Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Programul „A doua ºansã“

Aniþa Dulman

MATEMATICÃ
Matematica ºi viaþa

Ghidul cadrului didactic

Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru
grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului
Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã
a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“
Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“
Carmen Costina, autoare „Limba englezã“
Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“
Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“
Cristiana Ilie, autoare „Istorie. Geografie“
Iudit Sera, autoare „Limba englezã“
dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“
Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum
ºi materiale educaþionale“

Coordonator editorial: Mihaela Marin

Design copertã: Dinu Dumbrãvician
Design ºi dtp: Gabi Iancu
Corecturã: Mirabela Mitricã
Foto copertã: Central Audiovisual Library of the European Commision
© European Community, 2005

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Data publicãrii: martie 2006
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã
a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

 Cuprins
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4
Matematicã – nivelul III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
Cum poate fi prezentatã prima sesiune introductivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
Lecþia 1 Un start bun. Exerciþii ºi probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
Lecþia 2 Numerele naturale de la 0 la 1000 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14
Lecþia 3 Numerele naturale 0 – 1 000 000 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16
Lecþia 4 Adunarea ºi scãderea cu numere naturalede la 0 la 1 000 . . . . . . . . . . . . .18
Lecþia 5 Adunarea ºi scãderea numerelor naturale de la 0 la 10 000 . . . . . . . . . . . .20
Lecþia 6 Înmulþirea cu factorii 2, 3, 4, 5, 1, 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
Lecþia 7 Înmulþirea cu factorii 6 7, 8, 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
Lecþia 8 Înmulþirea. Exerciþii ºi probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26
Lecþia 9 Împãrþirea la 2, 3, 4, 5, 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28
Lecþia 10 Împãrþirea la 6, 7, 8, 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30
Lecþia 11 Împãrþirea la 10 ºi la 100 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
Lecþia 12 Probleme cu cele patru operaþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34
Lecþia 13 Forme geometrice plane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36
Lecþia 14 Forme geometrice spaþiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38
Lecþia 15 Unitãþi de mãsurã pentru lungime, capacitate ºi masã . . . . . . . . . . . . . . . . .40
Lecþia 16 Unitãþi de mãsurã pentru timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42
Lecþia 17 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44
TEST DE EVALUARE pentru intrare în nivelul III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50
Probã de evaluare formativã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52
TEST DE SINTEZÃ pentru evaluarea sumativãla sfârºitul nivelului III . . . . . . .53
Exerciþii ºi probleme recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 3

 Cuvânt de bun venit
Stimatã învãtoare,
Stimate învãþãtor,

Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua

ºansã – Învãþãmânt primar“!

Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate

în cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor fi
utilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar de
cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc sau
coordoneazã clase de tip „a doua ºansã“. În acelaºi timp, ele pot fi folosite
ºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive.

Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã

a programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit prin:
• modularitate ºi flexibilitate în organizare
• caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului
• respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare.

Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în

conformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolar
experimental 2005-2006.
În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist,
secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºi
transfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã
cu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintre
momente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate:
• etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaþiei
Programul „A doua ºansã ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi valorizarea
pentru învãþãmântul cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenþiei
primar“ în anul ºcolar
2005-2006 va fi aplicat pe
cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentru
baza O.M. nr. 5160 din ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii provocatoare de cãtre cadrul
6.10.2005 în conformitate didactic º.a.,
cu urmãtoarele documente: • etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºirea
• Metodologia privind noilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtre
organizarea procesului
cursant cu conceptele, etapã în care sunt alese cele mai eficiente
de învãþãmânt în cadrul
Programului „A doua metode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þintã, dar
ºansã pentru ºi specificului subiectului predat.
învãþãmântul primar“; • etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrarea
• Planul cadru pentru conceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale
programul „A doua
activitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluarea
ºansã pentru învãþã-
mântul primar“; ºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute.
• Programe ºcolare
integrate prin care
se realizeazã educaþia
Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind, pe lângã unitãþile de învãþare
de bazã. detaliate, activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/
• Materiale educaþionale nivelului anterior, probe de evaluare ºi auto-evaluare, dicþionar cu termeni
pentru elevi ºi cadre utilizaþi, pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþii
didactice. esenþializate pentru consolidarea învãþãrii.

4 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel de
studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic, astfel încât
transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºi
mai transparentã.

Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument prin
care programele ºcolare prind viaþã. Ghidurile cadrelor didactice sunt o
oglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei din
perspectiva scopului, a metodologiei, a formelor de organizare posibil de
abordat. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã
ordonarea conþinuturilor relevante sugerate, ritmul ºi metodologia abordãrii
lor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãu
didactic, particularitãþile grupului cu care lucreazã, resursele de învãþare
disponibile, contextul local în care se defãºoarã învãþarea.
Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi individualã
secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã disciplinei
respective, se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii, se oferã
conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºi
corespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã.
Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice, dar ºi
practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative, atât
prin forme clasice, dar ºi alternative, cu exemple de probe de evaluare
construite pe baza standardelor de evaluare regasite în programele ºcolare
pentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu.
Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea
demersului didactic specific fiecãrei discipline. Acestea sunt fie lucrãri de
referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei, fie adrese utile pentru
cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet.
Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu uºurinþã adaptate ºi
individualizate în funcþie de contextul local, de resursele materiale de care
dispune ºcoala, de stilul de predare al cadrului didactic ºi de
particularitãþile cursanþilor. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse la
diferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu
ajutorul computerului, mici proiecte ºi cercetãri care se desfãºoarã în
comunitate sau în diferite instituþii º.a. Cadrul didactic împreunã cu clasa
pot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilor
propuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare.

Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua ºansã pentru

învãþãmântul primar” în acest an ºcolar ºi necesitatea revizuirii tuturor
materialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anul
ºcolar 2006-2007, contribuþia dumneavoastrã, a tuturor celor care lucraþi
cu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã. Aºteptãm
sugestiile de revizuire, comentariile, observaþiile sau aprecierile pe adresa
secondchance@wyginternational.ro.

Vã mulþumim ºi vã dorim succes!

Cristiana Boca

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 5

6 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
Matematicã – nivelul III
1. Prezentarea programei
Programa de matematicã pentru nivelul III
prevede consolidarea achiziþiilor matematice de
bazã de câtre tinerii cuprinºi în Proiectul A Doua
ªansã: calcul matematic, rezolvare de probleme,
noþiuni intuitive de geometrie, mãsurare ºi mãsuri.
Obiectivele cadru ºi cele de referinþã din
programa naþionalã au fost revizuite pentru a
rãspunde specificului acestei forme de
învãþãmânt: timp redus de învãþare, vârsta
cursanþilor, învãþare prin experienþã.
Conþinuturile teoretice au fost înlocuite cu
contexte problematice pentru a valorifica
experienþa de viaþa a cursanþilor. La rubrica
Activitãþi de învãþare sunt prevãzute teme pentru
investigarea mediului apropiat, teme pentru
proiecte ºi alte activitãþi care vor face obiectul
evaluãrii finale.
2. Conþinutul programei
A) elemente matematice:
• numere naturale: citire, scriere, comparare,
ordonare, rotunjire;
• adunarea, scãderea, înmulþirea ºi împãrþirea;
• proprietãþile operaþiilor (intuitiv) ;
• ordinea operaþiilor;
• probleme cu cele patru operaþii.
B) figuri geometrice:
• plane: punct, dreaptã, segment de dreaptã,
poligoane;
• spaþiale: cub, paralelipiped, con, sferã cilindru.
C) mãsurare ºi mãsuri:
• lungime, capacitate, masã;
• timp, unitãþi monetare;
• exprimarea rezultatelor mãsurãrii cu o
unitate convenþionalã.
3. Cum se desfãºoarã pretestarea
Admiterea cursanþilor în nivelul III se face
conform metodologiei aprobate de M. E. C.
Procedura de admitere prevede ºi evaluarea achiziþiilor
matematice dobândite pe parcursul nivelului II.
În anexa 1 a acestui ghid, veþi gãsi, ca sugestie,
un test de admitere în nivelul III, test elaborat în
deplinã concordanþã cu prevederile programei
pentru nivelul III.
Un start bun este unitatea de învãþare în cadrul
cãreia se recapituleazã elemente cheie (numere,
operaþii, strategii de rezolvare a problemelor)
pentru ceea ce urmeazã sã înveþe cursanþii în
nivelul II.
4. Cum poate fi adaptat curriculumul
Experienþa de viaþã a cursanþilor este o resursã
importantã de învãþare. De aceea, în prima etapã
a fiecãrei unitãþi de învãþare, anume etapa
intitulatã în Ghidul cursantului cu Aminteºte-þi!,
se vor actualiza achiziþiile din practica de zi cu zi.
La rubrica ªtiaþi cã..., sunt date informaþii cu
rolul de a provoca. Pot fi folosite temele propuse
sau altele pe care le aveþi la îndemânã. Astfel, se
asigurã un caracter motivant învãþãrii. Cursanþii
sunt încurajaþi sã punã întrebãri ºi sã spunã ce
ar dori ei sã înveþe.
În etapa Descoperã!, cea a achiziþiilor, cursanþii
lucreazã individual, în grup, în perechi pentru a-ºi
însuºi tehnici, algoritmi de calcul, strategii de
rezolvare, tipare de învãþare operaþionalã.
Devine foarte importantã etapa Lucreazã!, etapã
de aplicaþii ºi transfer. Ceea ce se învaþã se
aplicã în proiecte individuale sau de grup, în
activitãþi de culegere ºi de organizare a unor date
ºi mai puþin în teme de exersare, de efectuare a
unui numãr de calcule sau probleme.
STRATEGII DE INDIVIDUALIZARE A ÎNVÃÞÃRII
Cadrele didactice au sarcina dificilã de a concilia
cerinþele programei cu abilitãþile cursanþilor.
Pot fi folosite urmãtoarele strategii:
• Individualizarea: schimbarea curriculum-ului
ºi a metodelor de predare pentru a þine cont
de nevoile fiecãrui cursant;
• Adaptarea: modificarea conþinutului, astfel
încât sã permitã accesul celor cu dificultãþi la
experienþe comparabile cu ale colegilor sau la
activitãþi alternative potrivite nevoilor lor;
• Extinderea: conþinuturile pot fi îmbogãþite pentru
a motiva ºi a atrage pe cei cu rezultate bune;
• Elaborarea: conþinuturile sunt concepute astfel
încât sã se anticipeze nevoile de învãþare ale
celor cu dificultãþi sau ale celor cu abilitãþi
specifice matematicii;
• Diferenþierea: planificarea unor sarcini, a
scopurilor de învãþarea, utilizarea materialelor,
a metodelor ºi modalitãþilor de lucru þin
Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 7
 seama în mod diferenþiat de nevoile de
învãþarea ale fiecãruia. Diferenþierea poate
avea loc la nivelul conþinutului, constând în
eliminarea repetiþiilor inutile, utilizarea unor
materiale adecvate. Diferenþierea procesului
vizeazã ajutorul acordat cursantului pentru
a-ºi depãºi nivelul actual de abilitãþi ºi
cunoºtinþe. La nivelul produsului, diferenþierea
implicã posibilitatea exprimãrii fiecãruia în
funcþie de abilitãþi. Cele mai importante
metode de diferenþiere pe care le propunem în
învãþarea matematicii sunt urmãtoarele:
• predarea bazatã pe gândire criticã:
încurajarea cursanþilor la a face predicþii,
estimãri ºi argumentarea unor soluþii;
• comasarea: înainte de a începe o nouã lecþie,
profesorul va aplica un test ºi, în funcþie de
rezultatele acestuia, se vor atribui cursanþilor
sarcini de recuperare sau de dezvoltare;
• proiecte independente: cursanþii pot lucra
împreunã cu profesorul sau în afara clasei,
în comunitate, pentru realizarea unui
proiect faþã de care manifestã interes;
• sarcini pe niveluri diferite: profesorul
concepe sarcini variate ºi îi îndrumã pe
cursanþi în alegerea sarcinilor în funcþie de
capacitãþile lor;
• program individual de învãþare; în cadrul
orelor de consiliere, profesorul poate stabili
un fel de contract prin care cei care nu au
finalizat sarcina sã aibã posibilitatea sã o facã;
• folosirea tehnologiei: dacã se poate, e bine
sã li se ofere cursanþilor ºansa de a accesa
surse de informare cât mai variate:
computer, cãrþi, machete, hãrþi.
5. Activitãþi specifice
a) Activitãþile de prezentare a unor noþiuni se vor
realiza oral sau plecând de la documente: fiºe,
tabele, scheme, bonuri de casã, reþete,
statistici, care vor pune cursanþii în situaþia de
a reflecta asupra unor situaþii reale de viaþã în
care întâlnesc noþiunile matematice.
Sunt prevãzute activitãþi de manipulare
folosind materiale specifice: mânuirea unor
instrumente, colaje etc.
b) Fãrã a abuza de exerciþii didactice de
consolidare ºi fixare a unor mecanisme, este
nevoie de un antrenament indispensabil
8 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
oricãrei învãþãri pentru a fixa unele deprinderi.
Este nevoie de ingeniozitate în crearea unor
exerciþii interesante, care sã dozeze armonios
repetiþiile, fãrã a deveni plictisitoare.
c) Activitãþile de aplicare sunt activitãþi destinate
utilizãrii matematicii în situaþii reale. Propunem
integrarea naturalã a matematicii în viaþã.
Recursul la documente (calendare, tarife,
orare) permite evitarea aspectului adesea
artificial al aplicãrii matematicii. Cursanþii vor
avea posibilitatea sã confrunte ceea ce au
învãþat cu realitatea. Este clar cã aceste
demersuri sunt puternic centrate pe viaþã ºi
au un puternic caractere aplicativ.
d) Scopul învãþãrii matematicii este acela de a
rezolva nenumãratele probleme care apar pe
neaºteptate în vieþile tuturor. În particular,
matematica ne pune la dispoziþie probleme
similare celor din realitate sau imaginate.
Plecând de la date sigure, cunoscute, se
determinã metoda care poate conduce la
rãspuns, la determinarea necunoscutei.
Profesorul creazã situaþii asemãnãtoare celor
pe care le întâlnesc cursanþii pentru a-i
convinge de nevoia învãþãrii matematicii.
e) Activitãþile de evaluare au rolul de a furniza
profesorului ºi cursanþilor informaþii referitoare
la mãsura în care învãþarea a reuºit. Departe
de a avea rolul de ierarhizare, de sancþionare,
de realizare a unor clasamente, de discernere
între bun ºi slab, evaluarea atestã achiziþiile
prin raportarea la contexte reale, la valoarea
aplicativã a ceea ce se învaþã.
6. Recapitulare
Activitãþile de recapitulare sunt ocazii de
individualizare a învãþãrii, de sprijin adaptat la
nevoile cursanþilor. Pe parcursul desfãºurãrii
unitãþilor de învãþare, este bine sã se inventarieze
dificultãþile fiecãrui cursant ºi sã fie încurajaþi sã
cearã ajutor pentru remediere. Activitãþile de
recapitulare sunt doar sugestii, deoarece nevoile
cursanþilor pot fi altele decât cele vizate de aceste
sugestii. S-ar putea sã fie nevoie sã revizuiþi mai
mult calculul. Sau poate numeraþia. Cert este cã
recapitularea reprezintã momentul care-l va ajuta
pe cursant în realizarea itemilor pentru absolvire.
În anexa 4 din acest ghid am propus exerciþii ºi
probleme recapitulative pentru unitãþile de
învãþare parcurse, exerciþii care vã vor sprijini în
pregãtirea testului final.
Problema materialelor pentru tineri ºi adulþi este
diferitã faþa de învãþãmântul primar. Conceptele
matematice se vor forma apelând la situaþii din
viaþa cotidianã: cumpãrãturi, preþuri, calendare,
orare, liste, zaruri, cãrþi de joc etc. Este
preferabil ca tinerii sã utilizeze materiale
realizate de ei înºiºi: scheme, machete, desene,
colaje, afiºe, postere, tabele etc. Acolo unde
existã, se poate apela la computer, chiar dacã
deprinderile de mânuire sunt abia la început.
Impactul vizual, rigoarea, calitatea imaginii,
culoare contribuie la fixarea mai bunã a ceea ce
se învaþã. De asemenea, propunem folosirea
calculatorului de buzunar pentru efectuarea ºi
verificarea unor calcule.
7. Evaluarea
a) Evaluarea formativã are ca scop sprijinirea
cursanþilor astfel încât sã înþeleagã felul în care
pot contribui la propria învãþare ºi în care pot
deveni mai responsabili faþã de progresul propriu.
Având în vedere specificul formei de învãþare,
evaluarea trebuie:
• sã sprijine învãþarea;
• sã ofere feed-back, sã indice paºii urmãtori în
procesul de învãþare;
• sã-i ajute pe cursanþi sã înþeleagã cã au de
parcurs o distanþã între ceea ce ºtiu ºi ceea ce
doresc sã ºtie;
• sã-i ajute pe cursanþi sã parcurgã distanþa de
mai sus, sã þinã cont de impactul motivaþiei
asupra învãþãrii;
• sã stimuleze corectarea greºelilor printr-o
abordare reflexivã;
• sã reflecte importanþa centralã a autoevaluãrii.
În anexa 3 am realizat o probã de evaluare
formativã însoþitã de o grilã de autoevaluare, ca
sugestie pentru realizarea celorlalte probe de
evaluare din interiorul modulului.
La sfârºitul Ghidului am realizat câte o matrice
de evaluare pentru competenþele ce urmeazã a fi
evaluate pe parcursul modulului.
b) Autoevaluarea poate îmbrãca urmãtoarele
forme: grupuri de analizã a activitãþii, proiecte
personale de învãþare, jurnal personal, discuþii
individuale cu profesorii.
c) Interevaluarea: toate proiectele pe care le
propunem în ghidul elevului privilegiazã intereva-
luarea deoarece observaþiile sunt acceptate mai
uºor, corectare se face într-un limbaj comun, se
dezvoltã sentimentul „proprietãþii”, în sensul cã se
simt stãpâni pe propria învãþare, oferã ocazii
pentru lãmuriri, cursanþii întrerupându-i mai uºor
pe colegi decât pe profesor.
8. Proiecte
Achiziþiile matematice se consolideazã prin
intermediul proiectelor propuse. Un anumit
subiect este abordat din perspectivã
transdisciplinarã ºi este inspirat din realitate.
Poate nu se exerseazã atât de mult cum se
întâmplã în învãþãmântul de masã. În grupã sunt
persoane cu profiluri de vârstã ºi preocupãri diverse.
Faceþi din evaluarea proiectelor un moment de
motivare, de stimularea cursanþilor. Expuneþi
proiectele sau posterele astfel încât sã fie vãzute
de toatã lumea.
9. Reflecþii
Reflecþia este esenþa practicii. Folosind un plan
pentru a reflecta la experienþele practicii, putem
îmbunãtãþi predare. Paºii acestui plan sunt:
a) Ce s-a întâmplat? Facem un rezumat al
faptelor fãrã a le judeca sau interpreta.
b) De ce s-a întâmplat? Cercetãm contextul pentru
a afla cât mai multe rãspunsuri posibile.
c) Ce-ar putea însemna asta? Deºi este foarte
greu, aceasta este etapa în care încercãm sã
atribuim semnificaþii evenimentelor cotidiene.
d) Care sunt implicaþiile pentru practica mea?
Înþelegerea furnizatã de paºii anteriori poate
schimba practica didacticã ulterioarã.
(Adaptat dupã Simona Hole ºi Grace Hall McEntee,
„Reflecþia este esenþa practicii”, în „Educatinale
Leadership”, vol. 56, nr. 8, mai 1999)
Este vorba de observaþia orientatã, realizatã din
perspectiva unor obiective dinainte stabilite ºi nu
lãsatã sub semnul întâmplãrii.
Puteþi realiza un astfel de tip de observaþie dacã
veþi elabora grile de monitorizare, liste de
control/verificare, scãri de apreciere pe care le-am
sugerat în Ghid, la fiecare lecþie. Aceste
instrumente sunt frecvent utilizate în ghid, dar
de fiecare data supun observaþiei un alt aspect,
fie cognitiv, fie formativ.
Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 9
 Cum poate fi prezentatã prima sesiune
i introductivã

PAGINA 1
• Spuneþi cursanþilor câte sãptãmâni de ºcoalã
vor fi pentru nivelul al III-lea, câte ore de
matematicã vor avea (1 orã de consiliere ºi 4
ore de învãþare).
• Stabiliþi cum se vor desfãºura activitãþile, care
sunt reperele orare.
• Spuneþi cursanþilor care sunt materialele de
care vor avea nevoie: creion, gumã de ºters,
creioane colorate, hârtie, lipici, un dosar,
foarfecã etc.

10 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

PAGINA 2
• Spuneþi cursanþilor ceea ce urmeazã sã înveþe
ºi întrebaþi-i ce aºteptãri au ei de la curs.
• Scrieþi aceste aºteptãri pe un carton, si reveniþi
la ele la sfârºitul semestrului sau de câte ori
doriþi sã-i motivaþi mai mult pentru activitate.
• Stimulaþi-le interesul prezentându-le rubrica
ªtiaþi cã, temele proiectelor etc.
• Spuneþi-le cã pentru a reuºi vor avea ocazia sã
foloseascã tot ceea ce ºtiu deja.
• Explicaþi-le modalitãþile de lucru: individual, în
grup, în perechi.
PAGINA 3
• Explicaþi-le cã proiectele vor fi notate în
vederea absolvirii.
• Arãtaþi-le un portofoliu ºi explicaþi-le cum este
alcãtuit. Atrageþi-le atenþia cã este important
sã-ºi punã într-un dosar lucrãrile, notiþele,
schiþele, deoarece vor avea nevoie de ele
pentru absolvire.
• Explicaþi-le cã este foarte important sã lucreze
împreunã ºi sã se ajute.
Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 11
 1 Un start bun. Exerciþii ºi probleme
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore

OBIECTIVE:
• sã recunoascã numerele în situaþii concrete de
viaþã;
• sã precizeze algoritmul de comparare a douã
numere naturale;
• sã aplice adunarea ºi scãderea în rezolvarea
unor probleme din cotidian;
• sã utilizeze tabele pentru sistematizarea datelor.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• formarea, citirea, scrierea numerelor naturale;
• ordonarea, compararea numerelor naturale de
la 0 la 1 000;
• adunarea ºi scãderea fãrã trecere peste ordin;
• înregistrarea datelor în tabel.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul nr. 3;
• în grup: proiectul „Sã ocrotim natura“

MATERIALE:
• cartoane cu cifre de la 0 la 9;
• markere;
• imagini din ziare ºi reviste;
• enciclopedii; B) ACHIZIÞII
• computer. • Este o unitate în care nu se învaþã ceva nou,
ci se reactualizeazã ancore, cunoºtinþe-cheie
pentru ceea ce urmeazã sã faceþi în acest nivel.
Sugestii metodologice • Actualizaþi achiziþii legate de numeraþie.
• Reamintiþi-le cum se aºazã numerele în scris
A) ORIENTARE unele sub altele. Sugeraþi-le cã pot grupa
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“ numerele pentru a le aduna mai uºor:
insistând pe rostirea corectã a numerelor. 270 + 400 + 230 = (270 + 230) + 400
Exemplu: 18 – optsprezece, • Încurajaþi folosirea oricãrui procedeu de calcul.
25 – douãzeci ºi cinci • Acordaþi atenþie algoritmilor ºi tehnicilor de
• Cereþi-le sã precizeze ce arbore trãieºte mai verificare a rezultatelor prin operaþia inversã.
mult ºi sã-ºi motiveze rãspunsul. Confirmaþi C) APLICAÞII
folosind expresii de tipul: „Da! Interesant!“. • Organizaþi ºtafete cu numere în care sã-i
Când ceva este neclar, puteþi spune: „Cred cã implicaþi pe toþi cursanþii.
nu înþeleg. Are cineva altã pãrere?“ • Faceþi exerciþii orale cu adunãri ºi scãderi.
• Realizaþi un tabel cu • Oferiþi-le posibilitatea sã lucreze în grup ºi
sute, zeci ºi unitãþi. sute zeci unitãþi
folosiþi pe cei care lucreazã mai repede ca
Arãtaþi-le cum se resursã de învãþare.
formeazã numerele • Explicaþi în ce constã proiectul.
(exerciþiul 3 a) . • Stabiliþi responsabilitãþi, termene.
• Încurajaþi interevaluarea: perechile sã-ºi • Arãtaþi cum se face un tabel ºi cum se scriu datele.
schimbe fiºele între ele (exerciþiul 3 b) . • Faceþi afiºele.

12 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 Pentru autoevaluare puteþi folosi simboluri a cãror
semnificaþie este uºor de decodificat:. J, K, L
Puteþi folosi post it pe care cursanþii sã scrie
„da“ / „nu“, cu referire la aspecte înþelese sau
neînþelese.
Tot pentru stabilirea lucrurilor înþelese ºi a celor
neînþelese, puteþi institui un cod al culorilor de
tipul semaforului: verde = „am înþeles“, roºu =
„nu am înþeles“, galben = „am înþeles, dar nu tot“.

NU UITAÞI!
Alegeþi cu grijã exemplele. Uºor putem cãdea în
capcana discriminãrilor sau sã transmitem
mesaje ascunse, fãrã a voi.
Exemplu: doar bãrbaþii iau benzinã, doar ei fac
piese, doar mama cumpãrã pâine…
Precizaþi termenul de predare a proiectului ºi
câteva criterii de evaluare a proiectului.

MONITORIZAREA
• Daþi feed-back cursanþilor: „Interesant!“, „Îmi
place ideea!“, „Nu m-am gândit la asta!“
• Completaþi grile de monitorizare.
Solicitã ajutor profesorului
Nume ºi prenume
DES RAR UNEORI
CUM SE FACE PRETESTAREA X
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce
aºteptãri aveþi de la ei. • Folosiþi liste de control ºi verificare
• Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. Se implicã în rezolvarea
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
ce ºtiu deja despre numere, numeraþie, Nume ºi prenume sarcinilor:
adunare ºi scãdere. DA NU

REFLECTAÞI LA:
CUM SE FACE EVALUAREA a) Ce s-a întâmplat? b) De ce s-a întâmplat?
• Realizaþi o fiºã de evaluare pentru a diagnostica c) Ce-ar putea însemna asta?
nivelul de start pentru fiecare. d) Care sunt implicaþiile pentru practica mea?

1. Scrieþi, dupã dictare, urmãtoarele numere: MATERIALE DE CONSULTAT:

12, 18, 30, 99, 100, 101, 201, 300, 599, 600. Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor
2. Subliniazã cifra zecilor ºi înconjuraþi cifra de matematicã, M.E.C., Bucureºti, 2001
unitãþilor, în fiecare caz:
567, 987, 123, 456, 108.
3. Scrie vecinii pentru fiecare dintre
numerele:100, 500, 199, 201.
4. Calculeazã:
43 – 16 = 28 + 16 =
123 + 456 = 876 – 125 =

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 13

 2 Numerele naturale de la 0 la 1000
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore
OBIECTIVE:
• sã grupeze obiecte reprezentate prin desene
câte 10,100;
• sã foloseascã tabelul de numeraþie pentru
scrierea ºi citirea numerelor;
• sã recunoascã valoarea cifrelor în funcþie de
locul pe care îl ocupã în structura numãrului;
• sã aplice tehnica de comparare ºi la numere
de trei cifre.
ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• formarea, citirea, scrierea numerelor naturale
alcãtuite din sute, zeci ºi unitãþi;
• ordonarea, compararea numerelor naturale de
la 0 la 1 000;
• înregistrarea datelor în tabel.
FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 4;
• individual: proiectul „Sã ocrotim natura“.
MATERIALE:
• cartoane cu numerele 1, 10,100;
• tabel de numeraþie, markere;
• imagini din ziare ºi reviste.

Sugestii metodologice
A) ORIENTARE
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“
insistând pe rostirea corectã a numerelor.
Exemplu: 192 – o sutã nouãzeci ºi doi/douã
• Cereþi-le sã precizeze ce consum a scãzut mai
mult ºi sã-ºi motiveze rãspunsul. Confirmaþi
folosind expresii de tipul: „Da! Interesant!“.
Când ceva este neclar, puteþi spune: „Cred cã
nu înþeleg. Are cineva altã pãrere?
• Realizaþi un tabel cu sute, zeci ºi unitãþi.
Arãtaþi-le cum se
formeazã numerele sute zeci unitãþi
(exerciþiul 3 a) .
B) ACHIZIÞII
• Explicaþi care este algoritmul comparãrii: se
identificã numãrul sutelor, apoi al zecilor, apoi
al unitãþilor.
• Este mai mare numãrul care are numãrul
sutelor mai mare; dacã au acelaºi numãr de
sute, se comparã zecile.
• Arãtaþi-le care sunt semnele grafice pentru
comparare.
• Solicitaþi alte exemple de numere concrete pe
care sã le compare.
• Folosiþi tabelul de numeraþie pentru
comparare; folosiþi cretã coloratã pentru a
evidenþia ordinele.
C) APLICAÞII
• Rezolvaþi aplicaþia nr. 3. Explicaþi ce este o
listã, cum s-a realizat tabelul pe baza listei.
• Pentru fiecare concurent se ia în calcul
sãritura cea mai lungã. Aceasta înseamnã sã
compare ºi sã identifice sãritura cea mai
lungã a fiecãruia ºi, dupã aceea, sã compare
sãriturile celor trei.
• Explicaþi în ce constã proiectul.
• Stabiliþi termene.
• Arãtaþi cum se face un tabel ºi cum se scriu
datele.

14 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 Puteþi folosi simboluri a cãror semnificaþie este
uºor de decodificat.
Tot pentru stabilirea lucrurilor înþelese ºi a celor
neînþelese, puteþi folosi codul culorilor de tipul
semaforului: verde = „am înþeles“, roºu = „nu
am înþeles“, galben = „am înþeles, dar nu tot“.

