiecărui elev, exprimat
prin ceea ce el este în stare să facă singur, pe baza
cunoştinţelor dobândite, după ideea „nu cât mai mult, ci cât mai
bine”.
 Evaluarea prin teste creşte interesul elevului pentru şcoală, îl
obişnuieşte cu munca organizată, cu disciplina şi îndeplinirea
obligaţiilor şcolare, influenţează randamentul şcolar, îi
stimulează şi le sporeşte încrederea în forţele proprii, având
efecte pozitive asupra dezvoltării intelectuale, asupra trăiniciei
cunoştinţelor acumulate, care sunt verificate şi fixate.
 CONCLUZIILE LUCRĂRII
 În lucrarea de faţă am încercat să redau, pe cât posibil,
eficacitatea evaluării care depinde de măsura în care elevii sunt
convinşi că obiectivul principal al evaluărilor – mai cu seamă a
celor formative – nu este numai aprecierea muncii, în vederea
unei clasificări, ci acela de a-i pune în situaţia de a cunoaşte
nivelul atins în realizarea unor obiective, gradul de stăpânire a
unui conţinut, de a descoperi la timp lacunele şi de a nu permite
agravarea neajunsurilor.
 Prin folosirea unei evaluări permanente şi continue se dezvoltă
deprinderea de muncă independentă , creând elevilor
posibilitatea încrederii în capacităţile proprii , în puterea de a
observa , de a trage concluzii aspra activităţii pe care au
desfăşurat-o . Evaluarea cunoştinţelor trebuie să contribuie la
dezvoltarea gândirii independente şi creatoare a elevilor.
 Parcurgerea drumului metodic prezentat a confirmat ipoteza de
la care s-a plecat în această cercetare experimentală şi anume că
eficienţa în procesul de învăţământ se obţine numai printr-o
îmbinare armonioasă a modalităţilor de evaluare a randamentului
şcolar pe care învăţatorul , cu priceperea şi tactul său pedagogic ,
o realizează permanent.