EVALUAREA

1. Definiția evaluării
2. Funcțiile evaluării
3. Metode de evaluare clasice
4. Metode moderne de evaluare
1. Evaluarea

• Evaluarea didactică este

o componentă esențială a
procesului de învătământ,
alături de predare şi
învătare şi furnizează
informații despre calitatea
şi funcționalitatea acestora.
Pentru ca procesul de evaluare să fie operațional, evaluatorul
trebuie să răspundă la setul de întrebări :

 De ce evaluez ?
 Ce evaluez ?
 Cui îi folosete evaluarea ?
 Pe cine evaluez ?
 Când evaluez ?
 Cum evaluez ?
2 Funcțiile evaluării.
Evaluarea eficientă
3. Clasificarea metodelor de evaluare
Metode tradiționale
Probele orale pot fi:

 observarea și aprecierea verbală;

 conversația de verificare
 (prin întrebări și răspunsuri);
 interviul;
 examenul oral (cu acordarea
 unui timp limitat de gândire);
 descrierea și reconstituirea;
 chestionarea orală;
 seminarul, colocviul.
Probele orale
 Probele scrise

• Probele scrise pot fi:

• lucrarea de control;
• lucrarea scris semestrial (teza);
• activitatea de munca independentă
în clasă;
• tema pentru acasă ;
• examenul scris;
• testele.
Probele orale
 Probele practice

Evaluează deprinderi și priceperi formate în

contextul diferitelor discipline de studiu, capacități
ale elevilor de a aplica anumite cunoștințe
teoretice, permit identificarea aptitudinilor și
talentelor.

• Avantajul: posibilitatea oferită elevului de a demonstra gradul

de stăpânire a priceperilor şi a deprinderilor de ordin practic,
• Dezavantajele: acestor probe sunt generate de necesitatea asigurării
unor condiţii specifice, dar şi de modul de aplicare a baremului de notare.
 Metode de evaluare moderne

Prelegerea intensificată
Atenuează dezavantajele prelegerii tradiționale,
ajutându-i pe elevi sau studenți să se implice în
înțelegerea temei prin activități de interogare,
interpretare sau de reflecție.

Portofoliul
Reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin care
profesorul poate să îi urmărească progresul – în plan
cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită
disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp
(un semestru sau un an şcolar).
 Hărțile conceptuale

Important este nu cât cunoşti, ci relaţiile care se stabilesc

între cunoştinţele asimilate.
 Proiectul

Proiectul este o formă activă, participativă care presupune şi încurajează transferul

de cunoştinţe, deprinderi capacităţi, facilitează şi solicită abordările
interdisciplinare, şi consolidarea abilităţilor sociale ale elevilor.

Capacitățile care se evaluează în timpul realizării

proiectului pot fi:
capacitatea de a măsura și de a compara rezultatele;
capacitatea de a manevra informația și de a utiliza
cunoștințe;
 capacitatea de a raționa și de a utiliza proceduri
simple;
 capacitatea de a investiga și de a analiza;
 capacitatea de a sintetiza și de a organiza
materialul;
 capacitatea de a realiza un produs.
 Jurnalul reflexiv

Elevul este îndemnat să răspundă la întrebări de genul :

• Ce ai învățat nou din această lecție ?
• Cum ai învățat ?
•Care din ideile prezentate ți s-au părut mai interesante ? Care necesită
o clarificare ?
• Ce dificultăți ai întâmpinat ?
•Cum poți utiliza în viitor această experiență de învățare ?

Jurnalul reflexiv reprezintă un dialog al elevului realizat cu el însuși,

urmărindu-se prin aceasta o autoreglarea a învățării, precum și un
control al cunoștințelor obținute.
 Metoda RAI

RĂSPUNDE – ARUNCĂ –INTEROGHEAZĂ

Se desfăşoară în scopuri constatativ-ameliorative şi nu
în vederea sancţionării prin notă sau calificativ.

Această metodă se desfășoară sub forma unui joc la

începutul sau sfârsitul unei lecții sau secvențe de lecție
prin aruncarea unui obiect sau a unei mingi ușoare de
la un elev la altul.
Studiul de caz

Ca tehnică complementară
de evaluare, constă în
verificarea capacității celui
evaluat de a colecta, selecta
și valorifica informații.

Se va evalua gândirea critică,

analiza, capacitatea de
înțelegere, interpretare,
argumentare și
concluzionare a unor
fenomene și situații tipice
reale sau imaginare.
 Testul decimologic (grilă)

Testul cuprinde un ansamblu de itemi variaţi ca mod de formulare:

întrebări, exerciţii, probleme, care vizează un volum mai mare de
cunoştinţe şi capacităţi pentru a afla ce informaţii deţine elevul şi
ce ştie să facă acesta
Itemi reprezintă elementele componente ale unui instrument de
evaluare, sub forma unei simple întrebări, un enunţ (cu sau fără
elemente grafice) urmat de o întrebare, exerciţii şi probleme,
întrebări structurate, eseuri precum şi tipul de răspuns aşteptat din
partea elevului.

Item = întrebare + formatul acesteia +

răspuns aşteptat
 Categorii de itemi

Categorii Itemi obiectivi Itemi Itemi subiectivi

semiobiectivi (Solicitând răspuns
deschis)
Tipuri de Itemi cu alegere Itemi cu răspuns Rezolvare de proble-
itemi duală scurt me
Itemi cu elgere Itemi de completare Eseu structurat
multiplă
Itemi de tip pereche Întrebări structurate Eseu liber.
- structurat;
- nestructurat.
 Temă

Temă de reflexie
 
1.Ce variantă de itemi credeţi că ar fi adecvată aplicării lor în cazul
disciplinelor tehnice sau de specialitate?
2.Realizaţi un minieseu de 20 de rânduri în care să justificaţi concret
modul de aplicare a testelor grilă în cazul evaluărilor?
3.Creaţi un test grilă pentru acest capitol?