Sunteți pe pagina 1din 5

Raportul dintre elementele programelor scolare si domeniile de competente-cheie

Competenele - cheie reprezint un pachet transferabil i multifuncional de cunotine, deprinderi (abiliti) i atitudini de care au nevoie toi indivizii pentru mplinirea i dezvoltarea personal, pentru incluziune social i inserie profesional. Acestea trebuie dezvoltate pn la finalizarea educaiei obligatorii i trebuie s acioneze ca un fundament pentru nvarea n continuare, ca parte a nvrii pe parcursul ntregii viei. Din aceast definiie i din analiza specificului competenelor cheie rezult urmtoarele: a) competenele se definesc printr-un sistem de cunotine deprinderi (abiliti) atitudini; b) au un caracter transdisciplinar implicit; c) competenele cheie reprezint ntr-un fel finalitile educaionale ale nvmntului obligatoriu; d) acestea trebuie s reprezinte baza educaiei permanente. Sistemul de competene cheie reprezinta un element de referin n elaborarea documentelor curriculare i de politic educaional i este inclus ca atare n nota de fundamentare a planului de nvmnt . Curriculum naional pentru nvmntul primar i gimnazial se axeaz pe 8 domenii de competene cheie care determin profilul de formare a elevului: (1) Comunicarea n limba romn i n limba matern, n cazul minoritilor naionale; (2) Comunicarea n limbi strine (3) Competene matematice i competene de baz n tiine i tehnologii (4) Competena digital (TSI Tehnologia Societii informaiei) (5) Competena social i competene civice (6) A nva s nvei (7) Iniiativ i antreprenoriat (8) Sensibilizare i exprimare cultural Invmntul liceal este central pe dezvoltarea i diversificarea competenelor - cheie i formarea competenelor specifice, n funcie de filier, profil, specializare sau calificare. Biblioteca colar virtual i platforma e-learning includ programe, exemple de lecii, ghiduri, exemple de probe, reprezint o concretizare a competenei cheie TSI. Evaluarea se centreaz pe competene. Educaia permanenta -nvarea pe tot parcursul vieii se centreaz pe formarea i dezvoltarea competenelor cheie i a competenelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificri.

Planul de nvmnt i programele trebuie s vizeze n mod direct formarea echilibrat a competenelor cheie din toate aceste domenii prin nsuirea de ctre elevi a cunotinelor necesare i prin formarea deprinderilor i atitudinilor corespunztoare. Competenele cheie sunt, n esena lor, transversale, formndu-se prin mai multe discipline i nu doar prin studiul unei anumite discipline; de aceea elaborarea programelor trebuie s in seama n mod explicit de aceast caracteristic. Competenele cheie au un caracter profund teoretic i cu un nalt grad de generalitate. Domeniile de competene - cheie cuprind: cunotine, abiliti (aptitudini, deprinderi), atitudini. Competenele sunt interpretate ca rezultate ale nvrii (ieiri), prin opoziie cu obiectivele educaionale (considerate intrri). Aceste competene sunt ansambluri structurate de cunotine, deprinderi i valori. Competena reprezint capacitatea elevului de a rezolva o anumit situaie, pe baza unor deprinderi i cunotine dobndite anterior.
Niveluri ale integrrii curriculare

intradisciplinar (monodisciplinar); multidisciplinar (pluridisciplinar); interdisciplinar; transdisciplinar. a) Intradisciplinaritatea este centrat pe un obiect de studiu (independent). Informaiile i metodele se limiteaz la cele ale unei singure discipline. Integrarea la acest nivel presupune conjugarea unor coninuturi interdependente ale nvrii care aparin aceluiai domeniu de studiu. Este posibil permeabilitatea frontierelor interne, ntre teme din aceeai disciplin. b)Pluridisciplinaritate. Aceast modalitate de organizare curricular se centreaz pe o tem care aparine unui domeniu i care este abordat pe rnd din perspectiva mai multor discipline, n mod independent, n raport unele cu altele. c)Interdisciplinaritatea este o modalitate de organizare curricular care depete zona coninuturilor i care vizeaz zona de metode / atitudini. Procedeul de obinere a unui modul interdisciplinar: prin intersecia unor arii disciplinare diferite, fiind ignorate limitele stricte ale disciplinelor. Printr-o abordare interdisciplinar se pot realiza obiective de nvare / competene specifice de ordin mai nalt (capaciti metacognitive). Principiul organizator nu mai este focalizat pe coninuturi (ca n situaia multidisciplinaritii), ci se trece la centrarea pe competene cheie. d)Transdisciplinaritatea : este gradul cel mai elevat de integrare a curriculumului, Transdisciplinaritatea se centreaz pe viaa cotidian, pe probleme semnificative, aa cum apar n context cotidian i care afecteaz vieile oamenilor. Att competenele, ct i coninuturile se integreaz n jurul unor probleme de via: dezvoltarea personal armonioas, responsabilizarea social a elevilor, integrarea n mediul natural i sociocultural. De cele mai multe ori transdiciplinaritatea preia teorii, metode i tehnici care exist independent n cteva discipline i le reorganizeaz pstrnd sau dnd noi semnificaii unor domenii de cunoatere. Elemente de interdisciplinaritate ale instruirii pe competene cheie Introducerea domeniilor de competene cheie i a competenelor curriculum-ului colar (competene generale i competene specifice) ofer posibilitatea renovrii substaniale a procesului educaional i ameliorarea, pe aceast cale, a principalelor obiecii aduse instruirii tradiionale. Instruirea pe competene asigur: - centrarea instruirii pe finaliti precise i pe subiectul nvrii; - trecerea centrului de greutate din zona coninuturilor n zona formrii competenelor; - identificarea achiziiilor de baz; - identificarea elementelor care atest prgresul colar; - proiectarea personalizat a instruirii i construirea unor rute de nvare individualizate.

a) b) c) d)

Psihopedagogia speciala este o stiinta de sinteza care utilizeaza informatii furnizate de medicina, psihologie, pedagogie, sociologie, asistenta sociala, in studiul personalitatii persoanelor cu diferite tipuri de deficienta sau a persoanelor aflate in dificultate privind integrarea si relationarea lor cu institutiile comunitatii sau cu semenii din comunitatea din care fac parte. Psihopedagogia speciala imprumuta din alte discipline termeni, concepte a caror semnificatie este utilizata, intr-o maniera interdisciplinara distincta, in functie de varietatea formelor de deficienta. Campul de actiune a psihopedagogiei speciale se situeaza intre studierea starii de normalitate si a starii patologice parcurgand un traseu complex care include prevenirea, depistarea, diagnoza, terapia, recuperarea, educarea, orientarea scolara si profesionala, integrarea socio-profesionala si monitorizarea evolutiei ulterioare a persoanei cu dizabiliti sau aflate in dificultate. Cerintele educative speciale solicita abordarea actului educational de pe pozitia capacitatii elevului deficient sau aflat in dificultate de a intelege si valorifica continutul invatarii, si nu de pe pozitia profesorului sau educatorului care desfasoara activitatea instructiv-educativa in conditiile unei clase omogene sau pseudo-omogene de elevi. n ceea ce privete finalitatea psihopedagogiei speciale, obiectivul central al acestui domeniu de cercetare-actiune este axat pe interventia in scop terapeutic, recuperator si instructiv-educativ asupra persoanelor cu diferite tipuri de deficiente sau aflate in incapacitate de actiune, pentru a favoriza la maximum (re)insertia lor socioprofesionala. Cunostintele insusite de elevi sunt insotite de priceperi si deprinderi de a le utiliza in practica: a manui unelte si masini, a le regla si adapta procesului muncii, a le ingriji si repara etc. Invatamintul special are drept obiective valorificarea a potentialelor biologice si psihice, stimularea si corectarea dezvoltarii fizice si intelectuale a persoanei cu handicap mintal, pregatirea pentru viata de sine statatoare si pentru integrarea socio-profesionala. Prin valorificarea maxima a persoanei cu handicap mintal, in limitele dezvoltarii sale, intelegem formarea la persoane a tuturor treptelor cunoasterii, incepind cu cel motric si incheind cu cele afective, volitive si de personalitate in ansamblu. Abilittile i competentele necesare adaptrii i integrrii sociale sunt rezultatul unui proces continuu de invtare i antrenament al deprinderilor copilului n situatii diverse de viat. n concluzie, principiul integrativ al actiunii educational-terapeutice oblig ca activittile educationale s fie valorificate sub toate aspectele, ca urmare a faptului c aceste categorii terapeutice nu pot fi abordate separat. Educatorul care desfoar activiti cu elevii care prezint cerine speciale n educaie trebuie s apeleze la toate tehnicile terapeutice care utilizeaz actul nsuirii cunotinelor i formrii deprinderilor n sfera educaiei intelectuale, la cele care utilizeaz micarea ca factor terapeutic n sfera educaiei fizice, artterapia i meloterapia satisfcnd principiile educaiei estetice. Marele avantaj al metodelor activ-participative utilizate in practica instructiv-educativa const n valenele lor formative i posibilitatea evalurii continue i obiective a elevilor. Prin intermediul lor pot fi valorificate i operaionalizate n practic ideile de interdisciplinaritate i transdisciplinaritate frecvent invocate n activitatea didactic, favoriznd n acelai timp colaborarea ntre educatori i desfurarea lectiilor n team-teaching. Dintre competentele - cheie, cel putin patru se regasesc in toate activitatile instructiv educative desfasurate cu elevii cu cerinte educative speciale. Competenta de comunicare in limba materna ocupa locul principal in educatia copiilor cu CES. Nu exista disciplina in scoala speciala care sa nu depinda de capacitatea de comunicare a elevilor. Fiecare cadru didactic , educator sau terapeut din invatamantul special, are ca prim obiectiv dezvoltarea capacitatii de comunicare : primele obiective care trebuie atinse n aceast arie sunt dobndirea intelegerii cuvntului vorbit i formarea capacittii de exprimare ntr-o multitudine de activitti de vorbire i ascultare, gsirea unui stil adecvat de rspuns n fata interlocutorului. Capacittile expresive includ vorbirea, gesturile i expresiile faciale.

Utilizarea calculatorului n procesul instructiv-educativ nregistreaz, ntr-o manier mai structurat, urmtoarele efecte : - dezvolt capacitatea elevilor cu deficiente grave de a opera cu semne i simboluri ; - antreneaz - exerseaz - dezvolt percepia vizual i auditiv ; - motiveaz elevul, astfel nct acesta nu mai poate continua procesul invtrii dect prin intermediul computerului ; - dezvolt creativitatea i abilittile de rezolvare a problemelor Noile orientri din domeniul psihopedagogiei recomand folosirea n coal a instrumentelor derivate din soft-urile profesionale aplicate pe calculator, precum instrumentele de scriere i editare moderne, care asociaz tratarea textului i grafismul i care ofer, n anumite profesii, un mediu puternic de socializare printr-o munc de tip colectiv n procesul instructiv-educativ al copiilor cu cerinte speciale, computerul joac doua roluri importante : suport n comunicare i sprijin n invtare. Folosirea lui face posibil invtarea prin creterea concentrrii atentiei, prin dezvoltarea folosirii limbajului i a deprinderilor sociale; cu ajutorul computerului, aceti copii pot deveni mai putin dependenti i mai capabili din toate punctele de vedere. Folosirea IAC ajuta persoanele cu dizabilitti s-i depeasc starea de handicap, s devin mai putin dependente i s-i imbogteasc repertoriul de deprinderi i capaciti. Competenta sociala si competente civice. Alaturi de competenta de comunicare, acest domeniu de competenta-cheie se regaseste in majoritatea activitatilor instructiv educative din scoala speciala. Formarea autonomiei personale si sociale reprezinta obiectivul de baza al educatiei copiilor cu CES. Din cauza diferitelor deficiente si in functie de tipul si gravitatea lor, copiii cu CES intampina greutati in adaptarea scolara , greutati care se vor face resimtite si mai tarziu, in procesul de integrare sociala si profesionala. De aceea , prin activitatile de formare a autonomiei personale si sociale se urmareste educarea lor in spirit civic, ajutandu-i sa inteleaga valorile sociale, sa-si cunoasca drepturile dar si responsabilitatile, sa dea dovada de solidaritate si respect pentru valorile si viata privata a altora, intr-un cuvant , sa se comporte si sa poata fi tratati ca niste cetateni, membrii acceptati ( nu tolerati) ai comunitatii din care fac parte. A invata sa inveti este o competenta cheie prezenta si ea in invatamantul special, chiar daca la un alt nivel decat in invatamantul de masa. Elevii cu CES constientizeaza mai greu necesitatea invatarii permanente, dar cu ajutorul educatorilor , isi dezvolta si ei abilitatea de a persevera in invatare, in limitele impuse de deficientele existente. Cultivarea si dezvoltarea motivatiei de invatare la acesti elevi este necesara deoarece, de regula, in cazul lor motivatia de invatare este predominant extrinseca. Abordarea interdisciplinara in invatamantul special este indreptata spre formarea de deprinderi, abilitati, atitudini si comportamente necesare copilului cu CES in vederea integrarii lui viitoare in viata si societate.