MONITORIZAREA
Precizaþi termenul de predare a proiectului ºi
câteva criterii de evaluare a proiectului.
• Daþi-le cursanþilor feed-back. Spuneþi-le ceea
ce au reuºit împreunã ºi individual.
• Completaþi grile de monitorizare.
Identificã numere în ziare,
Nume ºi prenume reviste, articole tipãrite
DES RAR UNEORI
X

• Completaþi liste de control ºi verificare pentru

a înregistra progresul.

Citeºte numerele naturale

Nume ºi prenume formate din sute, zeci ºi unitãþi:
DA NU

REFLECTAÞI LA:
CUM SE FACE PRETESTAREA a) Ce s-a întâmplat? De ce s-a întâmplat?
• Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce Ce ar putea însemna aceasta? Care sunt
aºteptãri aveþi de la ei. implicaþiile pentru practica mea?
• Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în Aþi acordat sprijin adaptat fiecãruia?
legãturã cu numerele naturale 0–1000.
• Realizaþi un exerciþiu prin care sã aflaþi ce MATERIALE DE CONSULTAT:
ºtiu deja despre numere: exemple de numere Metodica predãrii matematicii în învãþãmântul
concrete, date, cantitãþi, distanþe, vârste. primar, E.D.P., Bucureºti, 1988;
CUM SE FACE EVALUAREA Cerghit. I, Metode de învãþãmânt, E.D.P. ,
Bucureºti, 1997
• Realizaþi o fiºã de evaluare:
a) Scrie cu cifre numerele pe care le auzi:
986, 452, 201, 205, 450.
b) Scrie numãrul mai mic din fiecare grup:
432, 234, 324 ºi 987, 879, 789.
Bareazã numãrul mai mare.
c) Ordoneazã crescãtor numerele: 432, 512,
123, 909, 536, 232, 410.
d) Dintre numerele 235 ºi 289 subliniazã-l pe
cel care e mai aproape de numãrul 200.

Pe parcursul lecþiei folosiþi modalitãþi de

apreciere ºi motivare a cursanþilor.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 15

 3 Numerele naturale 0 – 1 000 000
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore

OBIECTIVE:
• sã despartã în clase numere scrise cu mai
multe cifre;
• sã citeascã numere scrise cu mai multe cifre;
• sã rotunjeascã la mii numere mai mici, ca un
milion;
• sã compare numere de mai multe cifre.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• formarea, citirea, scrierea numerelor naturale
pânã la un milion;
• ordonarea, compararea numerelor naturale
pânã la un milion;
• rotunjirea numerelor naturale la ordinul cel
mai apropiat;
• înregistrarea datelor în tabel de numeraþie.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 6;
• individual: proiectul „Numerele în viaþa noastrã“.

MATERIALE:
• cartoane cu numere de mai multe cifre;
• computer;
• markere, enciclopedii;
• imagini din ziare ºi reviste.
Sugestii metodologice
A) ORIENTARE
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“
insistând pe rostirea corectã a numerelor.
Exemplu: 13 – treisprezece.
• Cereþi-le sã-ºi precizeze anul naºterii, apoi
stabiliþi care este cea mai micã ºi care este
cea mai mare persoanã din clasã.
B) ACHIZIÞII
• Realizaþi un tabel de numeraþie cu clasele
(unitãþi, mii) ºi ordinele (sute, zeci ºi unitãþi) .
Arãtaþi-le cum se formeazã numerele
(exerciþiul 4 a), cum se citesc. Realizaþi un
tabel de numeraþie cu clasele (unitãþi, mii) ºi
ordinele (sute, zeci ºi unitãþi).
1. Arãtaþi-le cum se formeazã numerele
(exerciþiul 4 a), cum se citesc:
a) se separã de la dreapta la stânga câte
trei cifre (se desparte numãrul în clase
de câte trei cifre);
b) dacã lipsesc unitãþile de un anumit ordin
se scrie cifra zero;
c) nu se scrie zero la începutul numãrului.
2. Precizaþi cum se comparã numerele:
a) dintre douã numere cu un numãr diferit
de cifre este mai mare numãrul care are
mai multe cifre;
b) dintre douã numere cu acelaºi numãr de
cifre este mai mare cel care are la primul
ordin din stânga cifra cea mai mare.
3. Explicaþi-le cum se face rotunjirea:
Numãrul 23 100 este mai aproape de
23 000,iar numãrul 23 900 este mai
aproape de 24 000,deoarece 1 (o sutã)
este mai mic decât 5, iar 9 (nouã) , mai
mic decât 5.
C) APLICAÞII
1. Organizaþi jocuri de aºezare rapidã a unor
cartonaºe pe care sunt scrise numere de mai
multe cifre.
2. Aduceþi ziare, reviste, tabele, grafice ºi descoperiþi
împreunã numere ºi semnificaþia acestora.
3. Mergeþi la sala de calculatoare ºi arãtaþi-le
cum sã scrie numere de mai multe cifre.

16 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 MONITORIZAREA
• Daþi –le feed-back : Ai reuºit! „Interesant!“,
„Îmi place ideea!“
• Completaþi grile de monitorizare.

Rosteºte corect numerele

Nume ºi prenume
DES RAR UNEORI
X

• Faceþi o listã de control/verificare

Au participat cu cel puþin 4 rãspunsuri : …

REFLECTAÞI LA:
a) Ce s-a întâmplat? De ce s-a întâmplat?
b) Ce ar putea însemna aceasta?
c) Care sunt implicaþiile pentru practica mea?
d) Aþi dat posibilitatea de a lucra în grup?

MATERIALE DE CONSULTAT:
Metodica predãrii matematicii în învãþãmântul
primar, E.D.P., Bucureºti, 1988;

A) CUM SE FACE PRETESTAREA

• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce
aºteptãri aveþi de la ei.
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
ce ºtiu deja despre nume, numeraþie.

B) CUM SE FACE EVALUAREA

• Realizaþi o fiºã de evaluare:

a) Care este anul tãu de naºtere?

b) Alege judeþul cu numãr mai mare de locui-
tori dacã: Dâmboviþa are 557 125 de locui-
tori, iar Giurgiu are 302 839 de locuitori.
c) Aºazã numerele crescãtor: 879 000,
987 000, 798 000.
d) Subliniazã cifra respectând indicaþiile:
12 345 ® cifra zecilor de mii
345 678 ® cifra sutelor de mii

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 17

 Adunarea ºi scãderea cu numere naturale
4 de la 0 la 1 000
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore.

OBIECTIVE:
• sã aplice algoritmul de calcul al scãderii ºi al
adunãrii cu trecere peste ordin;
• sã verifice rezultatele prin operaþia inversã;
• sã afle un numãr cu n mai mare/mai mic în
situaþii problemã;
• sã asocieze operaþia corespunzãtoare unei
expresii matematice.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• scrierea numerelor naturale ca sumã ºi ca
diferenþã de numere naturale;
• adunarea ºi scãderea cu ºi fãrã trecere peste
ordin;
• rezolvarea de probleme care induc folosirea
adunãrii sau scãderii;
• utilizarea datelor din tabele ºi liste în
rezolvarea de probleme.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 1;
• individual: proiectul „Reduceri de preþuri“.

MATERIALE:
• markere, computer;
B) ACHIZIÞII
• imagini din ziare ºi reviste; • Reamintiþi-le cum se aºazã numerele în scris,
• enciclopedii. unele sub altele: unitãþi sub unitãþi, zeci sub
zeci, sute sub sute.
• Explicaþi fiecare etapã ºi insistaþi pe unitãþile
Sugestii metodologice de un anumit ordin care se reþin.
Exemplu: 167 + 348 =
A) ORIENTARE Spunem: 7 plus 8 fac 15;
• Prezentaþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“. Scriem 5 ºi reþinem 1 (o zece) pe care o
Provocaþi o discuþie din care sã reiasã de ce a adunãm la zeci;
fost folositã secþiunea din scoarþã de copac Spunem: 6 plus 4 fac zece zeci plus zecea
pentru acest joc (datoritã inelelor care indicã reþinutã fac 11 zeci;
Scriem 1 la zeci ºi reþinem 1(o sutã) .
vârsta copacului).
• Încurajaþi folosirea oricãrui procedeu de calcul
• Construiþi pe ternul de sport þinta. Antrenaþi rapid, precum ºi de verificare a rezultatelor.
cursanþii sã facã cercurile. Este o bunã ocazie Fãrã a folosi termenii de asociativitate ºi de comu-
sã-ºi aminteascã de construirea cercului cu tativitate, explicaþi-le cã, la adunare, pot schimba
mijloace neconvenþionale (o sfoarã). locul numerelor ºi rezultatul nu se schimbã.
• Realizaþi un tabel cu rezultatele obþinute la • Deºi nu este o achiziþie nouã, este util sã
tragerea la þintã. reactualizaþi rotunjirea numerelor pentru a
Ana Lina Tania
Arãtaþi-le cum se putea estima rezultatele operaþiilor.
înregistreazã numerele Exemplu:
(exerciþiul 1 a). 312 + 487 =… un numãr apropiat de 800
• Încurajaþi interevaluarea: cursanþii sã-ºi pentru cã: 312 este mai aproape de 300;
verifice rezultatele. 487 este mai aproape de 500;

18 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar


C) APLICAÞII
1. Asiguraþi-vã cã toþi au înþeles aºezarea
numerelor, algoritmul adunãrii ºi pe cel al
scãderii.
2. Formaþi grupe astfel încât fiecare sã lucreze la
nivelul sãu. Încercaþi sã nu descurajaþi pe cei
care au dificultãþi prin modul de propunere a
sarcinilor diferite.
3. Le puteþi cere sã-ºi aleagã sarcina pe care
cred cã o pot realiza.
4. Aduceþi obiecte sau imagini ale acestora din
reviste promoþionale.
5. Confecþionaþi cartonaºe care sã redea valoarea
banilor în uz. Simulaþi acþiuni de cumpãrare,
de stabilire a restului, de alcãtuire a unor
bonuri de casã.
6. Dacã se poate, mergeþi la sala de calculatoare
ºi îndrumaþi-i pe cursanþi sã caute informaþii
pe care sã le foloseascã în probleme.
7. Explicaþi în ce constã proiectul.
CUM SE FACE PRETESTAREA
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce
aºteptãri aveþi de la ei.
• Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe.
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce
ºtiu deja despre semnele grafice, despre semni-
ficaþia operaþiilor de adunare ºi de scãdere.
CUM SE FACE EVALUAREA
Propuneþi spre rezolvare 5 adunãri ºi 5 scãderi
1. Calculeazã:127 + 654; 917 – 654;…
2. Propuneþi o problemã din mediul cunoscut.
Câþi l de motorinã rãmân, dacã au fost
5 468 l ºi s-au consumat 4 256 l?
3. Verificã dacã sunt corecte calculele.
a) 715 – 432 = 345; b) 496 + 213 = 669
MONITORIZAREA
Daþi-le feed-back : „Ai reuºit!“, „Ai putea sã te
strãduieºti mai mult!“, „Foloseºte verificarea cu
ajutorul adunãrii/scãderii!“, „La scãdere nu
schimba locul numerelor!“.
• Completaþi grile de monitorizare.
Recunoaºte problemele de
Nume ºi prenume adunare ºi pe cele de scãdere
DES RAR UNEORI
X
REFLECTAÞI LA:
a) Ce s-a întâmplat? De ce s-a întâmplat?
b) Ce ar putea însemna aceasta?
c) Care sunt implicaþiile pentru practica mea?
d) Tema unitãþii de învãþare oferã oportunitãþi de
individualizare ºi diferenþiere. Am folosit
aceste oportunitãþi?
MATERIALE DE CONSULTAT:
Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor
de matematicã, M.E.C. , Bucureºti, 2001
Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 19
 Adunarea ºi scãderea numerelor naturale
5 de la 0 la 10 000
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore.

OBIECTIVE:
• sã rezolve în scris adunãri ºi scãderi cu
numere pânã la 10 000;
• sã verifice rezultatele folosind operaþia inversã;
• sã aplice în rezolvarea de probleme adunarea
ºi scãderea.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• scrierea numerelor naturale ca sumã ºi ca
diferenþã de numere naturale;
• adunarea ºi scãderea fãrã trecere peste ordin;
• rezolvarea de probleme care induc folosirea
adunãrii sau scãderii;
• citirea datelor din tabele;
• utilizarea datelor din tabele ºi liste în
rezolvarea de probleme.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 3;
• în grup: proiectul „Despre animale“.

MATERIALE:
• markere, computer;
• imagini din ziare ºi reviste;
• enciclopedii, tabel de numeraþie.
Sugestii metodologice
A) ORIENTARE
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“.
• Cereþi-le sã precizeze dacã ºtiu de ce omul e
mai uºor pe Lunã ºi sã-ºi motiveze rãspunsul.
Confirmaþi folosind expresii de tipul: „Da! Intere-
sant!“. Când ceva este neclar, puteþi spune:
„Cred cã nu înþeleg. Are cineva altã pãrere?“
• Realizaþi un tabel pentru scrierea unor
informaþii pe care le extrag din articole de ziar
sau reviste.
Exemplu:
• Încurajaþi activitatea de grup pentru cãutarea
unor asemenea informaþii.
B) ACHIZIÞII
• Reamintiþi-le cum se pun numerele în scris,
unele sub altele: unitãþi sub unitãþi, zeci sub
zeci, sute sub sute. Verbalizaþi operaþiile pe
care le faceþi: 5 minus 2 este egal cu 3;
scriem pe locul unitãþilor 3…
Sugeraþi-le cã, la adunare, pot grupa numerele
pentru a rezolva mai uºor.
• Încurajaþi folosirea oricãrui procedeu.
Fãrã a folosi termenii de asociativitate ºi de comu-
tativitate, explicaþi-le cã, la adunare, pot schimba
locul numerelor iar rezultatul nu se schimbã.

Informaþia selectatã Semnificaþia informaþiei

a) Faþã de anul trecut când s-au dat 3 451 de a) Creºterea numãrului de burse.
burse, anul acesta s-au acordat 234 burse de Sporirea atenþiei acordate educaþiei.
studii în plus.
b) Peste 2 109 de persoane au luat permis de b) Creºterea numãrului de solicitãri pentru
conducere numai în luna aceasta, ceea ce obþinerea carnetului de ºofer.
înseamnã cu 123 mai mult faþã de aceeaºi
lunã a anului trecut.

20 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 CUM SE FACE EVALUAREA
• Realizaþi o fiºã de evaluare formativã.

1. Calculeazã:
3 456 +4 521 = 8 796 – 3 452 =
2. Într-o localitate sunt 5 879 de persoane.
Dintre acestea1 253 sunt copii.
Câte persoane adulte sunt?
3. Pentru repararea acoperiºului unui spital
primãria a dat 4 567 lei iar localnicii au
donat suma de 1 032 lei.
Cât a costat reparaþia?

• Implicaþi-i în autoevaluare. Puteþi folosi

simboluri a cãror semnificaþie este uºor de
decodificat. Puteþi folosi post it pe care
cursanþii sã scrie „da“ / „nu“, cu referire la
aspecte înþelese sau neînþelese. Tot pentru
stabilirea lucrurilor înþelese ºi a celor
neînþelese, puteþi folosi convenþii cunoscute
cum ar fi codul culorilor.
• Daþi-le feed-back : „Interesant!“, „Îmi place
ideea!“, „Nu m-am gândit la asta!“
• Completaþi grile de monitorizare.

Aratã interes faþã de

Nume ºi prenume corectarea erorilor
C) APLICAÞII DES RAR UNEORI
1. Anterenati-i pe toþi cursanþii în efectuarea de X
calcule.
2. Formaþi grupe în vederea sprijinului adaptat
nevoilor fiecãruia. MATERIALE DE CONSULTAT:
3. Aduceþi articole din ziare despre consumuri, Ion T. Radu, Evaluarea în procesul didactic,
tabele, statistici. Bucureºti, 2000
4. Confecþionaþi cartonaºe care sã redea Metodica predãrii matematicii în învãþãmântul
înãlþimea, distanþa, masa unor corpuri. primar, E.D.P., Bucureºti, 1988
5. Provocaþi discuþii în care cursanþii sã facã
estimãri ale unor rezultate.

CUM SE FACE PRETESTAREA

• Precizaþi obiectivele ºi aºteptãrile faþã de
cursanþi. Discutaþi cu ei despre ce anume vor
sã înveþe.
• Realizaþi un joc „Adevãrat sau fals“ cu
adunãri ºi scãderi ºi cereþi-le sã motiveze
rãspunsurile.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 21

 6 Înmulþirea cu factorii 2, 3, 4, 5, 1, 0
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore.
OBIECTIVE:
• sã efectueze adunarea unor termeni egali;
• sã recunoascã situaþii care induc operaþia de
înmulþire;
• sã stabileascã produsul unor numere pe bazã
desenelor sau a obiectelor concrete.
ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• adunarea repetatã de termeni egali;
• semnificaþia înmulþirii;
• scrierea numerelor sub formã de sumã ºi de
produs;
• memorarea unor produse;
• exemplificarea unor situaþii problemã din
cotidian care se rezolvã prin înmulþire.
FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 1;
• în grup: proiectul „Grãdina mea“.
MATERIALE:
• imagini cu obiecte grupate sau aºezate câte n
pe p rânduri;
• obiecte concrete grupate;
• tabla înmulþirii; computer.
C) APLICAÞII
Sugestii metodologice 1. Rezolvaþi exerciþiul 6. Prezentaþi „axa
numerelor“, fãrã a folosi terminologia.
A) ORIENTARE Este util sã vadã paºii numãrãrii.
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“. 2. Lucraþi cu fiecare în parte pânã vã convingeþi
• Cereþi-le cursanþilor sã precizeze ce ºtiu cã înþeleg semnificaþia înmulþirii.
despre natalitatea în comunitatea lor, sã facã 3. Faceþi o ºtafetã în care sã implicaþi cât mai
un comentariu ºi sã-ºi motiveze rãspunsul. mulþi cursanþi pentru ilustrarea unor situaþii
Rezolvaþi exerciþiul numãrul 1 b, prin adunare de rezolvare a înmulþirii:
repetatã de termeni egali. „Un sac cu cãrbuni cântãreºte 2 kg.
Câte kg vor cântãri 5 saci?“
B) ACHIZIÞII • Explicaþi în ce constã proiectul.
• Prezentaþi semnul grafic.
• Stabiliþi termene.
• Scrieþi ca adunare repetatã de termeni egali
numãrul de obiecte sub formã de produs. Arãtaþi-le cã se pierde mult timp ºi cã e mai
• Precizaþi ce aratã fiecare factor al înmulþirii. economicos dacã se foloseºte o altã operaþie,
Primul factor indicã numãrul care se repetã, ºi anume, înmulþirea.
iar cel de-al doilea aratã de câte ori se repetã 4. Propuneþi spre rezolvare probleme pornind de
primul termen. la expresii diferite cum ar fi:
Asociaþi adunarea repetatã operaþiei de înmulþire. – de 4 ori câte 3; – de 4 ori mai mare ca 3;
• Orientaþi atenþia cãtre aºezarea obiectelor pe – 4 luat de trei ori; – 4 grupe de câte 3 obiecte;
grupe ºi pe rânduri. Este util sã faceþi desene – 4 rânduri cu câte – 4 înmulþit cu 3.
sau sã aduceþi un desen. Dacã se poate, 3 obiecte;
folosiþi desenul pe computer.

22 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar


CUM SE FACE PRETESTAREA
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce
aºteptãri aveþi de la ei.
• Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe.
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
ce ºtiu deja despre adunarea repetatã.
CUM SE FACE EVALUAREA
• Scrieþi pe foi mari câte douã înmulþiri din
fiecare: „tablã a înmulþirii.“
• Prezentaþi planºe cu obiecte grupate ºi cereþi-le
sã precizeze înmulþirile corespunzãtoare.
• Realizaþi o fiºã de evaluare formativã.
1. Scrie adunãrile sub formã de înmulþire,
dupã exemplu dat:
2+2=2´2=4
3+3+3+3+3+=…´…
4+4+4+4+4+=…´…
5+5+5+5+5+5=…´…
2. Scrie rezultatele înmulþirilor folosind ºi
desenele date.
4´4= 6´5=
3´5= 2´2=
3. Câte ore de curs sunt în 2 zile, dacã o zi
de curs are 4 ore?
NU UITAÞI!
Folosiþi în exprimare cât mai multe expresii care sã
conducã la înmulþire, pentru a evita ºablonizarea.
Precizaþi termenul de predare a proiectului ºi
câteva criterii de evaluare a proiectului.
Alegeþi astfel problemele încât sã evitaþi
discriminarea de orice fel (rasã, sex, profesie):
folosiþi în loc de nume, cuvântul persoane.
MONITORIZAREA
• Daþi-le feed-back cursanþilor: Stabiliþi
împreunã cât a realizat fiecare, ce ºtie ºi ce
nu ºtie, unde anume trebuie sprijinit.
• Completaþi grile de monitorizare.
Identificã situaþii problemã
Nume ºi prenume care presupun înmulþire
DES RAR UNEORI
X
• Folosiþi liste de control ºi verificare.
REFLECTAÞI LA:
a) Ce s-a întâmplat? b) De ce s-a întâmplat?
c) Ce-ar putea însemna asta?
d) Care sunt implicaþiile pentru practica mea?
Adulþii preferã tehnici de lucru, mai puþin
memorarea. Aduceþi în sala de curs liste cu
înmulþiri la care sã se uite când au nevoie.
MATERIALE DE CONSULTAT:
Ciolan, L., Dincolo de discipline, Humanitas
Educaþional, Bucureºti, 2003
Ionescu, M., Învãþarea bazatã pe proiect,
Humanitas Educaþional, Bucureºti, 2003
Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 23
 7 Înmulþirea cu factorii 6, 7, 8, 9
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore.

OBIECTIVE:
• sã scrie sub formã de produs adunãri repetate
de termeni egali;
• sã gãseascã unele produse cu ajutorul
obiectelor sau desenelor;
• sã determine un numãr de n ori mai mare cu
ajutorul schemelor grafice;
• sã aplice înmulþirea în probleme cu date din
realitate.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• adunarea repetatã de termeni egali;
• semnificaþia înmulþirii;
• scrierea numerelor sub formã de sumã ºi de
produs;
• memorarea unor produse;
• exemplificarea unor situaþii problemã din
cotidian care se rezolvã prin înmulþire.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 1 ºi 2;
• individual: proiectul „Livada/Parcul“.

MATERIALE:
• imagini cu obiecte grupate sau aºezate câte n
pe p rânduri;
• obiecte concrete grupate;
• tabla înmulþirii.

Sugestii metodologice • Reprezentaþi numãrul de obiecte ca sumã ºi

A) ORIENTARE
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“.
• Cereþi-le sã precizeze dacã ºtiau acest lucru
despre corpul lor ºi sã-ºi exprime o pãrere.
Confirmaþi folosind expresii de tipul: „Da!
Interesant!“. Când ceva este neclar, puteþi spune:
„Cred cã nu înþeleg. Are cineva altã pãrere?“
Realizaþi activitatea practicã de mãsurare.
Reprezentaþi lungimea clasei prin cele douã
operaþii cunoscute: adunarea ºi înmulþirea.
B) ACHIZIÞII
• Reamintiþi-le cum se efectueazã adunarea
repetatã de termeni egali.
• Orientaþi atenþia cãtre axa numerelor.
ca produs.
• Este util sã aveþi la îndemânã material
didactic demonstrativ.
Cel mai uºor ar fi sã puteþi lucra pe computer
unde se figureazã foarte uºor o operaþie de
înmulþire.
C) APLICAÞII
1. Propuneþi ºtafete în care sã-i antrenaþi pe toþi.
2. Rezolvaþi situaþii problemã din cotidian: „Dacã
o pâine costã 2 bani, cât costã 9 pâini?
3. Rezolvaþi probleme de înmulþire în care se
folosesc expresii diferite care induc operaþia
de înmulþire.
4. Lucraþi cu fiecare în parte.
• Explicaþi în ce constã proiectul.

24 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 Precizaþi-le cursanþilor cum vor fi apreciaþi. Vor
avea un examen ºi este util sã ºtie cã au de
rãspuns unor criterii.
Puteþi folosi post-it pe care cursanþii sã scrie
înmulþiri pe care le ºtiu. Tot pentru stabilirea
lucrurilor înþelese ºi a celor neînþelese, puteþi
institui un cod al culorilor de tipul semaforului:
verde = ºtiu; roºu = încã nu ºtiu; galben = „am
înþeles, dar nu tot“, cu referire la anumite înmulþiri.

MONITORIZAREA
• Daþi-le feed-back. Spuneþi-le tot timpul unde
se situeazã. Motivaþi-i sã depunã un efort din
ce în ce mai susþinut. Si mai ales, spuneþi-le
cã efortul depus acum îi scuteºte de adunãrile
repetate care costã mult timp.
• Completaþi grile de monitorizare.
Asociazã expresiei corespun-
Nume ºi prenume zãtoare operaþia de înmulþire
DES RAR UNEORI
X

• Folosiþi liste de control ºi verificare.

A reuºit sã reþinã mai mult

de jumãtate din rezultatele
Nume ºi prenume înmulþirilor date.
CUM SE FACE PRETESTAREA
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi DA NU
ce înmulþiri ºtiu cursanþii.

CUM SE FACE EVALUAREA MATERIALE DE CONSULTAT:

• Realizaþi o fiºã de evaluare. Cerghit, I. Metode de învãþãmânt, E.D.P.,
Cereþi cursanþilor sã scrie câte 2 înmulþiri pe Bucureºti, 1999
care le ºtiu. Acordaþi sprijin celor care au
dificultãþi.
Prezentaþi o planºã cu imagini în care
obiectele sunt grupate în mod egal sau sunt
aºezate câte n obiecte pe p rânduri.

1. Scrie rezultatele folosind adunarea repetatã:

6´6= 5´7= 8´9=
3´8= 6´9=
2. Aflã numãrul de obiecte din fiecare desen:
7 rânduri de flori cu câte 6 flori fiecare;
9 pachete cu cãrþi fiecare cu 8 cãrþi.
3. Un copil are vârsta de 10 ani, iar mama sa
este de 3 ori mai în vârstã.
Câþi are mama?

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 25

 8 Înmulþirea. Exerciþii ºi probleme
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore.

OBIECTIVE:
• sã rezolve înmulþiri folosind obiecte ºi desene
dar ºi fãrã acest sprijin;
• sã memoreze tabla înmulþirii prin participarea
la activitãþi de tip ºtafetã;
• sã aplice, intuitiv, proprietãþile înmulþirii ºi
parantezele pentru rapiditate în calcul;
• sã foloseascã înmulþirea în rezolvarea de
probleme.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• adunarea repetatã de termeni egali;
• folosirea parantezelor;
• semnificaþia înmulþirii;
• scrierea numerelor sub formã de sumã ºi de produs;
• memorarea unor produse;
• exemplificarea unor situaþii problemã din
cotidian care se rezolvã prin înmulþire.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 1 ºi 2;
• individual: proiectul „Pavaje“.

MATERIALE:
• imagini cu obiecte grupate sau aºezate câte n
pe p rânduri;
• obiecte concrete grupate;
• tabla înmulþirii.

Sugestii metodologice
A) ORIENTARE • Porniþi de la concret, de la desene simple,
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“. apoi treceþi la probleme cu text.
• Cereþi-le cursanþilor sã precizeze ce greutate Exemplu:
ar putea duce ei dacã ar fi o furnicã ºi sã-ºi a) pppp b) pppppppp c) pppppp
motiveze rãspunsul. pppp pppppppp pppppp
Rezolvaþi exerciþiul numãrul 1. Sprijiniþi grupele pppp pppppppp
pppppppp
în aflarea pavajului nepotrivit regulii: toate
4´3 8´4 6´2
pavajele au 36 de pãtrãþele, numai unul nu.
Total: (4 ´ 3) + (8 ´ 4) + (6 ´ 2) =
B) ACHIZIÞII Se rezolvã operaþia din parantezã apoi se
• Orientaþi-le cursanþilor atenþia cãtre aflarea însumeazã rezultatele.
numãrului de obiecte (desenul din manualul Dacã tãiaþi un grup de pãtrate, acest lucru se
elevului) ca sumã de produse. poate scrie: (4 ´ 3) + (8 ´ 4) – (6 ´ 2) =
• Prezentaþi semnul grafic pentru paranteze.
Explicaþi rolul lor ºi cum se rezolvã exerciþiile
cu paranteze.

26 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 CUM SE FACE EVALUAREA
• Realizaþi o fiºã de evaluare.
a) Scrieþi rezultatele urmãtoarelor înmulþiri:
3´4 7´8 3´9 2´7
9´9 5´8 7´2 4´5
b) Deseneazã de 7 ori mai multe cercuri decât
dreptunghiuri.

c) Aflã rezultatul folosindu-te de desene:

8 saci cu cartofi de câte 6 kg fiecare,
5 saci de câte 3 kg fiecare:
(8 ´ …) + (… ´ …3) =
d) Rezolvã: (3 ´ 1 ´ 2) + (45 – 29) =

NU UITAÞI!
Folosiþi exemple relevante, din viaþã. Evitaþi
exemplele cu rãþuºte, jucãrioare.

MONITORIZAREA
Precizaþi termenul de predare a proiectului ºi
câteva criterii de evaluare a proiectului.
• Daþi-le feed-back. Stabiliþi împreunã care este
progresul fiecãruia.
• Completaþi grile de monitorizare

Gãseºte cu uºurinþã produsul

Nume ºi prenume
DES RAR UNEORI
C) APLICAÞII
• Propuneþi situaþii problemã din viaþa cotidianã: X
„Câþi biscuiþi sunt în 3 pachete cu câte 6
biscuiþi, dar în 2 pachete cu câte 8 biscuiþi?“. • Folosiþi liste de control ºi verificare.
• Faceþi jocuri de memorare a tablei înmulþirii,
Face eforturi sã reþinã cât
exerciþii amuzante, numãrãtori etc.
• Solicitaþi-i pe cursanþi sã formuleze probleme Nume ºi prenume mai multe produse
simple în care sã foloseascã parantezele, pornind DA NU
de la situaþii ce pot fi verificate în practicã.
• Formaþi grupe care sã primeascã sarcini REFLECTAÞI LA:
diferenþiate. Asiguraþi-vã cã fiecare lucreazã
pentru a progresa. a) Ce s-a întâmplat?
• Aveþi la îndemânã liste cu înmulþiri. b) De ce s-a întâmplat?
• Explicaþi în ce constã proiectul. c) Ce-ar putea însemna asta?
• Stabiliþi termene. d) Care sunt implicaþiile pentru practica mea?

CUM SE FACE PRETESTAREA MATERIALE DE CONSULTAT:

• Prezentaþi obiectivele ºi ce aºteptãri aveþi de
la cursanþi.
• Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe.
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
câte înmulþiri cunosc.
M.E.C., Programa ºcolarã, clasele I ºi a II-a,
Bucureºti, 2004
M.E.C., Ghidul tutorelui (Accesul la educaþie al
grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi),
autor Ivan Mykytin, Bucureºti, 2004

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 27

 9 Împãrþirea la 2, 3, 4, 5, 1
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore.

OBIECTIVE:
• sã rezolve exerciþii de scãdere repetatã cu
sprijin în obiecte ºi desene;
• sã asocieze operaþia de împãrþire expresiilor
matematice corespunzãtoare;
• sã stabileascã unele câturi cu ajutorul scãderii
repetate;
• sã identifice situaþii de împãrþire în cotidian.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• scãderea repetatã de termeni egali;
• semnificaþia împãrþirii;
• scrierea numerelor sub formã de diferenþã ºi
de cât;
• memorarea unor rezultate;
• exemplificarea unor situaþii problemã din
cotidian care se rezolvã prin împãrþire;
• semnificaþia expresiei: „de n ori mai puþin“.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 5;
• individual: proiectul „Matematica în viaþa mea“.

MATERIALE:
• Asociaþi scãderii repetate, operaþia de împãrþire.
• imagini cu obiecte grupate sau aºezate câte n
Prezentaþi semnul grafic. Prezentaþi multe
pe p rânduri;
exemple din cotidian. Cereþi exemple de la cursanþi.
• obiecte concrete grupate;
• Folosiþi material ilustrativ: obiecte concrete
• tabla împãrþirii.
planºe, desene pentru a ilustra împãrþirea prin
cuprindere.
Sugestii metodologice Sunt la îndemânã desene simple fãcute chiar
cu creta. JJJJJJJJJJJJ
Luaþi ca exemplu un multiplu cu mai mulþi
A) ORIENTARE
divizori ºi formaþi n grupe de câte m elemente:
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“.
12 : 2 ® JJ JJ JJ JJ JJ JJ
• Cereþi-le cursanþilor sã rezolve prin orice
12 : 3 ® JJJ JJJ JJJ JJJ
procedeu doresc, situaþia prezentatã.
12 : 4 ® JJJJ JJJJ JJJJ
Confirmaþi folosind expresii de tipul: „Da!
12 : 6 ® JJJJJJ JJJJJJ
Interesant!“. Când ceva este neclar, puteþi spune:
„Cred cã nu înþeleg. Are cineva altã pãrere? C) APLICAÞII
• Rezolvaþi problema prin scãdere repetatã. • Rezolvaþi exerciþii cu obiecte concrete: cãrþi
B) ACHIZIÞII de joc, zaruri etc.
• Gãsiþi împreunã situaþii din cotidian care
• Prezentaþi algoritmul scãderii repetate. Este
implicã operaþii de împãrþire.
util sã le atrageþi atenþia cã este o operaþie ce
• Faceþi un repertoriu de împãrþiri pe care este
necesitã mult timp ºi este convenabil sã
util sã-l scrieþi pe coli mari de carton. Va fi la
efectuaþi împãrþirea.
îndemâna celor care n-au memorat anumite

28 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 CUM SE FACE EVALUAREA
• Realizaþi o fiºã de evaluare.

1. Propuneþi împãrþiri cu desene de sprijin

(desene simple, cu forme geometrice).
Folosiþi-vã de imagini ºi aflaþi rezultatele:
12 : 3 = 10 : 2 = 6:3=
9:3= 8:4=
2. Propuneþi alegerea rezultatelor corecte din
mai multe date.
3. Scrie scãderile repetate ca împãrþiri:
20 – 5 – 5 – 5 – 5 = 18 – 6 – 6 – 6 =
15 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 =
10 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 =

NU UITAÞI!
Folosiþi exemple relevante. Fãrã a teoretiza,
folosiþi în exemple cât mai multe expresii
specifice împãrþirii, pentru a nu ºabloniza (facem
împãrþire doar atunci când…).

MONITORIZAREA
• Daþi feed-back cursanþilor. Arãtaþi-le cã pentru
economie de timp este important sã memoreze
rezultatele, chiar dacã pot apela ºi la
calculatorul de buzunar.
• Completaþi grile de monitorizare.
împãrþiri ºi trebuie sã rezolve probleme (pot Recunoaºte situaþiile de
apela ºi la calculatorul de buzunar).
• Luaþi în calcul cât mai multe expresii care Nume ºi prenume împãrþire
conduc la împãrþire: DES RAR UNEORI
n împãrþit la m; X
m se cuprinde în n;
împart n în mod egal la m; • Folosiþi liste de control ºi verificare.
m este mai mic decât n de ori;
Este interesat sã înveþe
• Lucraþi cu fiecare în parte. Faceþi grupe care
sã lucreze împreunã. Nume ºi prenume împãrþirea:
• Explicaþi în ce constã proiectul. DA NU
• Stabiliþi responsabilitãþi, termene.
MATERIALE DE CONSULTAT
Metodica predãrii matematicii în învãþãmântul
CUM SE FACE PRETESTAREA primar, E.D.P., Bucureºti, 1988
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce
aºteptãri aveþi de la ei.
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
ce ºtiu deja despre înmulþire, adunarea
repetatã, scãderea repetatã.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 29

10 Împãrþirea la 6, 7, 8, 9
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore.

OBIECTIVE:
• sã calculeze câtul unor împãrþiri cu ajutorul
scãderii repetate;
• sã determine un numãr de n ori mai mic
folosind reprezentãri grafice.
• sã aplice în probleme operaþia de împãrþire;
• sã verifice câturile prin operaþia de înmulþire.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• scãderea repetatã de termeni egali;
• semnificaþia împãrþirii;
• scrierea numerelor sub formã de cât;
• memorarea unor rezultate;
• exemplificarea unor situaþii problemã din
cotidian care se rezolvã prin împãrþire;
• semnificaþia expresiei„de n ori mai puþin“.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 1;
• individual: proiectul „Tabla împãrþirii“.

MATERIALE:
• imagini cu obiecte grupate sau aºezate câte n
pe p rânduri.
Sugestii metodologice:
A) ORIENTARE
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“.
• Cereþi-le cursanþilor sã precizeze rãspunsul la
întrebare ºi sã-ºi motiveze rãspunsul. Încurajaþi
folosirea oricãrui procedeu, fie adunare, fie
înmulþire, pentru a afla distanþa cerutã.
B) ACHIZIÞII
• Demonstraþi cum se verificã împãrþirea prin înmulþire.
• Demonstraþi ce semnificaþie are expresia de n
ori mai puþin.
Folosiþi material ilustrativ: planºe, desene,
obiecte concrete pentru demonstraþii.
Exemplu:
Care dintre desene conþine de 2 ori mai
puþine elemente faþã de mulþimea cercurilor?
Motiveazã. Scrie operaþia potrivitã.
Introduceþi noþiunile de jumãtate ºi sfert.
Lucraþi ºi exemple de probleme de tipul cu n
mai puþin pentru a face distincþia între cele
douã situaþii.
Prezentaþi multe exemple din cotidian.
Cereþi exemple de la cursanþi.
C) APLICAÞII
• Rezolvaþi exerciþii cu obiecte concrete:
monede, bancnote etc.
• Gãsiþi împreunã situaþii din cotidian care
implicã operaþii de împãrþire.
• Faceþi un repertoriu de împãrþiri.
• Lucraþi cu fiecare în parte. Aveþi la îndemânã
un carton pe care aþi scris sarcini diferite.
Obiºnuiþi-i sã aleagã ceea ce cred ei cã pot face.
• Folosiþi pe cei care au înþeles ca resursã de
învãþare pentru cei care mai au probleme.
Faceþi grupe de egali sau grupe neomogene.
• Puneþi-le la dispoziþie tehnici de verificare
cum ar fi scãderea repetatã ºi, mai ales,
legãtura cu înmulþirea.
• Explicaþi în ce constã proiectul.
• Stabiliþi termene.

30 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 REFLECTAÞI LA:
a) Ce s-a întâmplat?
b) De ce s-a întâmplat?
c) Ce-ar putea însemna asta?
d) Care sunt implicaþiile pentru practica mea?
Sunt achiziþii noi, concepte cheie pentru învãþarea
matematicii. Au beneficiat toþi cursanþii de
sprijin adaptat nevoilor?

NU UITAÞI!
Folosiþi probleme relevante pentru adulþi.
Evitaþi exemplele care nu au de-a face cu sfera
de preocupãri a cursanþilor.

MONITORIZAREA
• Daþi-le feed-back: Ai muncit mult! Te-ai strãduit!
Mai ai de corectat câteva erori!
• Completaþi grile de monitorizare.
Recunoaºte expresii
Nume ºi prenume specifice împãrþirii
DES RAR UNEORI
X

• Folosiþi liste de control ºi verificare

MATERIALE DE CONSULTAT:
CUM SE FACE PRETESTAREA Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce de matematicã, M. E. C., Bucureºti, 2001
aºteptãri aveþi de la ei.
• Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe.
• Puteþi face concursuri de tipul Cine ºtie mai
multe împãrþiri. Realizaþi un brainstorming
prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre
înmulþire ºi despre împãrþire.
Propuneþi exerciþii amuzante de înmulþire ºi
de împãrþire.

CUM SE FACE EVALUAREA

• Realizaþi o fiºã de evaluare.
1. Propuneþi exerciþii de stabilire a rezultatului
unor împãrþiri.
54 : 6; 63 : 7; 81 : 9; 72 : 8; 64 : 8.
2. Prezentaþi imagini cu obiecte distribuite în
mod egal.
Scrieþi împãrþiri pornind de la desenele date.
3. Desenaþi obiecte dupã indicaþii:
a) de douã ori mai puþine;
b) de 3 ori mai puþine.
4. Care este jumãtatea numãrului 18?

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 31

11 Împãrþirea la 10 ºi la 100
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore.

OBIECTIVE:
• sã aplice algoritmul împãrþirii la 10 ºi 100;
• sã descompunã numerele cu ajutorul desenelor;
• sã rezolve exerciþii cu paranteze.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• scãderea repetatã de termeni egali;
• scrierea numerelor sub formã de produs ºi de cât;
• memorarea unor rezultate;
• exemplificarea unor situaþii–problemã din
cotidian care se rezolvã prin înmulþire ºi
împãrþire;
• semnificaþia expresiei„de n ori mai puþin“,
„de n ori mai mult“.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 3;
• în grup: proiectul „Matematica ºi întrebãrile“.

MATERIALE:
• imagini cu obiecte grupate sau aºezate câte n
pe p rânduri.

Sugestii metodologice: • Prezentaþi multe exemple din cotidian. Cereþi

A) ORIENTARE
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“.
• Cereþi-le sã precizeze rãspunsul la întrebare ºi
sã-ºi motiveze rãspunsul. Încurajaþi folosirea
oricãrui procedeu de gãsire a soluþiei, fie
adunarea, fie înmulþirea.
B) ACHIZIÞII
• Prezentaþi algoritmul înmulþirii / împãrþirii
cu / la 10, 100.
Rezolvaþi înmulþirile/împãrþirile prin
adunare / scãdere repetatã.
Arãtaþi-le avantajul memorãrii regulii pentru
rapiditatea calculelor.
Pentru a înmulþi / împãrþi un numãr cu / la
10, 100, se adaugã / scade, unul, respectiv
douã zerouri.
• Arãtaþi rolul parantezelor în efectuarea de calcule.
Este ocazia sã le prezentaþi scrierea unui
numãr ca suma de produse, pentru a ilustra
aspectul zecimal al sistemului de numeraþie.
Exemplu: 345 = (3 ´ 100) + (4 ´ 10) + (5 ´ 1) =
exemple de la cursanþi, inspirate de cumpãrãturi.
• Folosiþi material ilustrativ: planºe, desene,
obiecte concrete (jocuri).
C) APLICAÞII
• Este un bun prilej pentru reactualizarea unor
cunoºtinþe cheie care îi ajutã mai ales la
rezolvarea de probleme, cum ar fi: tabla
înmulþirii/împãrþirii, expresii matematice.
• Rezolvaþi exerciþii cu obiecte concrete:
monede, bancnote etc.
• Gãsiþi împreunã situaþii din cotidian care
implicã operaþii de înmulþire ºi de împãrþire
cu / la 10,100.
• Faceþi trimiteri la repertoriu înmulþiri ºi de
împãrþiri când un rezultat este greºit.
• Folosiþi tema pentru a rezolva exerciþii cu
paranteze.
• Scrieþi pe cartoane mari sarcini pe niveluri
pentru a le da posibilitatea sã aleagã ce cred
cã ºtiu sã facã.
• Explicaþi în ce constã proiectul.
• Stabiliþi termene.

32 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 2. Scrie numãrul de puncte reprezentat în
imagini:
(desenaþi cartonaºe pe care sunt înscrise
valorile banilor)
3. De la o fabricã se expediazã caiete în
pachete de câte 10 sau de câte 100 de
caiete. Câte caiete a primit o ºcoalã dacã
sunt 5 pachete de câte 100 ºi 4 pachete
de câte 10 caiete.

NU UITAÞI!
Este important ca, dupã înþelegerea algoritmului,
sã se aplice regula care nu e greu de reþinut.
Precizaþi termenul de predare a proiectului ºi
câteva criterii de evaluare a proiectului.

MONITORIZAREA
• Solicitaþi sã analizeze dacã au reuºit sã-ºi
atingã aºteptãrile.
• Daþi feed-back cursanþilor: Ai muncit mult!
Te-ai strãduit! Mai ai de corectat câteva erori!
• Completaþi grile de monitorizare ºi liste de
control ºi verificare.
Recunoaºte expresii specifice
Nume ºi prenume înmulþirii ºi împãrþirii
CUM SE FACE PRETESTAREA DES RAR UNEORI
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce X
aºteptãri aveþi de la ei.
• Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. Aplicã algoritmul înmulþirii ºi
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi Nume ºi prenume al împãrþirii cu / la 10 ºi 100
ce ºtiu deja despre înmulþire ºi despre împãrþire.
Propuneþi exerciþii amuzante de înmulþire ºi DA NU
de împãrþire. Realizaþi o ºtafetã în care sã
implicaþi toþi cursanþii. MATERIALE DE CONSULTAT:
M. E. C. Ghid metodologic pentru aplicarea
CUM SE FACE EVALUAREA programelor de matematicã, Bucureºti, 2001
• Realizaþi o fiºã de evaluare.
Propuneþi exerciþii cu bani (monede ºi
bancnote de 1, 10, 100 lei).

1. Cum poþi scrie suma de 653 de lei

folosind bani a cãror valoare este:
1 leu, 10 lei, 100 lei?
Prezentaþi imaginea unor jocuri de
aruncare la þintã în care punctajele sunt:
1, 10, 100.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 33

12 Probleme cu cele patru operaþii
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore.

OBIECTIVE:
• sã asocieze expresia matematicã operaþiei
potrivite;
• sã identifice datele problemei într-o problemã
cu enunþ sintetic sau cu text;
• sã estimeze rezultatul unor adunãri ºi scãderi.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• semnificaþia celor patru operaþii cu numere
naturale;
• adunarea ºi scãderea fãrã trecere peste ordin,
înmulþirea ºi împãrþirea;
• asocierea unei expresii matematice cu
operaþia corespunzãtoare;
• analiza conþinutului unei probleme;
• formularea de întrebãri ºi de rãspunsuri.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 1;
• individual: proiectul „Sfaturile lui Mate“.

MATERIALE:
• probleme ilustrate;
• markere;
• imagini din ziare ºi reviste;
• computer.
Sugestii metodologice:
A) ORIENTARE
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“
insistând pe rostirea corectã a numerelor.
• Faceþi un desen sugestiv ºi cereþi-le sã
precizeze cum pot afla rãspunsul. Confirmaþi
folosind expresii de tipul: „Da! Interesant!“.
Când ceva este neclar, puteþi spune: „Cred cã
nu înþeleg. Are cineva altã pãrere?“.
Solicitaþi identificarea operaþiei pentru fiecare
tip de situaþie problemã prezentatã.
B) ACHIZIÞII
• Extindeþi noþiunea de problemã. Introduceþi
elemente de raþionament de tipul dacã… atunci.
• Introduceþi probleme cu mai multe soluþii de
tipul în câte feluri poþi grupa, în câte feluri
poþi plãti…
• Acordaþi importanþã analizei problemei.
• Pregãtiþi probleme de diferite tipuri: cu date
de prisos, fãrã întrebare, cu date lipsã, cu
variante de rezolvare.
• Reactualizaþi cele mai des întâlnite expresii
care induc operaþiile.
• Reamintiþi-le algoritmul de rezolvare pentru
operaþii care au fost fãcute mai de mult (cum
se aºazã numerele în scris unele sub altele) .
C) APLICAÞII
• Rezolvaþi probleme pornind de la situaþii de
viaþã. Utilizaþi monede, bancnote, imagini din
reviste de publicitate.
• Formaþi perechi de cursanþi;puneþi-le la dispoziþie
liste, reþete, date statistice. Cereþi-le sã alcãtu-
iascã probleme pornind de la datele selectate.
• Acordaþi sprijin individual. Formaþi grupuri în
care sã fie o persoanã resursã în învãþare, iar
dumneavoastrã ocupaþi-vã de cei care au
nevoie de ameliorare sau de dezvoltare.
• Explicaþi în ce constã proiectul.
• Stabiliþi termenul de predare.

34 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 3. Câte persoane pot primi câte 100 de lei
dacã sponsorizarea este de 1 000 lei?

• Implicaþi-i în autoevaluare. Puteþi folosi

simboluri a cãror semnificaþie este uºor de
decodificat. Puteþi folosi post-it pe care
cursanþii sã scrie „da“ / „nu“, cu referire la
aspecte înþelese sau neînþelese.
Apelaþi la codul culorilor: verde = „am înþeles“,
roºu = „nu am înþeles“, galben = „am înþeles,
dar nu tot“.

NU UITAÞI!
Problemele trebuie sã aibã relevanþã pentru adulþi.
Dacã se poate, folosiþi computerul pentru culegere
de date, tabele.
Precizaþi termenul de predare a proiectului ºi
câteva criterii de evaluare a acestuia.

MONITORIZAREA
• Daþi feed-back cursanþilor: La problemele de
adunare merge. Mai ai de lucrat la împãrþire!
• Completaþi grile de monitorizare.
Solicitã ajutor profesorului
Nume ºi prenume
DES RAR UNEORI
X
CUM SE FACE PRETESTAREA
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce MATERIALE DE CONSULTAT:
aºteptãri aveþi de la ei. Ion T. Radu, Evaluarea în procesul didactic,
• Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. E.D.P. Bucureºti, 2000
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
ce ºtiu deja despre nume, numeraþie, adunare
ºi scãdere, înmulþire, împãrþire.

CUM SE FACE EVALUAREA

• Realizaþi o fiºã de evaluare.
Propuneþi trei probleme în care sã oferiþi
sprijin în desene sau metodologic.

1. Distanþa de la ºcoalã la dispensar este de

400 m, iar distanþa de la ºcoala la primãrie
este de 2 ori mai mare. Foloseºte desenul
pentru a afla distanþa de la ºcoalã la primãrie.
2. Un aspirator costã 478 lei, ceea ce
înseamnã cu 234 lei mai mult decât un
fier de cãlcat. Cât costã fierul de cãlcat?
Alege operaþia potrivitã pentru a afla
rãspunsul, apoi rezolvã.
a) 478 + 234; b) 478 – 234;

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 35

13 Forme geometrice plane
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore.

OBIECTIVE:
• sã recunoascã forme geometrice plane în
mediul apropiat;
• sã precizeze elementele unor figuri geometrice
plane;
• sã deseneze pe reþeaua de pãtrate figurile
geometrice plane.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• recunoaºterea formelor geometrice plane;
• descrierea empiricã a formelor geometrice plane;
• recunoaºterea formelor geometrice în mediul
înconjurãtor;
• desenarea unor forme cu ºablonul.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 1;
• individual: proiectul „Figurine din hârtie“.

MATERIALE:
• planºã cu formele geometrice;
• markere, ºabloane, trusa de geometrie;
• imagini din realitate;
• computer.

Sugestii metodologice
A) ORIENTARE
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“.
• Cereþi-le cursanþilor sã precizeze cum pot
desena figuri geometrice fãrã instrumente,
folosind o sfoarã, conturând anumite obiecte,
desenând amprentele unor corpuri.
• Observaþi obiecte din mediul înconjurãtor care
au anumite forme geometrice. Este un bun
prilej sã extindeþi discuþia de la forma geome-
tricã la semnificaþia indicatoarelor de circulaþie.
B) ACHIZIÞII
• Parcurgeþi paºii de la concret la abstract.
Observaþi corpuri în mediul apropiat, pe computer.
Observaþi modele geometrice.
Descrieþi câteva proprietãþi uºor de observat.
Precizaþi denumire figurilor geometrice plane.
Construiþi formele prevãzute, cu ºablon sau pe
foaia de matematicã.
Prezentaþi elementele poligoanelor.
• Faceþi mãsurãtori în teren pentru a demonstra
ce înseamnã ºi cum se aflã perimetrul unui
poligon. Faceþi referire la triunghi, pãtrat,
dreptunghi.
C) APLICAÞII
• Este important sã înþeleagã faptul cã un
poligon este doar linia care mãrgineºte o
suprafaþã. De aceea procedaþi la conturarea
unor corpuri geometrice.
• Realizaþi construcþii geometrice cu ºablon.
• Îndoiturile din hârtie sunt exerciþii potrivite
pentru ilustrarea axei de simetrie.
• Explicaþi în ce constã proiectul.
• Stabiliþi termene.
• Arãtaþi cum se fac figurine din hârtie.

36 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 REFLECTAÞI LA:
Ce s-a întâmplat? De ce s-a întâmplat?
Ce-ar putea însemna asta?
Care sunt implicaþiile pentru practica mea?
Aceastã unitate este o bunã ocazie sã cunoaºteþi
ºi sã dezvoltaþi abilitãþi specifice. Aþi valorizat pe
cei îndemânatici? Poate nu rezolvã uºor
probleme, dar construiesc uºor figurile
geometrice (au inteligenþã de tip spaþial) .

NU UITAÞI!
Fãrã a insista pe definiþii, cereþi-le cursanþilor sã
numeascã proprietãþile definitorii ale unor poligoane.
Expuneþi în clasã o planºã cu cele mai cunoscute
poligoane.
Folosiþi computerul pentru desen.
Precizaþi termenul de predare a proiectului ºi
câteva criterii de evaluare a proiectului.

MONITORIZAREA
• Daþi-le feed-back: „Ai reuºit!“, „Îmi place cã
te strãduieºti!“, „Sigur poþi mai mult!“
• Completaþi grile de monitorizare.

Recunoaºte figurile plane

Nume ºi prenume
DES RAR UNEORI
CUM SE FACE PRETESTAREA X
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce
• Folosiþi liste de control ºi verificare.
aºteptãri aveþi de la ei.
• Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. Cere ajutor unui coleg, la nevoie:
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi Nume ºi prenume
ce ºtiu deja despre formele geometrice. DA NU

CUM SE FACE EVALUAREA MATERIALE DE CONSULTAT:

• Realizaþi o fiºã de evaluare. Metodica predãrii matematicii în învãþãmântul
primar, E.D.P., Bucureºti, 1988
1. Desenaþi pe foaia cu pãtrãþele: un pãtrat,
un dreptunghi, un triunghi.
2. Folosiþi un obiect de formã rotundã ºi
desenaþi cercuri.
O pãºune are forma unui poligon cu patru
laturi a cãror lungime este:1 234 m,
2 000 m ºi douã laturi de aceeaºi lungime,
anume 400 m fiecare.
Ce lungime va avea gardul care va
împrejmui pãºunea?

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 37

14 Forme geometrice spaþiale
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore.

OBIECTIVE:
• sã recunoascã forme plane în mediul
înconjurãtor;
• sã precizeze elementele unor forme spaþiale;
• sã asocieze formele unor feþe cu modelele
geometrice corespunzãtoare.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• recunoaºterea unor forme spaþiale în mediul
înconjurãtor;
• descrierea unor forme spaþiale;
• prezentarea sumarã a unor forme spaþiale;
• recunoaºterea unor elemente specifice: faþã,
vârf, laturi.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 1;
• individual: proiectul „Cum sã faci o cutie
pentru prãjituri“.

MATERIALE:
• corpuri cu diferite forme; computer;
• markere, ºabloane;
• imagini din mediul înconjurãtor, enciclopedii.

Sugestii metodologice:
A) ORIENTARE C) APLICAÞII
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“ • Faceþi aplicaþii practice de recunoaºtere a
insistând pe rostirea corectã a numerelor. corpurilor.
• Cereþi-le sã precizeze denumirea corpurilor din • Explicaþi în ce constã proiectul. Acordaþi timp
imagine. Solicitaþi ºi alte exemple din mediul suficient pentru desfãºurarea cubului ºu
apropiat. refacerea lui.
• Arãtaþi cum se face un ºablon. Explicaþi cum
B) ACHIZIÞII se obþin marginile ºi de ce este nevoie de ele:
• Prezentaþi modelele matematice. pentru lipire în vederea asamblãrii.
Indicaþi elementele fiecãrui corp prezentat: • Stabiliþi termenul de realizare.
muchii, vârfuri, feþe.
Realizaþi amprente folosind fie presarea pe
nisip, fie conturarea cu creionul sau cu creta.
Faceþi corelaþii între forma feþelor ºi denumire
corpurilor.
Desfãºuraþi corpurile geometrice (o cutie de
carton) ºi observaþi toate elementele necesare
înþelegerii noþiunii.

38 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar


CUM SE FACE PRETESTAREA
• Prezentaþi obiectivele. Spuneþi cursanþilor ce
vreþi sã faceþi ºi ce aºteptãri aveþi de la ei.
• Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã mai
înveþe. La sfârºitul activitãþii analizaþi dacã
ceea ce au dorit s-a ºi realizat.
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
ce ºtiu deja despre forma unor obiecte
CUM SE FACE EVALUAREA
Utilizaþi computerul pentru recunoaºterea unor
modele matematice.
• Realizaþi o fiºã de evaluare.
1. Solicitaþi asocierea unor obiecte uzuale cu
forma geometricã potrivitã.
Corpuri din mediul
Modelul geometric
înconjurãtor
2. Cereþi sã recunoascã diferite elemente ale
unor corpuri.
Numãr Numãr Numãr
Corpul
de feþe de laturi de vârfuri
Implicaþi cursanþii în evaluare. Puteþi folosi post-it
pe care cursanþii sã scrie „da“ / „nu“, cu referire
la aspecte înþelese sau neînþelese. Tot pentru
stabilirea lucrurilor înþelese ºi a celor neînþelese,
puteþi apela la codul al culorilor de tipul
semaforului: verde = „am înþeles“, roºu = „nu am
înþeles“, galben = „am înþeles, dar nu tot“.
REFLECTAÞI LA:
a) Ce s-a întâmplat? b) De ce s-a întâmplat?
c) Ce-ar putea însemna asta?
d) Care sunt implicaþiile pentru practica mea?
Este o bunã ocazie sã vedeþi cât sunt de
îndemânatici cursanþii. I-aþi observat?
NU UITAÞI!
Lãrgiþi universul real prin apel la cel virtual: este
un prilej de a vedea clãdiri, monumente, clãdiri
celebre, folosind Internetul.
Precizaþi termenul de predare a proiectului ºi
câteva criterii de evaluare a proiectului.
MONITORIZAREA
• Daþi-le feed-back cursanþilor: „Exemplele pe
care le-ai dat sunt foarte interesante“.
• Completaþi grile de monitorizare.
Recunoaºte corpurile
Nume ºi prenume geometrice
DES RAR UNEORI
X
• Folosiþi liste de control ºi verificare.
Traseazã cu uºurinþa figuri
Nume ºi prenume geometrice:
DA NU
MATERIALE DE CONSULTAT:
Metodica predãrii matematicii în învãþãmântul
primar, E.D.P., Bucureºti, 1988
Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 39
 Unitãþi de mãsurã pentru lungime,
15 capacitate ºi masã
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore.

OBIECTIVE:
• sã facã mãsurãtori cu instrumente nestandard;
• sã facã mãsurãtori utilizând unitãþile de mãsurã;
• sã estimeze rezultatul unor mãsurãtori;
• sã înregistreze datele unor mãsurãtori.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• recunoaºterea unor unitãþi de mãsurã nestandard;
• recunoaºterea principalelor unitãþi de mãsurã
standard;
• efectuarea unor mãsurãtori;
• exprimarea rezultatelor unor mãsurãri.

MATERIALE:
• instrumente de mãsurã;
• scara unitãþilor de mãsurã;
• planºã cu unitãþile de mãsurã;
• probleme ilustrate.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 3;
• în grup: proiectul “Sã ocrotim natura“.

Sugestii metodologice
A) ORIENTARE
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“.
• Cereþi-le sã precizeze alte dimensiuni
curioase, dacã le ºtiu.
Efectuaþi diferite mãsurãtori, pe tern, în clasã
ºi notaþi rezultatele mãsurãrii.
B) ACHIZIÞII
• Asiguraþi-vã cã se cunosc mãrimile pe care
urmeazã sã le mãsuraþi, cã toþi înþeleg acelaºi
lucru când spun capacitate sau masã.
• Prezentaþi necesitatea folosirii unitãþilor standard.
• Folosiþi o planºã cu multiplii ºi submultiplii
unitãþilor de mãsurã pentru fiecare mãrime:
lungime, masã, capacitate.
• Stabiliþi doar relaþia dintre unitãþi apropiate
(de 10 ori mai mic / mare)
Precizaþi care este relaþia dintre unitãþile
principale ºi multiplii sau submultiplii lor.
Citiþi-le ºi repetaþi-le împreunã.
C) APLICAÞII
• Formaþi echipe ºi daþi-le sarcini de mãsurare:
a capacitãþii, a masei, a lungimii cu unitãþi de
mãsurã standard.
Fiecare echipã va înregistra datele într-un tabel.
Rezultatele vor fi comparate.
Se pot rezolva probleme pornind de la aceste
date.
• Explicaþi în ce constã proiectul.
• Stabiliþi termene.
• Arãtaþi cum se fac mãsurãtorile cu diferite
instrumente ºi cum se scriu datele.
• Faceþi afiºele.

40 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 3. La un centru de colectare a deºeurilor s-au
strâns într-o zi 1 t de fier vechi, 320 kg de
hârtie ºi 200 kg de material plastic.
Câte kg de materiale s-au strâns?

NU UITAÞI!
Se fac operaþii cu unitãþi de acelaºi fel, care nu
necesitã transformãri.

MONITORIZAREA
• Daþi feed-back cursanþilor:
„Ai reþinut principalele unitãþi de mãsurã“.
„ªtii sã estimezi corect anumite mãrimi“.
• Completaþi grile de monitorizare.
Enumerã multiplii ºi submul-
Nume ºi prenume tiplii unitãþilor de mãsurã
DES RAR UNEORI
X

• Folosiþi liste de control ºi verificare.

Se implicã în rezolvarea
Nume ºi prenume sarcinilor de mãsurare:
DA NU

CUM SE FACE PRETESTAREA MATERIALE DE CONSULTAT:

• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce Ghid de evaluare pentru învãþãmântul primar
aºteptãri aveþi de la ei. Bucureºti, 1999
• Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe.
Cristea, S., Dicþionar de termeni pedagogici,
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
E.D.P., Bucureºti
ce ºtiu deja despre mãsurare ºi mãsuri.

CUM SE FACE EVALUAREA

• Realizaþi o activitate practicã de mãsurare în
care sã-i implicaþi pe toþi.
• Realizaþi o probã de evaluare formativã.

1. Înconjuraþi unitatea de mãsurã cea mai

potrivitã pentru a afla:
a) lungimea unui ac: km, dam, m, cm;
b) capacitatea unui biberon: dal, kl, l; cl;
c) masa unei verighete: t, kg, g;
2. Înconjurã obiectul, respectând indicaþiile:
a) cel mai lung: un copac, o seringã;
b) cel mai uºor: un fluture, un dovleac;
c) cel mai încãpãtor: o cãlimarã, un butoi.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 41

16 Unitãþi de mãsurã pentru timp
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore.

OBIECTIVE:
• sã exemplifice instrumente de mãsurã pentru timp;
• sã citeascã orele pe ceas;
• sã estimeze durata unor activitãþi cotidiene;
• sã determine numãrul de zile folosind
mijloace neconvenþionale;
• sã se orienteze în calendar;
• sã facã operaþii folosind unitãþile monetare.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• recunoaºterea orelor fixe, a jumãtãþii, a
sfertului de orã.
• compararea unor durate;
• fixarea unor ore pe ceas;
• numirea lunilor anului;
• precizarea intuitivã a numãrului de zile ale lunilor.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 4;
• individual: proiectul „Orare“.

MATERIALE:
• ceasuri de carton, calendar, computer;
• markere, imagini din ziare ºi reviste.

Sugestii metodologice
A) ORIENTARE
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“.
• Cereþi-le sã observe ºi sã recunoascã diferite
tipuri de ceasuri.
• Cereþi-le sã precizeze ora indicatã de ceasurile
din imagini.
B) ACHIZIÞII
• Estimarea unor durate.
• Citirea pe ceas a orei exacte, a jumãtãþii ºi a
sfertului de orã.
Este util sã prezentaþi ceasuri mai vechi, ceasuri
mai noi, ceasuri mecanice, electronice.
• Numirea lunilor anului.
• Stabilirea numãrului de zile ale fiecãrei luni.
• Scrierea datei.
• Crearea calendarului „Aniversãrile noastre“.
Este un bun prilej de a exersa scrierea datei,
de a face comparaþii între numere concrete.
• Legaþi informaþiile despre timp de
preocupãrile cursanþilor lor.
• Arãtaþi-le cum sã caute pe Internet anumite
date, informaþii.
C) APLICAÞII
• Faceþi exerciþii de citire a orei atât a.m. cât ºi
p.m.: ora 2 a.m. ºi ora paisprezece p.m.
• Aduceþi în clasã programul unor instituþii din
comunitate ºi citiþi-l.
• Ajutaþi-i sã citeascã un mers al trenurilor, de
exemplu.
• Învãþaþi-i sã facã o agendã personalã de lucru.
• Estimaþi durata unor activitãþi.
• Solicitaþi-i sã spunã lunile anului. Citiþi calendarul.
Stabiliþi date importante din viaþa cursanþilor.
• Prezentaþi date a cãror importanþã o cunosc toþi.
• Explicaþi în ce constã proiectul.
• Stabiliþi termene.

42 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 REFLECTAÞI LA:
a) Ce s-a întâmplat? b) De ce s-a întâmplat?
c) Ce-ar putea însemna asta?
d) Care sunt implicaþiile pentru practica mea?
Tema are caracter practic Aveþi prilejul sã
observaþi capacitatea de orientare a cursanþilor.

NU UITAÞI!
Dacã amintiþi sãrbãtorile religioase, atunci faceþi
referire la toate (ale etniilor celor care sunt la
curs), fãrã discriminare.
Este o bunã ocazie sã discutaþi despre
respectarea timpului de lucru, despre
punctualitate.
Precizaþi termenul de predare a proiectului ºi
câteva criterii de evaluare a proiectului.

MONITORIZAREA
• Daþi-le feed-back: „Recunoºti orele pe ceas “,
„Strãduieºte-te sã memorezi lunile anului!“.
• Completaþi grile de monitorizare.
Estimeazã duratele cu erori
Nume ºi prenume mici
DES RAR UNEORI
X

CUM SE FACE PRETESTAREA • Folosiþi liste de control ºi verificare.

• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce
aºteptãri aveþi de la ei. Recunoaºte orele pe ceas:
Nume ºi prenume
• Discutaþi cu ei despre ce anume ar mai vrea
sã înveþe. DA NU
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
ce ºtiu deja mãsurarea timpului ºi despre
MATERIALE DE CONSULTAT:
anumite instrumente de mãsurã pentru timp.
M.E.C., Ghid metodologic pentru aplicarea
CUM SE FACE EVALUAREA programelor de matematicã, Bucureºti, 2001
• Realizaþi o fiºã de evaluare.

1. Scrieþi data voastrã de naºtere.

2. Desenaþi un ceas. Fixaþi pe ceasul desenat
ora de începere a cursurilor.
3. Scrieþi câte zile are luna în care v-aþi
nãscut.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 43

17 Evaluare
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• evaluare: 4 ore.
COMPETENÞE EVALUATE:
• formarea, citirea, scrierea numerelor naturale;
• ordonarea, compararea numerelor naturale de
la 0 la 1 000;
• adunarea ºi scãderea fãrã trecere peste ordin;
înmulþirea ºi împãrþirea 0–100;
• recunoaºterea unor forme geometrice;
• rezolvarea de probleme cu operaþiile învãþate;
• înregistrarea datelor în tabel.
Sugestii metodologice
• Citiþi fiºa de evaluare. Precizaþi cursanþilor cum
trebuie sã lucreze: pe foaie sau pe o altã coalã
de hârtie.
• Cereþi-le sã spunã ce nelãmuriri au.
• Spuneþi cursanþilor ce aºteptãri aveþi de la ei.
• Discutaþi cu ei despre importanþa evaluãrii
pentru absolvire.
• Rezolvarea fiºei de evaluare. (Poate fi cea din Ghid
sau alta care sã respecte standardele de evaluare.)
• Precizaþi timpul de lucru ºi criteriile de apreciere.
• Daþi feed-back cursanþilor: Stabiliþi împreunã
ce a reuºit fiecare.
• Completaþi fiºa de înregistrare a rezultatelor.

MATERIALE: Nume ºi Itemi

• fiºe de evaluare ºi de autoevaluare. prenume 1 2 3 4 5 6 ... ...
FORME DE ACTIVITATE: da par-
• individual. þial ... ... ... ... ... ...

MATERIALE DE CONSULTAT:
Ion T. Radu, Evaluarea în procesul didactic,
E.D.P., Bucureºti, 2000

44 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

TABELE
• Sunt materiale de sprijin pe care le puteþi
folosi în predare/învãþare.
• Constituie sprijin pentru cel care învaþã.
• Cursanþii le pot consulta când au nevoie de
ajutor.

DICÞIONAR
• Cuprinde noþiunile cele mai importante
învãþate în acest modul.
• Constituie ajutor pentru cei care folosesc
manualul.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 45

 E Evaluarea – Matematicã III
Cum se face evaluarea
La sfârºitul modulului am prezentat o probã de
evaluare sumativã însoþitã de o fiºã de
autoevaluare.
Pe parcursul modulului se pot aplica probe de
evaluare formativã care sã ateste progresul
cursanþilor în învãþare.
Sunt preferate metodele alternative de evaluare
datoritã potenþialului formativ, a oportunitãþilor
pentru individualizare:
• observarea sistematicã a activitãþii ºi a
comportamentului cursantului, având la
dispoziþie ca modalitãþi de înregistrare a
informaþiilor fiºa de evaluare, scara de
clasificare, lista de control/verificare;
• proiectul care se evalueazã pe baza criteriilor
negociate sau nu cu cei care învaþã;
• portofoliul care constituie parte integrantã a
examinãrii finale ºi sintetizeazã activitatea de-a
lungul modulului;
Ce trebuie sã evaluaþi
• Scrierea ºi citirea numerelor naturale de la 0 la
100 000 în situaþii autentice;
• Rezolvarea de adunãri ºi scãderi:
- cu trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 00
cu sprijin în obiecte ºi fãrã sprijin, pentru a
gãsi rãspuns la probleme cotidiene;
- fãrã trecere peste ordin în concentrul
0 – 10 000, cu sprijin;
• Efectuarea unor operaþii de înmulþire ºi
împãrþire cu numere de la 0 la 100, pornind
de la situaþii practice (cumpãrãturi, realizarea
unor modele repetitive);
• Folosirea deprinderilor de calcul matematic în
rezolvarea unei probleme sau a unei situaþii –
cu date din viaþa realã – cu cel mult douã
operaþii de acelaºi ordin sau de ordine diferite;
• Utilizarea unor strategii proprii de rezolvare a
problemelor prin încercãri, cu ajutorul
desenelor, a schemelor etc.;
46 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar
• autoevaluarea, care îl ajutã pe cursant sã se
situeze personal faþã de exigenþele învãþãrii;
• teme de investigaþie în mediul cotidian pentru
aplicarea a ceea ce se învaþã;
• interevaluarea ca modalitate de raportare a
cursanþilor la exigenþelor partenerilor egali de
învãþare;
• cadrul didactic poate amenaja panouri
„Succesele noastre’’, „Mulþumesc pentru...“,
expoziþii cu lucrãri, pentru interevaluare.
Cursanþii primesc feedback sub forma unor
simboluri, aprecieri verbale, înscrisuri pe hârtii
adezive.
Toate aceste forme ºi modalitãþi de evaluare sunt
detaliate în anexele ce însoþesc programele
fiecãrui modul.
Pentru a asigura coerenþã evaluãrii sunt
recomandate matricele de evaluare, pe care le
exemplificãm mai jos.
• Folosirea unor termeni specifici matematicii în
rezolvarea unor probleme de tipul: erau ºi mai
vin, erau ºi mai pleacã; adaug, scad, „cu n
mai mare decât...“, „cu n mai mic decât...“,
„sunt n obiecte pe x rânduri“, „se dau în mod
egal n obiecte la y persoane“;
• Efectuarea unor mãsurãtori simple cu unitãþi
de mãsurã nestandard, realizarea de proiecte
în comunitate (colectare de deºeuri ºi
înregistrarea datelor);
• Recunoaºterea unor forme geometrice plane ºi
spaþiale în mediul înconjurãtor (aplicaþii:
proiecte, machete).
În anexa 3 am realizat un test pentru evaluarea
finalã, ca sugestie pentru elaborarea altor teste.
Pentru a asigura coerenþã evaluãrii am realizat
câte o matrice de evaluare pentru fiecare obiectiv
cadru, pe care le exemplificãm mai jos.
 Proiectarea modalitãþilor de evaluare
1. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru cunoaºterea ºi utilizarea unor concepte specifice
matematicii

Instrumente de evaluare

Capacitãþi evaluate activitate

probã probã probã
independentã temã proiect
practicã oralã scrisã
în clasã
1. Înþelegerea sistemului poziþional de
ü ü ü ü
formare a numerelor
2. Compararea ºi ordonarea numerelor
ü ü ü ü
naturale

3. Cunoaºterea procedurilor de calcul ü ü ü

4. Recunoaºterea formelor plane ºi

ü ü ü ü ü
spaþiale
5. Efectuarea de mãsurãtori ºi utilizarea
ü ü ü ü
unitãþilor de mãsurã

6. Efectuarea de estimãri ºi aproximãri ü ü ü ü

7. Scrierea ºi citirea numerelor naturale ü ü ü ü

2. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru dezvoltarea capacitãþii de explorare / investigare ºi

rezolvare de probleme

Instrumente de evaluare

Capacitãþi evaluate activitate

probã probã activitate
independentã temã
oralã scrisã în echipã
în clasã
1. Explorarea unor modalitãþi de a
ü ü ü ü
descompune numerele

2. Estimãri ü ü ü ü

3. Rezolvarea de probleme ü ü ü ü

4. Compunerea de probleme ü ü ü ü ü

5. Folosirea unor modalitãþi de

ü ü ü ü
organizare a datelor

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 47

3. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru formarea ºi dezvoltarea capacitãþii de a comunica
utilizând limbajul matematic

Instrumente de evaluare

Capacitãþi evaluate observarea com-

activitate portamentului
probã |oralã probã scrisã
în echipã
comunicativ

1. Înþelegerea semnificaþiei
globale ºi a informaþiilor de
ü ü ü
detaliu din enunþul unei
probleme

2. Construire de enunþuri logice

vizând rezolvarea de exerciþii ü ü ü
ºi probleme

3. Exprimarea etapelor de
ü ü ü
rezolvare

4. Scrierea lizibilã ü

Evaluarea portofoliului Cum se prezintã observaþiile

Portofoliul este o colecþie de lucrãri ale unui
cursant într-o perioadã de timp.
Caracteristicile unui portofoliu bun:
• este sistematic: o culegere de lucrãri, note ºi
observaþii legate de învãþare;
• este variat: cuprinde o multitudine de
materiale, cum ar fi: lucrãri individuale ºi de
grup, pagini cu însemnãri ale cursanþilor,
observaþii ale profesorului, liste de verificare;
• permite contextualizarea: oferã o bazã pentru
analiza criticã a rezultatelor, demonstreazã
corelarea dintre experienþã, învãþare ºi
evaluare.
Pentru evaluarea portofoliului sunt prezentate,
detaliat, sugestii în cadrul secvenþei „Evaluare“
ce însoþeºte programa de matematicã pentru
A doua ºansã.
Existã mai multe tipuri de feed-back.
FEEDBACK VERBAL
O mare parte a feedbackului se realizeazã verbal
ºi se dezvoltã din observaþiile informale din
cadrul activitãþilor.
Exemple:
• Repetaþi spusele cursantului pentru a
recunoaºte cã a dat un rãspuns corect:
„Da acesta este rãspunsul! 64!“
• Utilizaþi un ton încurajator: „Ai reuºit!“,
„E bunã soluþia“.
• Folosiþi întrebãri deschise.
FEEDBACK SCRIS
Acest tip de feedback trebuie sã transmitã
cursantului sentimentul cã i se apreciazã efortul.
Exemple:
• seturi de coduri cunoscute de toþi;
• scrierea observaþiilor pe hârtiuþe adezive;
• scrierea observaþiilor pe marginile lucrãrilor, iar
nu pe toatã suprafaþa acestora;
• folosirea unei foi separate pentru observaþiile
cadrului didactic.

48 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 Observaþiile ºi aprecierea
• Observaþiile trebuie sã menþinã stima de sine a
cursantului.
• Cursanþilor trebuie sã li se acorde timp pentru
a reflecta asupra observaþiilor primite.
• Stabiliþi un numãr rezonabil de aspecte pe
care vreþi sã le îmbunãtãþiþi.
• Evidenþiaþi succesul.
• Oferiþi modalitãþi de îmbunãtãþire.
Lecturi suplimentare
pentru evaluare ºi monitorizare
Descriptori de performanþã pentru învãþãmântul
primar – Serviciul Naþional de Evaluare ºi
Examinare;
Formarea cetãþenilor – Corelarea evaluãrii
autentice cu procesul de învãþãmânt, Consorþiul
educaþional pentru ºtiinþe sociale, Boulder,
Colorado 1997;
Ivan Mykytyn, Ghidul tutorelui realizat în cadrul
proiectului „Accesul la educaþie al grupurilor
dezavantajate cu focalizare pe romi“ – Ministerul
Educaþiei ºi Cercetãrii, 2004;
Anca Nedelcu, Învãþarea interculturalã în ºcoalã,
Ghid pentru profesori, Editura Humanitas, 2003;
Mihaela Ionescu, Învãþarea bazatã pe proiect,
Colecþia ªanse Egale, Editura Humanitas, 2003;
Cãtãlina Urlich, Ciprian Fãrtuºnic, Paºi spre succes,
Colecþia ªanse Egale, Editura Veritas, 2001.
Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 49
 Anexa

1 TEST DE EVALUARE pentru intrare în nivelul III

Competenþe/ Itemii probei de evaluare Punctaj

conþinuturi
evaluate

Înþelegerea 1. Scrie numerele de la 347 la 351. 0,40 p.

sistemului …………………………………………. .
poziþional
de formare 2. Încercuieºte:
a numerelor a) cifra zecilor: 866, 955; b) cifra sutelor: 445, 778; 0,20 p.

Scrierea
numerelor
naturale
S Z U S Z U S Z U S Z U
Compararea ºi
ordonarea 3. Adaugã în fiecare ºir încã 4 numere: 0,40 p.
numerelor 345, 346, 347, …, …, …, ….
236, 235, 234, …, …, …, ….

4. Ordoneazã crescãtor numerele: 0,40 p.

291, 219, 921, 912, 129, 192.

5. Subliniazã: 0,20 p.
a) numãrul cel mai mare:
543, 534, 345, 354, 435, 453.
b) numãrul cel mai mic:
789, 798, 879, 897, 987, 978.

Cunoaºterea 6. Calculeazã: 0,40 p.

operaþiilor ºi 300 + 426 + 345 – 454 –
a procedurilor 234 132 134 231
de calcul ……… ……… ……… ………
0,60 p.
7. Rezolvã operaþiile.
315 + 62 = 310 + 170 =
725 – 24 = 40 + 254 =
324 – 112 = 789 – 525 =

8. Scrie semnul operaþiei astfel încât sã obþii rezultatele date: 0,80 p.

500 … 100 = 400
900 … 500 = 400
340 … 30 = 370
260 … 20 = 280

9. Scrie numãrul potrivit în pentru ca egalitãþile sã fie adevãrate: 0,80 p.

a) 123 = 120 + ; b) 230 = 120 + ;
c) 112 = 122 – ; d) 650 = 550 + .

50 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Recunoaºterea 10. Deseneazã: 0,30 p.
formelor plane a) un pãtrat; b) un triunghi; c) un dreptunghi;
ºi spaþiale

Compararea 11. Înconjoarã vasul în care ar încãpea mai multã apã. 0,20 p.
mãsurilor

34 litri 56 litri

Utilizarea 12. Deseneazã limbile ceasului pentru a indica ora 18. 0,30 p.
unitãþilor
de mãsurã

Rezolvarea 13. Într-o ºcoalã sunt 123 de elevi în clasele I–IV, ºi 136 de elevi 1 p.
de probleme în clasele V–VIII.
Pune o întrebare pentru ca problema sã se rezolve cu operaþia:
136 + 123 =

14. La o cantinã s-au adus 125 litri de lapte. S-au consumat la micul
dejun 108 litri, iar restul s-a folosit la prepararea unor prãjituri. 1 p.
Câþi litri s-au folosit la prepararea prãjiturilor?
Alege operaþia potrivitã, apoi rezolvã problema.
a) 125 + 108; b) 125 – 108.

15. Într-un magazin erau 567 sticle, dintre care unele erau cu ulei, 2 p.
iar altele cu oþet.
Aflã numãrul sticlelor cu ulei, dacã 123 erau sticle cu oþet.
1 p oficiu

• Testul este elaborat în deplinã concordanþã cu • Se recomandã citirea fiecãrei sarcini înainte
standardele de evaluare pentru nivelul al doilea. de rezolvarea de cãtre cursanþi.
• Pentru evaluarea stadiului de formare a
oricãreia dintre competente am prevãzut itemi Testul se multiplicã pentru fiecare cursant.
cu sprijin în obiecte, sau sprijin procedural,
Se pot face copii din care se eliminã prima
cum ar fi: aºezarea numerelor unele sub
coloanã care se adreseazã doar evaluatorului.
altele, oferirea de alternative din care
cursantul sã aleagã, formularea întrebãrii, Punctajul se converteºte în notã.
sugerarea operaþiilor. Nota de trecere este 5.
• Testul poate fi aplicat în întregime sau se pot
„decupa“ numai anumite sarcini în cadrul
fiecãrui item.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 51

 Anexa

2 Probã de evaluare formativã

Unitatea de învãþare: „Înmulþirea numerelor naturale de la 0 la 100“

Proba evalueazã stadiul de formare a urmãtoarelor competenþe:

· efectuarea de înmulþiri cu numere de la 0 la 100;
· înþelegerea ºi aplicarea unor reguli prioritare de calcul.

Conþinutul probei

1. Scrie adunãrile repetate ca înmulþiri:

a) 5 + 5 + 5 + 5 + 5 + 5 + = b) 9 + 9 + 9 + =
c) 10 + 10 + 10 = d) 100 + 100 + 100 =

2. Rezolvã înmulþirile:
a) 3 ´ 8 = b) 4 ´ 6 =

c) 3 ´ 4 = 5´6= 7´ 8= 2´ 6= 5´4=
1´4= 0´6= 9 ´ 10 = 3 ´ 10 = 5´5=

3. Calculeazã:

a) 5 + (3 ´ 4) =
b) 2 ´ 4 + 10 ´ 9 =
c) (10 ´ 10) – (5 ´ 5) =

Cum te poþi aprecia (grila de autoevaluare pentru cursant)

Ex. nr. 1 Ex. nr. 2 Ex. nr. 3

Calificativ A abcd abc abc
Calificativ B abc ab ab
Calificativ C ab a a

Modalitatea de apreciere este la alegerea cadrului didactic. Pot fi puncte, pot fi note, pot fi calificative.
Important este sã stabiliþi un cod cunoscut de toþi, pentru ca autoevaluarea sã fie relevantã pentru cel
care învaþã.

52 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

 Anexa
TEST DE SINTEZÃ pentru evaluarea sumativã
3 la sfârºitul nivelului III

Competenþe / Itemii probei de evaluare Punctaj

conþinuturi
evaluate

Înþelegerea 1. a) Scrie numerele reprezentate pe numãrãtorile de mai jos: 0,40 p.

sistemului
poziþional
de formare
a numerelor
S Z U S Z U S Z U S Z U
MII UNITÃÞI MII UNITÃÞI
Scrierea
numerelor
naturale

Compararea ºi S Z U S Z U S Z U S Z U
ordonarea MII UNITÃÞI MII UNITÃÞI
numerelor
b) Încercuieºte: 0,40p.
· cifra zecilor: 32 145; · cifra sutelor: 4 325:
· cifra miilor: 23 456; · cifra zecilor de mii: 432 654.

c) Adaugã în fiecare ºir încã 4 numere: 0,40 p.

3 545, 3 546, 3 547, …, …, …, ….
2 360,2350,2 340, …, …, …, ….

d) Ordoneazã crescãtor numerele: 0,40 p.

1 432, 1 234, 1 243, 1 324,

e) Subliniazã numãrul cel mai mare, apoi încercuieºte numãrul cel mai mic: 0,40 p.
26 505, 43 901, 89 006, 41 205.

Cunoaºterea 2. Calculeazã: 3 400 + 4 226 + 3 545 – 4 854 – 0,40 p.

operaþiilor ºi 1 231 1 234 2 132 1 142
a procedurilor ……… ……… ……… ……….
de calcul
3. Rezolvã: 0,60 p.
Folosirea 9´8= 72 : 8 =
proprietãþilor 8´6= 12 : 4 =
operaþiilor 4´9= 64 : 8 =

4. Rezolvã: 0,60 p.
99 – (10 ´ 2) + (1 ´ 30) + 100 : 10 =

5. Completeazã în A (adevãrat) sau F (fals). 0,40 p.

a) 123 = 120 + 3 ; b) 230 = 23 ´ 10 ;
c) 112 = 122 – 10 ; d) 6 = 50 : 10 .

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 53

Recunoaºterea 6. a) Scrie literele în interiorul figurilor geometrice, dupã indicaþii: 0,40 p.
formelor plane a. în interiorul pãtratelor, litera A;
ºi spaþiale b. în interiorul triunghiurilor, litera B;
c. în interiorul cercurilor, litera C;
d. în interiorul dreptunghiurilor, litera D.

b) Uneºte figura geometricã cu denumirea sa. 020 p.

con cub sferã cilindru

Utilizarea 7. Pe talerul unui cântar e pungã cu mere ºi o masã marcatã de 5 kg; 0,20 p.
unitãþilor de pe celãlalt taler o masã marcatã de 10 kg ºi una de 8 kg.
mãsurã în Aflã cât cântãreºte punga cu mere. Scrie operaþia pe care o faci.
probleme

Compararea 8. O activitate începe la ora indicatã pe ceas. 0,20 p.

mãsurilor

a) Ce orã indicã ceasul?

b) Înconjoarã propoziþia pentru a indica ce persoanã a întârziat:
· persoana care a sosit la ora 8:30;
· persoana care a sosit la ora 9:30.

54 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Rezolvarea de 9. O persoanã a strâns într-o zi 323 kg de mere, iar în altã zi 362 kg. 1 p.
probleme Pune o întrebare astfel încât sã rezolvi problema cu operaþia:
323 + 363.

10. Într-o livadã sunt 879 de pomi. Dintre aceºtia 354 sunt meri, iar 1 p.
restul sunt peri. Câþi peri sunt?
Alege operaþia potrivitã, apoi rezolvã problema.
a) 646 + 132 = b) 646 – 132 =

11. Într-o grãdinã s-au rãsãdit 10 rânduri cu câte 12 fire de roºii ºi 2 p.

2 rânduri cu câte 50 fire de varzã. S-au ofilit 18 fire de roºii ºi
13 fire de varzã.
Aflã:
a) Câte fire de roºii s-au rãsãdit?

b) Câte fire de varzã s-au rãsãdit?

c) Câte plante s-au ofilit?

d) Câte fire de plante s-au prins?

1 p. oficiu

• Testul poate fi aplicat în intervale de timp
diferite, pe copetenþe, grupate, sau poate fi
aplicat pe parcursul unei zile de ºcoalã,
durata probei urmând sã o stabiliþi
dumneavoastrã.
• Se recomandã citirea fiecãrei sarcini înainte
de rezolvarea de cãtre cursanþi.
• Testul se multiplicã pentru fiecare cursant.
• Se pot face copii din care se eliminã prima
coloanã care se adreseazã doar evaluatorului.
• Punctajul se converteºte în notã. Nota de
trecere este 5.
• Testul este elaborat în deplinã concordanþã cu
standardele de evaluare pentru nivelul III.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã III 55

 Anexa

4 Exerciþii ºi probleme recapitulative

1. Citeºte numerele: 234, 405, 1 234, 10 234, 234 567, 23 456, 1432.

2. Scrie numerele:
a) douã sute optzeci ºi ºase:
b) o mie trei sute patruzeci ºi unu;
c) zece mii trei sute doi.

3. Aºazã numerele scrise pe cartonaºe în ordine crescãtoare.

3 567 4 675 4 765 6 732 4 532 5 678

4. Observã regula, apoi scrie în fiecare ºir încã 5 numere:

a) 12 340, 12 350, 12 360, …, …, …, …, …,
b) 4 567, 4 568, 4 569, …, …, …, …, ….
c) 3 459, 3 458, 3 457, …, …, …, …, …
d) 50 678, 50 677, 50 676, …, …, …, …, ….

5. La un concurs sportiv organizat între ºcoli echipele au obþinut câte un numãr de puncte dupã cum
indicã tabelul de mai jos.
a) Citeºte numerele.
b) Scrie numerele pe podium pentru a indica ce echipe s-au aflat pe locul I, pe locul II, pe locul III.

Echipa Numãr de puncte

Zãrneºti 6 789
I
Ulmul 765
Panduri 9 756 II
Olteþ 7 987
III
Merei 5 670
Corod 9 876

c) Aflã cu cât este mai mic punctajul echipei de pe locul al doilea faþã de cel al echipei de pe
locul întâi.

6. Calculeazã:
a) 4 321 + 3 214; 6 021 + 3 456; 5 432 + 1 002; 3 452 + 2 134;
9 876 – 8 543; 7 987 – 5 432; 8 765 – 4 321; 6 789 – 5 432;
b) 4 ´ 5; 5 ´ 6; 7 ´ 8; 9 ´ 3; 30 : 2; 20 : 10; 36 : 4; 54 : 6.
c) 4 567 – (100 : 10) – (3 ´ 4 + 5 ´ 7) =

7. De la o fermã s-au strâns 6 bidoane de câte 9 litri de lapte ºi 6 bidoane de câte 6 litri.
Poate onora ferma o comandã de 125 de litri? Motiveazã rãspunsul.

56 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar