ADS Primar Matematica 4 Profesor

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Programul „A doua ºansã“
Aniþa Dulman
MATEMATICÃ
Reuºita în matematicã
Ghidul cadrului didactic

Nivelul IV
Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru
grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului
Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã
a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“
Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“
Carmen Costina, autoare „Limba englezã“
Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“
Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“
Cristiana Ilie, autoare „Istorie. Geografie“
Iudit Sera, autoare „Limba englezã“
dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“
Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum
ºi materiale educaþionale“
Coordonator editorial: Mihaela Marin

Design copertã: Dinu Dumbrãvician
Design ºi dtp: Gabi Iancu
Foto copertã: Dinu Dumbrãvician
Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Data publicãrii: martie 2006
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã
a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4
Matematicã – nivelul IV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
Lecþia 1 Un start bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
Lecþia 2 Numeraþia 0 – 1 000 000 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
Lecþia 3 Compararea numerelor 0 – 1 000 000. Estimãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14
Lecþia 4 Adunarea ºi scãderea numerelor de la 0 la 1 000 000 . . . . . . . . . . . . . . . .16
Lecþia 5 Exerciþii ºi probleme cu adunãri ºi scãderi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
Lecþia 6 Înmulþirea numerelor de la 0 la 1 000 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
Lecþia 7 Împãrþirea numerelor de la 0 la 1 000 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
Lecþia 8 Ordinea operaþiilor. Folosirea parantezelor rotunde . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
Lecþia 9 Fracþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26
Lecþia 10 Fracþii. Compararea fracþiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28
Lecþia 11 Probleme cu cele patru operaþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30
Lecþia 12 Probleme – culegere de informaþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
Lecþia 13 Forme geometrice plane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34
Lecþia 14 Forme geometrice spaþiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Lecþia 15 Unitãþi de mãsurã pentru lungime, masã, capacitate . . . . . . . . . . . . . . . . . .38
Lecþia 16 Unitãþi de mãsurã pentru timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40
Lecþia 17 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42
Evaluarea – Matematicã IV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44
TEST DE EVALUARE pentru intrare în nivelul III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48
Probã de evaluare formativã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50
TEST DE SINTEZÃ pentru evaluarea sumativãla sfârºitul nivelului III . . . . . . .51
Exerciþii ºi probleme recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54
Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 3

Cuvânt de bun venit
Stimatã învãtoare,
Stimate învãþãtor,
Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua

ºansã – Învãþãmânt primar“!
Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate

în cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor fi
utilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar de
cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc sau
coordoneazã clase de tip „a doua ºansã“. În acelaºi timp, ele pot fi folosite
ºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive.
Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã

a programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit prin:
• modularitate ºi flexibilitate în organizare
• caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului
• respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare.
Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în

conformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolar
experimental 2005-2006.
În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist,
secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºi
transfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã
cu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintre
momente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate:
• etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaþiei
Programul „A doua ºansã ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi valorizarea
pentru învãþãmântul cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenþiei
primar“ în anul ºcolar
2005-2006 va fi aplicat pe
cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentru
baza O.M. nr. 5160 din ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii provocatoare de cãtre cadrul
6.10.2005 în conformitate didactic º.a.,
cu urmãtoarele documente: • etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºirea
• Metodologia privind noilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtre
organizarea procesului
cursant cu conceptele, etapã în care sunt alese cele mai eficiente
de învãþãmânt în cadrul
Programului „A doua metode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þintã, dar
ºansã pentru ºi specificului subiectului predat.
învãþãmântul primar“; • etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrarea
• Planul cadru pentru conceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale
programul „A doua
activitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluarea
ºansã pentru învãþã-
mântul primar“; ºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute.
• Programe ºcolare
integrate prin care
se realizeazã educaþia
Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind, pe lângã unitãþile de învãþare
de bazã. detaliate, activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/
• Materiale educaþionale nivelului anterior, probe de evaluare ºi auto-evaluare, dicþionar cu termeni
pentru elevi ºi cadre utilizaþi, pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþii
didactice. esenþializate pentru consolidarea învãþãrii.
4 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel de
studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic, astfel încât
transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºi
mai transparentã.
Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument prin
care programele ºcolare prind viaþã. Ghidurile cadrelor didactice sunt o
oglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei din
perspectiva scopului, a metodologiei, a formelor de organizare posibil de
abordat. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã
ordonarea conþinuturilor relevante sugerate, ritmul ºi metodologia abordãrii
lor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãu
didactic, particularitãþile grupului cu care lucreazã, resursele de învãþare
disponibile, contextul local în care se defãºoarã învãþarea.
Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi individualã
secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã disciplinei
respective, se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii, se oferã
conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºi
corespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã.
Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice, dar ºi
practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative, atât
prin forme clasice, dar ºi alternative, cu exemple de probe de evaluare
construite pe baza standardelor de evaluare regasite în programele ºcolare
pentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu.
Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea
demersului didactic specific fiecãrei discipline. Acestea sunt fie lucrãri de
referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei, fie adrese utile pentru
cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet.
Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu uºurinþã adaptate ºi
individualizate în funcþie de contextul local, de resursele materiale de care
dispune ºcoala, de stilul de predare al cadrului didactic ºi de
particularitãþile cursanþilor. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse la
diferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu
ajutorul computerului, mici proiecte ºi cercetãri care se desfãºoarã în
comunitate sau în diferite instituþii º.a. Cadrul didactic împreunã cu clasa
pot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilor
propuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare.
Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua ºansã pentru

învãþãmântul primar” în acest an ºcolar ºi necesitatea revizuirii tuturor
materialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anul
ºcolar 2006-2007, contribuþia dumneavoastrã, a tuturor celor care lucraþi
cu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã. Aºteptãm
sugestiile de revizuire, comentariile, observaþiile sau aprecierile pe adresa
secondchance@wyginternational.ro.
Vã mulþumim ºi vã dorim succes!

Cristiana Boca

Matematicã – nivelul IV
1. Prezentarea programei pentru nivelul al IV-lea, ce conþine sugestii pentru
realizarea testului de absolvire a nivelului al IV-lea.
Programa de matematicã pentru nivelul patru Un start bun este unitatea de învãþare în cadrul
prevede dezvoltarea achiziþiilor matematice, cãreia se recapituleazã elemente-cheie (numere,
formarea capacitãþilor de bazã necesare operaþii, strategii de rezolvare a problemelor) pentru
continuãrii studiilor de câtre tinerii cuprinºi în ceea ce urmeazã sã înveþe cursanþii în acest nivel.
proiectul A Doua ªansã: calcul matematic,
rezolvare de probleme, noþiuni intuitive de
geometrie, mãsurare ºi mãsuri. 4. Cum poate fi adaptat curriculumul
Obiectivele cadru ºi cele de referinþã din programa
naþionalã au fost revizuite pentru a rãspunde speci- Experienþa de viaþã a cursanþilor este o resursã
ficului acestei forme de învãþãmânt: timp redus de importantã de învãþare. De aceea, în prima etapã
învãþare, vârsta cursanþilor, învãþare prin experienþã. a fiecãrei unitãþi de învãþare, anume etapa
intitulatã în ghidul cursantului cu Aminteºte-þi!, se
Conþinuturile teoretice au fost înlocuite cu diverse
vor actualiza achiziþiile din practica de zi cu zi.
contexte problematice pentru a valorifica experienþa
de viaþa a cursanþilor. La rubrica Activitãþi de La rubrica ªtiaþi cã?, sunt date informaþii cu rolul
învãþare sunt prevãzute teme pentru investigarea de a provoca. Pot fi folosite subiectele propuse
mediului apropiat, teme pentru proiecte ºi alte sau altele pe care le aveþi la îndemânã. Astfel, se
activitãþi care vor face obiectul evaluãrii finale. asigurã un caracter motivant învãþãrii. Cursanþii
sunt încurajaþi sã punã întrebãri ºi sã spunã ce
ar dori ei sã înveþe.
2. Conþinutul programei În etapa Descoperã!, cea a achiziþiilor, cursanþii
lucreazã individual, în grup, în perechi pentru
A) elemente matematice:
a-ºi însuºi tehnici, algoritmi de calcul, strategii
• numere naturale: citire, scriere, comparare,
de rezolvare, tipare de învãþare operaþionalã.
ordonare, rotunjire;
• adunarea, scãderea, înmulþirea ºi împãrþirea; Devine foarte importantã etapa Lucreazã!, etapa
• proprietãþile operaþiilor (intuitiv); de aplicaþii ºi transfer. Ceea ce se învaþã se
• ordinea operaþiilor; aplicã în proiecte individuale sau de grup, în
• probleme cu cele patru operaþii; activitãþi de culegere ºi de organizare a unor date
• fracþii. ºi mai puþin în teme de exersare, de efectuare a
unui numãr de calcule sau probleme.
B) figuri geometrice:
• plane: poligoane;
• spaþiale: cub, paralelipiped, con, sferã
cilindru.
5. Activitãþi specifice
C) mãsurare ºi mãsuri: În selectarea activitãþilor de învãþare am avut
• lungime, capacitate, masã; permanent în atenþie vârsta persoanelor care
• timp, unitãþi monetare; învaþã, faptul cã stadiul operaþiilor concrete a
• unitãþi de mãsurã convenþionale. Multiplii ºi fost depãºit, iar în formarea unor anumite noþiuni
submultiplii principalelor unitãþi de mãsurã. achiziþiile anterioare ºcolarizãrii pot constitui
bazã de pornire.
a) Activitãþile de prezentare a unor noþiuni se vor
3. Cum se desfãºoarã pretestarea realiza oral sau plecând de la documente: fiºe,
tabele, scheme, bonuri de casã, reþete,
Admiterea cursanþilor în nivelul al IV-lea se face statistici, care vor pune cursanþii în situaþia de
conform metodologiei aprobate de M.E.C. a reflecta asupra unor situaþii reale de viaþã în
Procedura de admitere prevede ºi evaluarea achiziþiilor care întâlnesc noþiunile matematice.
matematice dobândite pe parcursul nivelului al III-lea. Sunt prevãzute activitãþi de manipulare
În anexele acestui ghid,veþi gãsi ºi un test de folosind materiale specifice: mânuirea unor
admitere în nivelul al IV-lea, test elaborat în instrumente, realizarea unor colaje, citirea
deplinã concordanþã cu prevederile programei unor tabele etc. Suportul concret ºi

semiconcret se constituie din obiecte cu unitãþilor de învãþare, este bine sã se inventarieze
relevanþã pentru activitatea zilnicã: monede, dificultãþile fiecãrui cursant ºi sã fie încurajaþi sã
bancnote, cãrþi de joc etc. cearã ajutor pentru remediere. Activitãþile de
b) Fãrã a abuza de exerciþii didactice de recapitulare sunt doar sugestii, deoarece nevoile
consolidare ºi fixare a unor mecanisme, este cursanþilor pot fi altele decât cele vizate de aceste
nevoie de un antrenament indispensabil sugestii. S-ar putea sã fie nevoie sã revizuiþi mai
oricãrei învãþãri pentru a fixa unele deprinderi. mult calculul. Sau poate numeraþia. Cert este cã
Este nevoie de ingeniozitate în crearea unor recapitularea reprezintã momentul care-l va ajuta
exerciþii interesante, care sã dozeze armonios pe cursant în realizarea itemilor pentru absolvire.
repetiþiile, fãrã a deveni plictisitoare. Problema materialelor pentru tineri ºi adulþi este
c) Activitãþile de aplicare sunt activitãþi destinate diferitã faþa de învãþãmântul primar. Conceptele
utilizãrii matematicii în situaþii reale. Propunem matematice se vor forma apelând la situaþii din
integrarea naturalã a matematicii în viaþã. viaþa cotidianã: cumpãrãturi, preþuri, calendare,
Recursul la documente (calendare, tarife, orare, liste, zaruri, cãrþi de joc etc. Este
orare) permite evitarea aspectului adesea preferabil ca tinerii sã utilizeze materiale
artificial al aplicãrii matematicii. Cursanþii vor realizate de ei înºiºi: scheme, machete, desene,
avea posibilitatea sã confrunte ceea ce au colaje, afiºe, postere, tabele etc. Acolo unde
învãþat cu realitatea. Este clar cã aceste existã, se poate apela la computer, chiar dacã
demersuri sunt puternic centrate pe viaþã ºi deprinderile de mânuire sunt abia la început.
au un puternic caracter aplicativ. Impactul vizual, rigoarea, calitatea imaginii,
d) Scopul învãþãrii matematicii este acela de a culoare contribuie la fixarea mai bunã a ceea ce
rezolva nenumãratele probleme din viaþa de zi se învaþã. De asemenea, propunem folosirea
cu zi. În particular, matematica ne pune la calculatorului de buzunar pentru efectuarea ºi
dispoziþie probleme similare celor din realitate verificarea unor calcule.
sau imaginate. Plecând de la date sigure,
cunoscute, se determinã metoda care poate
conduce la rãspuns, la determinarea 7.Strategii de individualizare
necunoscutei. Profesorul creazã situaþii
asemãnãtoare celor pe care le întâlnesc a învãþãrii
cursanþii pentru a-i convinge de nevoia Cadrele didactice au sarcina dificilã de a concilia
învãþãrii matematicii. Astfel, pentru cerinþele programei cu abilitãþile cursanþilor. Pot
recunoaºtere cifrelor propunem citirea unor fi folosite urmãtoarele strategii:
numere de telefon utile, dupã cum pentru • Individualizarea: schimbarea curriculum-ului
efectuarea unor scãderi propunem exemple de ºi a metodelor de predare pentru a þine cont
reducere a preþurilor unor obiecte. Aceste de nevoile fiecãrui cursant.
activitãþi nu se pot regãsi la ciclul primar datã • Adaptarea: modificarea conþinutului, astfel
fiind experienþa de viaþã a subiecþilor. încât sã permitã accesul celor cu dificultãþi la
e) Activitãþile de evaluare au rolul de a furniza experienþe comparabile cu ale colegilor sau la
profesorului ºi cursanþilor informaþii referitoare activitãþi alternative potrivite nevoilor lor.
la mãsura în care învãþarea a reuºit. Departe • Extinderea: conþinuturile pot fi îmbogãþite pentru
de a avea rolul de ierarhizare, de sancþionare, a motiva ºi a atrage pe cei cu rezultate bune.
de realizare a unor clasamente, de discernere • Elaborare: conþinuturile sunt concepute astfel
între bun ºi slab, evaluarea atestã achiziþiile încât sã se anticipeze nevoile de învãþare ale
prin raportarea la contexte reale, la valoarea celor cu dificultãþi sau ale celor cu abilitãþi
aplicativã a ceea ce se învaþã. specifice matematicii.
• Diferenþierea: planificarea unor sarcini, a
scopurilor de învãþarea, utilizarea materialelor,
6. Recapitulare a metodelor ºi modalitãþilor de lucru þin
Activitãþile de recapitulare sunt ocazii de seama în mod diferenþiat de nevoile de
individualizare a învãþãrii, de sprijin adaptat la învãþarea ale fiecãruia. Diferenþierea poate
nevoile cursanþilor. Pe parcursul desfãºurãrii avea loc la nivelul conþinutului, constând în

eliminarea repetiþiilor inutile, utilizarea unor b) Autoevaluarea poate îmbrãca urmãtoarele
materiale adecvate. Diferenþierea procesului forme: grupuri de analizã a activitãþii, proiecte
vizeazã ajutorul acordat cursantului pentru personale de învãþare, jurnal personal, discuþii
a-ºi depãºi nivelul actual de abilitãþi ºi individuale cu profesorii.
cunoºtinþe. La nivelul produsului, diferenþierea c) Interevaluarea: toate proiectele pe care le
implicã posibilitatea exprimãrii fiecãruia în propunem în ghidul cursantului privilegiazã
funcþie de abilitãþi. Cele mai importante interevaluarea deoarece observaþiile sunt
metode de diferenþiere pe care le propunem în acceptate mai uºor, corectarea se face într-un
învãþarea matematicii sunt urmãtoarele: limbaj comun, se dezvoltã sentimentul
• predarea bazatã pe gândire criticã: „proprietãþii“, în sensul cã elevii se simt
încurajarea elevilor pentru a face predicþii, stãpâni pe propria învãþare, oferã ocazii pentru
estimãri ºi argumentarea unor rãspunsuri; lãmuriri, pentru interacþiunea cu ceilalþi colegi.
• comasarea: înainte de a începe o nouã lecþie,
profesorul va aplica un test ºi, în funcþie de
rezultatele acestuia, se vor atribui cursanþilor 9. Temele
sarcini de recuperare sau de dezvoltare; Achiziþiile matematice se consolideazã prin
• proiecte independente: cursanþii pot lucra intermediul temelor / proiectelor propuse. Un
împreunã cu profesorul sau în afara clasei, anumit subiect este abordat din perspectivã
în comunitate, pentru realizarea unui transdisciplinarã ºi este inspirat din realitate.
proiect faþã de care manifestã interes; Poate nu se exerseazã atât de mult cum se
• sarcini pe niveluri diferite: profesorul întâmplã în învãþãmântul de masã. Asta pentru
concepe sarcini variate ºi îi îndrumã pe cã avem drept cursanþi persoane cu alt profil de
cursanþi în alegerea sarcinilor în funcþie de vârstã ºi de preocupãri decât elevii.
capacitãþile lor;
Faceþi din evaluarea proiectelor un moment de
• program individual de învãþare: în cadrul orelor
motivare, de stimulare. Expuneþi proiectele sau
de consiliere, profesorul poate stabili un fel de
posterele astfel încât sã fie vãzute de toatã lumea.
contract prin care cei care nu au finalizat
sarcina sã aibã posibilitatea sã o facã;
• folosirea tehnologiei: dacã se poate, e bine
sã li se ofere cursanþilor ºansa de a accesa
10. Reflecþii
surse de informare cât mai variate: Reflecþia este esenþa practicii. Folosind un ghid
computer, cãrþi, machete, hãrþi. pentru a reflecta la experienþele practicii, putem
îmbunãtãþi predarea. Paºii acestui ghid sunt:
a) Ce s-a întâmplat? Facem un rezumat al
8. Evaluarea faptelor fãrã a le judeca sau interpreta.
b) De ce s-a întâmplat? Cercetãm contextul
a) Evaluarea are ca scop sprijinirea cursanþilor
pentru a afla cât mai multe rãspunsuri posibile.
astfel încât sã înþeleagã felul în care pot
c) Ce-ar putea însemna asta? Deºi este foarte
contribui la propria învãþare ºi în care pot
greu, aceasta este etapa în care încercãm sã
deveni mai responsabili faþã de progresul
atribuim semnificaþii evenimentelor cotidiene.
propriu. Având în vedere specificul formei de
d) Care sunt implicaþiile pentru practica mea?
învãþare, evaluarea trebuie: sã sprijine
Înþelegerea furnizatã de paºii anteriori poate
învãþarea, sã ofere feed-back, sã indice paºii
schimba practica didacticã ulterioarã.1
urmãtori în procesul de învãþare, sã-i ajute pe
cursanþi sã înþeleagã cã au de parcurs o Este o modalitate interesantã de a-i antrena ºi pe
distanþã între ceea ce ºtiu ºi ceea ce doresc cursanþi în autoevaluarea progresului realizat
sã ºtie, sã-i ajute pe cursanþi sã parcurgã
distanþa de mai sus, sã þinã cont de impactul
motivaþiei asupra învãþãrii; sã stimuleze
1 Adaptat dupã Simona Hole ºi Grace Hall McEntee,
corectarea greºelilor printr-o abordare reflexivã,
sã reflecte importanþa centralã a autoevaluãrii. „Reflecþia este esenþa practicii”, în „Educationale
Leadership“, vol. 56, nr. 8, mai 1999

1 Un start bun
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 4 ore
OBIECTIVE:
• sã recunoascã numerele în situaþii concrete de
viaþã;
• sã precizeze algoritmul de comparare a douã
numere naturale;
• sã aplice operaþiile învãþate în rezolvarea unor
probleme din cotidian;
• sã utilizeze tabele pentru sistematizarea
datelor.
ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• formarea, citirea, scrierea numerelor naturale;
• ordonarea, compararea numerelor naturale de
la 0 la 1 000;
• adunarea ºi scãderea fãrã trecere peste ordin;
• utilizarea datelor înregistrate în tabel.
FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul nr. 3
• individual: proiectul „Zi de zi rezolvãm
probleme“
MATERIALE:
• fiºe de lucru
• markere B. ACHIZIÞII
• imagini din ziare ºi reviste • Este o unitate în care nu se învaþã ceva nou,
• computer ci se reactualizeazã ancore, cunoºtinþe-cheie
• înregistrarea datelor în tabel pentru ceea ce urmeazã sã faceþi în acest nivel.
• Actualizaþi achiziþii legate de numeraþie.
• Reamintiþi-le cum se aºazã numerele în scris
unele sub altele. Sugeraþi-le cã pot grupa
Sugestii metodologice numerele pentru a le aduna mai uºor:
A. ORIENTARE (120 + 110 + 109) + (80 + 120 + 100) =
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce • Încurajaþi folosirea oricãrui procedeu de calcul.
aºteptãri aveþi de la ei. • Acordaþi atenþie algoritmilor ºi tehnicilor de
• Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. verificare a rezultatelor prin operaþia inversã.
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
C. APLICAÞII
ce ºtiu deja despre numere, numeraþie,
• Organizaþi ºtafete cu numere în care sã-i
adunare, scãdere, înmulþire, împãrþire.
implicaþi pe toþi cursanþii.
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã...”
• Faceþi exerciþii orale cu adunãri ºi scãderi.
insistând pe rostirea corectã a numerelor.
• Oferiþi-le posibilitatea sã lucreze în grup ºi
Exemplu: 12 – doisprezece, 4 000 – patru mii.
folosiþi-i pe cei care lucreazã mai repede ca
• Este un bun prilej de a discuta despre
resursã de învãþare.
diversitate, despre nevoia de acceptare a
diferenþelor, inclusiv a celor lingvistice.

Pentru autoevaluare puteþi folosi hârtiuþe adezive
pe care cursanþii sã scrie „da“ / „nu“, cu referire
la aspecte înþelese sau neînþelese.
Tot pentru stabilirea lucrurilor înþelese ºi a celor
neînþelese, puteþi institui un cod al culorilor de tipul
semaforului: verde = „am înþeles“, roºu = „nu am
înþeles“, galben = „am înþeles, dar nu tot“.
NU UITAÞI!
Alegeþi cu grijã exemplele. Uºor putem cãdea în
capcana discriminãrilor sau sã transmitem
mesaje ascunse,fãrã a voi.
Exemplu: doar bãrbaþii iau benzinã, doar ei fac
piese, doar mama cumpãrã pâine…
Precizaþi termenul de predare a proiectului ºi
câteva criterii de evaluare.
MONITORIZAREA
• Daþi feed-back cursanþilor: „Interesant!“, „Îmi
place ideea!“, „Nu m-am gândit la asta!“
• Completaþi grile de monitorizare.
Solicitã ajutor profesorului

Nume ºi prenume
DES RAR UNEORI
X
• Explicaþi în ce constã proiectul. REFLECTAÞI LA:

• Stabiliþi responsabilitãþi, termene. a) Ce s-a întâmplat? b) De ce s-a întâmplat?
• Arãtaþi cum se face un tabel ºi cum se scriu datele. c) Ce-ar putea însemna asta?
CUM SE FACE EVALUAREA
• Realizaþi o fiºã de evaluare pentru a
diagnostica nivelul de start pentru fiecare.
1. Scrieþi dupã dictare urmãtoarele numere:

1 000, 1 008, 3 040, 999, 2 008,
1 401, 2 301 3 800, 5 990, 6 000.
2. Subliniazã cifra miilor ºi înconjuraþi cifra
sutelor, în fiecare caz:
3 567, 1 987,5 123, 7 456, 4 108.
3. Scrie vecinii pentru fiecare dintre numerele:
1 001, 5 009, 1 999, 2 019.
4. Calculeazã:
436 – 164 = 282 + 164 =
6 123 +2 456 = 9 876 – 7 125 =

2 Numeraþia 0 – 1 000 000
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã despartã în clase numere scrise cu mai
multe cifre;
• sã citeascã numere scrise cu mai multe cifre;
• sã rotunjeascã la mii numere mai mici ca un milion;
• sã utilizeze sistemul poziþional de formare a
numerelor naturale;
• formarea, citirea, scrierea numerelor naturale
pânã la un milion;
• ordonarea, compararea numerelor naturale
pânã la un milion;
• rotunjirea numerelor naturale la ordinul cel
mai apropiat;
• înregistrarea datelor în tabel de numeraþie;
• numãrarea cu start ºi paºi daþi (din 2 în 2, din
1 în 1, din 10 în 10, din 100 în 100), crescãtor
ºi descrescãtor, cu ºi fãrã sprijin în obiecte sau
desene; gruparea ºi regruparea obiectelor sau a
desenelor în funcþie de pasul numãrãrii;
• jocuri de numãrare cu obiecte în care
grupurile de câte 10, 100, 1000 º.a. se
înlocuiesc cu un alt obiect;
• scrierea, dupã dictare, a numerelor mai mici Sugestii metodologice
decât 1 000 000; A. ORIENTARE
• prezentarea prin obiecte sau desene adecvate
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce
a numerelor studiate;
aºteptãri aveþi de la ei.
• compararea, numerelor de la 0 la 1 000 000
utilizând numãrãtoarea de poziþionare; exprimarea
ce ºtiu deja despre nume, numeraþie etc.
în scris a comparãrii folosind notaþiile;
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã...“
• stabilirea succesorului ºi predecesorului unui
numãr natural în concentrul 0 – 1 000 000;
Exemplu: 3-trei sute de mii.
• estimarea numerelor mai mici decât 1 000 000
• Cereþi-le sã identifice în ziar numere scrise cu
prin rotunjire la ordinul miilor, sutelor, zecilor;
mai multe cifre.
• completarea unor ºiruri de simboluri sau de
numere ordonate dupã o anumitã regulã; B. ACHIZIÞII
• crearea de frize decorative folosind ºiruri de • Realizaþi un tabel de numeraþie cu clasele
simboluri ordonate dupã o anumita regulã; (unitãþi, mii) ºi ordinele (sute, zeci ºi unitãþi).
• Arãtaþi-le cum se formeazã numerele
(exerciþiul 3), cum se citesc:
• în perechi: exerciþiul 1, 5.
a) se separã de la dreapta la stânga câte trei cifre
MATERIALE: (se desparte numãrul în clase de câte trei cifre);
• cartoane cu numere de mai multe cifre, simboluri b) dacã lipsesc unitãþile de un anumit ordin
grafice pentru reprezentarea numerelor, computer; se scrie cifra zero;
• articole din ziare ºi reviste, enciclopedii. c) nu se scrie zero la începutul numãrului.

• Realizaþi o fiºã de evaluare:
a) Care este anul tãu de naºtere?

b) Alege judeþul cu numãr mai mare de
locuitori dacã: Dâmboviþa are 557 125
locuitori, iar Giurgiu are 302 839 locuitori.
c) Aºazã numerele crescãtor:
879 000, 987000, 798 000.
d) Subliniazã cifra respectând indicaþiile:
12 345 ® cifra zecilor de mii
345 678 ® cifra sutelor de mii
• Precizaþi cum se comparã numerele:

a) dintre douã numere cu un numãr diferit de
cifre este mai mare numãrul care are mai
multe cifre;
b) dintre douã numere cu acelaºi numãr de
cifre este mai mare cel care are la primul
ordin din stânga cifra cea mai mare.
• Explicaþi-le cum se face rotunjirea:
Numãrul 23 100 este mai aproape de 23 000,
iar numãrul 23 900 este mai aproape de
24 000, deoarece 1 (o sutã) este mai mic
decât 5, iar 9 (nouã), mai mic decât 5.
C. APLICAÞII
1. Organizaþi jocuri de aºezare rapidã a unor
cartonaºe pe care sunt scrise numere de mai
multe cifre.
2. Aduceþi ziare, reviste, tabele, grafice ºi
descoperiþi împreunã numere ºi semnificaþia
acestora. Prezentaþi numere relevante din
realitate, curiozitãþi, recorduri.
3. Mergeþi la sala de calculatoare ºi arãtaþi-le
cum sã scrie numere de mai multe cifre.

Compararea numerelor 0 – 1 000 000.
3 Estimãri
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã foloseascã tabelul de numeraþie pentru
scrierea ºi citirea numerelor;
• sã recunoascã valoarea cifrelor în funcþie de
locul pe care îl ocupã în structura numãrului;
• sã aplice tehnica de comparare ºi la numere
de mai multe cifre;
• sã compare numere de mai multe cifre
aplicând algoritmul;
• sã ordoneze numere mai mici decât 1 000 000.
• formarea, citirea, scrierea numerelor naturale
0 – 1 000 000;
• ordonarea numerelor naturale pânã la un milion;
• compararea, numerelor de la 0 la 1 000 000
utilizând numãrãtoarea de poziþionare;
• exprimarea în scris a comparãrii folosind
notaþiile;
• stabilirea succesorului ºi predecesorului unui
numãr natural în concentrul 0 – 1 000 000;
• estimarea numerelor mai mici decât 1 000 000
prin rotunjire la ordinul miilor, sutelor, zecilor.
FORME DE ACTIVITATE: Sugestii metodologice

• în perechi: exerciþiul 2 A. ORIENTARE
• individual: proiectul „ªtiu sã folosesc
informaþiile“ • Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce
aºteptãri aveþi de la cursanþi.
MATERIALE:
• Discutaþi ce anume vor sã înveþe în legãturã cu
• cartoane cu numerele 1, 10, 100;
numerele de la 0 la 1000 000.
• tabel de numeraþie, markere;
• imagini din ziare ºi reviste. • Realizaþi un exerciþiu prin care sã aflaþi ce ºtiu
deja despre numere: exemple de numere
concrete, date, cantitãþi, distanþe, vârste.
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã...“
Exemplu: 2 500 – douã mii cinci sute.
• Cereþi cursanþilor sã precizeze ce înþeleg prin
expresii de tipul: succesorul lui x la conducere
este y, predecesorul lui b a fost a.

• Explicaþi-le cum se face rotunjirea:
Numãrul 23 100 este mai aproape de 23 000,
iar numãrul 23 900 este mai aproape de
24 000, deoarece 1 (o sutã) este mai mic
decât 5, iar 9 (nouã), mai mare decât 5.
C. APLICAÞII
• Explicaþi ce este o listã, cum se realizeazã
tabelul pe baza listei. Aduceþi în clasã grafice,
diagrame ºi discutaþi cum au fost fãcute.
• Arãtaþi cum se face un tabel ºi cum se scriu
datele.
• Explicaþi în ce constã proiectul.
• Stabiliþi termene.

• Realizaþi o fiºã de evaluare:
a) Înconjurã numãrul mai mic din fiecare

grup:
678 432, 786 234, 876 324 ºi
788 876, 987 789, 879 789, 789 987.
Bareazã numãrul mai mare.
b) Ordoneazã crescãtor numerele:
B. ACHIZIÞII 232 432, 232 512, 232 123, 232 909,
• Precizaþi cum se comparã numerele: 232 536, 232 232.
a) dintre douã numere cu un numãr diferit de c) Dintre numerele 235 000 ºi 289 000
cifre este mai mare numãrul care are mai subliniazã-l pe cel care e mai aproape de
multe cifre; numãrul 200 000.
b) dintre douã numere cu acelaºi numãr de
cifre este mai mare cel care are la primul
ordin din stânga cifra cea mai mare;
• Explicaþi care este algoritmul comparãrii: se
identificã numãrul sutelor de mii, apoi al
zecilor de mii º.a. Este mai mare numãrul care
are numãrul sutelor de mii mai mare; dacã au
acelaºi numãr de sute de mii, se comparã
zecile de mii º.a.
• Arãtaþi-le care sunt semnele grafice pentru
comparare;
• Solicitaþi alte exemple de numere concrete pe
care sã le compare;
• Folosiþi tabelul de numeraþie pentru
comparare; folosiþi cretã coloratã pentru a
evidenþia ordinele ºi clasele;

Adunarea ºi scãderea numerelor
4 de la 0 la 1 000 000
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã aplice algoritmul de calcul al scãderii ºi al
adunãrii cu/fãrã trecere peste ordin;
• sã verifice rezultatele prin operaþia inversã;
• sã afle un numãr cu n mai mare/mai mic în
situaþii problemã;
• sã asocieze operaþia corespunzãtoare unei
expresii matematice.
• scrierea numerelor naturale ca sumã ºi ca
diferenþã de numere naturale;
• adunarea ºi scãderea cu ºi fãrã trecere peste
ordin;
• rezolvarea de probleme care induc folosirea
adunãrii sau scãderii;
• utilizarea datelor din tabele ºi liste în
rezolvarea de probleme.
• în perechi: exerciþiul 4;
• individual: fiºa de evaluare.
MATERIALE:
• markere, computer; Sugestii metodologice
• imagini din ziare ºi reviste;
• enciclopedii. A. ORIENTARE
• Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe.
ce ºtiu deja despre semnele grafice, despre
semnificaþia operaþiilor de adunare ºi de scãdere.
• Prezentaþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã...“.
• Exerciþiile 1, 2, 3, au rolul de a reactualiza
cunoºtinþele despre adunare ºi scãdere.
• Încurajaþi interevaluarea: cursanþii sã-ºi
verifice rãspunsurile.

• Deºi nu este o achiziþie nouã, este util sã
reactualizaþi rotunjirea numerelor pentru a
putea estima rezultatele operaþiilor.
Exemplu:
310 236 + 487 231=… un numãr apropiat
de 800 000
pentru cã: 312 000 este mai aproape de
300 000 ºi 487 231 este mai aproape de
500 000;
C. APLICAÞII
1. Asiguraþi-vã cã toþi au înþeles aºezarea
numerelor, algoritmul adunãrii ºi pe cel al
scãderii.
2. Formaþi grupe astfel încât fiecare sã lucreze la
nivelul sãu. Încercaþi sã nu descurajaþi pe cei
care au dificultãþi.
3. Le puteþi cere cursanþilor sã-ºi aleagã sarcina
pe care cred cã o pot realiza.
4. Aduceþi obiecte sau imagini ale acestora
decupate din reviste promoþionale.
5. Confecþionaþi cartonaºe care sã redea valoarea
banilor în uz. Simulaþi acþiuni de cumpãrare,
de stabilire a restului, de alcãtuire a unor
bonuri de casã.
B. ACHIZIÞII
6. Dacã se poate, mergeþi la sala de calculatoare
• Reamintiþi-le cum se aºazã numerele în scris, ºi arãtaþi-le cum sã caute pe internet
unele sub altele: unitãþi sub unitãþi, zeci sub informaþii pe care sã le foloseascã în probleme.
zeci, sute sub sute.
• Explicaþi fiecare etapã ºi insistaþi pe unitãþile
de un anumit ordin care se reþin.
Exemplu: 234 167 + 139 348 = Propuneþi spre rezolvare 5 adunãri ºi 5 scãderi
Spunem: 7 plus 8 fac 15;
Scriem 5 ºi reþinem 1(o zece) pe care o 1. Calculeazã:
adunãm la zeci; 305 127 + 491 654 =
Spunem: 6 plus 4 fac zece zeci plus zecea 987 917 – 876 654 =
reþinutã fac 11 zeci;
2. Câþi l de motorinã rãmân, dacã au fost
Scriem 1 la zeci ºi reþinem 1 (o sutã) º.a.
501 468 l ºi s-au consumat 40 256 l ?
• Încurajaþi folosirea oricãrui procedeu de calcul
3. Verificã dacã sunt corecte calculele.
rapid, precum ºi de verificare a rezultatelor.
a) 789 715 – 654 432 = 115 345;
Fãrã a folosi termenii de asociativitate ºi de
b) 345 496 + 267 213 = 712 669
comutativitate, explicaþi-le cã, la adunare, pot
schimba locul numerelor ºi rezultatul nu se
schimbã.

5 Exerciþii ºi probleme cu adunãri ºi scãderi
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã asocieze expresia matematicã operaþiei potrivite;
• sã identifice datele problemei într-o problemã
cu enunþ sintetic sau cu text;
• sã estimeze rezultatul unor adunãri ºi scãderi;
• analiza unei probleme, fie pornind de la date
cãtre întrebare, fie de la întrebare cãtre date
(sintetic sau analitic);
• formularea de întrebãri ºi de rãspunsuri;
• semnificaþia celor patru operaþii cu numere naturale;
• asocierea unei expresii matematice cu
operaþia corespunzãtoare;
• transpunerea unui context problematic în
problemã sau exerciþiu;
• imaginarea unui context problematic pornind
de la un exerciþiu dat;
• formularea de probleme din realitate;
• compararea modalitãþilor diferite pentru
rezolvarea unei situaþii problemã;
• argumentarea modalitãþilor diferite pentru
rezolvarea unei situaþii-problemã;
• stimularea vitezei de lucru cu numere prin probe
date într-un interval de timp precizat iniþial;
• utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe
scurt datele ºi paºii de rezolvare a unei probleme.
• în perechi: exerciþiile 2 ºi 8;
• individual: fiºa de evaluare; Sugestii metodologice
MATERIALE: A. ORIENTARE
• probleme ilustrate; • Realizaþi un tabel pentru scrierea unor
• markere; informaþii pe care le extrag din articole de ziar
• imagini din ziare ºi reviste; sau reviste.
• computer. Exemplu:
Informaþia selectatã Semnificaþia informaþiei

a) Faþã de anul trecut când s-au dat 3 451 de a) Creºterea numãrului de burse.
burse, anul acesta s-au acordat 234 burse de Sporirea atenþiei acordate educaþiei.
studii în plus.
b) Peste 2 109 de persoane au luat permis de b) Creºterea numãrului de solicitãri pentru
conducere numai în luna aceasta, ceea ce obþinerea carnetului de ºofer.
înseamnã cu 123 mai mult faþã de aceeaºi
lunã a anului trecut.

C. APLICAÞII
• Rezolvaþi probleme pornind de la situaþii de
viaþã. Utilizaþi monede, bancnote, imagini din
reviste de publicitate. Solicitaþi identificarea
operaþiei pentru fiecare tip de situaþie
problemã prezentatã.
• Formaþi perechi; puneþi-le la dispoziþie liste,
reþete, date statistice. Cursanþii vor alcãtui
probleme pornind de la datele selectate.
• Acordaþi sprijin individual. Formaþi grupuri în
care sã fie o persoanã resursã în învãþare, iar
dumneavoastrã ocupaþi-vã de cei care au
nevoie de ameliorare sau de dezvoltare.

• Realizaþi o fiºã de evaluare.
Propuneþi trei probleme în care sã oferiþi
sprijin(în desene sau operaþii de sprijin).
1. O persoanã a parcurs cu bicicleta o
distanþã de 4 000 m, iar cu autobuzul o
distanþã de 2 ori mai mare. Foloseºte
desenul pentru a afla distanþa parcursã cu
autobuzul.
2. La o fabricã de conserve s-au adus
2 478 kg de roºii, ceea ce înseamnã cu
1 234 kg mai mult decât cantitatea de ardei.
Câte kg de ardei s-au adus ?
• Încurajaþi activitatea de grup pentru cãutarea 3. Alege operaþia potrivitã pentru a afla
unor asemenea informaþii. rãspunsul, apoi rezolvã.
Solicitaþi identificarea operaþiei pentru fiecare a) 2 478 + 1 234;
tip de situaþie problemã prezentatã. b) 2 478 – 1 234;
4. Un patron a dat o sponsorizare de câte
100 de lei la 10 persoane.
B. ACHIZIÞII Care este valoarea totalã a sponsorizãrii?
• Extindeþi noþiunea de problemã. Introduceþi
elemente de raþionament de tipul dacã… • Implicaþi-i în autoevaluare. Prezentaþi
atunci. rezultatele evaluãrii ºi ajutaþi-i sã-ºi identifice
• Introduceþi probleme cu mai multe soluþii de reuºitele ºi nereuºitele.
tipul „în câte feluri poþi grupa“, „în câte feluri
poþi plãti“ …
• Acordaþi importanþã analizei problemei.
• Pregãtiþi probleme de diferite tipuri: cu date
de prisos, fãrã întrebare, cu date lipsã, cu
variante de rezolvare.
• Reactualizaþi cele mai des întâlnite expresii
care induc operaþiile.
• Reamintiþi-le algoritmul de rezolvare pentru
operaþii care au fost studiate mai de mult
(cum se aºazã numerele în scris unele sub
altele, înmulþirea, împãrþirea).

6 Înmulþirea numerelor de la 0 la 1 000
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã aplice algoritmul de calcul în efectuarea
înmulþirii unui numãr de 2 sau 3 cifre cu un
numãr de o cifrã;
• sã scrie un numãr de trei cifre ca sumã de
produse;
• sã recunoascã situaþii care induc operaþia de
înmulþire;
• sã stabileascã produsul unor numere pe bazã
desenelor sau a obiectelor concrete.
• exemplificarea unor situaþii problemã din
cotidian care se rezolvã prin înmulþire;
• efectuarea de înmulþiri în care unul dintre
factori este un numãr de doua sau trei cifre,
iar celalalt factor este un numãr de o cifrã;
• scrierea unui numãr ca sumã de produse în
care unul dintre factori este 1, 10, 100;
• efectuarea înmulþirii cu 1, 10,100, 1000
a unor numere de o cifrã;
• colectarea de date din realitate, organizarea în
tabele, propunerea de probleme pentru colegi;
cotidian care se rezolvã prin înmulþire. Sugestii metodologice
FORME DE ACTIVITATE: A. ORIENTARE
• în perechi: exerciþiul 1 ºi 3; CUM SE FACE PRETESTAREA
• individual: fiºa de evaluare.
MATERIALE: aºteptãri aveþi de la ei.
• imagini cu obiecte grupate sau aºezate câte n • Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe.
pe p rânduri; • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi
• schema înmulþirii; ce ºtiu deja despre adunarea repetatã.
• obiecte concrete grupate; • Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã...“.
• tabla înmulþirii; computer. • Cereþi-le cursanþilor sã precizeze ce ºtiu
despre alþi parametri anatomofuncþionali.
• Rezolvaþi exerciþiul numãrul 3, prin adunare
repetatã de termeni egali.
• Reactualizaþi tabla înmulþirii. Adulþii preferã
tehnici de lucru, mai puþin memorarea.
Aduceþi în sala de curs liste cu înmulþiri la
care sã se uite când au nevoie.

• Scrieþi pe foi mari tabla a înmulþirii ºi lãsaþi-o
în sala de curs.
• Realizaþi o fiºã de evaluare formativã.
1. Observã exemplu dat, apoi rezolvã:

224 = (2 ´ 100) + (2 + 10) + (4 ´ 1) =
= 200 + 20 + 4 = 224
345 = (3 ´ …) + (4 ´ …) + ...
123 = (… ´ 100) + ...
2. Scrie rezultatele înmulþirilor:
34 ´ 4 = 162 ´ 5 =
36 ´ 5 = 122 ´ 2 =
3. Câte ore de curs sunt în 52 zile, dacã o zi
de curs are 4 ore?
NU UITAÞI!
Alegeþi astfel problemele încât sã evitaþi
discriminarea de orice fel (rasã, sex, profesie):
folosiþi în loc de nume, cuvântul persoane.
MONITORIZAREA
• Daþi-le feed-back cursanºilor. Stabiliþi
împreunã cât a realizat fiecare, ce ºtie ºi ce
nu ºtie, unde anume trebuie sprijinit.
B. ACHIZIÞII • Completaþi grile de monitorizare.
• Scrieþi ca sumã de produse factorul format din • Folosiþi liste de control ºi verificare.
douã sau trei cifre. Prezentaþi modelul grafic
al compunerii numãrului. Identificã situaþii problemã
• Demonstraþi algoritmul. Nume ºi prenume care presupun înmulþire
DES RAR UNEORI
C. APLICAÞII X
1. Rezolvaþi exerciþiul 8. Cereþi sã verbalizeze etapele.
2. Lucraþi cu fiecare în parte pânã vã convingeþi
cã toþi înþeleg algoritmul. REFLECTAÞI LA:
3. Faceþi perechi care sã se ajute în rezolvare.
a) Ce s-a întâmplat?
Folosiþi pe cei care rezolvã mai uºor ca resurse
de învãþare. b) De ce s-a întâmplat?
b) Ce-ar putea însemna asta?

7 Împãrþirea numerelor de la 0 la 1 000
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã stabileascã unele câturi cu ajutorul scãderii
repetate;
• sã efectueze operaþia de împãrþire a unui
numãr de douã, respectiv trei cifre aplicând
algoritmul scãderii;
• sã asocieze operaþia de împãrþire expresiilor
matematice corespunzãtoare;
• sã stabileascã unele câturi cu ajutorul scãderii
repetate;
• sã identifice situaþii de împãrþire în cotidian.
• efectuarea de împãrþiri: un numãr de douã sau
trei cifre la un numãr de o cifrã;
• efectuarea împãrþirii la 10, 100, a unor
numere terminate cu zerouri;
• verificarea corectitudinii calculelor efectuate
utilizând adunarea / scãderea repetatã,
precum ºi operaþia inversã;
• colectarea de date din realitate, organizarea în
tabele, propunerea de probleme pentru colegi;
cotidian care se rezolvã prin împãrþire;
• semnificaþia expresiei: „de n ori mai puþin“. Sugestii metodologice
FORME DE ACTIVITATE: A. ORIENTARE
• în perechi: exerciþiul 1 ºi 3; • Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã...“.
• individual: fiºa de evaluare. • Cereþi-le cursanþilor sã rezolve prin orice
• imagini cu obiecte grupate sau aºezate câte n procedeu doresc, situaþia prezentatã.
pe p rânduri; • Rezolvaþi problema prin scãdere repetatã.
ce ºtiu deja despre înmulþire, adunarea
repetatã, scãderea repetatã.
B. ACHIZIÞII
• Prezentaþi algoritmul scãderii repetate. Este
foarte important pentru ilustrarea restului.
Atrageþi-le atenþia cã este o operaþie ce
necesitã mult timp ºi este convenabil sã
efectuaþi împãrþirea în scris.
• Folosiþi material ilustrativ: obiecte concrete,
planºe, desene pentru a ilustra împãrþirea cu
restul diferit de zero.
Puteþi utiliza desene simple fãcute chiar cu
creta.

• Lucraþi cu fiecare cursant în parte.
Aveþi la îndemânã un carton pe care aþi scris
sarcini diferite. Obiºnuiþi-i sã aleagã ceea ce
cred ei cã pot face.
• Folosiþi pe cei care au înþeles ca resursã de
învãþare pentru cei care mai au probleme.
Faceþi grupe de egali sau grupe neomogene.
• Puneþi-le la dispoziþie tehnici de verificare
cum ar fi scãderea repetatã ºi, mai ales,
legãtura cu înmulþirea.

1. Propuneþi împãrþiri cu desene de sprijin

(desene simple, cu forme geometrice).
Folosiþi-vã de imagini ºi aflaþi rezultatele:
312 : 3 = 88 : 2 = 66 : 3 =
99 : 3 = 628 : 4 =
2. Propuneþi alegerea rezultatelor corecte din
mai multe date.
3. Verificã dacã sunt corecte împãrþirile.
NU UITAÞI!
Folosiþi exemple relevante. Fãrã a teoretiza,
folosiþi în exemple cât mai multe expresii
C. APLICAÞII specifice împãrþirii, pentru a nu ºabloniza (facem
• Rezolvaþi exerciþii cu obiecte concrete: cãrþi împãrþire doar atunci când…)
de joc, zaruri etc.
• Gãsiþi împreunã situaþii din cotidian care
implicã operaþii de împãrþire.
• Faceþi un repertoriu de împãrþiri pe care este
util sã-l scrieþi pe coli mari de carton. Va fi la
îndemâna celor care n-au memorat anumite
împãrþiri ºi trebuie sã rezolve împãrþiri cu
numere de douã ºi trei cifre.
• Luaþi în calcul cât mai multe expresii care
conduc la împãrþire:
n împãrþit la m;
m se cuprinde în n;
împart n în mod egal la m;
m este mai mic decât n de ori;
• Lucraþi cu fiecare în parte. Faceþi grupe care
sã lucreze împreunã.
• Gãsiþi împreunã situaþii din cotidian care
implicã operaþii de împãrþire.

Ordinea operaþiilor.
8 Folosirea parantezelor rotunde
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã aplice algoritmul de calcul al celor 4
operaþii cu numere naturale;
• sã rezolve probleme care induc respectarea
ordinii operaþiilor;
• sã rezolve exerciþii cu paranteze;
• sã scrie sintetic rezolvarea unei probleme.
ACTIVITÃÞI PROPUSE
• activitãþi practice de aflare a unui numãr de
obiecte dintr-o mulþime;
• ordinea efectuãrii operaþiilor (în intervalul
0 – 100, cel puþin douã operaþii de ordine
diferite) ºi folosirea corecta a parantezelor
rotunde;
• proprietãþilor operaþiilor (asociativitatea,
comutativitatea), fãrã terminologie;
• proba operaþiilor cu numere naturale.
• în perechi: exerciþiul 1 ºi 3;
• în grup:exerciþiul 8, alcãtuire de probleme
pentru colegi.
MATERIALE: Aºezaþi pe masã 2 aºi, 3 dame, 5 valeþi, apoi

solicitaþi-i sã afle numãrul total de puncte.
• liste de preþuri, meniuri, pliante promoþionale;
Cel mai uºor le va fi sã numerele punctele,
• scheme, planºe.
dar în scris cel mai bine va fi sã foloseascã
operaþiile învãþate:
Sugestii metodologice 2 ´ 10 + 2 ´ 5 + 5 ´ 4 =…
B. ACHIZIÞII
A. ORIENTARE
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce • Prezentaþi algoritmul efectuãrii exerciþiilor cu
aºteptãri aveþi de la ei. paranteze.
• Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. Rezolvaþi probleme din viaþa realã.
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi Grupul nostru face economii ca sã cumpere
ce ºtiu deja despre înmulþire ºi despre 4 mingi. Am strâns într-o sãptãmânã 13 lei, în
împãrþire. a doua 11 lei, iar în a treia, 8 lei.
• Propuneþi exerciþii amuzante de înmulþire ºi Câþi lei costã o minge?
de împãrþire. Realizaþi o ºtafetã în care sã • Arãtaþi rolul parantezelor în efectuarea de
implicaþi toþi cursanþii. calcule.
• Rezolvaþi exerciþii de aflare a numãrului de Este ocazia sã le prezentaþi scrierea unui
obiecte. numãr ca suma de produse, pentru a ilustra
Exemplu: folosirea cãrþilor de joc, aflarea aspectul zecimal al sistemului de numeraþie.
numãrului total de puncte. Exemplu:
345= (3 ´ 100) + (4 ´ 10) + (5 ´ 1)=

Propuneþi exerciþii cu bani (monede ºi
bancnote de 1, 10, 100 lei).
1. Cum poþi compune suma de 653 de lei

folosind bani a cãror valoare este:
1 leu, 10 lei, 100 lei?
Prezentaþi imaginea unor jocuri de
aruncare la þintã în care punctajele sunt:
1, 10, 100.
2. Scrie numãrul de puncte reprezentat în
imagini:
(desenaþi cartonaºe pe care sunt înscrise
valorile banilor: 3 de 50 de lei, 40 de 1 leu)
3. De la o tipografie se expediazã caiete în
pachete de câte 12 sau de câte 25.
Câte caiete a primit o ºcoalã dacã sunt
5 pachete de câte 12 ºi 4 pachete de câte
25 caiete.
• Prezentaþi multe exemple din cotidian.

Cereþi exemple de la cursanþi, inspirate de
cumpãrãturi: Câþi lei am cheltuit dacã am luat
2 pâini de câte 1 leu fiecare, 4 iaurturi de
câte 2 lei fiecare ºi 2kg de orez de câte 3 lei
fiecare.
• Folosiþi material ilustrativ: planºe, desene,
obiecte concrete (jocuri).
C. APLICAÞII
• Este un bun prilej pentru reactualizarea unor
cunoºtinþe cheie care îi ajutã mai ales la
rezolvarea de probleme, cum ar fi: tabla
înmulþirii / împãrþirii, expresii matematice.
• Rezolvaþi exerciþii cu obiecte concrete:
monede, bancnote etc.
• Scrieþi pe cartoane mari sarcini pe niveluri
pentru a le da posibilitatea cursanþilor sã
aleagã ce cred cã ºtiu sã facã.

9 Fracþii
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã fracþioneze (sã împartã) în pãrþi egale
obiecte considerate întregi, figuri geometrice;
• sã recompunã întregul din pãrþi fracþionare
sau pãrþi din întregi din unitãþi fracþionare;
• sã scrie ºi sã citeascã corect fracþiile ordinare;
• sã precizeze structura unei fracþii ordinare ºi
semnificaþia elementelor componente;
• sã scrie dupã dictare numere fracþionare;
• sã utilizeze numere fracþionare pentru a
exprima subdiviziuni ale întregului.
• introducerea intuitivã a noþiunii de fracþie prin
desene: decupare, haºurare, colorare;
• scrierea ºi citirea unor fracþii cu numitorul mai
mic decât 10;
• asocierea denumirilor: jumãtate, treime, sfert,
cu fracþiile corespunzãtoare;
• compararea ºi ordonarea fracþiilor, utilizând
desene ºi reprezentãri;
• obþinerea unor fracþii egale cu fracþii date
folosind desene, obiecte ºi scrierea egalitãþilor;
• proiect „Mozaic“: din dreptunghiuri de culori Sugestii metodologice
diferite, dar având aceleaºi dimensiuni, se
decupeazã subdiviziuni (o zecime, o doime, A. ORIENTARE
douã treimi), apoi se asambleazã pentru a
obþine un tablou frumos colorat. Reactualizaþi ceea ce cursanþii ºtiu deja, urmare
a experienþei de viaþã, despre numerele fracþionare.
FORME DE ACTIVITATE: Aþi putea sã-i întrebaþi cât înseamnã dintr-un
• în perechi: exerciþiul 1, 5, 8; litru de apã o canã (canã de ceai), cum procedeazã
dacã vor sã mãnânce un sfert dintr-o pâine sau o
MATERIALE: jumãtate de mãr etc. Citiþi textul de la exerciþiul 3
• obiecte ce pot fi secþionate; pentru înþelegerea semnificaþiei unor cuvinte.
• cercuri, sectoare de cerc, figuri geometrice
care sã redea intuitiv corelaþia dintre fracþie ºi B. ACHIZIÞII
întreg, dintre fracþii: pãtrate, dreptunghiuri, • doime, sfert, treime, cincime, ºesime etc.;
triunghiuri; • o parte din numãrul de pãrþi egale în care s-a
• markere, cretã coloratã, hârtie, foarfeci, lipici, împãrþit un obiect, un numãr – unitate
creioane colorate; fracþionarã (fãrã teoretizare);
• diagrame din ziare ºi reviste; • numitor, numãrãtor, linie de fracþie, fracþii
• computer. egale.

1. Scrie dupã dictare: o doime, douã treimi,

cinci zecimi,…
2. Citeºte fracþiile: 1 , 5 , 3 , 5 ,
4 6 7 8
3. Coloreazã din benzile de mai jos:

a) douã cincimi;
b) patru optimi;
c) cinci zecimi;
C. APLICAÞII
Chiar dacã gândirea cursanþilor a depãºit stadiul
operaþiilor concrete, iar experienþa de viaþã este
mai bogatã, respectaþi etapele progresive de
formare a noþiunilor. În rezumat, aceste etape sunt:
a) etapa de fracþionare a unor obiecte
concrete;
b) etapa de fracþionare prin îndoirea ºi
desdoirea unor figuri geometrice plane,
figuri care au axe de simetrie;
c) etapa de fracþionare prin trasarea unor linii
pentru fracþionarea figurilor desenate;
d) etapa de fracþionare a numerelor.

10 Fracþii. Compararea fracþiilor
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã compare fracþii prin raportare la unitate;
• sã compare fracþii cu acelaºi numitor / numãrãtor;
• sã stabileascã relaþia de echivalenþã între
fracþii cu ajutorul reprezentãrilor;
• asocierea denumirilor: jumãtate, treime, sfert,
cu fracþiile corespunzãtoare;
• compararea ºi ordonarea fracþiilor, utilizând
desene ºi reprezentãri;
• obþinerea unor fracþii egale cu fracþii date
folosind desene, obiecte ºi scrierea egalitãþilor;
• calcularea sumei / diferenþei a douã fracþii cu
acelaºi numitor, apelând la desene, suporturi
intuitive cum ar fi: dreptunghiuri, discuri din
hârtie coloratã;
• scrierea unei fracþii ca sumã a douã fracþii cu
acelaºi numitor folosind desene sau obiecte
fracþionate: dreptunghiuri din hârtie, discuri etc.;
• calcularea sumei ºi diferenþei a douã fracþii
apelând la diverse suporturi intuitive: discuri
colorate, dreptunghiuri din hârtie coloratã.
FORME DE ACTIVITATE: Sugestii metodologice:

• în perechi: exerciþiul 1;
A. ORIENTARE
MATERIALE: • desfãºuraþi activitãþi practice de fracþionare,
• cercuri, sectoare de cerc, figuri geometrice de recompunere a unor întregi, de
care sã redea intuitiv corelaþia dintre fracþie ºi citire/scriere a unor fracþii;
întreg, dintre fracþii;
• markere; • sunt agreate activitãþile tip puzzle, prin care,
• computer. în grup, pot fi recreate din pãrþi egale obiecte,
cum ar fi: o roatã, un soare, un ceas etc.;
B. ACHIZIÞII
• Fracþii egale, fracþii cu acelaºi numitor / numã-
rãtor, fracþie mai mare, fracþie mai micã;

3. În desenul de mai jos se observã cã deºi s-a
luat o pãtrime din fiecare întreg acestea nu
sunt egale deoarece întregii au mãrimi diferite.
1. Coloreazã partea corespunzãtoare fracþiei

date, apoi înconjurã fracþia mai mare.
a) 2 treimi;
b) 2 ºesimi;
2. Observã pãrþile colorate, apoi scrie trei

fracþii egale.
Desenaþi pe tablã cercuri, dreptunghiuri
etc. împãrþite dupã cum urmeazã:
a) patru pãrþi egale;
b) patru pãrþi egale;
C. APLICAÞII c) patru pãrþi egale.
Coloraþi câte douã pãrþi din fiecare.
1. În desenul de mai jos se vede cã o doime
reprezintã aceeaºi parte din întreg ca douã
pãtrimi, respectiv patru optimi.
2. În desenul de mai jos se observã cã o doime

este mai mare decât o pãtrime.

11 Probleme cu cele patru operaþii
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã asocieze expresia matematicã operaþiei
potrivite;
• sã identifice datele problemei într-o problemã
cu enunþ sintetic sau cu text;
• sã estimeze rezultatul unor adunãri ºi scãderi;
• sã exprime pe baza unui plan simplu, oral sau
în scris, drumul parcurs în rezolvarea unei
probleme;
• sã caute prin încercare ºi eroare cãi de
rezolvare a unor probleme;
• sã compunã probleme pentru colegi.
• analiza unei probleme, fie pornind de la date
cãtre întrebare, fie de la întrebare cãtre date
(sintetic sau analitic);
• utilizarea unor scheme simple pentru a figura
pe scurt datele ºi paºii de rezolvare a unei
probleme;
• semnificaþia celor patru operaþii cu numere
naturale;
• asocierea unei expresii matematice cu
operaþia corespunzãtoare;
• formularea de întrebãri ºi de rãspunsuri; Sugestii metodologice:
• transpunerea unui context problematic în A. ORIENTARE
problemã sau exerciþiu;
• Solicitaþi identificarea operaþiei pentru fiecare
• imaginarea unui context problematic pornind
tip de situaþie problemã prezentatã;
de la un exerciþiu dat;
• Reactualizaþi semnificaþia unor expresii
• formularea de probleme din realitate;
matematice.
• compararea modalitãþilor diferite pentru
rezolvarea unei situaþii problemã; B. ACHIZIÞII
• argumentarea modalitãþilor diferite pentru • Extindeþi noþiunea de „problemã“. Introduceþi
rezolvarea unei situaþii problemã; elemente de raþionament de tipul dacã… atunci.
• stimularea vitezei de lucru cu numere prin • Introduceþi probleme cu mai multe soluþii de
probe date într-un interval de timp precizat tipul „în câte feluri poþi grupa“, „în câte feluri
iniþial; poþi plãti“ …
• Acordaþi importanþã analizei problemei.
• Pregãtiþi probleme de diferite tipuri: cu date
• în perechi: exerciþiul I 2, II, V;
de prisos, fãrã întrebare, cu date lipsã, cu
MATERIALE: variante de rezolvare.
• Reactualizaþi cele mai des întâlnite expresii
• probleme ilustrate, scheme; care induc operaþiile.
• computer • Reamintiþi-le algoritmul de rezolvare pentru
operaþii studiate anterior (cum se aºazã
numerele în scris unele sub altele).

1. Distanþa de la ºcoalã la dispensar este de

400 m, iar distanþa de la ºcoala la primãrie
este de 2 ori mai mare.
Foloseºte desenul pentru a afla distanþa de
la ºcoalã la primãrie.
2. Un aspirator costã 478 lei, ceea ce

înseamnã cu 234 lei mai mult decât un
fier de cãlcat. Cât costã fierul de cãlcat?
Alege operaþia potrivitã pentru a afla
rãspunsul, apoi rezolvã.
a) 478 + 234;
b) 478 – 234;
3. Câte persoane pot primi câte 100 de lei
dacã sponsorizarea este de 1 000 lei?
C. APLICAÞII
reviste publicitare.
• Formaþi perechi; puneþi-le cursanþilor la
dispoziþie liste, reþete, date statistice. Cereþi-le
sã alcãtuiascã probleme pornind de la datele
selectate.
• Stabiliþi termenul de predare.

12 Probleme – culegere de informaþii
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã colecteze date din viaþa realã;
• sã le sorteze ºi sã le clasifice pe baza unor
cerinþe date;
• sã le organizeze în tabele simple;
• sã compunã probleme pornind de la date din
realitate.
• colectarea unor date din contexte reale (piaþã,
magazin, notarea frecvenþei la ºcoalã...) ºi
notarea lor într-o listã;
• reprezentarea datelor prin tabele ºi diagrame
simple;
• prelucrarea datelor prin sortare dupã criterii
date (mãrime ºi culoare sau formã ºi culoare),
prin numãrare sau utilizând informaþiile din
tabele;
• formularea unor exemple care sã ilustreze
evenimente sigure, posibile sau imposibile;
• formularea de probleme, pe baza unor
ilustraþii, scheme, modele, desene, reguli,
date, decupaje din pliante promoþionale;
• transpunerea unor situaþii-problemã din viaþa • Încurajaþi activitatea de grup pentru cãutarea
de zi cu zi în limbaj matematic; unor asemenea informaþii.
• proiect „Diversitate“: anchetã în comunitate
despre consumul unor produse ºi înregistrarea
datelor obþinute în tabele;
• Realizaþi un tabel pentru scrierea unor
informaþii pe care le extrag din articole de ziar
sau reviste.
Exemplu:
Informaþia selectatã Semnificaþia informaþiei

a) Faþã de anul trecut când s-au dat 3 451 de a) A crescuta numãrul de burse.
burse, anul acesta s-au acordat 234 burse de Se acordã o atenþie mai mare educaþiei.
studii în plus.
b) Peste 2 109 de persoane au luat permis de b) A crescut numãrul de solicitãri pentru
conducere numai în luna aceasta, ceea ce obþinerea carnetului de ºofer.
înseamnã cu 123 mai mult faþã de aceeaºi
lunã a anului trecut.

Sugestii metodologice:
C. APLICAÞII
reviste de publicitate.
• Formaþi perechi de cursanþi; puneþi-le la
dispoziþie liste, reþete, date statistice. Cereþi-le
sã alcãtuiascã probleme pornind de la datele
selectate.

13 Forme geometrice plane
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã recunoascã forme geometrice plane în
mediul apropiat;
• sã precizeze elementele unor figuri geometrice
plane;
• sã deseneze pe reþeaua de pãtrate figurile
geometrice plane;
• sã recunoascã ºi sã descrie proprietãþile
simple ale formelor plane ºi spaþiale.
• recunoaºterea formelor geometrice plane;
• descrierea empiricã a formelor geometrice
plane;
• recunoaºterea formelor geometrice în mediul
înconjurãtor;
• desenarea unor forme cu ºablonul;
• decuparea unor figuri desenate;
• identificarea formelor plane (punct, segment,
triunghi, dreptunghi, cerc, pãtrat, linie
dreaptã, linie curbã) ºi a formelor spaþiale pe
modele fizice, desene sugestive ºi în mediul
înconjurãtor;
• desenarea formelor plane cu ºablon sau / ºi cu • reprezentarea figurilor geometrice plane
mâna liberã; folosind ºablonul;
• sortarea obiectelor dupã forma lor; • determinarea ºi reprezentarea diferitelor axe
• identificarea interiorului ºi exteriorului unei de simetrie prin desen ºi prin plierea unor
figuri geometrice plane; figuri geometrice plane decupate din hârtie;
• desenarea unor modele geometrice simple • proiect „Ornamente”: construirea de
utilizând simetria; ornamente pentru cãmarã, pentru pomul de
• recunoaºterea formelor învãþate la obiectele Crãciun, folosind simetria;
din mediul apropiat;
• identificarea interiorului ºi exteriorului unei FORME DE ACTIVITATE:
figuri geometrice plane; • în perechi: exerciþiul 1;
• identificarea ºi numirea elementelor
MATERIALE:
constitutive ale figurilor geometrice plane
• planºã cu figurile geometrice geometrice;
(dreptunghi, pãtrat, triunghi);
• markere, ºabloane, trusa de geometrie;
• exprimarea sumei lungimilor laturilor unei linii
• corpuri din realitate care au feþele poligoane;
frânte închise cunoscând lungimea fiecãrei
• computer.
laturi;

proprietãþi referitoare la unghiuri, laturi, perimetru.
Parcurgeþi paºii de la concret la abstract.
• Observaþi corpuri în mediul apropiat, pe computer.
• Observaþi modele geometrice.
• Descrieþi câteva proprietãþi uºor de observat.
• Precizaþi denumire figurilor geometrice plane.
• Construiþi formele prevãzute, cu ºablon sau pe
foaia de matematicã.
• Prezentaþi elementele poligoanelor.
• Faceþi mãsurãtori în teren pentru a demonstra ce
înseamnã ºi cum se aflã perimetrul unui poligon.
Faceþi referire la triunghi, pãtrat, dreptunghi.
C. APLICAÞII
• Este important sã înþeleagã faptul cã un
poligon este doar linia care mãrgineºte o
suprafaþã. De aceea, procedaþi la conturarea
unor corpuri geometrice.
• Realizaþi construcþii geometrice cu ºablon.
• Îndoiturile din hârtie sunt exerciþii potrivite
pentru ilustrarea axei de simetrie.
• Arãtaþi cum se fac figurine din hârtie.

1. Desenaþi pe foaia cu pãtrãþele: un pãtrat,

un dreptunghi, un triunghi.
Sugestii metodologice 2. Folosiþi un obiect de formã rotundã ºi
desenaþi cercuri.
A. ORIENTARE O livadã are forma unui poligon cu patru
laturi a cãror lungime este: 1 234 m,
CUM SE FACE PRETESTAREA 2 000 ºi douã laturi de aceeaºi lungime,
anume 400 m fiecare.
Ce lungime va avea gardul care va
împrejmui livada?
ce ºtiu deja despre formele geometrice.
• Cereþi-le sã precizeze cum pot desena figuri
geometrice fãrã instrumente, folosind o sfoarã,
conturând anumite obiecte, desenând
amprentele unor corpuri.
• Observaþi obiecte din mediul înconjurãtor care
au anumite forme geometrice. Este un bun prilej
sã extindeþi discuþia de la forma geometricã la
semnificaþia indicatoarelor de circulaþie.
B. ACHIZIÞII
Activitatea vizeazã achiziþii teoretice, dar ºi proce-
durale, de construire a poligoanelor, de aflare a
perimetrului. Este important de ºtiut câteva

14 Forme geometrice spaþiale
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã recunoascã forme plane în mediul înconjurãtor;
• sã precizeze elementele unor forme spaþiale;
• sã asocieze formele unor feþe cu modelele
geometrice corespunzãtoare;
• sã recunoascã ºi sã descrie proprietãþile
simple ale formelor plane ºi spaþiale.
ACTIVITÃÞI PROPUSE
• sortarea obiectelor dupã forma lor;
• realizarea unor machete (cub, paralelipiped)
folosind bile de plastilinã ºi beþiºoare;
• desfãºurarea efectivã a unui corp de forma
paralelipipedului dreptunghic ºi a cubului
folosind cutii de carton;
• asamblarea cubului ºi a paralelipipedului
dreptunghic folosind cutii de carton;
• recunoaºterea unor forme spaþiale în mediul
înconjurãtor;
• descrierea unor corpuri fãcând referire la
forma feþelor
MATERIALE:
• corpuri cu diferite forme; B. ACHIZIÞII
• carton, bandã adezivã; • Prezentaþi modelele matematice.
• markere, ºabloane; • Indicaþi elementele fiecãrui corp prezentat:
muchii, vârfuri, feþe.
• Realizaþi amprente folosind fie presarea pe
Sugestii metodologice: nisip, fie conturarea cu creionul sau cu creta.
• Faceþi corelaþii între forma feþelor ºi denumire
A. ORIENTARE corpurilor.
CUM SE FACE PRETESTAREA • Desfãºuraþi corpurile geometrice (o cutie de
• Prezentaþi obiectivele. Spuneþi cursanþilor ce carton) ºi observaþi toate elementele necesare
vreþi sã faceþi ºi ce aºteptãri aveþi de la ei. înþelegerii noþiunii.
• Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã mai C. APLICAÞII
înveþe. La sfârºitul activitãþii, analizaþi dacã • Faceþi aplicaþii practice de recunoaºtere a
ceea ce au dorit s-a ºi realizat. corpurilor.
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi • . Acordaþi timp suficient pentru desfãºurarea
ce ºtiu deja despre forma unor obiecte. cubului ºu refacerea lui.
• Cereþi-le sã precizeze denumirea corpurilor din • Arãtaþi cum se face un ºablon. Explicaþi cum
imagine. Solicitaþi ºi alte exemple din mediul se obþin marginile ºi de ce este nevoie de
apropiat. ele:pentru lipire, în vederea asamblãrii.

• Utilizaþi computerul pentru recunoaºterea unor
modele matematice.
1. Solicitaþi asocierea unor obiecte uzuale

cu forma geometricã potrivitã.
Corpuri din mediul Modelul

înconjurãtor geometric
2. Cereþi sã recunoascã diferite elemente ale

unor corpuri.
Numãr Numãr Numãr

Corpul
de feþe de laturi de vârfuri

Unitãþi de mãsurã pentru lungime, masã,
15 capacitate
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã facã mãsurãtori cu instrumente
ne-standard;
• sã facã mãsurãtori utilizând unitãþile de
mãsurã;
• sã estimeze rezultatul unor mãsurãtori;
• sã înregistreze datele unor mãsurãtori;
• sã utilizeze instrumente ºi unitãþile de mãsurã
standard ºi ne-standard pentru lungime,
capacitate, masã, timp ºi unitãþile monetare
în situaþii variate.
• recunoaºterea unor unitãþi de mãsurã
nestandard;
• recunoaºterea principalelor unitãþi de mãsurã
standard;
• efectuarea unor mãsurãtori;
• exprimarea rezultatelor unor mãsurãri;
• ordonarea unor obiecte date în funcþie de
lungimea, grosimea, întinderea sau forma lor;
• efectuarea de mãsurãtori, estimarea
rezultatelor mãsurãrii, consemnarea
rezultatelor; Sugestii metodologice
• utilizarea instrumentelor ºi a unitãþilor de
mãsurã potrivite (standard ºi nestandard) A. ORIENTARE
pentru efectuarea unor mãsurãtori;
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã”.
• enumerarea unitãþilor de mãsurã standard ale
• Cereþi-le cursanþilor sã precizeze alte
aceleiaºi mãrimi;
dimensiuni curioase, dacã le ºtiu.
• efectuarea unor transformãri simple folosind
• Efectuaþi diferite mãsurãtori, pe tern, în clasã
„scara multiplilor” sau tabele de transformare,
ºi notaþi rezultatele mãsurãrii.
ambele asigurate de învãþãtor;
• compuneri ºi rezolvãri de probleme pe baza B. ACHIZIÞII
datelor colectate în urma mãsurãtorilor. • Asiguraþi-vã cã se cunosc mãrimile pe care
urmeazã sã le mãsuraþi, cã toþi cursanþii înþeleg
acelaºi lucru când spun „capacitate“ sau „masã“.
• Prezentaþi necesitatea folosirii unitãþilor
standard.
• Folosiþi o planºã cu multiplii ºi submultiplii
unitãþilor de mãsurã pentru fiecare mãrime
:lungime, masã, capacitate.
• Stabiliþi doar relaþia dintre unitãþi apropiate(de
10 ori mai mic/mare)
• Precizaþi care este relaþia dintre unitãþile
principale ºi multiplii ºi submultiplii lor.
• Citiþi-le ºi repetaþi-le împreunã.

• Realizaþi o activitate practicã de mãsurare în
care sã-i implicaþi pe toþi cursanþii.
• Realizaþi o probã de evaluare formativã.
1. Înconjuraþi unitatea de mãsurã cea mai

potrivitã pentru a afla:
a) lungimea unui ac: km, dam, m, cm.
b) capacitatea unui biberon: dal, kl, l, cl.
c) masa unei verighete: t, kg, g.
2. Înconjoarã obiectul, respectând indicaþiile:
a) cel mai lung: un copac, o seringã.
b) cel mai uºor: un fluture, un dovleac.
c) cel mai încãpãtor: o cãlimarã, un butoi.
3. La un centru de colectare a deºeurilor s-au
strâns într-o zi 1t de fier vechi, 320 kg de
hârtie ºi 200 kg de material plastic.
Câte kg de materiale s-au strâns?
C. APLICAÞII
• Formaþi echipe ºi daþi-le sarcini de mãsurare:
a capacitãþii, a masei, a lungimii cu unitãþi de
mãsurã standard.
Fiecare echipã va înregistra datele într-un tabel.
Rezultatele vor fi comparate. Se pot rezolva
probleme pornind de la aceste date.
• Explicaþi în ce constã proiectul. Stabiliþi termene.
• Arãtaþi cum se fac mãsurãtorile cu diferite
instrumente ºi cum se scriu datele.
• Faceþi afiºele.
CUM SE FACE PRETESTAREA

ce ºtiu deja despre mãsurare ºi mãsuri.

16 Unitãþi de mãsurã pentru timp
NUMÃR DE ORE:
OBIECTIVE:
• sã exemplifice instrumente de mãsurã
pentru timp;
• sã citeascã orele pe ceas;
• sã estimeze durata unor activitãþi cotidiene;
• sã determine numãrul de zile folosind
mijloace neconvenþionale;
• sã se orienteze în calendar;
• sã utilizeze instrumente ºi unitãþile de mãsurã
standard ºi nestandard pentru lungime,
capacitate, masã, timp ºi unitãþile monetare
în situaþii variate.
• recunoaºterea orelor fixe, a jumãtãþii,
a sfertului de orã;
• compararea unor durate;
• fixarea unor ore pe ceas;
• numirea lunilor anului;
• precizarea intuitivã a numãrului de zile ale
lunilor;
• ordonarea unor obiecte date în funcþie de
lungimea, grosimea, întinderea sau forma lor;
• efectuarea de mãsurãtori, estimarea • citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas
rezultatelor mãsurãrii, consemnarea model a diverse ore;
rezultatelor; • înregistrarea activitãþilor desfãºurate într-un
• utilizarea instrumentelor ºi a unitãþilor de interval de timp;
mãsurã potrivite (standard ºi ne-standard) • scrierea datei (zi, lunã);
pentru efectuarea unor mãsurãtori;
• enumerarea în succesiune a unitãþilor de FORME DE ACTIVITATE:
mãsurã standard ale aceleiaºi mãrimi; • în perechi: exerciþiul 4;
• efectuarea unor transformãri simple folosind
MATERIALE:
„scara multiplilor” sau tabele de transformare,
• ceasuri de carton;
ambele asigurate de învãþãtor;
• calendar, computer;
• plasarea în timp a unor evenimente;
• markere, imagini din ziare ºi reviste.
• proiect „Istoria mea”: ordonarea unor imagini
în funcþie de succesiunea derulãrii lor în timp;

• Numirea lunilor anului.
• Stabilirea numãrului de zile ale fiecãrei luni.
• Scrierea datei.
• Crearea unui zodiac al grupului.
• Legaþi informaþiile despre timp de
preocupãrile cursanþilor.
• Arãtaþi-le cum sã caute pe internet anumite
date,informaþii.
C. APLICAÞII
• Faceþi exerciþii de citire a orei atât a.m., cât ºi
p.m.: ora 2 a.m. ºi ora paisprezece p.m.
• Aduceþi în clasã programul unor instituþii din
comunitate ºi citiþi-l.
• Ajutaþi-i sã citeascã un mers al trenurilor.
• Învãþaþi cursanþii sã facã o agendã personalã
de lucru.
• Estimaþi durata unor activitãþi.
• Solicitaþi-i sã spunã lunile anului. Citiþi
calendarul. Stabiliþi date importante din viaþa
cursanþilor.
• Prezentaþi date a cãror importanþã o cunosc
toþi.
• Stabiliþi termene.

Sugestii metodologice 1. Scrieþi data voastrã de naºtere.

2. Desenaþi un ceas. Fixaþi pe ceasul desenat
A. ORIENTARE
ora de începere a cursurilor.
CUM SE FACE PRETESTAREA 3. Scrieþi câte zile are luna în care v-aþi
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce nãscut.
• Discutaþi cu ei despre ce anume ar mai vrea
sã înveþe.
ce ºtiu deja mãsurarea timpului ºi despre
anumite instrumente de mãsurã pentru timp.
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã“.
• Cereþi-le sã observe ºi sã recunoascã diferite
tipuri de ceasuri.
• Cereþi-le sã precizeze ora indicatã de ceasurile
din imagini.
B. ACHIZIÞII
• Estimarea unor durate.
• Citirea pe ceas a orei exacte, a jumãtãþii ºi a
sfertului de orã.
Este util sã prezentaþi ceasuri mai vechi, ceasuri
mai noi, ceasuri mecanice, electronice.

17 Evaluare
Prezentarea unitãþii Sugestii metodologice
NUMÃR DE ORE: • Citiþi fiºa de evaluare. Precizaþi cursanþilor cum
• evaluare: 4 ore trebuie sã lucreze: pe foaie sau pe o altã coalã
de hârtie.
COMPETENÞE EVALUATE: • Cereþi-le sã spunã ce nelãmuriri au.
• formarea, citirea, scrierea numerelor naturale; • Spuneþi cursanþilor ce aºteptãri aveþi de la ei.
• ordonarea, compararea numerelor naturale de • Discutaþi cu ei despre importanþa evaluãrii
pentru absolvire.
la zero la un milion;
• Rezolvarea fiºei de evaluare (poate fi cea din
• adunarea ºi scãderea fãrã trecere peste ordin; manual sau alta care sã respecte standardele
• înmulþirea ºi împãrþirea 0-100; de evaluare).
• recunoaºterea unor forme geometrice; • Precizaþi timpul de lucru ºi criteriile de apreciere.
• rezolvarea de probleme cu operaþiile învãþate; • Daþi feed-back cursanþilor: stabiliþi împreunã
• înregistrarea datelor în tabel. ce a reuºit fiecare.
• Completaþi fiºa de înregistrare a rezultatelor.
MATERIALE:
• fiºe de evaluare operaþiile învãþate; Nume ºi Itemi
• înregistrarea datelor în tabel. prenume 1 2 3 4 5 6 ... ...
MATERIALE: da par-
þial ... ... ... ... ... ...
• fiºe de evaluare nu
• individual
MATERIALE DE CONSULTAT:
Ion T. Radu, Evaluarea în procesul didactic,
E.D.P., Bucureºti, 2000

TABELE
• Sunt materiale de sprijin pe care le puteþi
folosi în predare / învãþare.
• Constituie sprijin pentru cel care învaþã.
• Cursanþii le pot consulta când au nevoie de
ajutor.
DICÞIONAR
• Cuprinde noþiunile cele mai importante
învãþate în acest modul.
• Constituie ajutor pentru cei care folosesc
manualul.

E Evaluarea – Matematicã IV
Cum se face evaluarea
La sfârºitul modulului am prezentat o probã de • Portofoliul care constituie parte integrantã a
evaluare sumativã însoþitã de o fiºã de autoevaluare. examinãrii finale ºi sintetizeazã activitatea de-a
Pe parcursul modulului se pot aplica probe de lungul modulului;
evaluare formativã care sã ateste progresul • Autoevaluarea care îl ajutã pe cursant sã se
cursanþilor în învãþare. situeze personal faþã de exigenþele învãþãrii;
• Teme de investigaþie în mediul cotidian pentru
Sunt preferate metodele alternative de evaluare
aplicarea a ceea ce se învaþã;
datoritã potenþialului formativ, a oportunitãþilor
• Inter-evaluarea ca modalitate de raportare a
pentru individualizare:
cursanþilor la exigenþelor partenerilor egali de
• Observarea sistematicã a activitãþii ºi
învãþare;
comportamentului cursantului, având la
• Se pot amenaja panouri, expoziþii cu lucrãri,
dispoziþie ca modalitãþi de înregistrare a
pentru interevaluare. Cursanþii primesc
informaþiilor, fiºa de evaluare, scara de
feed-back sub forma unor simboluri, aprecieri
clasificare, lista de control / verificare;
verbale, înscrisuri pe hârtii adezive.
• Proiectul care se evalueazã pe baza criteriilor
negociate sau nu cu cei care învaþã;
Ce trebuie sã evaluaþi
Obiectiv cadru Standard

1. Cunoaºterea ºi S1. Scrierea, citirea, compararea ºi ordonarea numerelor naturale mai mici
utilizarea unor decât 1 000000 în situaþii autentice (informaþii utile, adrese, data
concepte specifice naºterii, curiozitãþi, preþuri, anunþuri etc.);
matematicii S2. Folosirea corectã a unor termeni specifici matematicii ºi aplicarea lor în
rezolvarea unor probleme de tipul: „erau ºi mai vin”, „erau ºi mai
pleacã”, „adaug”, „scad”, „cu n mai mare decât ...”, „cu n mai mic
decât ...”, „sunt n obiecte pe x rânduri”, „se dau în mod egal n obiecte
la y persoane”, „mai mare de n ori”, „mai mic de n ori”;
S3. Utilizarea fracþiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului în
contexte variate;
S4. Efectuarea de operaþii de adunare ºi scãdere cu numere naturale mai
mici sau egale cu 1 000 000 ºi aplicarea acestora pentru a gãsi rãspuns
la situaþii-problemã (cumpãrãturi, reduceri de preþuri,
creºteri / scãderi de salariu, etc.);
S5. Efectuarea de operaþii de înmulþire ºi împãrþire cu numere naturale mai
mici sau egale cu 1 000 folosind operaþiile aritmetice învãþate ºi
aplicarea acestora în contexte cunoscute (distribuirea cãrþilor de joc,
repartizarea, în mod egal, a banilor obþinuþi din vânzarea unor deºeuri,
estimarea sumei de încasat etc.)

Obiectiv cadru Standard
2. Dezvoltarea S6. Recunoaºterea figurilor geometrice plane, a corpurilor geometrice ºi
capacitãþii de reprezentarea figurilor geometrice plane;
rezolvare a S7. Utilizarea de reguli ºi corespondenþe pentru formarea de ºiruri;
problemelor S8. Realizarea de estimãri pornind de la situaþii practice;
S9. Utilizarea unor raþionamente aritmetice ºi a unor strategii proprii de
rezolvare a problemelor prin încercãri, cu ajutorul desenelor ºi a schemelor;
S10. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult douã
operaþii ºi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei
probleme, sau a unei situaþii – problemã cu date din viaþa realã, cu cel
mult douã operaþii de acelaºi ordin sau de ordine diferite;
S11. Utilizarea unitãþilor de mãsurã neconvenþionale ºi convenþionale în
contexte variate;
S12. Utilizarea instrumentelor de mãsurã pentru mãsurarea ºi compararea
timpului, a masei, a lungimii ºi a capacitãþii unor obiecte;
S13. Utilizarea unor modalitãþi simple de colectare organizare ºi clasificare a datelor.
3. Formarea ºi dez- S14.Exprimarea oralã ºi scrisã a modului de lucru în rezolvarea de exerciþii

voltarea capacitãþii ºi probleme.
de a comunica
utilizând limbajul
matematic
În anexa 3 am realizat un test pentru evaluarea finalã, ca sugestie pentru elaborarea altor teste.
Pentru a asigura coerenþã evaluãrii am realizat câte o matrice de evaluare pentru fiecare obiectiv cadru,
pe care le exemplificãm mai jos.
Proiectarea modalitãþilor de evaluare

1. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru cunoaºterea ºi utilizarea unor concepte specifice
matematicii
Instrumente de evaluare
Capacitãþi evaluate activitate

probã probã probã
independentã temã proiect
practicã oralã scrisã
în clasã
1. Înþelegerea sistemului poziþional de
ü ü ü ü
formare a numerelor
2. Compararea ºi ordonarea numerelor
ü ü ü ü
naturale
3. Cunoaºterea procedurilor de calcul ü ü ü
4. Recunoaºterea formelor plane ºi

ü ü ü ü ü
spaþiale
5. Efectuarea de mãsurãtori ºi
ü ü ü ü
utilizarea unitãþilor de mãsurã
6. Efectuarea de estimãri ºi aproximãri ü ü ü ü
7. Scrierea ºi citirea numerelor

ü ü ü ü
naturale

2. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru dezvoltarea capacitãþii de explorare / investigare ºi
rezolvare de probleme
Capacitãþi evaluate activitate

probã probã activitate
independentã temã
oralã scrisã în echipã
în clasã
1. Explorarea unor modalitãþi de a
ü ü ü ü
descompune numerele
2. Estimãri ü ü ü ü
3. Rezolvarea de probleme ü ü ü ü
4. Compunerea de probleme ü ü ü ü ü
5. Folosirea unor modalitãþi de

ü ü ü ü
organizare a datelor
3. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru formarea ºi dezvoltarea capacitãþii de a comunica

utilizând limbajul matematic
Capacitãþi evaluate observarea com-

activitate
probã oralã probã scrisã portamentului
în echipã
comunicativ
1. Înþelegerea semnificaþiei
globale ºi a informaþiilor
ü ü ü
de detaliu din enunþul unei
probleme
2. Construire de enunþuri logice

vizând rezolvarea de exerciþii ü ü ü
ºi probleme
3. Exprimarea etapelor
ü ü ü
de rezolvare
4. Scrierea lizibilã ü

Evaluarea portofoliului Observaþiile ºi aprecierea
Portofoliul este o colecþie de lucrãri ale unui • Observaþiile trebuie sã menþinã stima de sine
cursant într-o perioadã de timp. a cursantului.
• Cursanþilor trebuie sã li se acorde timp pentru
Caracteristicile unui portofoliu bun:
a reflecta asupra observaþiilor primite.
• este sistematic: o culegere de lucrãri, note ºi
• Stabiliþi un numãr rezonabil de aspecte pe
observaþii legate de învãþare;
care vreþi sã le îmbunãtãþiþi.
• este variat: cuprinde o multitudine de
• Evidenþiaþi succesul.
materiale, cum ar fi: lucrãri individuale ºi de
• Oferiþi modalitãþi de îmbunãtãþire.
grup, pagini cu însemnãri ale cursanþilor,
observaþii ale profesorului, liste de verificare;
• permite contextualizarea: oferã o bazã pentru
analiza criticã a rezultatelor, demonstreazã
corelarea dintre experienþã, învãþare ºi Lecturi suplimentare
evaluare. pentru evaluare ºi monitorizare
Pentru evaluarea portofoliului sunt prezentate,
detaliat, sugestii în cadrul secvenþei „Evaluare“
ce însoþeºte programa de matematicã pentru a Descriptori de performanþã pentru învãþãmântul
A doua ºansã. primar – Serviciul Naþional de Evaluare ºi
Examinare;
Formarea cetãþenilor – Corelarea evaluãrii
autentice cu procesul de învãþãmânt, Consorþiul
Cum se prezintã observaþiile educaþional pentru ºtiinþe sociale, Boulder,
Colorado 1997;
O mare parte a feed-back-ului se realizeazã
Ivan Mykytyn, Ghidul tutorelui realizat în cadrul
verbal ºi se dezvoltã din observaþiile informale
proiectului „Accesul la educaþie al grupurilor
din cadrul activitãþilor.
dezavantajate cu focalizare pe romi“ – Ministerul
Exemple: Educaþiei ºi Cercetãrii, 2004;
• Repetaþi spusele cursantului pentru a
Anca Nedelcu, Învãþarea interculturalã în ºcoalã,
recunoaºte cã a dat un rãspuns corect:
Ghid pentru profesori, Editura Humanitas, 2003;
„Da, acesta este rãspunsul!“
• Utilizaþi un ton încurajator: „Eu nu m-aº fi Mihaela Ionescu, Învãþarea bazatã pe proiect,
gândit la aceasta!“, „E bunã soluþia.“ Colecþia ªanse Egale, Editura Humanitas, 2003;
• Folosiþi întrebãri deschise. Cãtãlina Urlich, Ciprian Fãrtuºnic, Paºi spre succes,
Colecþia ªanse Egale, Editura Veritas, 2001.
Feed-back scris
Acest tip de feed-back trebuie sã transmitã
cursantului sentimentul cã i se apreciazã efortul.
Exemple:
• Seturi de coduri cunoscute de toþi.
• Scrierea observaþiilor pe hârtiuþe adezive.
• Scrierea observaþiilor pe marginile lucrãrilor,
iar nu pe toatã suprafaþa acestora.
• Folosirea unei foi separate pentru observaþiile
profesorului.

Anexa
1 TEST DE EVALUARE pentru intrare în nivelul IV
Competenþe/ Itemii probei de evaluare Punctaj

conþinuturi
evaluate
Înþelegerea 1. Scrie numerele de la 4 347 la 4 351. 0,40 p.

sistemului …………………………………………. .
poziþional
de formare 2. Încercuieºte:
a numerelor a) cifra miilor: 28 866, 955; 0,20 p.
b) cifra sutelor de mii: 234 445, 876 778;
Scrierea
3. Adaugã în fiecare ºir încã 4 numere: 0,40 p.
numerelor
5 345, 5 346, 5 347, …, …, …, ….
naturale
236, 235, 234, …, …, …, ….
Compararea ºi 4. Ordoneazã crescãtor numerele: 0,40 p.

ordonarea 7 291, 7 219, 7 921, 7 912, 7 129, 7 192.
numerelor
5. Subliniazã: 0,20 p.
a) numãrul cel mai mare:
543, 534, 345, 354, 435, 453.
b) numãrul cel mai mic:
789, 798, 879, 897, 987, 978.
Cunoaºterea 6. Calculeazã: 0,40 p.

operaþiilor ºi 3 000 + 4 267 + 3 458 – 4 154 –
a procedurilor 2 346 1 323 1 349 2 231
de calcul ……… ……… ……… ………
0,60 p.
7. Rezolvã operaþiile.
315 + 662 = 5 310 + 170 =
725 – 204 = 640 + 254 =
3 324 – 112 = 1 789 – 525 =
8. Scrie semnul operaþiei astfel încât sã obþii rezultatele date: 0,80 p.

5000 … 1000 = 4 000
9000 … 5000 = 4 000
3400 … 300 = 3 700
260 … 20 = 280
9. Scrie numãrul potrivit în pentru ca egalitãþile sã fie adevãrate: 0,80 p.

a) 123 = 120 + ; b) 230 = 120 + ;
c) 112 = 122 – ; d) 650 = 550 + .

Recunoaºterea 10. Deseneazã: 0,30 p.
formelor plane a) un pãtrat; b) un triunghi; c) un dreptunghi;
ºi spaþiale
Compararea 11. Înconjoarã vasul în care ar încãpea mai multã apã. 0,20 p.
mãsurilor
34 litri 56 litri
Utilizarea 12. Deseneazã limbile ceasului pentru a indica ora 18. 0,30 p.
unitãþilor
de mãsurã
Rezolvarea 13. Într-o ºcoalã sunt 123 de elevi în clasele I–IV, ºi 136 de elevi 1 p.
de probleme în clasele V–VIII.
Pune o întrebare pentru ca problema sã se rezolve cu operaþia:
136 + 123 =
14. La o cantinã s-au adus 125 litri de lapte. S-au consumat la micul
dejun 108 litri, iar restul s-a folosit la prepararea unor prãjituri. 1 p.
Câþi litri s-au folosit la prepararea prãjiturilor?
Alege operaþia potrivitã, apoi rezolvã problema.
a) 125 + 108; b) 125 – 108.
15. Într-un magazin erau 567 sticle, dintre care unele erau cu ulei, 2 p.
iar altele cu oþet.
Aflã numãrul sticlelor cu ulei, dacã 123 erau sticle cu oþet.
1 p oficiu
• Testul este elaborat în deplinã concordanþã cu • Se recomandã citirea fiecãrei sarcini înainte
standardele de evaluare pentru nivelul al doilea. de rezolvarea de cãtre cursanþi.
• Pentru evaluarea stadiului de formare a oricãreia
dintre competente am prevãzut itemi cu
Testul se multiplicã pentru fiecare cursant.
sprijin în obiecte sau sprijin procedural, cum
ar fi:aºezarea numerelor unele sub altele, Se pot face copii din care se eliminã prima
oferirea de alternative din care cursantul sã coloanã care se adreseazã doar evaluatorului.
aleagã, formularea întrebãrii, sugerarea operaþiilor. Punctajul se converteºte în notã. Nota de trecere
• Testul poate fi aplicat în întregime sau se pot este 5.
„decupa” numai anumite sarcini . în cadrul
fiecãrui item.

Anexa
2 Probã de evaluare formativã

Unitatea de învãþare 6: „Înmulþirea numerelor naturale de la 0 la 1000“
Proba evalueazã stadiul de formare a urmãtoarelor competenþe:

· efectuarea de înmulþiri cu numere de la 0 la 1000;
· înþelegerea ºi aplicarea unor reguli prioritare de calcul.
Conþinutul probei
1. Scrie adunãrile repetate ca înmulþiri, apoi rezolvã:

a) 25 + 25 + 25 + 25 + 25 + 25 = b) 90 + 90 + 90 =
c) 10 + 10 + 10 = d) 100 + 100 + 100 =
2. Rezolvã înmulþirile:
a) 3 ´ 18 = b) 4 ´ 16 =
c) 31 ´ 4 = 50 ´ 6 = 107 ´ 8= 2 ´ 63 = 315 ´ 4 =
100 ´ 4 = 10 ´ 6 = 9 ´ 100 = 3 ´ 100 = 105 ´ 5 =
3. Calculeazã:
a) 5 + (3 ´ 14) =
b) 223 ´ 4 + 10 ´ 9 =
c) (107 ´ 10) – (51 ´ 5) =
Cum te poþi aprecia (grila de autoevaluare pentru cursant)
Ex. nr. 1 Ex. nr. 2 Ex. nr. 3

Calificativ A abcd abc abc
Calificativ B abc ab ab
Calificativ C ab a a
Modalitatea de apreciere este la alegerea cadrului didactic. Pot fi puncte, pot fi note, pot fi calificative.
Important este sã stabiliþi un cod cunoscut de toþi, pentru ca autoevaluarea sã fie relevantã pentru cel
care învaþã.

Anexa
TEST DE SINTEZÃ pentru evaluarea sumativã
3 la sfârºitul nivelului IV
Competenþe / Itemii probei de evaluare Punctaj

conþinuturi
evaluate
Înþelegerea 1. a) Scrie numerele 0,40 p.

sistemului reprezentate pe
poziþional numãrãtorile
de formare alãturate:
S Z U S Z U S Z U S Z U
a numerelor
MII UNITÃÞI MII UNITÃÞI
Scrierea
numerelor
naturale
S Z U S Z U S Z U S Z U
Compararea ºi MII UNITÃÞI MII UNITÃÞI
ordonarea
numerelor b) Încercuieºte: 0,30p.
· cifra zecilor: 32 145; · cifra sutelor: 4 325:
· cifra miilor: 23 456; · cifra zecilor de mii: 432 654.
c) Adaugã în fiecare ºir încã 4 numere: 0,30 p.

3 545, 3 546, 3 547, …, …, …, ….
2 360, 2 350, 2 340, …, …, …, ….
d) Ordoneazã crescãtor numerele: 0,30 p.

1 432, 1 234, 1 243, 1 324
e) Subliniazã numãrul cel mai mare, apoi încercuieºte numãrul cel mai mic: 0,30 p.
26 505, 43 901, 89 006, 41 205.
f) Subliniazã fracþia mai mare: 2 , 5 , 1 , 6 , 4 . 0,20 p.

7 7 7 7 7
g) Înconjoarã fracþia mai micã: 9 , 9 , 9 , 9 , 9 . 0,20 p.

2 3 6 8 10
Cunoaºterea 2. Calculeazã: 3 400 + 4 226 + 3 545 – 4 854 – 0,40 p.
operaþiilor ºi 1 231 1 234 2 132 1 142
a procedurilor ……… ……… ……… ……….
de calcul
3. Rezolvã: 0,60 p.
19 ´ 8 = 728 : 8 =
Folosirea 108 ´ 6 = 128 : 4 =
proprietãþilor
45 ´ 9 = 648 : 8 =
operaþiilor
4. Rezolvã: 0,60 p.
9 900 – (103 ´ 2) + (100 ´ 30) + 1000 : 10 =
5. Completeazã în cu A (adevãrat) sau F (fals). 0,40 p.

a) 123 = 120 + 3 ; b) 230 = 23 ´ 10 ;
c) 112 = 122 – 10 ; d) 6 = 515 : 3 .

Recunoaºterea 6. a) Scrie literele în interiorul figurilor geometrice, dupã indicaþii: 0,20 p.
formelor plane a. în interiorul pãtratelor, litera A;
ºi spaþiale b. în interiorul triunghiurilor, litera B;
c. în interiorul cercurilor, litera C;
d. în interiorul dreptunghiurilor, litera D.
b) Uneºte figura geometricã cu denumirea sa. 0,20 p.

con cub sferã cilindru
c) Aflã câþi m de sârmã sunt necesari pentru a înconjura o curte de

0,20 p.
forma unui triunghi ce are douã laturi de aceeaºi lungime, adicã
211 m, ºi o laturã de 67 m.
Utilizarea 7. Pe talerul unui cântar e pungã cu mere ºi o masã marcatã de 5 kg; 0,20 p.
unitãþilor de pe celãlalt taler o masã marcatã de 10 kg ºi una de 8 kg.
mãsurã în Aflã cât cântãreºte punga cu mere. Scrie operaþia pe care o faci.
probleme
Compararea 8. O activitate începe la ora indicatã pe ceas. 0,20 p.

mãsurilor
a) Ce orã indicã ceasul?

b) Înconjoarã propoziþia pentru a indica ce persoanã a întârziat:
· persoana care a sosit la ora 8:30;
· persoana care a sosit la ora 9:30.

Rezolvarea de 9. De la o ferma s-au strâns într-o zi 32 368 kg de mere, iar în altã zi 1 p.
probleme 36 259 kg.
Pune o întrebare astfel încât sã rezolvi operaþia:
32 368 + 36 259
10.Într-o livadã sunt 148 de pomi. Dintre aceºtia un sfert sunt peri. 1 p.
Câþi peri sunt? Alege operaþiile potrivite, apoi rezolvã.
a) 148 : 2
b) 148 ´ 2
11.Într-o grãdinã s-au rãsãdit 10 rânduri cu câte 12 fire de rosii ºi 2 p.

2 rânduri cu câte 150 fire de varzã. S-au ofilit 18 fire de roºii ºi
13 fire de varzã.
a) Câte fire de roºii s-au rãsãdit?
b) Câte fire de varzã s-au rãsãdit?
c) Câte plante s-au ofilit?
d) Câte fire de plante s-au prins?
1 p. oficiu
• Testul poate fi aplicat în intervale de timp • Testul se multiplicã pentru fiecare cursant.
diferite, pe competenþe, grupate, sau poate fi • Se pot face copii din care se eliminã prima
aplicat pe parcursul unei zile de ºcoalã, coloanã care se adreseazã doar evaluatorului.
durata probei urmând sã o stabiliþi • Punctajul se converteºte în notã. Nota de
dumneavoastrã. trecere este 5.
• Se recomandã citirea fiecãrei sarcini înainte • Testul este elaborat în deplinã concordanþã cu
de rezolvarea de cãtre cursanþi. standardele de evaluare pentru nivelul IV.

Anexa
4 Exerciþii ºi probleme recapitulative

1. Citeºte numerele: 234, 405, 1 234, 10 234, 234 567, 23 456, 1432.
2. Scrie numerele:
a) douã sute optzeci ºi ºase:
b) o mie trei sute patruzeci ºi unu;
c) zece mii trei sute doi.
3. Aºazã numerele scrise pe cartonaºe în ordine crescãtoare.

3 567 4 675 4 765 6 732 4 532 5 678
4. Observã regula, apoi scrie în fiecare ºir încã 5 numere:

a) 12 340, 12 350, 12 360, …, …, …, …, …,
b) 4 567, 4 568, 4 569, …, …, …, …, ….
c) 3 459, 3 458, 3 457, …, …, …, …, …
d) 50 678, 50 677, 50 676, …, …, …, …, ….
5. La un concurs sportiv organizat între ºcoli echipele au obþinut câte un numãr de puncte dupã cum
indicã tabelul de mai jos.
a) Citeºte numerele.
b) Scrie numerele pe podium pentru a indica ce echipe s-au aflat pe locul I, pe locul II, pe locul III.
Echipa Numãr de puncte

Zãrneºti 6 789
I
Ulmul 765
Panduri 9 756 II
Olteþ 7 987
III
Merei 5 670
Corod 9 876
c) Aflã cu cât este mai mic punctajul echipei de pe locul al doilea faþã de cel al echipei de pe locul întâi.
6. Calculeazã:
a) 4 321 + 3 214; 6 021 + 3 456; 5 432 + 1 002; 3 452 + 2 134;
9 876 – 8 543; 7 987 – 5 432; 8 765 – 4 321; 6 789 – 5 432;
b) 4 ´ 5; 5 ´ 6; 7 ´ 8; 9 ´ 3; 30 : 2; 20 : 10; 36 : 4; 54 : 6.
c) 4 567 – (100 : 10) – (3 ´ 4 + 5 ´ 7) =
7. De la o fermã s-au strâns 6 bidoane de câte 9 litri de lapte ºi 6 bidoane de câte 6 litri.
Poate onora ferma o comandã de 125 de litri? Motiveazã rãspunsul.
8. Scrie fracþiile: o zecime, douã pãtrimi, patru optimi, cinci treimi.
9. Înconjoarã fracþia mai mare în fiecare caz:

a) 7 , 7 , 7 , 7 , 7 ; b) 2 , 6 , 3 , 5 , 8 .
10 9 8 11 13 9 9 9 9 9
10.Care este lungimea gardului ce înconjoarã o grãdinã în formã de dreptunghi, dacã lungimea este
de 234 m, iar lãþimea este de 35 m?

ADS Primar Matematica 4 Profesor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADS Primar Matematica 4 Profesor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Ghidul cadrului didactic

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Mihaela Marin

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 3

Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua

Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate

Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã

Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în

4 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua ºansã pentru

Vã mulþumim ºi vã dorim succes!

Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 5

Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 7

8 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 9

10 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Solicitã ajutor profesorului

• Explicaþi în ce constã proiectul. REFLECTAÞI LA:

1. Scrieþi dupã dictare urmãtoarele numere:

Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 11

12 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

a) Care este anul tãu de naºtere?

• Precizaþi cum se comparã numerele:

Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 13

FORME DE ACTIVITATE: Sugestii metodologice

14 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

CUM SE FACE EVALUAREA

a) Înconjurã numãrul mai mic din fiecare

Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 15

16 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 17

Informaþia selectatã Semnificaþia informaþiei

18 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

CUM SE FACE EVALUAREA

Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 19

20 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

1. Observã exemplu dat, apoi rezolvã:

Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 21

22 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

CUM SE FACE EVALUAREA

1. Propuneþi împãrþiri cu desene de sprijin

Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 23

MATERIALE: Aºezaþi pe masã 2 aºi, 3 dame, 5 valeþi, apoi

24 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

1. Cum poþi compune suma de 653 de lei

• Prezentaþi multe exemple din cotidian.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 25

26 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

1. Scrie dupã dictare: o doime, douã treimi,

3. Coloreazã din benzile de mai jos:

Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 27

FORME DE ACTIVITATE: Sugestii metodologice:

28 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

CUM SE FACE EVALUAREA

1. Coloreazã partea corespunzãtoare fracþiei

2. Observã pãrþile colorate, apoi scrie trei

2. În desenul de mai jos se observã cã o doime

Ghidul cadrului didactic • Matematicã IV 29

30 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar