Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 /02.12.

2014

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASELE a III-a – a IV-a

Bucureşti, 2014
Notă de prezentare
Conform planului-cadru de învăţământ, aprobat cu numărul 3371/ 12.03.2013, disciplina Limba
şi literatura română se predă în clasele a III-a – a IV-a, cu o alocare de 5 ore/ săptămână.
Programa de Limba şi literatura română pentru clasele a III-a – a IV-a a fost realizată pe baza
Cadrului comun pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă, dezvoltat în
perioada iunie-august 2014, pornind de la concluziile studiilor dezvoltate în cadrul proiectului
POSDRU 35279 Un învăţământ performant bazat pe decizii fundamentate - Strategii de valorificare a
evaluărilor internaţionale privind rezultatele învăţării.
Acest cadru a fost structurat pentru a accentua aspectul comunicativ-funcţional al învăţării limbii
şi literaturii materne în contextul actual. Fără îndoială că limbile şi literaturile cunosc o mare
diversitate. Decupajele tradiţionale de tipul „limbă” şi „literatură” se raportează întotdeauna la
elemente specifice în plan lingvistic sau în plan literar. Totuşi, competenţele de comunicare se
focalizează pe operaţii cognitive identice. În acest sens, sunt relevante cadrele de referinţă ale
studiilor internaţionale (de exemplu PISA, PIRLS), care vizează un set de procese identice pentru
măsurarea achiziţiei elevilor, indiferent de limba lor maternă.
Totodată, se remarcă iniţiativele europene care încearcă să evidenţieze jaloane comune în
progresia achiziţiei elevilor indiferent de limba pe care o vorbesc. Exemple relevante în acest sens sunt
elementele componente ale competenţei de comunicare în limba maternă conform cadrului de referinţă
pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi sau nivelurile stabilite în cadrul de
referinţă pentru literaturi. În această perspectivă, programa valorifică următoarele documente:
- Key Competences for Lifelong Learning — a European Reference Framework,
Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006,
(Recomandarea Parlamentului European vizând competenţele cheie) în Official Journal of
the EU, 30 dec. 2006. Din acest document au fost extrase elementele componente ale
competenţei de comunicare în limba maternă.
- Literary Framework for Teachers, LiFT (Cadrul de referinţă pentru literatură realizat cu
sprijin european şi pilotat în 6 ţări membre, printre care şi România),
http://www.literaryframework.eu/. Acest document a fost utilizat pentru formularea
competenţelor şi a activităţilor de lectură.
- PIRLS Assessment Framework, http://timssandpirls.bc.edu/pirls2011/framework.html
(Studiul internaţional privind progresia competenţelor de lectură la finalul învăţământului
primar, la care România participă din 2001 - cu teste în limbile română şi maghiară). Acest
document a facilitat dezvoltarea unor competenţe, a unor activităţi de lectură şi
structurarea conţinuturilor.
- The European Language Portfolio (Portofoliul european al limbilor)
http://www.coe.int/t/dg4/linguistic/Portfolio_EN.asp. Acest document a orientat reflecţia
asupra competenţelor de comunicare.
Alături de racordarea fără echivoc la tendinţele actuale în didactica limbii materne pe plan
internaţional, documentul de faţă îşi propune o consolidare a abordării educaţionale centrate pe
nevoile elevilor în societatea contemporană. Dincolo de retorici, sunt propuse formulări ancorate în
cotidian, care să ofere elevilor achiziţii de calitate în domeniul comunicării, în contexte semnificative
de învăţare.
Din punct de vedere formal, programa de faţă continuă modelul curricular avansat de
programele pentru clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a aprobate în 2013, fiind structurată astfel: notă
de prezentare, competenţe generale, competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare,
conţinuturi, sugestii metodologice:
- competenţele generale sunt urmărite pe întreg parcursul învăţământului primar (aceste
competenţe vizează receptarea şi producerea de mesaje în contexte semnificative pentru
copii);
- competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi sunt vizate pe
parcursul fiecărei clase; activităţile de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru
(neobligatorii) prin care se dezvoltă competenţele specifice;
- conţinuturile sunt exprimate ca: funcţii ale limbii/acte de vorbire (gramatică funcţională),
tipologii ale textului şi elemente intuitive privind regularităţile limbii;
- sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului
didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 2

Competenţe generale

1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de

comunicare

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 3

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare
Clasa a III-a
1.1. Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text informativ sau
literar accesibil
- completarea unor tabele/ scheme/ organizatori grafici cu informaţii din
texte audiate; reluarea audierii pentru a completa/ transpune în tabele/
organizatori grafici informaţii din textele audiate
- îndeplinirea unor instrucţiuni audiate (realizarea unei figurine origami prin
operaţii simple, învăţarea regulilor unui joc nou, construirea unui obiect din
materiale din natură/reciclate pe baza unor paşi simpli, urmărirea unui clip
youtube: „Cum fac…?”)
1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în
contexte de comunicare familiare
- folosirea unor tehnici prin încercare şi eroare pentru a descoperi
semnificaţia cuvintelor
- explicarea sensului cuvântului prin mijloace verbale şi nonverbale
pornind de la contextul mesajului audiat
1.3. Sesizarea unor regularităţi ale limbii prin raportare la mesaje audiate
- observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.)
1.4. Manifestarea curiozităţii faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte
familiare
- realizarea unor desene/ benzi desenate/ scheme pentru a ilustra ceea ce
a înţeles din texte informative sau literare simple
- vizionarea de emisiuni pentru copii (online sau TV) pe teme de interes
pentru clasa de elevi
- folosirea reportofonului, a computerului etc. pentru a audia diferite texte
- audierea unor poveşti, povestiri, întâmplări, folosind reportofonul,
computerul etc.
Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau
informativ accesibil
- formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de text audiate
- oferirea de concluzii simple pornind de la scurtmetraje animate /
fragmente de desene animate
- audierea unor dialoguri amuzante/ interesante şi identificarea
persoanelor care comunică (numărul şi statutul lor, vârsta, preocupările)
1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în
contexte de comunicare previzibile
- intuirea sensului unui cuvânt dintr-o secvenţă de emisiune audio/ video
(Discovery, National Geographic)
- explicarea sensului cuvântului pornind de la context
1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării
acestora
- observarea dezacordului sau a altor abateri
1.4. Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte
previzibile
- concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini simple/ itemi cu
alegere multiplă pornind de la textele audiate
- vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte pentru copii
- audierea unor scenete/ fragmente de teatru radiofonic pentru copii şi
realizarea de improvizaţii pe baza acestora
- notarea unor elemente considerate importante dintr-un scurt text de
informare audiat
4
1.5. Manifestarea unei atitudini deschise faţă de comunicare în condiţiile
neînţelegerii mesajului audiat
- solicitarea repetării unui mesaj (de exemplu, „Ce-ai spus?”/ „Mai spune o
dată!”/ „Cred că nu am înţeles ce ai spus”/ „Te rog să mai spui o dată”)
- solicitarea unei explicaţii (de exemplu, „Ce înseamnă că ...?”)
- exerciţii pentru depăşirea fricii de eşec: exerciţii de reascultare a
mesajului; folosirea unor coduri nonverbale pentru a semnala
neînţelegerea/ înţelegerea mesajului
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Clasa a III-a
2.1. Descrierea unui obiect/ unei fiinţe din universul apropiat pe baza
unui plan simplu
- identificarea şi numirea unor trăsături ale obiectelor/ fiinţelor din universul
apropiat
- descrierea frontală, cu sprijin din partea profesorului, a obiectelor la
îndemână (pornind de la întrebări de sprijin şi ajungând la mesaj)
- descrierea colegului de bancă, cu sprijin din partea profesorului sau a
altui coleg
- colaborarea pentru descoperirea ideilor care pot structura un plan simplu
2.2. Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat
din partea profesorului
- relatarea după întrebările investigatorului perfect (Cine? Ce? Unde?
Când? Cum? De ce? Cu cine? Cu ce?)
- relatarea unei secvenţe dintr-un film/ desen animat/ clip pentru care nu
există subtitrare sau sonor
2.3. Prezentarea unei activităţi realizate individual sau în grup
- formulare de răspunsuri la întrebări simple de control –„Ce ai făcut? Ce
ai făcut mai întâi? Şi apoi? Dar în cele din urmă?”
Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a
1.5 Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent
de perturbările de canal
- jocuri pentru sesizarea semnificaţiei unor mesaje bruiate, trunchiate,
articulate defectuos
- activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită angajarea verbală a
tuturor membrilor
Clasa a IV-a
2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/ dintr-un film /a unui personaj
imaginar urmărind un set de repere
- discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte referitoare la
personaj (de exemplu, „Ce îi place personajului? Cum se mişcă/se
deplasează? Ce jucării are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?”
etc.)
- realizarea unui portret al personajului folosind diferite modalităţi de
exprimare: desen/colaj, ritm/melodie, pantomimă etc.; verbalizarea şi
comentarea acestei descrieri de către cel care a realizat-o sau de către un
coleg
- participarea la joc de rol pentru a intra în pielea personajului; aprecierea
interpretării după criterii convenite
2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
- jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti pe plajă şi joci volei
cu prietenii, s-a stârnit furtuna, ce faceţi?”)
- inventarea unui alt final la o poveste
- imaginarea unei continuări a unei scene de poveste
- relatarea unor întâmplări având ca suport banda desenată
- exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm ... (de exemplu, „Intrăm în podul
unei case: Ce auzim? Ce mirosim? Ce vedem?”)
2.3. Prezentarea ordonată logic şi cronologic a unui proiect/ a unei
activităţi derulate în şcoală sau extraşcolar
- discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza iniţială şi la final
5
 Clasa a III-a
- prezentarea după plan a unei teme
- prezentarea unor evenimente ale clasei (excursie, concurs, târg de
mărţişoare etc.)
2.4. Participarea la interacţiuni pentru găsirea de soluţii la probleme
- dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în şcoală sau în
comunitate, în cadrul unui grup mic
- organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, o expoziţie cu afişe
realizate în urma lecturilor)
2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare în funcţie de
partenerul de dialog
- dramatizarea unor scene de poveste
- joc de rol în diverse situaţii de comunicare cu respectarea regulilor
stabilite (de exemplu, „Eşti cu bicicleta în parc şi ai găsit un pui de
porumbel căzut din cuib. Este un domn pe o bancă mai încolo. Jucaţi
scena!”)
3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare
Clasa a III-a
3.1. Extragerea unor informaţii de detaliu din texte informative sau
literare
- lectură activă, cu creionul în mână
- activităţi în perechi cu scopul de a lămuri aspecte neînţelese
- folosirea jurnalului cu dublă intrare
- utilizarea tehnicii SVÎ- Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat
- formularea de întrebări şi răspunsuri prin diferite procedee (interogare
reciprocă, procedeul recăutării etc.)
- exerciţii de citire activă prin folosirea unor simboluri specifice eficientizării
lecturii (SINELG)
Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
- discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării unor proiecte/ teme
- concurs de prezentări orale pe o temă anunţată (de exemplu, serbarea
de Crăciun, vizita la muzeu, personajul ..., vizionarea filmului 3D) cu juriu
dintre elevii clasei
- prezentarea în ordine logică, cronologică a unor imagini care corespund
momentelor unei întâmplări
2.4. Iniţierea şi menţinerea unei interacţiuni în vederea rezolvării de
probleme individuale sau de grup
- jocuri care se bazează pe întrebări reciproce
- proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc roluri şi derularea
activităţilor
- minidezbateri/ controversa creativă
2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale
- organizarea unui eveniment în şcoală/ comunitate
- promovarea unei idei/ a unor produse
- participarea la campanii de susţinere/ de atragere a atenţiei asupra unei
probleme
- exprimarea propriilor opinii în legătură cu un fapt cunoscut, o întâmplare
trăită, un eveniment public etc.
Clasa a IV-a
3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative
sau literare
- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce
- realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la
aspectele comune şi de la diferenţele referitoare la anumite elemente din
text
- punerea în funcţiune a unei jucării/ a unui aparat simplu pe baza
instrucţiunilor de folosire
6
 Clasa a III-a
- utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale textului – pentru identificarea
unor elemente privind locul, timpul, spaţiul acţiunii
3.2. Formularea unui răspuns emoţional faţă de textul literar citit
- exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind
modalităţi diverse: desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc.
- exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...”
3.3. Formularea unei păreri despre o povestire/personajele acesteia
- exerciţii de exprimare personală pe baza elementelor din text
- exprimarea acordului/ dezacordului faţă de acţiunile, atitudinile unor
personaje
3.4. Evaluarea conţinutului unui text pentru a evidenţia cuvinte-cheie şi
alte aspecte importante ale acestuia
- realizarea de diagrame, de organizatori grafici în perechi/ în echipe
- realizarea de tabele pentru a evidenţia relaţii între diferite elemente de
structură sau de conţinut
3.5. Sesizarea unor regularităţi ale limbii pe baza textului citit
- observarea unor mărci specifice (de exemplu, plural/ gen etc.)
3.6. Aprecierea valorii cărţilor
- activităţi la bibliotecă
- amenajarea unui colţ de lectură în clasă
- prezentarea unei cărţi la intervale ritmice (o dată pe săptămână, o dată la
două săptămâni etc.)
- derularea de proiecte de lectură în grup, care se finalizează prin
realizarea unei „cărţi”; expoziţie cu asemenea produse
Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe
proprii
- realizarea de proiecte integrate care vizează legăturile dintre lumea reală
şi cea imaginară prezentată în textele citite
- realizarea de postere/ organizatori grafici pentru a indica relaţia dintre
text (literar sau de informare) şi experienţele proprii
- exerciţii de reformulare a unui mesaj, din perspectiva diferiţilor receptori/
emiţători
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a
susţine o opinie referitoare la mesajul citit
- minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale textului
- realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în texte şi
clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii
- rezolvarea unor controverse
3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de
profunzime în cadrul lecturii
- folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor
- transferarea informaţiilor din text într-un tabel şi dintr-un tabel într-un text
3.5. Sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora
- observarea dezacordului şi a altor abateri
3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literară şi de informare
- proiecte de documentare la diverse discipline şcolare sau în vederea
unor activităţi extraşcolare (de exemplu, excursii, concursuri, serbări)
- întâlniri cu scriitori, iniţierea unei corespondenţe cu un scriitor
- concursuri legate de conţinutul cărţilor citite
7
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Clasa a III-a
4.1. Aplicarea regulilor de despărţire în silabe la capăt de rând, de
ortografie şi de punctuaţie în redactarea de text
- interevaluarea textelor scrise
- revizuirea textelor redactate
- discutarea problemelor apărute la despărţirea în silabe
- completarea semnelor de punctuaţie într-un text fără punctuaţie şi
discutarea rezultatelor
4.2. Redactarea unor texte funcţionale simple care conţin limbaj vizual şi
verbal
- realizarea unui afiş pentru promovarea unei serbări/ a unui concurs/ a
unui proiect/ a unei tombole
- elaborarea unui fluturaş pentru comunicarea rezultatelor unui proiect
4.3. Realizarea unei scurte descrieri ale unor elemente din mediul
apropiat pornind de la întrebări de sprijin
- elaborarea de instrucţiuni amuzante pentru obiecte la îndemână (de
exemplu, „Cum este guma? La ce foloseşte? Găseşte şi o utilizare
neobişnuită!”)
4.4. Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/ trăite
- alegerea unor subiecte atractive şi construirea unei „burse a poveştilor”
- antrenamente de scriere creativă
- proiect individual/ grup: „Cartea mea” (realizarea unei cărţi şi expunerea
acesteia/prezentarea acesteia)
- scrierea unui paragraf în care se folosesc conectori de tipul: mai întâi,
apoi, în cele din urmă
Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
4.1. Recunoaşterea şi remedierea greşelilor de ortografie şi de
punctuaţie în redactarea de text
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate
- discutarea greşelilor de ortografie
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă
4.2. Redactarea unor texte funcţionale scurte pe suport de hârtie sau
digital
- comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o diversitate de subiecte
prin email (întrebări legate de teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu
etc.)
- scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un film, la un picnic etc.
- completarea corectă a datelor destinatarului pe un plic/ pe o carte
poştală, precum şi în format digital
4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu
- expoziţie de portrete (colaj/ foto/desen şi descriere verbală)
- proiect „Căutăm familie iubitoare – descrierea unor animale de companie
fără stăpân”
- prezentarea unui personaj de poveste/ film/ serial pentru copii
- scrierea unui text scurt pentru a se prezenta cuiva necunoscut (unui
prieten prin corespondenţă la primul mesaj, de exemplu )
4.4. Povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste/ dintr-un film/
desen animat / a unei activităţi/ a unei întâmplări imaginate/trăite
- relatări în scris pe baza întrebărilor: cine, ce, cum, unde, de ce a făcut...?
- realizarea unui jurnal de lectură care să conţină elementele cheie de
prezentare a unei cărţi citite şi/ sau desene care să ilustreze ceea ce îşi
imaginează
- realizarea unei benzi, îmbinând desenul cu mesajele scrise (individual/ în
perechi/ în grup)
- antrenamente de scriere creativă în grup (avansare de idei, selectare de
8
 Clasa a III-a
4.5. Manifestarea disponibilităţii pentru transmiterea în scris a unor idei
- participarea, alături de colegi şi de profesor, la realizarea programului
unei serbări, a scenariului unei dramatizări
- expoziţii de afişe/ alte produse scrise realizate în urma activităţilor
- participarea la realizarea unui jurnal al clasei
Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
idei, construirea firului narativ, revenire asupra textului)
4.5. Manifestarea interesului pentru scrierea creativă şi pentru
redactarea de texte informative şi funcţionale
- realizarea unei cărţi uriaşe pentru colegii de la clasa pregătitoare pe o
temă propusă de cei mici/ de profesori sau de clasă
- realizarea de afişe pentru promovarea unor evenimente din şcoală;
concurs de afişe
9
Conţinuturi1
Conţinuturile din lista de mai jos constituie mijloace pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare, respectiv baza de operare prin care se structurează
competenţele; conţinuturile nu se tratează în sine; se va evita metalimbajul.

Domenii de conţinut Clasa a III-a Clasa a IV-a

Funcţii ale limbii (acte de - descrierea (de obiecte, fiinţe din universul imediat)
vorbire) - relatarea unei acţiuni/ întâmplări cunoscute (trăite,
vizionate, citite)
- oferirea de informaţii (referitoare la universul apropiat)
- solicitarea de informaţii (referitoare la universul apropiat)
- cererea simplă familiară, cerere politicoasă
- prezentarea (de persoane, de cărţi, a unor activităţi)
- iniţierea unui schimb verbal
Textul - textul pentru lectură are minimum 450 cuvinte
- textul literar: cu precădere narativ; fragmente descriptive
scurte; poezii scurte adecvate nivelului de vârstă
- text de informare şi funcţional: afiş, fluturaş, tabel sau alt
tip de organizator grafic, carte poştală, invitaţie; în
funcţie de dotări – email
- descrierea (de personaje imaginare, de film/ carte)
- relatarea unei întâmplări imaginate
- oferirea de informaţii referitoare la universul şcolii
sau extraşcolar
- formularea de solicitări formale şi informale
- prezentarea (unor rezultate/ proiecte)
- iniţierea şi menţinerea unui schimb verbal
- textul pentru lectură are minimum 800 cuvinte
- text literar narativ; text descriptiv de tip portret;
poezii scurte adecvate nivelului de vârstă
- text de informare şi funcţional: afiş, tabele,
diagramă Venn sau orice alt tip de organizator
grafic adecvat vârstei, hartă şi plan simplu de oraş/
traseu turistic etc., carte poştală, invitaţie; în
funcţie de dotări – mesaj text şi email

Variabilitatea limbii şi a - intuirea claselor morfologice – substantiv, adjectiv - intuirea persoanei, a timpului
comunicării în contexte calificativ, pronume personal, verb - intuirea relaţiilor simple dintre cuvinte: subiect-
diferite - intuirea numărului, a genului predicat

1
Domeniile de conţinut propuse sunt selectate din lista oferită în descriptivul de cunoştinţe pentru competenţa de comunicare în limba maternă din Recomandarea
Parlamentului European privind cadrul de referinţă pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 10

Sugestii metodologice
În clasele a III-a şi a IV-a, este continuată construirea achiziţiilor a căror structurare a început în
ciclul anterior (clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a). Competenţele generale rămân aceleaşi, ceea ce
presupune dezvoltarea abilităţilor care vizează codarea şi decodarea mesajelor orale şi scrise.
Comunicarea elevilor are loc firesc în clasă şi devine, în context şcolar, obiect al reflecţiei şi al
învăţării. Din acest motiv, competenţele specifice reprezintă trepte în structurarea comunicării orale şi
scrise.

Receptarea mesajelor orale şi scrise

Recomandăm ca textele să fie ascultate de către elevi, de câte ori este necesar, astfel încât
aceştia să poată realiza sarcinile de lucru şi să îşi antreneze progresiv competenţele de ascultare.
Este esenţial ca elevii să comunice autentic cu cei din jur, pentru a înţelege, prin intuiţie, apoi
prin reflecţie, importanţa de a-l asculta cu adevărat pe celălalt, de a fi atent la nevoile lui, de a
empatiza şi de a nu judeca. Formarea unor deprinderi de ascultător activ este o componentă
importantă a competenţei de comunicare. Astfel, contextele create în spaţiul şcolii trebuie să fie
autentice, adecvate vârstei şi să răspundă dorinţelor grupului de elevi.
Tot în domeniul ascultării, evidenţiem şi importanţa deschiderii unor căi spre reflecţia asupra
regularităţilor limbii. Competenţele care vizează sesizarea unor regularităţi sau abateri în exprimarea
unui vorbitor conduc la conştientizarea sistemului limbii şi a semnificaţiei componentelor sale. Această
achiziţie este întărită prin dezvoltarea unor competenţe similare, în receptarea mesajului scris.
Anumite sarcini de receptare se realizează prin intermediul organizatorilor grafici. Aceştia pot fi
construiţi în forme diferite, pornind de la imaginaţia copiilor, folosind formate găsite pe internet sau
utilizând elemente din text. Exemplele ilustrate mai jos sunt selectate din Provocarea lecturii, EDP
2014, ghid realizat în cadrul proiectului POSDRU 35279.

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 11

 În privinţa receptării mesajului scris, accentele formative sunt pe semnificaţii şi pe explorarea
acestora la nivelul textului scris (literar şi nonliterar). Structurarea competenţelor se raportează la
procesele lecturii din cadrul de referinţă PIRLS şi la receptarea literaturii din cadrul LiFT. Din
perspectiva PIRLS, lectura, în scop informativ sau în scop estetic, înseamnă comprehensiune, care se
construieşte treptat, de la simplu la complex, prin antrenarea a patru procese cognitive esenţiale:
identificarea de informaţii explicit formulate, realizarea de deducţii simple, integrarea şi interpretarea
ideilor şi a informaţiilor, evaluarea critică a conţinutului şi a elementelor textuale. În demersurile
focalizate pe formarea competenţelor de lectură, cadrul didactic trebuie să proiecteze activităţi
coerente pentru antrenarea treptată a celor patru procese, care să ducă la o înţelegere profundă a
textelor, la evaluări critice, la formulare de răspunsuri personale faţă de cele citite, susţinute cu
elemente/ cu exemple din mesajele scrise.
LiFT valorifică experienţe didactice europene, valoroase în abordarea lecturii literare în context
şcolar şi pledează pentru importanţa trezirii interesului elevului, a motivaţiei sale, ca prim pas pentru
formarea unei atitudini pozitive faţă de cunoaşterea lumii prin lectură. Este necesar ca alegerea
textelor literare ce urmează a fi abordate în clasă să corespundă nevoilor elevilor, intereselor acestora
şi reprezentărilor lor despre lume. De asemenea, investigarea lumilor ficţionale, prin sarcini simple, dar
relevante pentru elevi, îi ajută să extragă informaţia semnificativă dintr-un text, să o lege de propria
viaţă, să compare lumea reală cu cea ficţională şi să-şi susţină punctele de vedere cu argumente
valide.
Aşadar, lectura, ca abilitate de viaţă, este un scop explicit al învăţării, de maximă importanţă
pentru cunoaştere şi pentru dezvoltarea personală a elevului, nefiind un mijloc pentru practicarea
vocabularului şi a gramaticii.

Exprimarea orală şi redactarea

În privinţa producerii de mesaje orale şi scrise, accentele formative sunt puse pe valorizarea
intereselor elevilor din perspectiva exprimării de idei, de păreri, de emoţii pe tematici relevante pentru
experienţele lor. Succesul unor activităţi de exprimare depinde de semnificaţia lor pentru elevul înţeles
în individualitatea sa, cu un profil cognitiv şi afectiv propriu. Totodată, sunt valorizate experienţele de
interacţiune care pun bazele comunicării eficiente şi ale socializării.
Temele de redactare, precum şi problematicile abordate în producerea orală trebuie să traducă
intenţii autentice de comunicare din perspectiva elevului. Rezolvarea unor sarcini stereotipe, repetitive
va conduce la abordări superficiale, la lipsa motivaţiei şi a încrederii în sine, în propriile idei.
Din acest motiv, în prezentul document, producerea de texte orale sau scrise pune accent pe
relevanţa contextului de comunicare, pe interogare, pe explorarea universului copilului, inclusiv prin
apelul la noile tehnologii. Sunt evidenţiate, de asemenea, situaţii în care, pentru a se exprima, elevii
pot folosi şi alte coduri în afara celui lingvistic (de exemplu, desene, colaje, ritm şi melodie etc.).

Modelul comunicativ-funcţional şi abordarea conţinuturilor

În documentul de faţă, domeniile de conţinut sunt preluate dintre cele stipulate în
Recomandarea Parlamentului European pentru formarea competenţelor cheie. Conţinuturile sunt
tratate ca bază de operare pentru structurarea competenţelor, nu ca scopuri în sine.
În privinţa elementelor de construcţie a comunicării, s-a optat pentru intuirea regularităţilor din
mesajele vehiculate şi pentru identificarea acestora în context. Sesizarea semnificaţiei categoriilor
gramaticale şi a claselor morfologice se poate realiza prin jocuri de imaginaţie şi prin analogii
reprezentative.
Cum poate înţelege numărul şi genul substantivului un copil aflat în stadiul operaţiilor concrete?
Cum ajunge să observe că toate acele cuvinte binecunoscute, pe care le foloseşte pentru a numi
obiectele din jurul său, au nişte caracteristici comune? Un punct de acces relevant ar putea fi o
călătorie pe o planetă necunoscută, unde elevii, pentru orientare, trebuie să numească diversele
formaţiuni pe care le observă. Se pot inventa nume amuzante pe baza a ceea ce elevii identifică, pe
baza unor fotografii ale planetelor Venus, Marte etc. găsite pe internet. Alt punct de acces poate
deriva dintr-un joc de rol inspirat de un fragment vizionat din filmul E.T.. De exemplu, copiii îi arată
prietenului, E.T., grădina din spatele casei, numind diverse componente şi folosind gesturi:
- Un pom!
- Trei pomi!

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 12

 - Uite o floare ...
Se pot utiliza orice analogii, metafore, puncte de acces care sprijină intuirea conceptelor.
Demersul constructivist, adoptat în contemporaneitate, presupune explorarea de către elevi a
realităţii comunicării în acelaşi mod în care au făcut-o, în trecut, aceia care au scris gramaticile, nu cu
scopul de a scrie ei înşişi alte tratate, ci de a comunica eficient, responsabil.

Liste orientative de autori

N.B. Listele sunt orientative – autorii de manuale/ profesorii vor selecta autorii şi textele considerate
adecvate demersului propus.

 Literatură română

Alexandrescu, Grigore - Fabule

Arghezi, Tudor - Cartea cu jucării
Blandiana, Ana - Întâmplări din grădina mea
Chimet, Iordan - Cele douăsprezece luni ale visului
Coşbuc, George - Poezii
Creangă, Ion – Amintiri din copilărie
Eminescu, Mihai - Poezii
Gârleanu, Emil – Din lumea celor care nu cuvântă
Kerim, Silvia - Povestiri despre prietenii mei
Naum, Gellu - Cartea cu Apolodor
Oprescu, Adrian – Tomi. O poveste
Petrescu, Cezar – Fram, ursul polar
Popescu, Adina - Miriapodul hoinar şi alte poveşti
Sadoveanu, Mihail – Povestiri pentru copii
Sântimbreanu, Mircea – Recreaţia mare
Sorescu, Marin - Unde fugim de-acasă
Tudoran, Radu – Toate pânzele sus
Topârceanu, George – Poezii
Ce poţi face cu două cuvinte? (juniorii). Antologie.

 Literatură universală

Dahl, Roald - Matilda, Vrăjitoarele, Uriaşul cel prietenos, Fantasticul domn Vulpe
Elwin Harris, Gemma - Întrebări mari de la cei mici la care răspund nişte oameni foarte importanţi
Ende, Michael - Punci cu porunci, Jim Năsturel şi Luckas, mecanicul de locomotivă
Funke, Cornelia - Când Moş Crăciun cade din cer, Devoratorul de cărţi
Hawking, Steven - George şi cheia secretă a Universului, George în căutare de comori prin Cosmos,
George şi Big Bangul
Kastner, Erich - Emil şi detectivii, Emil şi ce trei gemeni
Maar, Paul - Sâmbăta, când vine Sambo
Nosov, Nikolai - Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi
PIRLS - Culegere. Instrumente de test, EDP 2013

Listă de site-uri utile

www.liternet.ro
http://www.itsybitsy.ro/copii/
http://training.ise.ro/course/category.php?id=89

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 13

Practici de succes
Exemplele de mai jos sunt selectate din Provocarea lecturii, EDP 2013, ghid realizat în cadrul
proiectului POSDRU 35279, vizând ameliorarea competenţelor de lectură pe baza rezultatelor la
studiul PIRLS.

Explorarea textului literar - Mama! după Mircea Sântimbreanu,

Exemplu propus de Aurelia Fierăscu, clasa a III-a, Şcoala Gimnazială nr. 307 Bucureşti

Prima oră
1. Lectura individuală

Elevii clasei a III-a citind textul

2. Întrebări pe marginea textului.

3. Metoda cadranelor (vizează informaţii explicite pentru primul cadran, deducţii simple pentru al
doilea cadran şi interpretare/integrare pentru ultimele două cadrane). Lucrând în echipă de câte
patru, elevii au completat următorul cadran:

Atitudinea mamei pisicii şi a

Faptele Ioanei
căţelului

Atitudinea mamei Ioanei Atitudinea Ioanei

Un grup de elevi completând cadranele

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 14

 Câte un reprezentant al fiecărei echipe a ieşit în faţa clasei. S-au citit răspunsurile primei echipe
la primul cadran (faptele Ioanei), ceilalţi reprezentanţi având sarcina de a citi doar ceea ce nu s-a
spus. S-a procedat la fel pentru celelalte cadrane. Răspunsurile primite au ilustrat faptul că unii dintre
ei au făcut confuzii ori au adăugat din propria imaginaţie (mama stătea pe canapea şi plângea; mama
a certat animalele; mama era credulă etc.). Atunci când o concluzie formulată nu pornea de la textul
citit, ci de la experienţa/imaginaţia lor, ceilalţi membri ai echipei au primit sarcina să citească din text
fragmentul care ilustrează concluzia lor. Efectul a fost cel scontat: colegii le-au spus că elementul era
inventat, nu corespundea textului.

Citirea cadranelor

Ora a doua
S-au realizat mai multe activităţi care au vizat primele două procese de lectură vizate de PIRLS 2
(respectiv 1 – identificarea de informaţii explicite şi 2 – formularea de deducţii simple).

Pentru primul proces de lectură vizat de PIRLS:

a) ilustrarea prin desen a unei fapte, activitate realizată în perechi. Fiecare echipă a arătat
desenul în faţa clasei, iar colegii au identificat momentul ilustrat în desen.
b) ordonarea desenelor pe o axă a timpului; un elev a citit textul, iar un altul a aşezat desenele
pe axă; apoi un alt elev a povestit oral, pe baza desenelor.

Elevii clasei a III-a explorează textul şi prezintă rezultatele

Pentru al doilea proces vizat de PIRLS:

2
PIRLS vizează patru procese ale lecturii: identificarea de informaţii explicite, formularea de deducţii simple,
interpretarea şi integrarea ideilor şi a informaţiilor, examinarea şi evaluarea conţinutului, a limbajului şi a
elementelor textuale.

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 15

- Procesul de intenţie: elevii şi-au exprimat părerea faţă de comportamentul Ioanei şi au putut trece de
la un şir la altul (şirurile aveau următoarele etichete: Sunt de acord / Nu sunt de acord / Mă abţin (mă
mai gândesc) doar după ce menţionau argumentul care i-a convins să-şi schimbe părerea.
Iată câteva exemple:

Nu sunt de acord, pentru că trebuia să spună adevărul mai devreme.

Sunt de acord, pentru că mama ar fi certat-o, iar mie nu-mi place să fie certaţi copiii.
Sunt de acord, pentru că şi-a învins teama de a nu fi certată şi şi-a recunoscut faptele.
Sunt de acord, întrucât a minţit pentru că nu ştie ce e bine şi ce e rău.
Nu sunt de acord, pentru că este obligată să spună ce face, ca mama să-i spună ce e bine şi ce nu.

Elevii participă la procesul de intenţie

Ora a treia
S-au realizat mai multe activităţi care vizează al treilea şi al patrulea proces vizat de PIRLS (respectiv
3 - interpretarea şi integrarea ideilor; 4 – studierea şi evaluarea conţinutului, a elementelor textuale)

Pentru procesul 3:
- turnirul întrebărilor: elevii au avut ca temă să scrie câte două întrebări care să solicite: a) informaţii;
b) păreri/concluzii, precum şi răspunsurile la aceste întrebări; în timpul orei, elevii au fost împărţiţi în
două grupe; elevii din prima grupă au citit întrebările, iar ceilalţi au dat răspunsurile, apoi au schimbat;
de fiecare dată elevul care a citit întrebarea a fost solicitat să spună dacă este mulţumit de răspuns
sau dacă aştepta un alt răspuns.
Iată câteva dintre întrebările elevilor şi răspunsurile primite:

Ce părere ai despre răbdarea mamei Ioanei?

Atitudinea ei a fost corectă pentru că a lăsat-o pe Ioana sa-şi recunoască greşeala şi s-o îndrepte.

Ce concluzie tragi din comportamentul celor trei mame?

Mamele suferă şi sunt dezamăgite când copiii lor greşesc.

Pentru procesul 4:

a) cvintetul

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 16

b) metoda cadranelor

Explorarea textului literar- Dorinţa lui Oaky

Exemplu propus de Zina Frenţ, prof. înv. primar, clasa a III-a,
Colegiul naţional Sportiv Cetate Deva, jud. Hunedoara

Câteva caracteristici ale colectivului de elevi:

 Colectivul clasei a III-a este format din 21 de elevi: 11 fete şi 10 băieţi, într-o clasă cu profil
vocaţional sportiv: 9 eleve la gimnastică artistică, 6 elevi la gimnastică aerobică (2 fete şi 4 băieţi), 6
elevi la înot. În acelaşi timp, acest efectiv este format din 10 elevi externi (din Deva: 3 fete şi 7 băieţi,
dintre care doi cu CES) şi 11 elevi interni (din toată ţara: 8 fete şi 3 băieţi).
 Copiii din cămin nu beneficiază de ajutorul părinţilor decât în vacanţe sau la sfârşit de
săptămână (unii). Fac multe sacrificii pentru a-şi realiza un vis, ca broscuţa Oaky… Au o bibliotecă în
sala de clasă, cu multe enciclopedii, dicţionare şi cele mai frumoase poveşti.
 În clasele I şi a II-a au citit cu plăcere cărţi de la biblioteca şcolii şi au participat la mai multe
concursuri şi activităţi desfăşurate în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană.

Scenariul didactic

Activităţi Interacţiune Timp

Prima oră:
►Captarea atenţiei
Discuţii referitoare la personajele îndrăgite de la teatrul de
păpuşi. frontal 5 min
Elevii fac cunoştinţă cu o broscuţă visătoare (o păpuşă) care vrea (profesor-elev)
să le pună câteva întrebări:
▪V-aţi dorit vreodată să fiţi altcineva? Să aveţi altă culoare a
părului? Alţi ochi? Altă statură?
▪Este vreun personaj din desenele animate sau din poveşti care
vă place mult şi aţi dori să fiţi ca el?
▪V-aţi dori să semănaţi cu părinţii voştri?
▪Ce talente credeţi că aveţi? Ce vă place să faceţi cel mai mult?
Cu siguranţă, mulţi îşi doresc să aibă câte puţin de la alţii.
Broscuţa le spune copiilor că şi ea a avut astfel de vise. A trecut
prin multe peripeţii şi a învăţat multe. Vrea să îşi spună
povestea… frontal 20 min
Li se prezintă elevilor cartea Dorinţa lui Oaky. (profesor-elev,
Elevii vor citi pe rând, la videoproiector, lectura în întregime (din elev-elev)
cartea scanată).

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 17

Fiecare elev are pe masă fişa cu textul în întregime. individual 20 min
Elevii vor completa propoziţiile lacunare de pe fişele primite, cu
informaţii din text.
Se vor citi cele zece propoziţii completate, pentru a verifica dacă frontal
toţi elevii au completat corect spaţiile punctate. (profesor-elev,
elev-elev)
Elevii vor avea pe masă câte un jeton colorat. individual 5 min
Citesc sarcina de lucru de pe flipchart.
Căutaţi informaţii în text şi subliniaţi-le cu culoarea jetonului de pe
bancă:
 albastru - visul micuţului brotăcel
 oranj - sfaturile date de bufniţă
 violet - vestea primită de la bătrânul brotac
 verde - ideea salvatoare
 roşu - mulţumirea lui Oaky.
Astfel, vor fi câte 4 elevi care caută aceeaşi informaţie. Înainte de
raportare, se vor aduna să discute ce au găsit.
Se vor verifica propoziţiile subliniate. frontal
(profesor-elev)
A doua oră: pe grupe 25 min
►Munca pe grupe
Se vor forma 4 grupe a câte 5 elevi.
Fiecare grupă va răspunde la cele două întrebări din fişa de
lucru, căutând informaţii în text.
Elevii din fiecare grupă îşi vor alege câte un reprezentant care va
citi întrebările şi răspunsurile.
Elevii îşi vor spune părerea şi se vor corecta eventualele greşeli.
Apoi, fişele se vor expune pe un panou, în faţa clasei.
Pe mese, elevii au fişe cu propoziţii pe care trebuie să le aşeze în pe grupe 15 min
ordinea în care s-au petrecut întâmplările din text.
Fiecare grupă va rezolva sarcina de lucru.
Se va stabili, împreună, ordinea corectă: 4; 6; 5; 2; 8; 7; 1; 3.
Se va completa harta lecturii. pe grupe 10 min
Se împart sarcinile în cadrul grupei. Pe baza textului, elevii
completează rubricile hărţii lecturii.
►Temă pentru acasă
Descrieţi cum a reuşit Oaky să le fie de folos celor din neamul
peştilor.
A treia oră:
►Munca în perechi în perechi 30 min
Se formează zece perechi de elevi (prin numărare: numere pare
şi impare).
Li se vor propune teme diferite de discuţie, referitoare la text.
Acestea vor fi listate şi tăiate sub formă de benzi. Ele vor fi
repartizate perechilor:
Ai aflat, din text, dorinţa lui Oaky. Tu ce crezi despre
aceasta?
Numeşte două motive pentru care Oaky dorea să devină
broască ţestoasă.
Oaky a reuşit să tulbure liniştea vieţuitoarelor din lac.
Enumeră trei dintre acestea.
Micul brotăcel a crezut că o carapace îi va da mai multă
înţelepciune. Găseşte o dovadă care să arate că acest
lucru nu este adevărat.
Gândeşte-te la sfaturile înţelepte pe care broscuţa
visătoare le-a primit de la bufniţă. Explică unul dintre
acestea.
Oaky a aflat că apele iazului au scăzut. Explică de ce s-a
întâmplat acest lucru.
Imaginează-ţi ce s-ar fi întâmplat dacă Oaky nu ar fi avut

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 18

 ideea salvatoare.
De ce se spune în text că Oaky a făcut „o faptă de toată
lauda”?
Indică două motive pentru care Oaky a fost felicitat de
toată suflarea lacului. frontal
Ce te-a impresionat mai mult din lectură? De ce? (profesor-elev,
Elevii îşi vor exprima opiniile, justificând răspunsurile. elev-elev)
Ciorchinele individual 15 min
Găsiţi câteva caracteristici ale broscuţei Oaky, aşa cum reies din
text.
Elevii vor realiza ciorchinele pe fişe colorate şi le vor expune pe
un panou.
►Eseul de cinci minute individual 5 min
Li se cere elevilor să scrie ce au învăţat din aventurile lui Oaky.
(De exemplu: El ajunge să fie mulţumit de propria persoană, a
înţeles că este unic, inteligent şi frumos, exact aşa cum este.
Înţelepciunea vine din interior şi nu are nicio legătură cu aspectul
fizic.)
Sunt acceptate şi alte învăţături posibile.
►Temă pentru acasă
Căutaţi continuarea întâmplărilor în Oaky dă un recital. Citiţi
cartea în echipă. (Daţi cartea de la unul la altul!)

Fişe de lucru

Completează următoarele enunţuri cu informaţii din text:

1. De o vreme încoace, toată suflarea lacului vorbea de ...................................................

2. Broaştele nu mai conteneau cu ..................., berzele ............... şi uitau să mai pescuiască,

păsările ..........................................., peştii ..............................., toţi erau ........................

3. Oaky se săturase să mai fie un simplu brotăcel verde! Avea un singur vis acum: îşi dorea din
tot sufletul să devină ........................................................

4. Aşa că stătea deoparte de fiecare dată, deşi tare i-ar mai fi plăcut să tragă o ..................

5. Azi aşa, mâine la fel, până când vestea a ajuns la urechile ......................................

6. Respectul nu este dat de o .............................., ci de felul ......................................

7. Oaky a aflat o veste îngrijorătoare: ..................................................................

8. Un ...............prăbuşit oprea apa care trebuia să se verse în ............., formând un .............

9. N-a durat mult şi ...............................au deschis din nou drumul către .......................

10. De-abia atunci, micuţul brotăcel şi-a dat seama că, şi fără o carapace de ţestoasă, a putut
face .......................................................

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 19

 Activitate pe grupe
●Grupa I

Răspundeţi la întrebările:

►Ce eveniment a tulburat liniştea lacului?

................................................................................................................................................
►Care a fost ideea salvatoare a lui Oaky?
................................................................................................................................................

●Grupa a II-a

Răspundeţi la întrebările:

►De ce scădea apa din lac?

................................................................................................................................................

►Ce i-a explicat bufniţa micului brotăcel?

................................................................................................................................................

●Grupa a III-a

Răspundeţi la întrebările:

►De ce dorea Oaky să devină broască ţestoasă?

................................................................................................................................................
►Cum au reuşit castorii să-i dea o mână de ajutor?
................................................................................................................................................

●Grupa a IV-a

Răspundeţi la întrebările:

►Cum s-au comportat vieţuitoarele din heleşteu când au aflat dorinţa lui Oaky?
.......................................................................................................................................................
►Ce a înţeles micuţul brotăcel după ce a fost felicitat?
.......................................................................................................................................................

►Indică ordinea în care s-au petrecut întâmplările din text.

1. Micuţul brotăcel este felicitat pentru fapta sa.

2. Broscuţa a aflat că apele iazului au scăzut.
3. Acum, Oaky e mulţumit că e broscuţă.
4. Toată suflarea lacului vorbea despre un tânăr brotăcel.
5. Bufniţa cea înţeleaptă îi dă mai multe sfaturi.
6. Oaky îşi dorea să devină broască ţestoasă.
7. Vieţuitoarele din lac sunt fericite.
8. Oaky îi roagă pe castori să elibereze râul de buştean.

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 20

 Explorarea textului literar - Planeta pitică
Exemplu propus de profesor Ioana Oros, cls. a III-a A, Şcoala Gimnazială „Octavian Goga”, Cluj-
Napoca

Câteva caracteristici ale colectivului de elevi:

 clasa este eterogenă şi are 28 de elevi; în componenţa clasei intră şi doi copii cu CES;
 elevii apreciază orele de lectură, au deja preferinţe clare; ei lucrează foarte bine pe grupe,
sunt comunicativi, învăţarea prin colaborare este foarte eficientă şi apreciată de toţi elevii; ei folosesc
metodele specifice gândirii critice şi preferă să lucreze pe grupe, în acest stil.

Scenariu didactic

Activităţi Interacţiune Timp

Captarea atenţiei profesor-elev 10 min
- urmărirea unei prezentări electronice pe tema „Spaţiul cosmic”.
Se discută imaginile vizionate.
Lectura cu creionul în mână individual 30 min
Elevii citesc textul integral, cu creionul în mână, utilizând
sistemul de semne prestabilit. Se discută pe marginea frontal
însemnărilor făcute. profesor-elev
Elevii primesc o fişă pe care au un exerciţiu care le cere să individual, apoi în 10 min
realizeze corespondenţa între personaje şi acţiunile lor. perechi
La final, vor verifica, lucrând în perechi, corectitudinea rezolvării.

Lectura creativă pe grupe 35 min

Elevii sunt organizaţi în grupe, după preocupări şi au de realizat
următoarele sarcini:
1. Realizaţi benzi desenate care să ilustreze povestea citită.
2. Ilustraţi prin pantomimă însuşirile planetei.
3. Compuneţi un cântec potrivit textului citit.
4. Alcătuiţi o scrisoare pe care planeta ar fi scris-o pământenilor
după momentul lovirii ei de către rachetă.
5. Prezentaţi informaţii despre planetele Sistemului Solar. elev-elev
Prezentarea rezultatelor finale şi interpretarea rezultatelor elev-profesor 15 min
obţinute.
Realizare de postere pe grupe 35 min
Elevii sunt organizaţi în grupe şi au de realizat următoarea
sarcină:
Prezentaţi imaginea planetei pitice la începutul şi la sfârşitul
întâmplării, precizând sentimentele acesteia, motivând de ce aţi
făcut această alegere.
Prezentarea posterelor.
Autoevaluare: elevii îşi analizează propria lucrare/activitate/ frontal 10 min
participare la rezolvare, lipind pe Broasca Tessy – o broscuţă individual
ce-i va însoţi la orele de lectură - rombul colorat corespunzător
(foarte bună – romb verde închis, bună – verde deschis,
mulţumitoare – maro, satisfăcătoare - oranj)
Imaginează-ţi că eşti planeta pitică. Pornind de la informaţiile individual 30 min
din textul citit, redactează o pagină de jurnal, în care să prezinţi
o zi în spaţiul cosmic.
Prezentarea jurnalelor.
Aprecierea lucrărilor. elev-profesor 19 min
profesor-elev
Tema frontal 1 min
Elevii au ca temă să realizeze o schiţă a sistemului solar; în profesor-elev
dreptul fiecărei planete vor nota „calităţile” fiecărei planete, aşa
cum reies din text.

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 21

 Explorarea textului de informare – Marele Panda
Exemplu propus de Elena Boamfă, Şc. Gimnazială nr. 27 „Anatol Ghermanschi", Braşov

Scenariu didactic

 Brainstorming: La ce vă gândiţi când auziţi cuvântul „bambus”?

 Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat… despre ursul panda - elevii completează primele două
rubrici, urmând ca ultima să fie completată după citirea şi discutarea textului frontal

 Citire individuală cu o grilă de lectură – identificarea de informaţii explicite şi formularea de

deducţii simple

 Investigaţia (aprofundare prin întrebări - Procesul 3): fiecare echipă a primit câte o întrebare
la care a elaborat răspunsul.

De ce crezi că ursul Panda îşi face culcuşul din frunze şi din tulpini de bambus?
Explică afirmaţia: Coloritul blănii îl face inconfundabil.
În ce condiţii Panda poate muri de foame?
Când nu-şi merită numele de Marele Panda?
De ce sunt în pericol de dispariţie?

Elevii sunt invitaţi să revină la text pentru a răspunde corect.

 Prezentarea rezultatelor şi completarea tabelului Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat, în a treia

rubrică.

 Joc de rol: un elev primeşte rolul de urs Panda şi este intervievat de colegii săi (gen
„conferinţă de presă”) - Procesele 1 şi 4
Se formulează întrebări legate de locuinţa, înfăţişarea, meniul, puii, viaţa şi pericolele care-l pândesc
pe ursul Panda, dar şi de genul:
De ce locuieşti în China ? De ce nu vii să locuieşti la noi în România? (…nu este bambus…)
Ai gheare? La ce le foloseşti dacă nu vânezi? (Da, … ca să mă caţăr în copaci după hrană.)
De ce urci vara în munţi? (… caut răcoarea munţilor)
Eşti prieten cu ursul brun de la noi? (Nu, pentru că e carnivor şi agresiv.)

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 22

  Compară Marele Panda cu ursul brun: diagrama Venn
Se discută asemănările şi deosebirile dintre cele două mamifere, după care elevii au de completat
diagrama.

 Realizarea unui organizator grafic, în cadrul aceloraşi grupe - se sintetizează întregul

conţinut.

 După afişare urmează Turul galeriei cu completarea de comentarii.

Fiecare membru al echipei a completat câte un „satelit” al ciorchinelui, implicându-se activ. Şi-au
denumit şi echipele: Cei 6 Panda, Bambusul, Micii Panda, Alb-negru, Coloraţii Panda.

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 23

 Grupul de lucru

Gabriela Droc Ministerul Educaţiei Naţionale

Mina Rusu Ministerul Educaţiei Naţionale

Ligia Sarivan Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Aniela Mancaş Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Liceul „Alexandru Vlahuţă”, Bucureşti

Mihaela Bucinschi Şcoala Gimnazială „Ionel Teodoreanu”, Bucureşti

Daniela Laudoiu Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Radu Dascalu Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Limba şi literatura română – clasele a III-a - a IV-a 24

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

LIMBA MODERNĂ
CLASELE a III-a – a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa pentru disciplina Limba modernă, clasele a III-a – a IV-a, care conform planului
cadru de învățământ are alocate 2 ore/ săptămână, propune continuarea structurării competențelor
de comunicare începute în clasa pregătitoare, clasele I și a II-a astfel încât să poată fi realizată o
adecvare cu nivelul A1 la finalul învățământului primar.
Dezvoltarea programei a fost realizată pe baza următoarelor documente:
- Key Competences for Lifelong Learning — a European Reference Framework,
Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006,
(Recomandarea Parlamentului European vizând competențele cheie) in Official Journal
of the EU, 30 dec. 2006. Din acest document au fost extrase elementele componente
ale competenței de comunicare.
- The European Language Portfolio (Portofoliul european al limbilor)
http://www.coe.int/t/dg4/linguistic/Portfolio_EN.asp. Acest document a orientat reflecția
asupra competențelor de comunicare.
La nivelul curriculumului actual, competențele sunt definite în perspectivă europeană ca
ansambluri structurate de cunoștințe, deprinderi și atitudini dobândite prin învățare, care concură la
rezolvarea problemelor specifice unui domeniu, dar și a unor probleme generale. In această
perspectivă, formulările atitudinale sunt incluse alături de accentele cognitive. Altfel spus, atitudinile
de comunicare se asociază deprinderilor de comunicare în seturi coerente.
Opțiunea unei racordări sistematice a programelor de limbi moderne la Portofoliul european,
respectiv Pașaportul lingvistic este motivată de raportarea achizițiilor de comunicare în limbi străine
la aceste referințe agreate la nivel continental în majoritatea contextelor de mobilitate. S-a optat
astfel pentru organizarea unei oferte de învățare compatibile, care să nu mai necesite și alte punți
de ajustare sau definiri de concordanțe pe parcursul școlar / la absolvirea școlii.
Recursul sistematic la formulările din Portofoliul european al limbilor în scrierea
competențelor a condus la redactarea unei singure programe pentru Limba modernă 1, indiferent
de limba de studiu aleasă (știut fiind că nivelurile nu sunt definite în funcție de specificitatea unei
limbi ci de achiziția de comunicare pe o anumită tipologie). Acest element de noutate în proiectarea
curriculară accentuează o dată în plus centrarea pe competențe de comunicare și nu pe conținuturi
lingvistice specifice, acestea din urmă fiind privite ca bază de operare pentru dezvoltarea
competențelor.
Din punct de vedere structural programa cuprinde, pe lângă Nota de prezentare:
- competențe generale, care sunt urmărite pe întreg parcursul învățământului primar
(aceste competențe vizează receptarea și producerea de mesaje simple în situații
uzuale, în contextele la îndemâna copiilor);
- competențe specifice, care sunt derivate din competențele generale și sunt vizate pe
parcursul fiecărei clase; activități de învățare, care reprezintă exemple de sarcini de
lucru prin care se dezvoltă competențele specifice;
- conținuturi, exprimate ca sugestii de tematici, acte de vorbire/ funcții ale limbii care
constituie baza de operare pentru dezvoltarea competențelor specifice;
- sugestii metodologice, care au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului
didactic pentru a reuși să faciliteze dezvoltarea competențelor.

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 2

Competențe generale

1. Receptarea de mesaje orale simple

2. Exprimarea orală în situaţii de comunicare uzuală

3. Receptarea de mesaje scrise simple

4. Redactarea de mesaje simple în situaţii de comunicare uzuală

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 3

Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Receptarea de mesaje orale simple
Clasa a III-a
1.1. Identificarea semnificației globale a unui mesaj oral clar articulat în
contexte familiare
- răspuns la întrebarea „Despre ce e vorba în ...?”
- selectarea variantei corecte dintr-un set prezentat (imagine semnificativă
și imagini plauzibile/distractori)
- alegerea variantei corecte în exerciții de tip adevărat/ fals
1.2. Identificarea orei și a cantității exprimate numeric (prețuri, numere)
în cadrul unui mesaj audiat articulat clar și rar
- alegerea unui jeton cu numărul corespunzător dintr-o serie care coincide
cu mesajul audiat
-întrebări și răspunsuri referitoare la oră pe baza unui desen/ ceas de
jucărie
- joc de rol la magazin: clientul plătind prețul corect în funcție de mesajul
audiat
1.3. Manifestarea disponibilității pentru receptarea de mesaje orale
simple adecvate vârstei
- vizionarea de clipuri adecvate din punct de vedere tematic și lingvistic
- ascultarea/ urmărirea de secvențe din emisiuni/ filme pentru copii
Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
1.1. Identificarea unor detalii din mesaje simple articulate clar și rar în
contexte cunoscute/ previzibile
- realizarea unui desen în funcție de un mesaj audiat (în funcție de
instrucțiuni: „Desenează o grădină cu trei flori albastre, doi copaci galbeni
... .”)
- răspunsuri la întrebări simple despre anumite elemente din mesaje
audiate
- răspunsuri la întrebări cu alegere multiplă referitoare la informații
explicite dintr-un mesaj audiat simplu
- mimarea acțiunilor dintr-un mesaj simplu
1.2. Urmărirea unor instrucțiuni simple de orientare, în vederea atingerii
unui obiectiv
- mimare de acțiuni în funcție de instrucțiuni („Mergi înainte, ia-o la stânga,
încă 5 pași înainte”)
- marcarea cu săgeți pe o hartă simplă a unui oraș/ hartă a comorii pe o
insulă pustie
- desenarea unei hărți a comorii în funcție de mesajul audiat
1.3. Manifestarea interesului pentru înțelegerea de detalii dintr-o
varietate de mesaje orale simple, articulate clar și rar (filme, cântece
pentru copii)
- vizionarea unui fragment dintr-un desen animat fără subtitrare și oferirea
de răspunsuri la întrebări simple
- folosirea unui document audio-video autentic și simplu ca punct de
plecare a unei activități/ a unui proiect
4
2. Exprimarea orală în situații de comunicare uzuală
Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Cererea și oferirea de informații referitoare la numere, la prețuri, la 2.1. Cererea și oferirea de informații referitoare la casă, familie, adresă,
exprimarea orei persoane, hobby-uri, obiceiuri
- participarea la jocuri de rol la magazin/ la chioșc - dialoguri scurte între elevi sau elev-profesor pentru a afla adresa cuiva,
- amenajarea unui colț al cumpărăturilor în clasă unde sunt aduse jucării și unde și cum stă
alte produse de către elevi, confecționarea de bani de hârtie – inițierea de - dialoguri pentru prezentarea familiei/ a prietenilor (descrierea membrilor
simulări client-vânzător în acest context familiei, vârsta, profesia, hobby-uri)
- jocuri aritmetice simple
- simulări cu ceasuri de jucărie

2.2. Participarea la interacțiuni în contexte de necesitate imediată/ pe
teme familiare
- dialoguri în care participanții exprimă ce le place și ce nu (la cumpărături,
la masă, în parc)
- dialoguri simple pentru a rezolva o problemă (de exemplu, decizia
referitoare la un cadou pentru aniversarea unui coleg)
- discuții în cadrul unor proiecte în perechi sau în grupuri mici (pentru
realizarea unei decorațiuni de Crăciun, pentru confecționarea recuzitei în
vederea unui un joc de rol – de exemplu, colțul cumpărăturilor)
2.2. Prezentarea unor activități în cadrul unei interacțiuni
- enumerarea activităților obișnuite (acasă, la școală, în weekend, în
vacanțe etc.)
- descrierea programului zilnic
- proiecte de grup pentru a prezenta programul unui personaj preferat/
unei personalități cunoscute

2.3. Descrierea simplă a unei persoane/ unui personaj 2.3. Descrierea unor obiecte, a locuinței
- indicarea câtorva trăsături ale unui prieten, colegului de bancă - realizarea unui desen/ colaj al camerei (personale/ visate) și apoi
- realizarea unui colaj/ desen al unui personaj de desen animat și descrierea orală
verbalizarea portretului respectiv - prezentarea casei/ apartamentului
- prezentarea unor imagini din cărți ilustrate sau desene realizate în cadrul
unor proiecte

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 5

3. Receptarea de mesaje scrise simple
Clasa a III-a
3.1. Recunoașterea semnificației unor fraze uzuale tipice pentru viața
cotidiană
- jocuri pentru asocierea unor simboluri iconice cu forma verbală
corespunzătoare (de exemplu, indicatoare uzuale pe stradă - Parcare
interzisă, metrou, spital)
- realizarea unor comenzi simple de calculator (deschide, închide, copiere,
lipire, imprimare etc.)
3.2. Identificarea semnificației globale a unui text simplu pe teme
familiare
- răspuns la întrebarea „Despre ce e vorba în text?”
- exerciții de tip adevărat/ fals, cu alegere multiplă
- alegerea unei imagini potrivite dintr-un set pentru a ilustra semnificația
textului
3.3. Descifrarea unor mesaje simple familiare primite de la prieteni,
colegi, profesor
- completare de text lacunar și/sau răspunsuri la întrebări referitoare la
informația dintr-un text de sms/ email cu privire la situații uzuale („Hai în
parc”, „Vino la fotbal”, „Sunt la mall/la muzeu/la cumpărături, sună-mă la 5”
etc.)
4. Redactarea de mesaje simple în situații de comunicare uzuală
Clasa a III-a
4.1. Scrierea unei felicitări de ziua cuiva sau pentru o sărbătoare
- realizarea unui calendar al sărbătorilor și afișarea acestuia în clasă
- confecționarea unei felicitări și scrierea mesajului uzual sau a unuia,
simplu personalizat
- elaborarea unui fluturaș pentru comunicarea rezultatelor unui proiect
Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
3.1. Identificarea unor detalii din texte simple care conțin informații
uzuale
- descoperirea personajelor dintr-o poveste scurtă ilustrată și a câtorva
caracteristici
- aflarea de informații de pe internet
- exerciții de completare de text lacunar pe baza informațiilor aflate din text
- răspunsuri la întrebări simple referitoare la text
3.2. Identificarea unor elemente importante de reperare a unui
eveniment pe un afiș (inclusiv afiș digital) sau pe un alt suport
- localizarea unui concert/ spectacol – loc și dată de desfășurare
- identificarea locului și a orei de desfășurare a unui eveniment sportiv pe
un bilet de intrare
3.3. Identificarea datelor cerute pe un formular simplu (nume, prenume,
data nașterii, adresa)
- identificarea datelor dintr-o carte de identitate/ formular de înregistrare la
hotel
- jocuri de tip „vânătoarea de spioni” – identificarea unui coleg după
descrierea sumară a celui căutat sub categoriile – nume, prenume, vârstă
Clasa a IV-a
4.1. Completarea unui chestionar cu detalii personale (nume, prenume,
adresă, vârstă, pasiuni)
- completare de formulare
- proiecte de grup pentru întocmirea unei fișe de identitate a unui personaj
îndrăgit, a unei personalități
6
 - joc de rol la hotel – completarea formularului de check in
- completarea unui formular de înscriere la bibliotecă/ o școală de limbi
străine
- realizarea unei cărți de identitate/ fișei de prezentare a animalului
preferat
- proiect de grup – „S-a pierdut” – realizarea unui afiș cu o descriere
sumară a animalului pierdut cu foto sau desen.

4.2. Redactarea unui mesaj simplu către un coleg 4.2. Redactarea de mesaje simple despre sine/ despre alții
- scrierea unui text de sms („Sunt acasă, te rog sună”; „Trimite-mi - scrierea unei intrări simple pe un blog
fotografia”; „Scrie-mi, te rog” etc.) - scrierea unui mesaj introductiv simplu către un prieten prin
corespondență (un mic autoportret – ochi, păr, mâncare preferată, hobby)

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 7

Conținuturi1
Conținuturile din lista de mai jos constituie mijloace pentru dezvoltarea competențelor de comunicare, respectiv baza de operare prin care se structurează
competențele; conținuturile nu se tratează în sine; se va evita metalimbajul.

Domenii de conținut Clasa a III-a Clasa a IV-a

Sugestii de contexte de - Familia - Casa și familia
comunicare/ vocabular - Sărbători în familie - Obiceiuri în familie
- Personaje de poveste tradițională - Feluri de mâncare
- Personaje din filme îndrăgite - Ocupații
- Cumpărături - Pasiuni
- Îmbrăcăminte - Vacanța
- Numere - Zile, luni, anotimpuri
- Vremea
- Momentele zilei
- Comunitatea – orașul/satul

Gramatică funcțională - solicitarea (unui produs la magazin) - descrierea simplă (de obiecte, a locuinței etc.)
- oferirea de informații (referitoare la numere, la prețuri, la - relatarea la prezent
exprimarea orei) - prezentare de activități generale/ obișnuite
- descrierea simplă (persoană, personaj): câteva trăsături - inițierea și menținerea unui schimb verbal
- felicitarea - executarea unor indicații de orientare
- exprimarea a ceea ce iți place și a ceea ce nu îți place - completarea de formulare
- exprimarea posesiei

Variabilitatea și - intuirea numărului, a genului – observarea mărcilor - intuirea persoanei, a timpului

regularitățile limbii specifice - intuirea acordului

1
Domeniile de conţinut propuse sunt selectate din lista oferită în descriptivul de conţinuturi ale competenţei de comunicare în limba străină din Recomandarea Parlamentului
european privind cadrul de referinţă pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 8

Sugestii metodologice
În clasele a III-a și a IV-a, este continuată construirea achizițiilor a căror structurare a început în
ciclul anterior (clasa pregătitoare, clasele I și a II-a). Competențele generale rămân aceleași, acestea
jalonând codarea și decodarea de mesaje orale și scrise.
Comunicarea elevilor are loc în mediul școlar și devine obiect al reflecției și al învățării.
Folosirea creativă de către cadrele didactice a unei varietăți de materiale didactice bazate pe
texte autentice și actuale, în vederea dezvoltării competențelor menționate în acest document, are
prioritate față de orice manuale care, prin natura lor, se învechesc din momentul în care sunt
concepute. Manualul școlar este doar unul dintre instrumentele didactice utilizate în procesul de
predare-învățare-evaluare și va fi adaptat de către profesor specificului clasei / grupului de elevi; în
consecință, profesorul poate înlocui (parțial sau total) conținuturi din manual sau, după caz, întregul
manual cu materiale didactice care să asigure respectarea programei școlare în vigoare, cu condiția
ca aceste materiale să nu promoveze valori care să contravină principiilor stipulate în Constituția
României.
Pentru un demers eficient sugerăm:
 folosirea limbii țintă în fraze simple pentru orice situație de comunicare din clasă – se va evita
traducerea sau folosirea variantei familiare elevului;
 utilizarea non-verbalului pentru a sprijini învățarea intuitivă, profesorul recurgând la mimă,
desen, filmulețe pentru a oferi puncte de acces relevante pentru copii sau pentru a explica un
concept;
 organizarea de activități pe grupe pentru a stimula interacțiunea în limba țintă; acest context
de lucru este și un context de comunicare securizant în care elementele specifice limbii țintă
(de la acte de vorbire la modele intonatorii) capătă funcționalitate fără niciun efort;
 monitorizarea activităților pe grupe în vederea folosirii limbii țintă;
 oferirea de exemple si analogii reprezentative pentru intuirea regularităților limbii (articularea
atentă și eventuala scriere pe tablă a unor cuvinte pentru a-i sprijini pe elevi în a observa
anumite mărci gramaticale, copiii structurându-și astfel progresiv regula); asemenea exemple
nu ar trebui să facă obiectul unor lecții sau secvențe de lecții separate ci să apară în mod
firesc pe parcursul diverselor activități de comunicare (profesorul propune un „stop-cadru”
pentru observarea regularității și oferă mai multe exemple, eventual solicitând elevilor să
găsească și ei ceva similar; profesorul și clasa pot dezvolta împreună un set de semne/
gesturi convenționale care să le amintească elevilor anumite regularități: de exemplu, palma
deschisă în sus pentru o anume terminație la care se încurcă elevii, o buclă cu degetul pentru
a aminti diferența de gen etc. – important este ca elevii să recunoască rapid semnul ca să-și
amintească regula);
 recurgerea la un context autentic de comunicare, creat în clasă pentru a practica actele de
vorbire recomandate și pentru a dezvolta competențele stipulate;
 realizarea unei lecturi de comprehensiune: accentele formative trebuie să fie puse pe
semnificații și pe explorarea acestora la nivelul textului; lectura este un scop explicit al
învățării, de maximă importanță pentru cunoaștere și pentru dezvoltarea personală a elevului;
lectura nu trebuie să fie utilizată ca mijloc pentru practicarea vocabularului și a gramaticii;
totodată, lectura cu voce tare este contraproductivă pentru comprehensiune; pronunția și
intonația vor fi exersate prin activități de tipul: recitare de poezii, jocuri amuzante (de
pronunție), cântece;
 recomandăm folosirea unei varietăți de texte care să cuprindă și elemente iconice – afiș, plan,
tabel, bandă desenată, cărți uriașe, pliante bogat ilustrate etc.;
 stimularea exprimării orale și scrise simple, cu performări elementare care se pot dezvolta
progresiv – de exemplu, în cadrul descrierii vom începe cu o singură trăsătură simplă (mic,
mare, culori), apoi vom trece la două trăsături (de exemplu dimensiune + culoare) și așa mai
departe;
 propunerea de teme motivante de lucru – teme simple pentru care se oferă sprijin în clasă sau
prin intermediul TIC atunci când există dotare;
Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 9
  propunerea de sarcini de lucru la alegere pentru a stimula implicarea elevilor; diversificarea
sarcinilor de lucru se poate face în funcție:
- de profilul cognitiv al elevului (ca răspuns la o solicitare de lectură elevii pot desena/
mima/ explica pentru a indica ceea ce au înțeles din text);
- de nivelul de achiziție (de exemplu, relatarea unei acțiuni sau a mai multora);
- de interese (de exemplu, modalități de lucru la proiecte sau de prezentare a
acestora).

In cele ce urmează prezentăm câteva recomandări specifice diverselor limbi studiate.

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 10

 EXEMPLE PENTRU LIMBA ENGLEZĂ
Teme recomandate: Family. Hobbies. Pets. Trips. Heroes. Parties. Witches and wizards. Holidays.

Site-uri utile:
What do you like?
http://www.youtube.com/watch?v=aT9tORbbvsI
What do you do everyday?
http://www.youtube.com/watch?v=caZwVE4Ij5I
What can you do?
http://www.youtube.com/watch?v=hA3ClzoslBo
I can/ I can’t
http://www.youtube.com/watch?v=oCAZMW4jMX8

Songs
http://www.youtube.com/watch?v=HGgsklW-mtg
http://www.youtube.com/watch?v=zXEq-QO3xTg
http://www.youtube.com/user/SuperSimpleSongs?v=5oYKonYBujg
http://www.youtube.com/watch?v=ZhODBFQ2-bQ&list=PL7729392BC8A5867D
http://www.youtube.com/watch?v=TdDypyS_5zE&list=PL7729392BC8A5867D&index=6
http://www.youtube.com/watch?v=OKbpLQp509Y
http://www.youtube.com/watch?v=yCjJyiqpAuU
http://www.youtube.com/watch?v=Zu6o23Pu0Do

Exemple de bune practici – propuse de John Mundahl

1.3. - Grade 3
Students watch a short clip from a cartoon without subtitles. They need to answer simple questions.
(What are the names of the characters? Where are they? How many characters are there? What are
they doing?)
http://www.youtube.com/watch?v=Sa3-M62nu3w
a. What are the names of the kittens?
b. Who is playing the piano?
c. Who is singing?

2.1. - Grade 3
Role Play. Students are in a small neighborhood store where people ask for food and drinks (biscuits,
chocolate, fruit, coca-cola, fizzy drinks, sandwiches, candy, gum). Students ask the price of an object.
They get the price. They give the money. They say, thank you.

3.1. - Grade 3
Students fulfill the basic instructions in word processing. Examples: They print a short message. They
copy a short message from the Internet on a document. They save a document. They Google “Lake
District.” They copy an interesting picture and save it in a document, and then print it.

4.1. – Grade 3
Students design and write cards for their friends, relatives or students in other classes. They can use
sample materials from the Internet and special greeting sites. They can use specific American/British
holidays to write cards (Thanksgiving, Halloween, Boxing Day, President’s Day).
Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 11
 EXEMPLE PENTRU LIMBA FRANCEZĂ
Teme recomandate:
 Copilul și lumea înconjuratoare: numele, vârsta, naționalitatea, însușiri fizice și morale, părțile
corpului, îmbrăcămintea, jocuri, corespondența
 Familia: membrii familiei, ocupația lor, sărbătorile în familie (Crăciunul și Paștele), alimente,
rețete de bucătărie
 Casa și orașul: încăperi, mobilă; clădirile din oraș, mijloace de transport, cumpărături
 Școala: activități specifice, obiecte necesare, mobilier, orar
 Animalele: animale sălbatice și domestice, caracteristici
 Vremea: anotimpurile, caracteristicile fiecărui anotimp, lunile anului
 Activitățile cotidiene: activitățile din timpul zilei (ritualul de dimineață), activitățile din week-end
sau din timpul liber
 Personaje preferate din basme sau din desene animate
 Cultură și civilizație: nume și prenume tipice, nume de orașe și de monumente, cântece și
poezii

Site-uri utile:
Le kit MINI (activités de niveau A1 autour de la littérature jeunesse pour des élèves de 7-8 ans):
http://crefeco.org/display.php?fr/Activit%C3%A9s/500
Les sites compagnons de la méthode „Zig Zag” (Nathan) comprenant des activités A1-A2:
http://www.cle-inter.com/zigzag/

La famille
https://www.youtube.com/watch?v=rIyyk25l3MA

Parties du corps et actions

https://www.youtube.com/watch?v=iAGV2pcLaAg – Savez-vous planter les choux
https://www.youtube.com/watch?v=jvoAzAymA30 – Alouette
https://www.youtube.com/watch?v=uEgDeYN1LEY – Si tu aimes les dinosaures
http://wwwl.kmle.com

J’aime/ je n’aime pas…. (les fruits et les légumes)

https://www.youtube.com/watch?v=nJ03KjwiIVM

Passe-temps
https://www.youtube.com/watch?v=g5vPphhZxNc

Les métiers
https://www.youtube.com/watch?v=IXrBEYSV_K0

Pour apprendre à exprimer l’heure:

https://www.youtube.com/watch?v=0CKMaRwicSg - La chanson des squelettes

La chanson des squelettes peut être utilisée pour apprendre à exprimer l’heure.
En regardant la vidéo les élèves doivent répondre aux questions:
- Quels sont les personnages de la vidéo ?
- À quelle heure les squelettes s’habillent en bleu ?
Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 12
- À quelle heure cinq grands squelettes mangent des œufs ?
- À quelle heure les squelettes reviennent chez eux ?

L’expression du temps:
 https://www.youtube.com/watch?v=iQ_vwP2I-Hw – Les jours de la semaine
 https://www.youtube.com/watch?v=0lxeVGSsL04 – Les mois de l’année
 http://comptines.tv/les_saisons - Les saisons

Des chansons pour apprendre à bien compter:

 https://www.youtube.com/watch?v=x_GqzWecDZg – Un éléphant qui se balançait
 https://www.youtube.com/watch?v=VHch4uwaXfM – Ils étaient 5 dans le nid
 https://www.youtube.com/watch?v=Zn2YvWAZXkQ – Pour t’apprendre à bien compter

Pour apprendre les animaux:

 https://www.youtube.com/watch?v=WFf_tt4xZFA – Dans la ferme de Mathurin
 https://www.youtube.com/watch?v=wDcgM_U22XU – Le vieux Macdonald

Pour apprendre les vêtements:

https://www.youtube.com/watch?v=uo2Hb6h4qe4 – Promenons- nous dans le bois

Pour apprendre l’expression «avoir mal à / aux»:

https://www.youtube.com/watch?v=YK0ix1KoGTQ – Mon âne

https://www.youtube.com/watch?v=b36oigvNR2g – L’araignée Gipsy

http://www.bonjourdefrance.com/
Pratiquez votre grammaire et votre vocabulaire en ligne

http://www.cle-inter.com/recherche-8.html
Lectures faciles en français

http://www.tv5.org/TV5Site/dictee/dictee.php
Testez votre orthographe en faisant la dictée en ligne ! A vos stylos…

http://www.totallyspies.com/_upload/_module/fr/_complex/wor_bd
Excellent site pour créer et imprimer sa propre bande dessinée

https://www.youtube.com/watch?v=AAA-WxGPUt0&list=PL8BB7AFFE34C54731
Recettes de cuisine – mousse au chocolat, salade de fruits

https://www.youtube.com/watch?v=oL8CaHrvPzw&list=PL4365A23C6D722169&index=51
Toutes les chansons et comptines

https://www.youtube.com/watch?v=X8sZWKfEA_k&list=PL8Mfzkj8FPJurAeOKuCHOZIH6xEYaih6R
Histoire pour enfants : Le vilain petit canard, Boucle d’or et les trois ours, La Princesse Méline,
Les trois petits cochons, Petit Chaperon Rouge

http://www.iletaitunehistoire.com/

https://www.youtube.com/watch?v=4MSFw8kyTco
Trotro fait sa toilette

https://www.youtube.com/watch?v=5B4ckdbnvEU&list=PLJ94yPGFuB84LRu6J4K-3Rf0gQw8lzSqX
Didou, dessine-moi … - 72 vidéos

http://www.mescoloriages.com/

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 13

http://www.monquotidien.fr/
Journal pour les enfants de 10 à 14 ans

http://www.lepetitquotidien.fr/
Journal pour les enfants de 6 à 10 ans

http://www.ciep.fr/delf-prim/descriptif-epreuves

http://delffacile.weebly.com/
Se préparer pour le DELF Prim – des exercices proposés pour les quatre compétences

http://www.abecedaire-fle.com/

http://www.bonjourdumonde.com/

http://www.bonjourdefrance.com/karaoke-fle/index.php/fr/play/la-chanson-des-super-heros.html

http://www.bonjourdefrance.com/karaoke-fle/index.php/fr/play/la-chanson-des-princesses.html

http://enseigner.tv5monde.com/collection/cours-pour-les-3-12-ans

http://education.francetv.fr/jeu/jeu-des-differences-o33576

http://education.francetv.fr/

http://insuf-fle.hautetfort.com

http://parlons-francais.tv5monde.com/webdocumentaires-pour-apprendre-le-francais/Jeux/p-90-lg0-
Tous-les-jeux.htm

http://lettres.ac-aix-marseille.fr/college/bibliofle.html

http://lettres.ac-aix-marseille.fr/college/bibliofle.html#enseignant

Câteva exemple de bune practici

Clasa a III-a
1.2. Pour reconnaître les nombres, les élèves reçoivent une fiche où les nombres sont écrits en
désordre. Le professeur prononce un nombre au hasard qu’ils doivent trouver et entourer sur leur
fiche. On peut leur demander d’utiliser des crayons de couleurs pour repérer les nombres.
1.2. https://www.youtube.com/watch?v=5MD9MTzh5gY
Les élèves regardent une petite vidéo. Comme première tache, ils devront identifier les personnages,
le lieu et les formules d’adresse. Après, ils vont reconstituer la liste d’achats du jeune homme et
finalement ils vont repérer les questions (produits, prix) – réponses de la vendeuse et du client. Pour
fixer les acquisitions le jeu de rôle «Au marché de fruits et de légumes» leur est proposé.
Ressources supplémentaires: des fruits/légumes apportés par les élèves, de l’argent (des billets et de
la monnaie).
3.3. Par petits groupes les élèves rédigent sur des bouts de papiers des messages sms (par exemple:
Viens vite!, Je t’attends devant/à … heures, Appelle-moi, Besoin d’aide ….) que le prof mélange
devant la classe. Chaque groupe extrait un message et propose oralement (ou par écrit) une réponse
et si possible, énonce la situation de communication à laquelle se rapporte chaque message.

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 14

Clasa a IV-a
2.1. Les élèves se divisent en deux groupes: les uns écrivent (flip - chart ou tableau noir) des qualités,
des défauts ou bien des métiers ou des activités. L’autre groupe réagit en les associant oralement à
des personnes de leur famille ou de leur entourage.

2.1. Quelques élèves présentent le portrait imprimé ou le dessin d’un personnage connu, réel ou de
bande dessinée. Les autres collent sur ces portraits des jetons contenant le lexique des traits
physiques ou moraux du personnage en question.
2.1. Pour faire aux élèves présenter les membres de leurs familles, leur faire une brève description
physique et dire quels sont leurs passe-temps préférés et leurs métiers, le professeur propose le jeu
de mime. La classe sera divisée en groupes de 6 et chaque groupe choisira son mime. Les mimes
devront respecter l’ordre établi (membre de la famille, description, passe-temps préféré, métier). Les
élèves d’un groupe désignés par l’animateur poseront les questions.
Qui est-ce?
Comment est-il/elle?
Qu’est-ce qu’il/elle aime faire de son temps libre?/ Quel est son passe-temps favori ?
Quel est son métier ?
et les membres d’un autre groupe, eux aussi nommés par l’animateur donneront les réponses.
(C’est ta mère).
Elle est grande/petite/grosse/mince/belle….
Elle aime lire/regarder la télé/ ….
Elle est médecin/ boulangère/ vendeuse/professeur…
2.3. Projet de la classe. Repérer le lexique de la maison par des phrases à mots liés. On donne aux
élèves des fiches différentes pour travailler individuellement, à la fin chacun doit dresser sa propre
liste de ce lexique (pièces d’une maison, objets de la maison etc.). Ils écrivent les mots désignant les
objets de la maison sur des jetons qu’ils collent sur un grand dessin réalisé préalablement contenant
l’architecture d’une maison.
3.3. Remplir une fiche à l’inverse. Le prof distribue aux élèves des fiches contenant des noms,
prénoms, dates, années, rues etc., les élèves doivent remplir les termes en question (c’est-à-dire nom,
prénom, date de naissance, nationalité, adresse).

Demander des prix

1. C’est la rentrée. Tu dois aller à la librairie et tu dois acheter des fournitures scolaires. Demande à la
vendeuse combien coûtent deux gommes, dix cahiers, quatre crayons, sept stylos et un livre. Joue le
dialogue.
2. Tu vas au marché pour acheter des fruits. Maman a fait une liste et tu vas la respecter. Tu dois
demander les prix des fruits pour ne pas dépasser 30 euros. Joue le dialogue.
3. Tu vas à l’anniversaire de Paul et tu vas dans une boutique pour acheter des cadeaux. Tu veux lui
acheter un jeu et un livre mais tu as seulement 35 euros. Cherche et demande des produits pas chers.
Joue le dialogue.

Ecrire des lettres, des vœux

1. C’est Noël et tu dois écrire une lettre à Père Noël pour

demander des cadeaux. Pense bien ce que tu veux parce
que tu peux lui écrire une seule fois.
Ecris une lettre au Père Noël:

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 15

2. C’est l’anniversaire de ton cousin, mais il habite dans un autre pays/une autre ville et tu ne peux
pas participer à sa fête. Tu lui écris un courriel pour le féliciter.

3. C’est le 1er janvier et tu veux envoies des vœux pour le Nouvel An à ton ami / correspondant
français / francophone.

Décrire une personne

1. C’est la rentrée et tu as vu le nouveau professeur de sport. Tu dois le décrire à tes collègues.
2. Vous avez un nouveau collègue que tu connais. Tu dois le décrire à tes collègues.

Donner des indications

1. Le père de Michel est venu à l’école pour parler au directeur. Tu dois lui indiquer le chemin vers le
cabinet du directeur.
2. Julien veut t’accompagner au match du samedi, mais il ne sait pas comment arriver au stade. Tu
dois lui indiquer le chemin.

Des projets

1. Tu dois décorer le sapin avec des boules, des guirlandes, des bougies et une étoile pour le sommet
du sapin. Présente-le à tes collègues.

2. Tu dois faire une affiche avec les photos de tes acteurs préférés. Tu dois ouvrir une fenêtre,
chercher les photos sur Internet, les télécharger, les coller dans une page word, le sauver et puis
l’imprimer.

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 16

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 17
Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 18
 EXEMPLE PENTRU LIMBA ITALIANĂ
Teme recomandate:
 Copilul despre sine și lumea înconjurătoare: numele, vârsta, naționalitatea, însușiri fizice și
morale, părțile corpului, îmbrăcămintea, jocuri, corespondența
 Familia: membrii familiei, ocupația lor, sărbătorile în familie (Crăciunul și Paștele), alimente,
feluri de mâncare
 Casa și orașul: încăperi, mobilă; clădirile din oraș, mijloace de transport, cumpărături
 Școala: activități specifice, obiecte necesare, mobilier, orar
 Animalele: animale sălbatice și domestice, caracteristici
 Vremea: anotimpurile, caracteristicile fiecărui anotimp, lunile anului
 Activitățile cotidiene: activitățile din timpul zilei (ritualul de dimineață), activitățile din week-end
 Activități pentru timpul liber
 Personaje preferate din basme sau din desene animate
 Cultură și civilizație: nume și prenume tipice, nume de orașe și de monumente, cântece și
poezii

Site-uri utile:
http://www.filastrocche.it/
http://www.lefiabe.com/classiche.htm
http://www.ilpepeverde.it/005%20Argo%201.2%20Vetrina%20Int%20Legg.html
http://www.zecchinodoro.rai.it/dl/portali/site/page/Page-2c19f1a7-b38b-4af8-83f5-09464f7ffe68.html
http://www.calimero.com/

Exemple de bune practici

 Tipologie di esercizi che mirano prevalentemente a una riflessione su alcuni aspetti della
lingua e sono pertanto volti a mettere a fuoco le forme. Gli esercizi di completamento e il
riordino delle sequenze possono essere visti come un primo avvio all’attività di produzione
scritta:
- Esercizi di completamento
- Abbinamenti
- Riordino sequenze

 Tipologie di esercizi usate nell’ambito delle attività di lettura, per affinare la capacità di
previsione o guidare la comprensione del testo:
- Il cloze
- Vero/Falso
- Scelta multipla

 Tipologie di esercizi tra le più usate nella didattica delle lingue:

- Schemi e tabelle
- Creare associazioni
- Creare raggruppamenti
- Caccia all’intruso
- Trasformazioni

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 19

 - Tipologie di attività didattiche:
Alcune attività tra le più note nella didattica delle lingue, che hanno in comune l’idea che la
lingua non è un sistema statico ma si basa sull’interazione; l’apprendimento di una lingua è
visto come un processo in cui si impara a negoziare il significato in un contesto socioculturale.
Il contenuto dell’insegnamento è di conseguenza più incentrato sul contenuto che sulla forma,
infatti l’efficacia della comunicazione è più importante dell’accuratezza formale e gli errori
sono una manifestazione del processo di apprendimento.
- Role play
- Sceneggiature
- Progetti
- Risoluzione di problemi
http://grafiche.radioshock.info/uni/corsoscuolaita/2lezione/Esercizi e attività per
l'apprendimento dell'italiano L2

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 20

 EXEMPLE PENTRU LIMBA SPANIOLĂ
Teme recomandate:

 Copilul și lumea înconjurătoare: numele, vârsta, naționalitatea, însușiri fizice și morale, părțile
corpului, îmbrăcămintea, jocuri, corespondența
 Familia: membrii familiei, ocupația lor, sărbătorile în familie (Crăciunul și Paștele), alimente,
rețete de bucătărie
 Casa și orașul: încăperi, mobilă; clădirile din oraș, mijloace de transport, cumpărături
 Școala: activități specifice, obiecte necesare, mobilier, orar
 Animalele: animale sălbatice și domestice, caracteristici
 Vremea: anotimpurile, caracteristicile fiecărui anotimp, lunile anului
 Activitățile cotidiene: activitățile din timpul zilei (ritualul de dimineață), activitățile din week-end
sau din timpul liber
 Personaje preferate din basme sau din desene animate
 Cultură și civilizație: nume și prenume tipice, nume de orașe și de monumente, cântece și
poezii

Site-uri utile:
Mi mundo en palabras http://cvc.cervantes.es/Ensenanza/mimundo/default.htm
Pasatiempos de Rayuela http://cvc.cervantes.es/aula/pasatiempos/
Español para niños http://www.education.vic.gov.au/languagesonline/spanish/spanish.htm
Español para extranjeros http://www.aurora.patrick-nieto.fr/
Materiales didácticos http://cvc.cervantes.es/aula/matdid/
Comunicativo.net http://www.ihmadrid.com/comunicativo/index.htm
Amnesia http://amnesia.eljuego.free.fr/amnesia_homepage.htm
Didáctica del Español/Lengua Extranjera http://www.didacticadelespanol.tk/
El Rincón del Clic http://www.xtec.es/recursos/clic/esp/index.htm
Más arriba http://www.trentu.ca/spanish/masarriba/
Proyecto Medusa
http://www.gobiernodecanarias.org/educacion/4/Medusa/GCMWEB/Code/Default.aspx
ELENET http://www.elenet.org
MarcoELE http://www.marcoele.com
Todoele http://www.todoele.net/index.html
Ideas para la clase http://www.difusion.com/ele/ideas/
Memoimag http://www.memoimag.com/dentro/tools.htm
Hola mundo, Hello World http://www.hello-world.com/Spanish/lesson.php
Edelsa http://www.edelsa.es/saladeprofesores.php

Cântece
https://www.youtube.com/watch?v=odI6zy0xPPQ – Mi familia
https://www.youtube.com/watch?v=DUw4tuBg68A – Ronda de los animales
https://www.youtube.com/watch?v=crJAHZKZB_A - La gallina turuleca
https://www.youtube.com/watch?v=y_NDb7Cicvk – Veo, veo
Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 21
https://www.youtube.com/watch?v=EWmvCS0pT9k - Cucarachita
https://www.youtube.com/watch?v=P1OcVirjVSI - La marcha de mi tía Clementina
https://www.youtube.com/watch?v=gKkrMgGzN7E – El burro enfermo
https://www.youtube.com/watch?v=cTOpjBAoMQc - Ay del chiquirritín
https://www.youtube.com/watch?v=7AfsdBOmTtI – Ya vienen los Reyes Magos
https://www.youtube.com/watch?v=vlwbB8t2WGA – Los animales
https://www.youtube.com/watch?v=dhsy6epaJGs – Los animales de la granja
https://www.youtube.com/watch?v=-lcTpeLGL4o - Los oficios
https://www.youtube.com/watch?v=kAFumoey-2o - Rondas y canciones infantiles

Povești
https://www.youtube.com/watch?v=JXoAmDDPZz4 – Los tres cerditos
https://www.youtube.com/watch?v=STsy7_4-_2U – Caperucita Roja
https://www.youtube.com/watch?v=xiuCsLwaJVI - Pinocho
https://www.youtube.com/watch?v=HAMX8pCK9xA - Blancanieves

Câteva exemple de bune practici

Clasa a III-a
1.2. Identificarea orei și a cantității exprimate numeric (prețuri, numere) în cadrul unui mesaj
audiat articulat clar și rar

Pasos de la actividad:
1. Los alumnos escuchan la canción de los esqueletos
(https://www.youtube.com/watch?v=dNkHANzHe5E)

2. Después de ver el vídeo, los alumnos tendrán que contestar a las preguntas:
- ¿Cuales son los personajes del vídeo ?
- ¿A qué hora comen arroz los esqueletos?
- ¿A qué hora se ponen los zapatos?
- ¿A qué hora duermen otra vez los esqueletos?

2.3. Descrierea simplă a unei persoane/ unui personaj

Fuente: http://www.actiludis.com/?p=42059

Pasos de la actividad:
1. Lee el texto:

Mudito es uno de los siete enanitos que cuidan de Blancanieves. Es muy bajito y delgado.
Su cara es muy simpática, tiene los ojos azules y la nariz redonda. También tiene unas grandes
manos. Lleva puesto un gorro morado, una camisa verde que le llega a los pies, un cinturón negro y
unos zapatos marrones.

2. Rodea las palabras de este recuadro que dicen cómo es Mudito por fuera:

bajito gordo simpática azules pequeñas

alto delgado triste verdes grandes
Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 22
3. Escribe las palabras que has rodeado en su lugar:
Su estatura: ___________________
Su constitución: ________________
Su cara: ______________________
Sus ojos: _____________________
Sus manos: __________________

¿Cómo va vestido?

4. Vuelve a leer el texto y completa:

Lleva puesto un gorro ___________ , una camisa verde que le llega a los __________, un cinturón
___________ y unos ___________marrones.

Mudito tiene muchos amigos. Uno de sus mejores amigos es Dormilón.

5. Fíjate en Dormilón y escribe palabras que digan cómo es por fuera:

Su estatura: ________________
Su constitución: _____________
Sus ojos: ___________________
Su nariz: ___________________
Su boca: ____________________
Su barba: ___________________
Sus pies: ___________________

6. Ahora escribe una frase diciendo cómo es Dormilón.

4.2. Redactarea unui mesaj simplu către un coleg

Fuente:
http://www.mecd.gob.es/francia/dms/consejerias-exteriores/francia/publicaciones/material-
didactico/A1_Cuaderno_del_alumno_2013-14.pdf

1. Lee la invitación que ha escrito Pepa a sus amigos.

Invitación

Te invito a mi casa el viernes a las 4.

Vivo en la calle Luna.
Mi teléfono es: 91 3252732
Tu amiga,
Pepa

2. Escribe tu invitación. Dibuja tus juguetes favoritos en la tarjeta.

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 23

 Invitación

Te invito a mi casa el día __________ a las _____ horas.

Vivo en la calle _____________________.
Mi teléfono es: __________________.
Tu amiga/Tu amigo,
_______________________________

Clasa a IV-a
1.1. Identificarea unor detalii din mesaje simple articulate clar și rar în contexte cunoscute/
previzibile
Autor: María Dolores Albaladejo García
Fuente: http://marcoele.com/descargas/1/albaladejo-aquemededico.pdf

Se divide la clase en grupos de 3 ó 4 y se reparte una hoja con los nombres de las profesiones a
cada grupo. El profesor deja sobre su mesa un juego de fichas con los dibujos de las profesiones
situado boca abajo. De cada grupo sale por turnos un alumno, coge una ficha de la mesa del profesor
y escenifica con mímica la profesión que sale al azar o dice que hace la persona que tiene esa
profesión (repara coches).
Cada grupo identifica en su lista (ordenada alfabéticamente para facilitar la tarea) la profesión
escenificada y la numera por orden de aparición. Una vez terminada la actividad se hace una puesta
en común. El profesor toma nota en la pizarra de los errores cometidos por cada grupo y gana aquel
que haya identificado las profesiones con mayor éxito.

1.2 Urmărirea unor instrucțiuni simple de orientare, în vederea atingerii unui obiectiv

Ponle la cola al burro

Fuente: Edna Gisela Pizarro, Marisa do Carmo Silva, Orientaciones para la enseñanza de ELE: más
de 100 actividades para dinamizar la clase de español

Materiales: un pañuelo para vendar los ojos, una cartulina grande con el dibujo de un burro sin cola y
una cola hecha en cartulina.
Desarrollo: se divide al grupo en dos equipos: “A” y “B”. Cada equipo escoge una persona y se le
venda bien los ojos. Entonces el equipo “A” debe dar las instrucciones para que la persona ponga la
cola. Después de que el primer jugador ponga la cola, se quita la misma y el profesor marca la
posición con un lápiz o una tiza. Enseguida va el alumno del equipo “B” y hace lo mismo. Al final se
compara quién ha conseguido poner la cola más cerca del lugar en donde debería ir.

2.2. Prezentarea unor activități în cadrul unei interacțiuni

Autor: Violeta de la Jara Berenjeno
Fuente:
http://www.todoele.net/actividades/Actividad_maint.asp?ActividadesPage=5&Actividad_id=377

1. Primero les entregaremos una fotocopia de la canción que tendrán que completar. (3ª p. plural)
2. Posteriormente, la escuchamos (https://www.youtube.com/watch?v=dNkHANzHe5E) y corregimos.
3. De forma oral y sin mirar la fotocopia de la canción, les pedimos que nos cuenten la rutina de un
esqueleto. (3ª p. singular)
4. Tomando como modelo la canción, les pedimos que hagan una igual pero con su rutina (1ª p.
singular)
5. Una vez realizado el paso anterior, les pedimos que le cuenten al compañero lo que han escrito.
6. Por último, les preguntamos de forma oral qué cosas tienen en común que hayan escrito.

3.1. Identificarea unor informații de detaliu uzuale

Autor: Violeta de la Jara Berenjeno
Fuente:http://www.todoele.net/actividades/Actividad_maint.asp?ActividadesOrder=Sorter_Nivel&Activi
dadesDir=ASC&ActividadesPage=3&Actividad_id=363

Pasos previos para la actividad:

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 24
El primer paso que vamos a realizar como precalentamiento de la actividad será mostrarles varias
portadas de los libros de Manolito Gafotas. Ellos deberán pensar cómo es, cuál es su nombre,
cuántos hermanos tiene, cuántos años, dónde vive y con quién, qué le gusta hacer.

1. Una vez realizada la actividad de calentamiento, vamos a leer el fragmento del texto. Como
algunas partes les resultaran difíciles, hemos preparado un ejercicio de vocabulario, que haremos
antes de la lectura, en el que tendrán que unir las palabras con su definición y su dibujo. (Este
ejercicio se puede realizar o bien en una fotocopia uniendo con flechas o bien preparando tarjetas
que tendrán que unir).
2. Después de la lectura comprobamos si los datos que habían dado anteriormente los alumnos con
el ejercicio de precalentamiento eran correctos. Y a continuación les pediremos que en grupos y a
partir del texto y de las fotos que les vamos a entregar, hagan un árbol genealógico de la familia de
Manolito en cartulinas de colores (les indicamos que dejen espacio debajo de cada personaje para el
ejercicio siguiente).

3. Una vez tengan el árbol completo (el ejercicio anterior no tiene que durar más de 10 minutos), les
decimos que ahora es el turno de que decidan como son cada personaje y lo escriban en papeles de
colores que tendrán que pegar debajo de cada foto del árbol. Elegiremos a los 3 mejores para
colgarlos en el corcho de la clase.

4. Ahora es el momento de conocer a Manolito un poco más, les vamos a entregar frases en las que
Manolito exprese sus gustos. Vamos a jugar con la pelota, primero empieza el profesor. De varias
tarjetas con los gustos de Manolito, va a escoger una, después la leerá y por último dirá si a él le
gusta lo mismo o no le gusta. Una vez haya terminado le lanzará la pelota a otro alumno que tendrá
que repetir la misma operación que el profesor.

5. Y para finalizar llegamos a la tarea final, para la próxima clase tendrán que preparar su propio
árbol, con fotos de sus familias, descripciones y gustos, que leerán en la siguiente clase.

4.1. Completarea unui chestionar cu detalii personale (nume, prenume, adresă, vârstă, hobby)

1. Lee el texto:
¡Hola! Me llamo Ana Martín Pérez. Vivo en Madrid, en la calle Barcas número 6, puerta 4. Soy alumna
del Colegio Público de Educación Infantil y Primaria “El Quijote”. Tengo diez años y estoy en el 4 0.

2. Vamos a hacerle a Ana el carné de la biblioteca. ¿Cuáles son sus datos?

foto

SOLICITUD DE CARNET DE USUARIO

Datos personales
Apellidos ____________________________________________________
Nombre_________________________Edad____________
Curso_____________

Dirección
Calle ____________________ N0 ________ Piso ___________ Puerta
______
Localidad _______________________ Teléfono_______________

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 25

1. Juegos de lengua de carácter social:
- Orales (el juego del veo, veo)
- Escritos (el juego del ahorcado)
- Audiovisuales (el bingo con imágenes)
- Juego de tablero y cartas (palabras cruzadas, el de la oca, la baraja…)

2. Juegos de actividades individuales:

- Crucigramas, sopa de letras, adivinanzas…

3. Juegos de rol y de simulación

Grupul de lucru

Ligia SARIVAN Institutul de Științe ale Educației

Anca Mariana PEGULESCU Ministerul Educației Naționale

Sorin GIURUMESCU Ministerul Educației Naționale

Manuela Delia ANGHEL Ministerul Educației Naționale

Octavian PĂTRAȘCU Comisia Națională de Limba engleză

Constanța BORDEA Comisia Națională de Limba engleză
Ion FĂRCĂȘANU Liceul Pedagogic «Mircea Scarlat», Alexandria
Clementina ANGHEL Inspectoratul Școlar al Municipiului București
Angela Gabriela LĂPĂDATU ISJ Teleorman
Patricia BĂLĂREANU Liceul Teoretic „Dante Alighieri”, București
Mirela Mihaela GEORGESCU Școala Gimnazială Nr. 89 „Nicolae Labiș”, București
Monica GEORGESCU Școala Gimnazială Nr. 152 „Uruguay”, București

Limba modernă – clasele a III-a - a IV-a 26

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 /02.12.2014
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

MATEMATICĂ
CLASELE a III-a – a IV-a

Bucureşti, 2014
Notă de prezentare

Programa şcolară pentru disciplina Matematică reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a III-a
– a IV-a din învăţământul primar. Situată în aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii, această
disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ, cu un buget de timp de 4 ore/săptămână.
Programa disciplinei Matematică este elaborată pe baza unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Prin structura sa, aceasta contribuie la dezvoltarea profilului de
formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului
didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a importanţei
dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
În procesul de elaborare autorii au avut în vedere recomandările europene privind competenţele
cheie, rezultatele înregistrate la testările naţionale şi internaţionale pentru învăţământul primar din
ultimii ani, precum şi exigenţele Cadrului de referinţă TIMSS 2011. Din această perspectivă, elevii sunt
sprijiniţi să gândească critic asupra problemelor cotidiene, să identifice soluţii şi să rezolve probleme
utilizând metode diverse. Matematica devine astfel o cale prin care pot fi rezolvate probleme curente,
dezvoltând cunoştinţe, abilităţi şi atitudini utile în studiul altor discipline, în profesia viitoare şi în viaţă.
Această programă promovează cele mai importante atitudini şi valori care pot fi dezvoltate prin
această disciplină, precum: respectul pentru adevăr şi perseverenţa pentru găsirea celor mai eficiente
soluţii, dezvoltarea de argumente şi evaluarea validităţii unor argumente. Activităţile pot fi organizate
individual, frontal sau în echipe, cultivând astfel spiritul de echipă, încrederea în sine şi respectul
pentru ceilalţi, toleranţa, curajul de a prezenta o opinie personală şi spiritul de iniţiativă al elevilor.
Încrederea în sine şi autonomia personală sunt susţinute la nivel metodologic prin utilizarea erorii ca
sursă de învăţare, prin încurajarea obţinerii de soluţii multiple şi prin aplicarea matematicii în viaţa
familială şi în evenimentele trăite în clasă sau în şcoală. Astfel se formează interesul elevilor pentru a
reuşi în învăţare şi pentru continuarea studiului disciplinei. Matematica, prin activităţile interdisciplinare
propuse, contribuie la încurajarea comportamentului creativ al elevilor, consolidând, la nivel
intelectual, atitudini pozitive atât faţă de matematică, cât şi faţă de alte domenii de studiu: arte, ştiinţe,
limbă şi comunicare.
Sub aspect tematic, la clasa a III-a/a IV-a este extins spaţiul numeric și apar primele noţiuni
legate de fracții care vor fi abordate intuitiv. De asemenea, elevii intră în contact cu elemente de
geometrie şi reprezentări grafice diverse, cu măsurări şi unităţi de măsură. În acest fel, programa de
Matematică are un rol important în dezvoltarea abilităţii şi dorinţei elevilor de a utiliza moduri
matematice de gândire logică şi spaţială, corespunzătoare nivelului lor de vârstă pentru rezolvarea
unor probleme din cotidian, astfel:
- realizarea unor calcule elementare cu ajutorul numerelor;
- identificarea unor relaţii/regularităţi;
- explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte;
- utilizarea unor etaloane pentru măsurări şi estimări.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică încadrează achiziţiile de
cunoaştere şi de comportament ale elevului, fiind comune unui ciclu de învăţământ şi redând
orientarea generală a procesului educaţional pentru disciplina Matematică.
Competenţele specifice sunt competenţe derivate din competenţele generale, reprezintă etape
în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă
a elevului şi care definesc contexte de învăţare variate. Programa propune o ofertă flexibilă de activităţi
de învăţare. Cadrul didactic poate să modifice, să completeze sau să înlocuiască aceste activităţi cu
altele, adecvate clasei. Devine astfel posibil să se realizeze un demers didactic personalizat, care să
asigure formarea competenţelor prevăzute de programă, în contextul specific al fiecărei clase.

Matematică – clasele a III-a - a IV-a 2

 Conţinuturile învăţării se regăsesc în inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru alfabetizarea din
domeniul matematicii şi sunt grupate pe următoarele domenii:
- Numere şi operaţii cu numere
- Elemente intuitive de geometrie
- Unități și instrumente de măsură
- Organizarea şi reprezentarea datelor
Sugestiile metodologice reprezintă o componentă a programei care propune metode şi mijloace
pentru realizarea demersului didactic.

Matematică – clasele a III-a - a IV-a 3

Competenţe generale

1. Identificarea unor relaţii / regularităţi din mediul apropiat

2. Utilizarea numerelor în calcule

3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în

mediul apropiat

4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare

Matematică – clasele a III-a - a IV-a 4

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Identificarea unor relaţii/ regularităţi din mediul apropiat
Clasa a III-a
1.1. Observarea unor modele / regularităţi din cotidian, pentru crearea de
raţionamente proprii
- identificarea în cotidian / desene / imagini / machete / filme documentare a
elementelor repetitive
- identificarea regulii de construcţie a unui şir de simboluri sau numere
1.2. Aplicarea unei reguli pentru continuarea unor modele repetitive
- realizarea unor modele repetitive (cu desene sau cu obiecte), respectând o
regulă dată
- realizarea unor modele repetitive utilizând figuri/ corpuri geometrice de
diferite mărimi şi culori
- generarea/ completarea unor şiruri de simboluri sau de numere folosind o
regulă dată
- utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul perimetrului,
pentru determinarea unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică)
Matematică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
1.1. Explicarea unor modele / regularităţi, pentru crearea de raţionamente
proprii
- identificarea unor corespondenţe între două mulţimi de numere, în situaţii
practice
- descrierea unei reguli pornind de la un şir dat
- identificarea unor procedee de lucru care pot fi utilizate şi în alte situaţii
- utilizarea calculatorului pentru realizarea unor modele repetitive, respectând
condiţii date
1.2. Generarea unor modele repetitive / regularităţi
- realizarea unor modele repetitive cu obiecte date
- construirea de regularităţi simple cu simboluri, numere, figuri, corpuri
geometrice, respectând una sau mai multe reguli diferite
- utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul perimetrului,
pentru determinarea unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică)
5
2. Utilizarea numerelor în calcule
Clasa a III-a
2.1. Recunoaşterea numerelor naturale din concentrul 0- 10 000 şi a
fracţiilor subunitare sau echiunitare, cu numitori mai mici sau egali cu 10
- citirea unui număr şi scrierea numerelor de la 0 la 10 000 cu cifre / litere
- identificarea, într-un număr, a cifrei unităţilor / zecilor / sutelor / miilor
- compunerea şi descompunerea numerelor în / din mii, sute, zeci şi unităţi
- numărare crescătoare şi descrescătoare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3, cu
precizarea limitelor intervalului (de la ...până la.., mai mic decât ... dar mai
mare decât ...)
- generarea unor numere mai mici decât 10 000, ale căror cifre îndeplinesc
condiţii date (de exemplu, cifra unităţilor este 1, cifra zecilor este cu 2 mai
mare decât cifra unităţilor etc.)
- aproximarea (rotunjirea) numerelor naturale la diferite ordine
- formarea, scrierea şi citirea numerelor folosind cifrele romane (I, V, X)
- utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale (de exemplu, scrierea datei)
- identificarea, în situaţii familiare, a scrierii fracţionare
- identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor
- citirea şi scrierea fracţiilor subunitare şi a celor echiunitare
- determinarea unei fracţii când numărătorul şi/sau numitorul îndeplinesc
anumite condiţii
- reprezentarea intuitivă unei fracţii subunitare date pornind de la situații
familiare
- scrierea unor fracţii subunitare pornind de la mulţimi de obiecte, de la un
desen/reprezentare grafică sau de la un text
Matematică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
2.1. Recunoaşterea numerelor naturale în concentrul 0- 1 000 000 şi a
fracţiilor cu numitori mai mici sau egali cu 10, respectiv egali cu 100
- scrierea cu cifre / litere a unor numere din intervalul 0 – 1 000 000
- citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1 000 000
- identificarea cifrelor unităţilor/ zecilor / sutelor / miilor / zecilor de mii/sutelor
de mii dintr-un număr
- compunerea şi descompunerea numerelor din/în sute de mii, zeci de mii, mii,
sute, zeci şi unităţi
- numărare cu pas dat, în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea
limitelor intervalului (de la ... până la ..., mai mic decât ... dar mai mare decât
...)
- generarea de numere mai mici decât 1 000 000, care îndeplinesc condiţii
date
- formarea, scrierea şi citirea numerelor folosind cifrele romane
- transcrierea cu cifre romane a unor numere scrise cu cifre arabe
- utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale (de exemplu, scrierea cu cifre
romane a unor numerale ordinale)
- identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor
- citirea şi scrierea fracţiilor subunitare, supraunitare şi a celor echiunitare, în
situații familiare sau în reprezentări
- determinarea unei fracţii când numărătorul şi/sau numitorul îndeplinesc
anumite condiţii
- reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând desene, haşuri, decupaje etc.,
pornind de la experienţa cotidiană
- scrierea unor fracţii pornind de la situații familiare
- scrierea procentuală (numai 25%, 50%, 75%), cu suport intuitiv
- marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un întreg, pornind de la experienţe
familiare elevilor
- marcarea, prin pliere, a 1/2, respectiv 1/4; 3/4; 0,50; 0,25; 50%; 25%; 75% din
suprafaţa unei figuri geometrice, cu ajutorul unor exerciții practice
- jocuri de rol: la cumpărături (utilizarea numerelor cu virgulă şi a procentelor)
6
 Clasa a III-a
2.2. Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000, respectiv a
fracţiilor subunitare sau echiunitare care au acelaşi numitor, mai mic sau egal
cu 10
- compararea a două numere mai mici decât 10 000 folosind numărătoarea
poziţională sau reprezentări
- compararea unor numere mai mici sau egale cu 10 000 utilizând algoritmul
de comparare
- utilizarea semnelor <, >, = în compararea numerelor sau fracţiilor cu ajutorul
unor exemple concrete şi a unor reprezentări grafice
- compararea unor fracţii cu acelaşi numitor cu ajutorul unor obiecte familiare
sau a unor reprezentări grafice
2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000 şi respectiv a
fracţiilor subunitare sau echiunitare care au acelaşi numitor, mai mic sau egal
cu 10
- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului unui număr
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai mici sau egale cu
10 000
- rotunjirea/aproximarea numerelor în contexte similare unor situaţii din viaţa
cotidiană
- determinarea unor numere care să respecte condiţii date (mai mic decât ...,
mai mare sau egal cu ... etc.)
- ordonarea fracțiilor subunitare, folosind exemple practice din viața cotidiană
sau reprezentări grafice
- determinarea intuitivă a unei fracţii mai mici sau mai mari decât o fracţie dată
- completarea numărătorului unei fracţii, cu respectarea unor condiţii date (de
exemplu, 3/7 ≤□/7 ), pe baza unor exemple familiare, practice, sau a unor
reprezentări grafice
2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 -
10 000 sau cu fracţii cu acelaşi numitor
- efectuarea de adunări/scăderi de numere naturale, fără trecere și cu trecere
peste ordin, în concentrul 0 – 1 000
Matematică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
2.2. Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000 000, respectiv
a fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau
egal cu 10 sau numitor egal cu 100
- compararea unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000 utilizând
algoritmul de comparare
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând semnele <, >, =
- compararea unor fracţii cu întregul, în situaţii familiare
- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor sau cu acelaşi numărător,
pornind de la obiecte sau de la reprezentări grafice
2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv
a fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau
egal cu 10 sau numitor egal cu 100
- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului unui număr
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai mici sau egale cu
1 000 000
- rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci de mii/sute de mii a unor valori
numerice (preţuri, distanţe etc.)
- determinarea unor numere care să respecte condiţii date ( mai mic decât ...,
mai mare sau egal cu ... etc.)
- ordonarea unor fracţii folosind exemple din viața cotidiană sau reprezentări
grafice
2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 -
1 000 000 sau cu numere fracţionare
- compunerea şi descompunerea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000,
utilizând adunarea şi scăderea, cu trecere și fără trecere peste ordin
7
 Clasa a III-a
- descompunerea numerelor în concentrul 0 – 1 000, utilizând adunarea şi
scăderea, fără trecere și cu trecere peste ordin
- descompunerea numerelor în concentrul 0 – 10 000, utilizând adunarea şi
scăderea, fără trecere și cu trecere peste ordin
- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din
concentrul 0 – 10 000
- efectuarea de adunări/scăderi cu trecere și fără trecere peste ordin, cu
numere în concentrul 0 – 10 000, utilizând algoritmi de calcul, descompuneri
numerice şi proprietăţile operaţiilor
- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de scădere
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule (comutativitate, asociativitate,
element neutru)
- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul 0 – 10 000, fără efectuarea
lui
- utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor adunărilor şi/sau
scăderilor
- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor, descompuneri
de numere etc.)
- intuirea echivalenței unei fracţii subunitare cu o sumă sau cu o diferenţă de
fracţii cu acelaşi numitor, cu ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple
familiare
2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 10 000 şi de
împărţiri folosind tabla înmulțirii, respectiv tabla împărțirii
- rezolvarea de exerciţii folosind tabla înmulţirii
- efectuarea de înmulţiri cu 10, 100
- rezolvarea de exerciţii folosind tabla împărţirii
- efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două sau trei cifre şi numere
formate cu o cifră
- efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două cifre
- utilizarea unor proprietăţi ale înmulţirii în calcule
- scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite;
metoda reprezentării grafice
Matematică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din
concentrul 0 – 1 000 000
- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și cu trecere peste ordin, în
concentrul 0 – 1 000 000, utilizând algoritmi de calcul, descompuneri
numerice şi proprietăţile operaţiilor
- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de scădere
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule (comutativitate, asociativitate,
element neutru)
- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul 0 – 1 000 000, fără
efectuarea lui
- utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de adunări şi scăderi sau pentru
verificarea unor rezultate
- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor, grupări şi
descompuneri de numere etc.)
- intuirea echivalenței unei fracţii cu o sumă sau cu o diferenţă de fracţii cu
acelaşi numitor, cu ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple familiare
2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000 când
factorii au cel mult trei cifre şi de împărţiri la numere de o cifră sau două
cifre
- efectuarea de înmulţiri şi împărţiri cu 10, 100, 1 000
- efectuarea de înmulţiri în care factorii au cel mult trei cifre
- efectuarea de înmulţiri a unui număr mai mic decât 1 000 000 cu un număr
format cu o cifră
- utilizarea în calcul a unor proprietăţi ale înmulţirii
- efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000, în scris
- scrierea unui număr ca produs de doi sau mai mulţi factori
- efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau două cifre în concentrul
0 - 1 000 000
8
 Clasa a III-a
- estimarea ordinului de mărime a rezultatului unui calcul fără efectuarea
acestuia (de exemplu,197x2 va fi mai mic decât 200 x30=600)
- utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor unor operaţii de
înmulţire şi împărţire
- efectuarea probei unei operaţii de înmulţire/împărţire
- rezolvarea de exerciţii, cu operaţiile cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor rotunde
3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat
Clasa a III-a
3.1. Localizarea unor obiecte în spaţiu şi în reprezentări, în situaţii familiare
- descrierea poziţiei obiectelor din spaţiu, în raport cu alte obiecte
- descrierea structurii unui ansamblu de obiecte
- utilizarea reprezentărilor schematice/realizarea planului clasei, marcarea sau
citirea indiciilor etc.
- realizarea unor desene, respectând condiţii date
- iniţierea şi participarea la diverse jocuri de strategie în care este necesară
localizarea pieselor (şah, go, domino, ţintar etc.)
- realizarea şi completarea unor tabele respectând instrucţiuni în care se
folosesc cuvintele „rând” şi „coloană”
- stabilirea coordonatelor unui obiect într-o reprezentare grafică sub formă de
reţea
- jocuri de orientare în spaţiu
- găsirea unor obiecte folosind indicii
Matematică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
- estimarea ordinului de mărime a rezultatului unui calcul, fără efectuarea
acestuia (de exemplu,19x27 va fi mai mic decât 20 x30=600)
- utilizarea calculatorului pentru verificarea unor operaţii de înmulţire şi
împărţire
- efectuarea probei unei operaţii de înmulţire/împărţire
- rezolvarea de exerciţii cu operaţiile cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor (numai paranteze rotunde şi pătrate)
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite;
metoda reprezentării grafice, metoda comparaţiei, metoda mersului invers
Clasa a IV-a
3.1. Localizarea unor obiecte în spaţiu şi a unor simboluri în diverse
reprezentări
- descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte (paralel,
perpendicular)
- identificarea structurii unui ansamblu de obiecte spaţiale din perspective
diferite
- identificarea obiectelor folosind simbolurile dintr-o reprezentare
- realizarea şi completarea unor tabele respectând instrucţiuni în care se
folosesc cuvintele „rând” şi „coloană”
- stabilirea coordonatelor unui obiect (dintr-o reprezentare de tip reţea)
- jocuri de construcţii a unor ansambluri de obiecte cu forme geometrice, cu
respectarea unor cerinţe (de exemplu: deasupra cubului să fie un cilindru, iar
în stânga cubului, să fie un con)
- vizualizare pe internet a unor planuri şi hărţi (de exemplu, de a localiza şcoala
în comunitate, de a vizualiza cel mai scurt traseu între două locuri)
- reprezentarea, sub forma unor desene sau planuri, a unor trasee reale sau
imaginare; joc de rol
- utilizarea unei reprezentări simple pentru orientare în spaţiu, în condiţii
familiare
9
 Clasa a III-a
3.2. Explorarea caracteristicilor simple ale figurilor şi corpurilor geometrice în
contexte familiare
- identificarea şi denumirea figurilor geometrice plane
- recunoaşterea şi descrierea unor obiecte care au forma unor corpuri
geometrice cunoscute, din mediul apropiat (cub, paralelipiped, cilindru, sferă,
con)
- conturarea figurilor geometrice plane cu ajutorul instrumentelor de
geometrie/şabloanelor (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc)
- realizarea unor desene/ colaje folosind figurile geometrice învăţate
- identificarea numărului de figuri geometrice plane dintr-un desen dat/ dintr-o
figură geometrică „fragmentată”
- gruparea unor figuri sau corpuri geometrice după criterii date (număr de
laturi, număr de unghiuri, formă/ număr de feţe, număr de vârfuri, număr de
muchii)
- decuparea după contur a desfăşurării unui corp geometric dat: cub,
paralelipiped, cilindru, con
- construirea unor corpuri geometrice folosind diverse materiale (beţişoare,
scobitori, plastilină etc.)
- jocuri de construcţii cu corpuri geometrice
- realizarea unei expoziţii de fotografie având ca temă obiecte cu formă
geometrică
- reconstituirea corpurilor geometrice prin plierea unor tipare (sau origami)
- identificarea, prin pliere, a axei/axelor de simetrie ale figurilor geometrice
- compararea unor unghiuri prin suprapunere
4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
Clasa a III-a
4.1. Utilizarea unor instrumente şi unităţi de măsură standardizate, în
situaţii concrete
- utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură standard, adecvate în
realizarea unor măsurări
Matematică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
3.2. Explorarea caracteristicilor, relaţiilor şi a proprietăţilor figurilor şi
corpurilor geometrice identificate în diferite contexte
- identificarea şi denumirea figurilor plane
- recunoaşterea în situaţii familiare/în reprezentări a unor obiecte cu formă
geometrică (cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con)
- identificarea elementelor componente ale unei figuri plane: unghi, latură, vârf
- identificarea numărului de forme geometrice plane dintr-un desen dat/ dintr-o
figură geometrică „fragmentată”
- identificarea unor segmente de dreaptă perpendiculare, paralele
- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri geometrice prin diferite modalităţi
(pliere, desen)
- estimarea mărimii unor suprafeţe desenate pe o reţea, utilizând ca unitate de
măsură pătratul cu latura de 1 cm
- completarea desenului unei figuri geometrice după o axă de simetrie
- compararea volumelor unor corpuri geometrice (cub, paralelipiped) folosind
ca unitate de măsură cubul cu latura de 1 cm
Clasa a IV-a
4.1. Utilizarea unor instrumente şi unităţi de măsură standardizate, în
situaţii concrete, inclusiv pentru validarea unor transformări
- selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură adecvate
pentru efectuarea unor măsurători în cadrul unor investigaţii
10
 Clasa a III-a
- măsurarea unor dimensiuni, capacităţi/volume, mase, folosind instrumente
adecvate
- înregistrarea şi interpretarea rezultatelor unor măsurători, folosind exemple
din viața cotidiană
- identificarea şi compararea valorilor monedelor şi a bancnotelor
- compararea rezultatelor unor măsurători efectuate cu unităţi standard, cu
rezultatele unor măsurători efectuate cu unităţi de măsură non-standard
- alegerea unităţilor de măsură adecvate pentru a măsura durate de timp
4.2. Operarea cu unităţi de măsură standardizate, fără transformări
- înregistrarea activităţilor desfăşurate în şcoală într-un interval de timp stabilit
(de exemplu, într-o săptămână)
- ordonarea unor date în funcţie de succesiunea derulării lor în timp (de
exemplu, activităţi într-o zi/ săptămână)
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru lungime, masă,
capacitate (volum), unităţi monetare
- rezolvarea de probleme practice în care intervin unităţi de măsură standard
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi
practice/experimentale
Matematică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
- transformarea rezultatelor unor măsurători, folosind operațiilor cunoscute
- compararea unor sume de bani compuse din monede şi bancnote diferite;
jocuri de utilizare a banilor
- analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute din rezolvarea unor probleme
practice, cu referire la unităţile de măsură studiate
- determinarea de suprafeţe (din reprezentări, folosind ca unitate de măsură
pătratul cu latura de 1 cm)
- determinarea de volume (pentru cub şi paralelipiped, din reprezentări,
folosind cubul cu latura 1 cm)
- compararea capacităţilor (volumelor) unor vase în situaţii
practice/experimentale
4.2. Operarea cu unităţi de măsură standardizate, folosind transformări
- ordonarea unor evenimente istorice sau personale în funcţie de succesiunea
derulării lor în timp şi completarea unei axe a timpului
- identificarea unei date sau calcularea unui interval temporal folosind un
calendar (de exemplu, identificarea unei zile de sâmbătă care cade într-o zi
de 13; calcularea numărului de zile dintre 23 februarie şi 25 aprilie etc.)
- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură standard în limita operaţiilor
studiate
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru lungime, masă,
capacitate (volum), unităţi monetare
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/
experimentale
- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi de măsură standard (inclusiv
cu transformări)
11
5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare
Clasa a III-a
5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în
rezolvarea şi/sau compunerea de probleme cu raţionamente simple
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ jumătatea/ sfertul/ dublul
etc.”
- identificarea unor fracţii, utilizând suport concret sau desene (pizza, tort, măr,
pâine, cutie de bomboane, tablete de ciocolată etc.)
- aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei sau prin efectuarea
probei adunării/ scăderii
- utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) pentru compararea unor numere sau a
rezultatelor unor operaţii aritmetice
- identificarea rolului parantezelor rotunde asupra rezultatului final al unui
exerciţiu
- utilizarea unor simboluri pentru numere sau cifre necunoscute, in diverse
calcule sau pentru rezolvarea unor probleme
- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea datelor numerice sau
a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin
adăugarea unei întrebări etc.
- transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere, a
problemelor de înmulţire în probleme de împărţire şi invers
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau
relaţii matematice, imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la
numere date/ expresii care sugerează operaţii
5.2. Înregistrarea în tabele a unor date observate din cotidian
- selectarea şi gruparea unor simboluri /numere/ figuri/corpuri geometrice după
mai multe criterii date şi înregistrarea datelor într-un tabel
- ordonarea unor evenimente/obiecte din cotidian după anumite criterii (după
dimensiuni, preferinţe)
- înregistrarea în tabele a observaţiilor din investigaţii
- extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel, pe baza unor criterii date
Matematică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în
rezolvarea şi/sau compunerea de probleme cu raţionamente diverse
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ sfertul/ dublul, trei sferturi,
zecimea, sutimea etc.”
- folosirea fracţiilor în contexte familiare
- aflarea unui termen necunoscut, folosind diverse metode
- identificarea şi utilizarea terminologiei sau a unor simboluri matematice în
situaţii cotidiene (de exemplu, utilizarea procentelor)
- identificarea rolului parantezelor rotunde şi a celor pătrate asupra rezultatului
final al unui exerciţiu
- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor sau a
întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea
unei întrebări etc.
- transformarea problemelor prin schimbarea operaţiilor aritmetice
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau
relaţii matematice, imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la
numere date/ expresii care sugerează operaţii
5.2. Organizarea datelor în tabele şi reprezentarea lor grafică
- selectarea şi gruparea unor simboluri /numere/ figuri geometrice/ corpuri
geometrice după mai multe criterii date
- interpretarea datelor prin compararea numerelor implicate, prin stabilirea de
asemănări şi deosebiri, prin extragerea unor informaţii semnificative etc.
- gruparea corpurilor dintr-un mediu după diferite criterii şi înregistrarea
concluziilor într-o diagramă, grafic sau tabel
12
 Clasa a III-a
- identificarea datelor din grafice cu bare şi din tabele
- realizarea unor grafice cu bare pe baza unor informaţii date/culese
5.3. Rezolvarea de probleme cu operaţiile aritmetice studiate, în
concentrul 0 - 10 000
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează
operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a distribuit în mod egal, de două
ori mai mult etc.)
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, numere sau
reprezentări grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică /desen sau cu o
expresie numerică dată
- organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau într-o reprezentare grafică in
scopul compunerii sau rezolvării de probleme
- rezolvarea de probleme prin mai multe metode
- identificarea unor situaţii concrete care se pot transpune în limbaj matematic
- verificarea rezultatelor obţinute în urma rezolvării unei probleme
Matematică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
- extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel, pe baza unor criterii date
- înregistrarea observaţiilor din investigaţii în tabele
- realizarea unor grafice pe baza unor informaţii date/culese
- identificarea datelor din reprezentări grafice (cu bare sau liniare)
- ordonarea unor evenimente/obiecte din cotidian după anumite scale (de
exemplu după intensitate, frecvenţă, dimensiuni, preferinţe etc.)
5.3. Rezolvarea de probleme cu operaţiile aritmetice studiate, în
concentrul 0 - 1 000 000
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează
operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a distribuit în mod egal, de două
ori mai mult etc.)
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, numere sau
reprezentări grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen sau cu o
expresie numerică dată
- organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau într-o reprezentare grafică in
scopul compunerii sau rezolvării de probleme
- rezolvarea de probleme prin mai multe metode
- identificarea unor situaţii concrete care se pot transpune în limbaj matematic
- verificarea rezultatelor obţinute în urma rezolvării unei probleme
13
Conţinuturi
Domenii Clasa a III-a
Numere şi operaţii cu Numerele naturale cuprinse între 0 - 10 000
numere - formare, citire, scriere comparare, ordonare, rotunjire
- formarea, citirea, scrierea numerelor cu cifrele romane I,
V, X
Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul
0 – 10 000, fără trecere și cu trecere peste ordin
- adunarea şi scăderea; proprietăţi ale adunării
- număr necunoscut: aflare prin diverse metode (
metoda mersului invers, metoda balanţei)
Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000
- înmulţirea a două numere de o cifră (tabla înmulţirii)
- înmulţirea unui număr cu 10, 100
- înmulţirea a două numere dintre care unul este scris cu o cifră
- proprietăţile înmulţirii
- înmulţirea când factorii au cel puţin două cifre şi rezultatul nu
depăşeşte 10.000
Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0 - 100
- împărţirea numerelor de două cifre la un număr de o cifră cu
rest 0 (tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii)
Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde
Probleme care se rezolvă prin operaţiile aritmetice cunoscute;
metoda reprezentării grafice
Fracţii subunitare şi echiunitare cu numitorul mai mic sau
egal cu 10
- diviziuni ale unui întreg: doime, treime, ..., zecime; reprezentări
prin desene
- terminologie specifică: fracţie, numitor, numărător
Matematică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
Numerele naturale cuprinse între 0 - 1 000 000
- formare, citire, scriere, comparare, ordonare, rotunjire
- scrierea numerelor cu cifrele romane I, V, X, L, C, D, M
Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul
0 – 1 000 000, fără trecere și cu trecere peste ordin
- adunarea şi scăderea; proprietăţi ale adunării
- număr necunoscut: aflare prin diverse metode (metoda mersului
invers, metoda balanţei)
Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000
- înmulţirea unui număr cu 10, 100, 1 000
- înmulţirea numerelor când factorii au cel mult trei cifre
- proprietăţile înmulţirii
Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0-1 000 000
- împărţirea unui număr cu 10,100, 1000
- împărţirea numerelor mai mici de 1 000 000 la un număr de cel
mult două cifre (cu rest zero sau diferit de zero)
Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde
şi pătrate
Probleme care se rezolvă prin operaţiile aritmetice cunoscute;
metoda reprezentării grafice, metoda comparaţiei, metoda
mersului invers
Fracţii cu numitorul mai mic sau egal cu 10 sau cu numitorul
egal cu 100
- diviziuni ale unui întreg: sutime; reprezentări prin desene
- fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor
14
 Domenii Clasa a III-a Clasa a IV-a
- compararea, ordonarea fracţiilor subunitare cu acelaşi numitor - scrierea procentuală (numai pentru 25%, 50%, 75%)

Elemente intuitive de Localizarea unor obiecte Localizarea unor obiecte

geometrie - coordonate într-o reprezentare grafică sub formă de reţea - terminologie specifică: paralel, perpendicular
- coordonate într-o reprezentare grafică sub formă de reţea
- hărţi

Figuri geometrice Figuri geometrice

- punct, linie dreaptă, linie frântă, linie curbă, semidreaptă - drepte perpendiculare, paralele
segment - unghiuri drepte, ascuţite, obtuze
- unghi - poligoane: pătrat, dreptunghi, romb, paralelogram, triunghi
- poligoane: pătrat, dreptunghi, triunghi - cerc
- cerc
Axa de simetrie Axa de simetrie
Perimetrul Perimetrul
Aria unei suprafeţe (prin reprezentări, estimând cu ajutorul unei
reţele de pătrate cu latura de 1 cm)

Corpuri geometrice Corpuri geometrice

- cub, paralelipiped, cilindru, sferă, con (recunoaştere, - cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con (identificare,
identificarea unor elemente specifice) desfăşurare, construcţie folosind tipare sau diverse materiale)
- volumul cubului şi paralelipipedului (folosind cubul cu latura 1 cm)

Unităţi şi instrumente de Unităţi de măsură pentru lungime Unităţi de măsură pentru lungime
măsură - unităţi de măsură: metrul, cu submultiplii, multiplii - unităţi de măsură: metrul, cu multiplii şi submultiplii
- instrumente de măsură: riglă, metrul de tâmplărie, metrul de - transformări pentru lungime în limita operaţiilor cunoscute
croitorie, ruleta - instrumente de măsură: rigla, metrul de tâmplărie, metrul de
- operaţii cu unităţile de măsură pentru lungime (fără transformări) croitorie, ruleta
- operaţii cu unităţile de măsură pentru lungime

Unităţi de măsură pentru volumul lichidelor Unităţi de măsură pentru volumul lichidelor
- unităţi de măsură: litrul cu multiplii şi submultiplii - unităţi de măsură: litrul cu multiplii şi submultiplii
- operaţii cu unităţile de măsură pentru volumul lichidelor (fără - transformări pentru volum în limita operaţiilor cunoscute
transformări) - operaţii cu unităţile de măsură pentru volumul lichidelor

Matematică – clasele a III-a - a IV-a 15

 Domenii Clasa a III-a
Unităţi de măsură pentru masă
- unităţi de măsură: kilogramul cu multiplii şi submultiplii
- instrumente de măsură: cântarul, balanţa
- operaţii cu unităţile de măsură pentru masă (fără transformări)
Unităţi de măsură pentru timp
- unităţi de măsură: ora (citirea ceasului), ziua, săptămâna, anul
- instrument de măsură: ceasul
Unităţi de măsură monetare
- unităţi de măsură: leul şi banul, euro şi eurocentul
- schimburi monetare echivalente în aceeaşi unitate monetară
Organizarea și Organizarea şi reprezentarea datelor
reprezentarea datelor - tabel: rând, coloană, celulă a tabelului, date din tabel
- date din tabele: sortare, extragere, ordonare
- grafice cu bare: construire, extragerea unor informaţii
Matematică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
Unităţi de măsură pentru masă
- unităţi de măsură: kilogramul, multiplii şi submultiplii (inclusiv tona
şi chintalul)
- transformările unităţilor de măsură în limita operaţiilor cunoscute
- instrumente de măsură: cântarul, balanţa
- operaţii cu unităţile de măsură pentru masă
Unităţi de măsură pentru timp
- calculul unor intervale temporale, transformări din unităţi mai mari
în unităţi mai mici de timp
- instrumente de măsură: ceasul, cronometrul
Unităţi de măsură monetare
- unităţi de măsură: leul şi banul, euro şi eurocentul (monede şi
bancnote în uz)
- schimburi monetare echivalente în aceeaşi unitate monetară
Organizarea şi reprezentarea datelor
- date din tabele: analiza datelor, interpretare
- grafice cu bare şi liniare: construire, extragerea unor informaţii
şi prelucrarea lor
16
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în aplicarea programei şcolare pentru
proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu
specificul acestei discipline.
La acest nivel de vârstă, profesorul va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare
pentru viaţa reală. Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru
dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor
şcolare.
Anumite noţiuni introduse vor fi studiate fie pentru cazuri particulare, aşa cum este cazul
paralelipipedului (paralelipiped dreptunghic), fie intuitiv, recurgând la situaţii familiare.
Tot intuitiv vor fi introduse şi fracţiile. Se consideră că activitățile cu fracții au ca scop să ofere
elevilor reprezentările mentale despre acest tip de numere, ca prim pas al unei înțelegeri cantitative a
acestora. De aceea, activitățile legate de acest subiect se vor focaliza pe identificarea expresiilor care
conduc la fracții, pe exprimarea verbală și pe explorarea experienţelor cotidiene ale elevilor cu fracții,
văzute ca părți ale întregului. De exemplu, o jumatate de măr este o parte a unui măr tăiat în două
părți egale; tot o jumătate este şi o parte a unui segment tăiat în 2 părți egale; o jumătate dintr-o
mulțime de obiecte este o mulţime mai mică, dar care are de două ori mai puţine obiecte faţă de
mulţimea considerată întreg etc. Adunarea şi scăderea fracţiilor este abordată tot intuitiv, pornind de la
experienţele individuale. Se constată că două sferturi formază o jumătate. Pornind de la astfel de
exemple, elevii vor avea reprezentări mentale pentru adunările şi scăderile cu fracţii simple şi astfel
vor evita mai târziu erorile tipice, creându-se prerechizitele necesare pentru abordarea algoritmică.
Aceste activităţi stau la baza activităţilor de estimare a rezultatelor unor operaţii aritmetice cu fracţii şi
contribuie la formarea capacităţii elevului de apreciere critică a corectitudinii unui răspuns.

Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii
gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe stimularea şi
păstrarea interesului elevului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine.
Ca metodă, jocul didactic va fi încă prezent, asigurând contextul pentru participarea activă,
individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei. Accentul se va pune atât pe
spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor, cât şi pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora.
Prin reluări succesive, antrenament mental, utilizarea suporturilor concrete şi a reprezentărilor
grafice, elevul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă elev - profesor, astfel încât
să răspundă intereselor beneficiarilor. Elevii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă,
să exprime idei şi opinii despre ceea ce învaţă.
Proiectarea demersului didactic, pentru orice unitate de învăţare, începe cu studiul programei
şcolare, de la competenţe generale şi competenţele specifice, activităţi de învăţare şi conţinuturi.
Demersul de proiectare parcurge următorii paşi:
- identificarea competenţelor specifice care urmează să fie formate (în ce scop voi face?)
- selecţia conţinuturilor (ce conţinuturi voi folosi?)
- analiza resurselor disponibile (cu ce voi face?)
- determinarea activităţilor de învăţare (cum voi face?)
- stabilirea instrumentelor de evaluare (cât s-a realizat?).
Propunem un exemplu de proiectare pentru unitatea de învăţare „Împărţirea numerelor naturale în
concentrul 0 -100”, clasa a III-a, formulând răspunsuri posibile la întrebările de mai sus.
În ce scop voi face? - este vizată competenţa specifică 2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere
naturale în concentrul 0 - 10 000 şi de împărţiri folosind tabla împărţirii (efectuarea de împărţiri folosind
tabla împărţirii).
Ce conţinuturi voi folosi? – sunt vizate conţinuturile: împărţirea numerelor naturale prin scădere
repetată; împărţirea – ca operaţie inversă a înmulţirii; tabla împărţirii.
Cu ce voi face?- resurse utilizate frecvent de profesori: manual, culegeri de probleme, fişe de lucru,
planşă cu tabla împărţirii, calculator.

Matematică – clasele a III-a - a IV-a 17

Cum voi face?- pot fi selectate dintre activităţile propuse în programa şcolară, însă pot fi propuse şi
alte activităţi:
- exerciţii de scriere a unui număr ca produs de doi sau trei factori;
- efectuarea unor împărţiri folosind scăderi repetate;
- efectuarea de împărţiri exacte cu 10;
- utilizarea tablei împărţirii pentru rezolvarea de exerciţii;
- verificarea calculelor prin diverse metode (proba operaţiei, utilizarea calculatorului);
- rezolvarea de exerciţii, cu operaţiile cunoscute, respectând ordinea efectuării operaţiilor.
Dintre metodele de predare-învăţare care pot fi utilizate, propunem: conversaţia, exerciţiul,
demonstraţia, învăţarea prin descoperire, problematizarea, jocul didactic. Modul de organizare a clasei
poate alterna, de la activităţi organizate frontal, la activităţi organizate individual sau pe grupe.

Oferim în cele ce urmează câteva exemple de abordare adecvată vârstei pentru diverse concepte
matematice considerate, adeseori, prea abstracte pentru copiii de 9 - 11 ani.

Exemple de probleme pentru Organizarea și reprezentarea datelor

1. Graficul de mai jos indică rezultatele gimnastelor din România la campionatul OPEN de la
Bucureşti, 2014.

Andreea Iridon a ieşit pe locul al treilea. Desenează o bară în graficul de mai sus pentru a arăta
câte puncte a obţinut Andreea.

2. Graficul următor indică numărul de pateuri care s-au vândut la patiseria de lângă şcoală. În grafic,
pentru simplificare, a fost făcut câte un desen pentru fiecare zece pateuri vândute. În care dintre zile
s-au vândut doar 5 pateuri?

= 10 pateuri

Matematică – clasele a III-a - a IV-a 18

Luni

Marți

Miercuri

Joi

Exemple de probleme pentru Elemente intuitive de geometrie

1. Priveşte formele geometrice de mai jos.

Spune prin ce se aseamănă aceste forme.

Spune prin ce se deosebesc.
Compune o problemă în care formele geometrice să fie asemănătoare, fără a fi însă identice.

2. Calculează perimetrul figurii geometrice de mai jos:

5
Răspunsul corect este (alege varianta corectă) :
a) 7
b) 10
c) 20
d) 14

Exemplele de mai sus au fost construite pornind de la Cadrul de referință TIMSS 2011. Pentru alte
exemple se poate accesa site-ul TIMSS și PIRLS, la următoarea adresă web:
http://timss.bc.edu/timss2011/index.html. De asemenea, resursele realizate în urma proiectului
POSDRU 35279, Un învățământ performant bazat pe decizii fundamentate – Strategii de valorificare a
evaluărilor internaționale privind rezultatele învățării, pot fi consultate pe pagina web a Institutului de
Științe ale Educației: http://training.ise.ro/course/category.php?id=89 .

Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţământ. Se recomandă

metodele moderne de evaluare precum:
- realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor și să stimuleze dezvoltarea de
valori şi atitudini, în contexte fireşti, adaptate vârstei;
- observarea sistematică a comportamentului elevilor;
- centrarea pe progresul personal, autoevaluare.

Rezultatele evaluării vor fi formulate prin raportare la competenţele specifice, evitându-se

comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de
predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.

Matematică – clasele a III-a - a IV-a 19

 În evaluare se poate pune accent şi pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a
competenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale.
Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate
de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui elev.

Grupul de lucru

Gabriela DROC Ministerul Educaţiei Naţionale

Luminiţa CATANĂ Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Carmen Gabriela BOSTAN Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Cristian Mihai POMOHACI Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Mihaela BUCINSCHI Şcoala Gimnazială „Ionel Teodoreanu”, Bucureşti

Gabriela DUMITRU Şcoala Gimnazială „Ionel Teodoreanu”, Bucureşti
Camelia BURLAN Şcoala Gimnazială Nr. 79, Bucureşti
Roxana GHEORGHE Şcoala Gimnazială Nr. 190, Bucureşti

Matematică – clasele a III-a - a IV-a 20

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

ȘTIINȚE ALE NATURII

CLASELE a III-a – a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Științe ale naturii reprezintă o ofertă curriculară pentru
clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de
învățământ în aria curriculară Matematică și științe ale naturii, având un buget de timp de 1 oră/
săptămână.
Programa disciplinei Științe ale naturii este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară
centrat pe competențe. Construcția acestei programe a pornit de la structurarea achizițiilor din clasa
pregătitoare, clasele I și a II-a, urmărind racordarea la Cadrul de referință pentru științe TIMSS 2011,
racordarea la Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind
competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC), precum și
contribuția specifică la profilul de formare al elevului din ciclul primar. Programa acestei discipline
vizează, în primul rând, formarea uneia dintre competențele cheie („competențe matematice și
competențe de bază în științe și tehnologii”), dar contribuie și la formarea altora, precum: comunicarea
în limba maternă, a învăța să înveți, competențe în utilizarea noilor tehnologii informaționale și de
comunicație, competențe sociale și civice, inițiativă și antreprenoriat, sensibilizare culturală și
exprimare artistică.
Studiul disciplinei Științe ale naturii vizează observarea și perceperea lumii în întregul său, cu
componentele, procesele și fenomenele caracteristice. Elevii sunt îndrumați să-și dezvolte
cunoașterea pornind de la explorarea și investigarea lumii înconjurătoare către o realitate mai
îndepărtată. Astfel ei se apropie de înțelegerea și experimentarea unor principii și legi universale.
Programa propune studiul integrat al științelor naturii, o structurare a problemelor abordate
pornind de la o serie de teme adecvate capacității de înțelegere a copilului de vârstă școlară mică.
Învățarea promovată de această disciplină urmărește, în primul rând, raportarea copilului la mediul de
viață cu mijloacele adecvate vârstei acestuia și nu acumularea mecanică de fapte și informații
științifice. Importanța unei abordări integrate a științelor naturii constă în multitudinea conexiunilor pe
care profesorul le poate face în dialog cu elevii, în implicarea elevilor în activități multiple de
observare, aplicare și experimentare. Astfel, se valorifică experiența copiilor și li se dezvoltă
capacitatea de a integra informațiile noi în modele explicative proprii, de a aplica cunoștințele
dobândite în rezolvarea unor probleme simple din viața cotidiană, de a găsi soluții la probleme noi.
Dinamica societății contemporane îl pune pe copil încă de la vârste fragede în contexte tot mai
variate, îi oferă situații la care adesea trebuie să găsească spontan rezolvare. Acestea cer repere
reprezentate de anumite valori și atitudini, capacități de reacție, aptitudini formate pe parcursul
învățării, ce îi vor facilita integrarea în mediul social și natural. Curiozitatea de a se întreba și de a
explora, spiritul investigator, interpretarea critică a observațiilor, dorința de a împărtăși experiențe
proprii, receptivitatea și flexibilitatea de a aplica cunoștințele dobândite în viața cotidiană sunt atitudini
dezvoltate de disciplina Științe ale naturii. Ele sunt fundamentul creării unor personalități dinamice,
adaptabile și integrabile care prețuiesc valori precum respectul față de adevărul științific și față de
orice formă de viață, cooperararea între persoane, toleranța față de opiniile altora, grija față de
sănătatea proprie și a mediului înconjurător.
Disciplina Științe ale naturii vizează învățarea prin explorare și aplicare. De aceea demersul
didactic se impune a fi deplasat de la ce se învață? la cum? și de ce se învață?. Această deplasare de
accent poate genera un dublu beneficiu: stimularea interesului de cunoaștere al copilului, care vede
utilitatea propriei munci prin achizițiile dobândite și creșterea caracterului formativ al învățării.

Structura programei școlare include următoarele elemente:

- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea de probleme specifice unui domeniu sau generale, în contexte
particulare diverse.
Competențele generale vizate de disciplina Științe ale naturii reprezintă achizițiile de
cunoaștere și atitudinale ale elevului pentru clasele a III-a și a IV-a.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și se formează pe parcursul
unui an școlar. Pentru realizarea acestora, programa cuprinde și exemple de activități de învățare
concrete, variate care valorifică implicarea activă și învățarea conștientă a elevului.

Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a 2

 Conținuturile învățării sunt grupate pe următoarele domenii:
- Științele vieții;
- Științele pământului;
- Științele fizicii.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice și elemente de evaluare, cu scopul de a
orienta cadrele didactice în aplicarea programei. Strategiile didactice propuse sunt multiple, adecvate
lucrului cu elevii în contextul societății cunoașterii.

Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a 3

Competențe generale

1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene şi procese

2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi

procedee specifice

3. Rezolvarea de probleme din viaţa cotidiană valorificând

achiziţiile despre propriul corp şi despre mediul înconjurător

Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a 4

Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese
Clasa a III-a
1.1. Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii
- observarea unor corpuri și identificarea caracteristicilor acestora (de
exemplu: organisme vii pentru identificarea părților componente, diferite
obiecte pentru identificarea unor proprietăți precum formă, culoare,
transparență)
- utilizarea unor modele pentru identificarea caracteristicilor principale ale
corpurilor reprezentate (de exemplu: schițe de hărți pentru observarea
suprafețelor de apă și uscat, mulaje ale unor tipuri de animale din diferite
grupe)
- observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru identificarea
etapelor unor fenomene/ procese (de exemplu: circuitul apei în natură)
- recunoașterea unor caracteristici ale corpurilor pornind de la prezentarea
unor texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor povești sau povestiri
(de exemplu: descrierea unor reacții ale animalelor în diferite situații)
- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai
îndepărtate de mediul de viață cunoscut, prin vizionarea unor filme sau
realizarea unor jocuri de rol (de exemplu, despre mișcarea apei pe
suprafața Pământului, despre modul în care căderea apelor, vântul pot
produce energie)
- identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fenomenelor, proceselor
prin efectuarea unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea
diferențelor dintre diferite surse de apă, evidențierea mișcărilor apei pe
suprafața planetei, evidențierea schimbării stării de agregare a apei și a
relației cu temperatura, evidențierea mișcării aerului și a influenței
vântului asupra norilor, evidențierea unor interacțiuni între corpuri și a
efectelor lor)
1.2. Utilizarea unor criterii pentru compararea unor corpuri, fenomene și
procese
- identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, fenomene,
procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse proprietăți ale
Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
1.1. Identificarea unor relații între corpuri în cadrul unor fenomene și
procese
- utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor dintre componentele
unui sistem (de exemplu: utilizarea unor planșe, diapozitive
reprezentând diverse medii de viață pentru observarea relațiilor dintre
condițiile oferite de acestea și aspectul viețuitoarelor)
- observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru evidențierea
relațiilor dintre componentele unui sistem (de exemplu: schema unor
lanțuri trofice simple, schema unui circuit electric)
- recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, fenomene, procese
pornind de la prezentarea unor scurte texte științifice adaptate vârstei
elevilor, a unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor
de viață la unele organisme)
- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai
îndepărtate de mediul de viață cunoscut prin vizionarea unor filme sau
realizarea unor jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor Sistemului
Solar)
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării lor prin prisma
unor fapte științifice (de exemplu: explicarea activităților ciclice ale
oamenilor în funcție de alternanța noapte - zi, de anotimpuri)
- observarea unor fenomene și procese prin efectuarea unor experiențe
simple (de exemplu: evidențierea plutirii diferitelor corpuri, evidențierea
unor proprietăți ale apei în diferite stări de agregare, realizarea unor
amestecuri și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a
influenței temperaturii, demonstrarea transferului de căldură între
obiecte, realizarea unor circuite electrice simple, evidențierea unor
fenomene optice)
1.2. Utilizarea unor criterii pentru ordonarea și clasificarea unor corpuri,
fenomene și procese
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de
corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor
5
 Clasa a III-a
metalelor, diverse caracteristici ale unor animale)
- compararea unor corpuri, fenomene, procese din aceeași categorie în
scopul stabilirii asemănărilor și deosebirilor între ele (de exemplu:
compararea metalelor după diferite proprietăți, a animalelor după diferite
caracteristici)
- selectarea unor corpuri după diferite criterii și realizarea unor colecții/
expoziții (de exemplu: colecții de obiecte selectate după formă, mărime,
culoare, întrebuințări, colecții de plante sau părți componente ale
acestora)
2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice
Clasa a III-a
2.1. Identificarea etapelor unui demers investigativ vizând mediul
înconjurător pe baza unui plan dat
- formularea unor întrebări ce duc la necesitatea unei investigații pentru
aflarea răspunsului (de exemplu: „Planta are nevoie de lumină pentru a
trăi?”)
- identificarea metodelor de lucru (de exemplu: observarea a două plante
de același tip, crescute în condiții identice, dar cu iluminare diferită)
- stabilirea resurselor necesare (de exemplu: două ghivece cu mușcate
plantate în același tip de sol, apă, hârtie închisă la culoare)
- implicarea în alegerea modalităților de lucru (individual/ în grup)
- realizarea unor estimări, predicții asupra subiectului supus investigației
(de exemplu: vor exista/ nu vor exista diferențe între cele două plante,
exemple de posibile diferențe)
Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
viețuitoare în diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce căldură sau curent
electric, transparența corpurilor)
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite
criterii (de exemplu: ordonarea etapelor ciclului de viață la un organism;
ordonarea corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de exemplu: clasificarea
materialelor după gradul de conducere a căldurii sau a curentului
electric, după transparență)
- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți potrivite utilizării în
scopuri precizate (de exemplu: în gospodărie, în construcții)
Clasa a IV-a
2.1. Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigații a
mediului înconjurător
- construirea punctului de plecare al investigației proprii/ identificarea unei
probleme, prin formularea unor întrebări (de exemplu: „Ce se ascunde în
sămânța unei plante?”)
- stabilirea etapelor investigației proprii
- identificarea metodelor de lucru (de exemplu: observarea unor semințe
puse la încolțit)
- stabilirea resurselor necesare (de exemplu: 10 semințe de fasole sau
alte plante, vase, vată, apă)
- implicarea în alegerea modalităților de lucru (individual/ în grup)
- asumarea unor roluri și responsabilități în cadrul echipelor (de exemplu:
grupe diferite de elevi pot utiliza semințe ale unor plante diferite)
- realizarea unor estimări, predicții privind rezultatele investigației proprii
(de exemplu: se vor produce/ nu se vor produce transformări ale
semințelor, din semințe vor apărea direct plante mature/ care vor trece
prin diferite stadii)
6
 Clasa a III-a
2.2. Aplicarea planului dat pentru efectuarea unei investigații a mediului
înconjurător
- colectarea de date utile investigației din surse diferite (cărți, reviste,
internet, filme, excursii, experiențe simple) pentru diferite etape
- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu: realizarea unui paravan din
hârtie închisă la culoare în jurul unui ghiveci, plasarea celuilalt ghiveci
alăturat, udarea periodică a plantelor)
- realizarea de observații periodice asupra aspectului cercetat (de
exemplu: observarea culorii frunzelor celor două plante, a ritmurilor de
creștere la cele două plante, a orientării creșterii celor două plante, a
apariției de noi frunze sau flori)
- realizarea de măsurători utilizând instrumente diferite (cântar, cilindru
gradat, balanță, ruletă) pentru determinarea valorii unor proprietăți ale
corpurilor (de exemplu: măsurarea inițială, apoi periodică a înălțimii celor
două plante)
- completarea periodică a unor fișe de observații cu informații despre
fenomene și procese din mediul înconjurător (de exemplu: descrierea
periodică a variației culorii frunzelor, notarea periodică a înălțimilor celor
două plante, înregistrarea altor modificări observate)
2.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observații realizate în cadrul
diferitelor etape ale demersului investigativ utilizând tabele, diagrame,
formule simple
- reprezentarea în grafice, tabele, diagrame a unor date obținute
experimental (de exemplu: realizarea unui tabel cu date zilnice
referitoare la ritmul de creștere al plantelor aflate în condiții diferite de
iluminare)
- realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să ilustreze aspecte
ale investigației realizate (de exemplu: realizarea unui afiș cu fotografii
ale plantelor aflate în condiții diferite de iluminare, în etape succesive ale
investigației)
Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
2.2. Aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigații a
mediului înconjurător
- colectarea de date utile investigației proprii din surse variate (de
exemplu: din cărți, filme, internet, experiențe simple) pentru diferite etape
- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu: plasarea semințelor pe vată
menținută umedă în vase ținute la căldură și lumină)
- realizarea de observații periodice asupra aspectului investigat (de
exemplu: observarea îmbibării cu apă a semințelor, a crăpării
tegumentului, a apariției noii plante)
- realizarea de măsurători periodice asupra aspectului investigat (de
exemplu: măsurarea ritmului de creștere al noilor plante, numărarea
semințelor care au încolțit și care nu au încolțit)
- completarea periodică a unor fișe de observații cu informații despre
fenomene și procese din mediul înconjurător (de exemplu: descrierea
periodică a modificărilor observate la fiecare sămânță pusă la încolțit și
la noile plante formate)
2.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observații realizate în cadrul
investigației proprii, utilizând tabele, diagrame, formule simple
- organizarea datelor obținute din investigații în tabele, grafice, diagrame
(de exemplu: realizarea de tabele cu modificările observate la semințe în
fiecare zi, grafice cu ritmul de creștere zilnică a fiecărei plante, diagrame
cu procentul semințelor care au încolțit)
- realizarea unor scheme care rezumă unele fenomene și procese din
natură (de exemplu: notarea schematică a principalelor etape observate
din viața unei plante „sămânță→încolțire→ plantulă (plantă imatură)
→plantă→sămânță”)
- realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să ilustreze aspecte
ale investigației realizate (de exemplu: desenarea, fotografierea
diferitelor etape ale încolțirii semințelor)
7
 Clasa a III-a
2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor demersului investigativ
- selectarea observațiilor esențiale din datele înregistrate (de exemplu:
selectarea observațiilor referitoare la culoarea frunzelor/ la înălțimea
celor două plante la începutul și la sfârșitul experimentului)
- compararea estimărilor și a predicțiilor inițiale cu rezultatele obținute (de
exemplu: compararea estimărilor inițiale cu rezultatele care arată
îngălbenirea frunzelor și încetinirea ritmului de creștere la plantele aflate
în condiții de iluminare slabă)
- formularea de concluzii (de exemplu: planta are nevoie de lumină, în
lipsa ei aceasta se îngălbenește, creșterea încetinește)
2.5. Prezentarea concluziilor demersului investigativ realizat pe baza unui
plan dat
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de
clasă
- elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea unor rezultate din
demersul investigativ (de exemplu: afișe, desene, prezentări cu ajutorul
noilor tehnologii)
- prezentarea, în cadrul unor activități, a rezultatelor investigațiilor
efectuate pe parcursul anului școlar (de exemplu: „Ziua micului
cercetător”, „Târgul proiectelor științelor naturii”, „Vreau să fiu
inventator”)
3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând achizițiile despre propriul corp și despre mediul înconjurător
Clasa a III-a
3.1. Recunoașterea consecințelor unui stil de viață sănătos asupra
propriului corp
- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei sănătăți, pornind de la
prezentarea unor texte scurte, vizionarea unor filme, studii de caz (de
exemplu: reducerea numărului de ore de somn)
Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor investigației proprii
- selectarea observațiilor esențiale din datele înregistrate (de exemplu:
după câte zile au apărut părțile componente ale noii plante, ce s-a
întâmplat cu părțile vechi ale seminței)
- interpretarea unor date din tabele, grafice, diagrame (de exemplu: părțile
componente ale plantei apar pe rând, ritmul de creștere al plantulei este
mare, numai o parte din semințe încolțesc)
- compararea estimărilor și a predicțiilor inițiale cu rezultatele obținute (de
exemplu: compararea estimărilor inițiale cu rezultatele care arată că
semințele se transformă, că apar diferite stadii ale unei plante)
- formularea de concluzii (de exemplu: din semințe se dezvoltă o nouă
plantă, care trece apoi prin diferite etape de viață)
2.5. Prezentarea concluziilor investigației proprii
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de
clasă
- promovarea rezultatelor investigației proprii cu ajutorul unor mijloace
diverse (de exemplu: fotografii, desene, afișe, colaje, pliante, broșuri,
machete, articole în reviste școlare, prezentări cu ajutorul noilor
tehnologii)
- prezentarea rezultatelor și a concluziilor investigațiilor efectuate în cadrul
unor activități tematice organizate la nivelul clasei sau al școlii (de
exemplu: „Ziua micului cercetător”, „Târgul proiectelor științelor naturii”,
„Și eu sunt inventator”)
Clasa a IV-a
3.1. Identificarea unor modalități obișnuite de menținere a sănătății
- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei sănătăți, pornind de la
prezentarea unor texte scurte, vizionarea unor filme, studii de caz (de
exemplu: consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării)
- extragerea unor informații utile despre alimente prin exerciții de citire a
8
 Clasa a III-a
- recunoașterea unor forme de odihnă activă și a necesității lor, în urma
unor discuții (de exemplu: lectură, activități artistice, sportive)
- realizarea unui program personal de echilibrare a perioadelor de
învățare cu cele de odihnă activă și somn în scopul aplicării zilnice
- identificarea unor reguli de protecție în timpul realizării unei investigații,
precum și în viața cotidiană (de exemplu: pentru utilizarea instrumentelor
de măsură, manipularea unor obiecte casabile, fierbinți)
3.2. Recunoașterea consecințelor propriului comportament asupra
mediului înconjurător
- recunoașterea unor forme de poluare prin observații realizate în natură,
prin realizarea unor experiențe demonstrative (de exemplu: plasarea în
aer a unor cartonașe albe unse cu vaselină și observarea elementelor
reținute de acestea)
- observarea efectului poluării asupra unor organisme prin experiențe
demonstrative (de exemplu: udarea periodică a unei plante cu suc de
lămâie simulând ploile acide)
- identificarea comportamentelor distructive ale omului față de mediu prin
jocuri de rol, simulări, chestionare (de exemplu: chestionarea membrilor
familiei, a prietenilor asupra felului în care depozitează deșeurile)
Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
unor etichete ale produselor alimentare (de exemplu: termenul de
garanție al unui aliment)
- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor alimente sănătoase (de
exemplu: prospețimea, conținutul, proveniența, modul de depozitare)
- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și efortului depus
interpretând modele de piramide alimentare
- identificarea unor reguli de igienă prin discuții, simulări (de exemplu:
igienă alimentară, necesitatea aerisirii camerei, necesitatea activităților
sportive)
3.2. Identificarea unor modalități de protejare a mediului înconjurător
- exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor resurse (de
exemplu: înscenări cu situații în care un copil nu oprește apa la robinet
când periază dinții, nu stinge lumina când părăsește camera)
- realizarea unor proiecte ce oferă soluții la diverse probleme din mediul
apropiat (de exemplu: îmbunătățirea aspectului unui mediu neospitalier
prin decorarea cu tipuri de plante rezistente în acele condiții sau
neutralizarea anumitor poluanți prin absorbția lor de către unele plante)
- amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii, îngrijirea plantelor/
animalelor din colțul viu al clasei, realizarea și îngrijirea unui acvariu/
terariu, îngrijirea animalelor domestice/ de companie
- selectarea unor materiale și realizarea unor activități casnice în modalități
care să protejeze mediul (de exemplu: colectarea selectivă a deșeurilor)
- implicarea în acțiuni de protecție a mediului (de exemplu, de igienizare a
unui spațiu școlar sau perișcolar după utilizarea acestuia de către copii)
9
Conținuturi
Domenii Clasa a III-a
Științele vieții Caracteristici ale lumii vii
- Caracteristici ale viețuitoarelor (nevoi de bază - apă, aer,
hrană; creștere; reacții la schimbările mediului; înmulțire)
- Reacții ale unei plante la diferite schimbări ale mediului
- Reacții ale corpului animal la schimbări ale mediului
(temperatura) sau în diferite situații (pericol, mișcare)
- Principalele grupe de animale: insecte, pești, amfibieni,
reptile, păsări, mamifere – caracteristici generale,
exemple de reprezentanți din mediul de viață apropiat
Omul - menținerea stării de sănătate
- Activitate și odihnă
Științele pământului Pământul - mediu de viață
- Apa, aerul, solul. Surse de apă - tipuri, utilizări
- Resurse naturale - tipuri, folosire responsabilă
- Mișcarea apei pe suprafața Pământului
- Schimbări ale stării de agregare a apei. Circuitul apei
- Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger,
tunet
Influența omului asupra mediului de viață
- Poluarea apei, a solului, a aerului
Științele fizicii Corpuri - proprietăți
- Proprietăți ale corpurilor (formă, culoare, lungime,
întindere, masă, volum)
- Stări de agregare (solid, lichid, gaz) - identificare în
funcție de formă și volum
- Proprietățile unor metale. Utilizări
- Interacțiuni dintre corpuri (gravitațională, magnetică,
electrică, de contact - frecarea)
- Magneți. Utilizări ale magneților. Busola
Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
Cicluri de viață în lumea vie
- Părinți și urmași în lumea vie: asemănări și deosebiri
- Principalele etape din ciclul de viață al plantelor și al
animalelor
Relații dintre viețuitoare și mediul lor de viață
- Adaptări ale viețuitoarelor la condiții de viață din diferite
medii (pajiște, pădure, râu, mare, deșert)
- Relații de hrănire dintre viețuitoare (lanțuri trofice simple)
Omul - menținerea stării de sănătate
- Dietă echilibrată, mișcare
Pământul în Sistemul Solar
- Planetele Sistemului Solar. Mișcările Pământului
- Soarele - sursă de căldură și lumină. Ciclul zi - noapte,
anotimpuri. Modificările vremii
- Ritmuri cotidiene și anuale ale activităților viețuitoarelor
Mărturii ale vieții din trecut. Fosilele
Influența omului asupra mediului de viață
- Dispariția speciilor (vânătoare/ pescuit excesiv).
Protejarea mediului
Corpuri - proprietăți
- Plutirea corpurilor în apă
- Proprietățile apei. Utilizări ale apei în diferite stări de
agregare
Schimbări ale caracteristicilor corpurilor și materialelor
- Amestecuri și separarea amestecurilor
- Dizolvarea. Influența temperaturii asupra procesului de
dizolvare
- Ardere, ruginire, putrezire, alterare, coacere
10
 Domenii Clasa a III-a Clasa a IV-a
Forțe și efecte Energie - surse și efecte
- Efectele diferitelor interacțiuni dintre corpuri (deformare, - Transferul de căldură între obiecte. Materiale
mișcare) conductoare și izolatoare de căldură
- Mișcare și repaus. Caracteristici ale mișcării (distanță, Curent electric. Lumină
durată, rapiditate) - Circuite electrice simple
Tipuri de transformări ale materiei - Surse de lumină. Fenomene comune care implică lumina
- Topire, solidificare, vaporizare, condensare (umbra, curcubeul, culorile, vizibilitatea corpurilor)

Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a 11

Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare în
ceea ce privește proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare - învățare - evaluare.
În mod concret, elevii explorează lumea înconjurătoare parcurgând activități de învățare ce
trebuie să pornească de la experiența lor de viață. Acestea conduc la sporirea motivației și interesului
pentru participarea la activitate, în particular și pentru studiul domeniului, în general.
Activitățile de învățare facilitează formarea și dezvoltarea tipurilor de abilități și capacități
subordonate competențelor specifice și generale. Scopul activităților de învățare alese trebuie să mute
treptat accentul dinspre simpla cunoaștere a lumii vii către aplicarea în diverse situații a achizițiilor
dobândite și către raționamentul necesar rezolvării de probleme noi.
Strategii didactice
Cadrul didactic are ocazia de a aborda o viziune holistică în ceea ce privește predarea
științelor, formarea competențelor vizate, precum și a abilităților de investigare științifică.
În elaborarea strategiilor didactice un punct de sprijin poate fi Cadrul de referință pentru științe
TIMSS 2011, disponibil în limba engleză la adresa:
http://timss.bc.edu/timss2011/downloads/TIMSS2011_Frameworks-Chapter2.pdf.
Studiul mediului înconjurător trebuie să valorifice capacitatea copiilor de a realiza observații,
să le stimuleze curiozitatea prin corelarea cu activități cotidiene și probleme practice și să găsească
răspunsuri la diverse întrebări prin demers investigațional. Predarea-învățarea științelor trebuie să
integreze la un nivel incipient, adecvat vârstei, etapele cercetării științifice: observarea, formularea de
întrebări/ probleme, formularea de estimări și predicții, realizarea de observații și măsurători,
compararea predicțiilor cu rezultatele obținute din investigație, formularea concluziilor. Derularea, pe
parcursul fiecărui semestru a cel puțin unui experiment ce integrează toate aceste etape și
prezentarea rezultatelor în cadrul unor zile sau activități speciale este de natură să familiarizeze elevul
cu modul de lucru și cu beneficiile unui astfel de demers. El va dobândi aptitudinea de a-și construi
singur un plan investigațional, de a folosi și de a mânui instrumente și date științifice pentru atingerea
unui scop, de a comunica cu alte persoane în timpul realizării investigației sau ulterior, prezentând
rezultatele și concluziile, de a-și asuma roluri în cadrul unor grupuri. Elevul dobândește instrumente și
metode capabile să-l ajute să caute răspunsuri la întrebări diverse și să ia decizii fundamentate în
privința unor aspecte legate de propria persoană, de mediul înconjurător sau de raportul dintre
acestea.
Dorința de cunoaștere specifică vârstei trebuie orientată stimulându-i pe copii să-și pună
mereu întrebări referitoare la lumea înconjurătoare și dirijată prin activități de investigare și explorare
care să le faciliteze descoperirea mediului de viață apropiat. În acest sens, propunem o serie de
experiențe/ experimente ce pot servi ca modele de activități de învățare pentru facilitarea familiarizării
prin explorare cu particularitățile mediului de viață și pentru formarea la copii a competenței de a
descoperi prin investigație caracteristicile corpurilor, fenomenelor, proceselor din mediul lor de viață și
a relațiilor dintre acestea. Activitățile de învățare trebuie să integreze conținuturile științifice la un nivel
informațional redus, conform cu capacitatea de înțelegere specifică vârstei. Abordarea prin explorare
directă a proprietăților corpurilor, a fenomenelor și proceselor din mediul înconjurător ajută copilul să ia
act de prezența acestora, să le perceapă calitățile, să le recunoască și să ajungă pe căi intuitive la
explicarea lor.
Experimentele/ experiențele propuse, ca și exemplele de activități de învățare care însoțesc
competențele specifice sunt orientative, putând fi adaptate în funcție de particularitățile elevilor, de
resursele avute la dispoziție sau de opțiunile cadrului didactic:
Clasa a III-a Clasa a IV-a
 Științele vieții:  Științele vieții:
1. Cum reacționează o plantă la diferite 1. Suntem asemănători sau ne deosebim între
schimbări de mediu? Se plasează ghivece cu noi? Se observă tipul anumitor caractere
plante asemănătoare în condiții diferite de mediu (culoarea ochilor, forma lobului urechilor) la
(lumină/ întuneric, apă/ uscăciune, tipuri diferite membrii familiei, în albume de fotografii. Se
de sol), se observă și se compară aspectul formulează concluzii despre existența
acestora după un timp. asemănărilor și, în același timp, a deosebirilor
2. Contribuie plantele la circuitul apei în între părinți și urmași.
natură? Se acoperă o plantă cu o pungă de 2. Încolțirea semințelor este influențată de
plastic, se observă picături de apă pe pereții condițiile de mediu? Diferite vase cu boabe de
pungii. Ce parte a plantei intervine în pierderea fasole puse la încolțit se păstrează în condiții

Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a 12

apei? Se acoperă o frunză cu vaselină, apoi cu o
pungă de plastic. Se acoperă o altă frunză numai
cu o pungă. Se compară cantitatea de apă
eliminată de cele două frunze.
3. Cum pot influența direcția în care crește o
plantă? Pe o porțiune a unui răsad de grâu, se
acoperă vârfurile tulpinilor cu hârtie, lăsându-le pe
celelalte neacoperite. Dacă sunt expuse la Soare,
tulpinile neacoperite se orientează după acesta,
spre deosebire de cele acoperite.
4. Cum reacționează corpul meu la efort? Se
înregistrează pulsul, ritmul respirator înainte și
după realizarea unui număr de genoflexiuni. Se
fac comparații. Se formulează concluzii
referitoare la modificările observate.
 Științele pământului:
5. Există diferențe între o mare și un ocean?
Se aduc un vas mic cu apă (marea) și un vas
mare cu apă (oceanul). Se observă diferențele de
adâncime și mărime dintre cele două bazine.
Pentru observarea mișcării apei, printr-un tub se
suflă aer pentru a se simula formarea valurilor, iar
cu ajutorul unei rigle mișcată prin apă se
simulează formarea curenților.
6. Apa poate avea mai multe înfățișări? Se
aduce un pahar cu apă rece, unul cu apă fierbinte
și unul în care se află gheață. Se prezintă stările
apei: lichidă, solidă și gazoasă (aburul care iese
din paharul cu apă fierbinte).
7. Unde se duce apa? O batistă se umezește
bine cu apă și se lasă la Soare/ pe calorifer. După
un timp se usucă. Ce stare avea apa când am
udat batista? (lichidă). Ce s-a întâmplat cu acea
apă? (s-a transformat în stare gazoasă). Ce a
produs transformarea? (sursa de căldură).
8. Putem observa circuitul apei în natură? Un
pahar de plastic cu apă se acoperă cu o folie de
plastic transparent și se lasă la o sursă de
căldură. După un timp apar vapori de apă pe folie
sub forma unor picături. Dacă paharul este mișcat
ușor, picăturile cad înapoi în apă (precipitații
lichide).
9. Cum ne putem convinge de existența
aerului? O lumânare este aprinsă și apoi plasată
în fața unei uși care se deschide. Mișcarea flăcării
demonstrează prezența aerului.
10. Ce este vântul? Cum se mișcă norii? Se
pun fragmente de hârtie pe podea în fața unei uși
sau în fața unei ferestre (se poate folosi și o
aerotermă). Acestea se deschid brusc și produc
un curent de aer care mișcă hârtiile. Se face
asocierea fragmentelor de hârtie cu norii.
 Științele fizicii:
11. Cum pot deplasa mai ușor un obiect? Cu
ajutorul unui elastic se trage o carte așezată pe o
masă. Se pun sub carte patru creioane cilindrice
și se repetă operațiunea. Se compară efortul
depus în ambele situații. Se identifică astfel o
interacțiune de contact – frecarea.
12. Ce se opune căderii obiectelor? Se dă
drumul de sus concomitent la o hârtie mototolită
Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a
variate de temperatură, se observă diferențe, se
înregistrează, se formulează concluzii.
Experimentul se poate repeta schimbând alte
condiții de mediu.
3. Există legătură între culoarea unui corp și
temperatura sa? Se folosesc două cutii de
carton vopsite în culori diferite (una - albă,
cealaltă - neagră), două termometre. Cutiile sunt
poziționate la aceeași sursă de lumină și căldură
cu termometrele în ele. După 10 minute se
măsoară temperatura. Apoi cutiile sunt puse la
umbră și, după alte zece minute, se măsoară din
nou temperatura. Vegetația influențează
temperatura aerului din jur? Cele două cutii vor
fi acoperite apoi cu ramuri înfrunzite („pădurea")
și lăsate la Soare. Se măsoară din nou
temperatura în fiecare cutie. Se observă
diferențele legate de culorile închise/ deschise,
care atrag căldura diferit, precum și de prezența/
absența vegetației din jur.
 Științele pământului:
4. Ce mișcări realizează Pământul? Sunt aduse
două mingii de dimensiuni diferite. Un copil ține
mingea cea mai mare și stă pe loc, reprezentând
Soarele. Altul ține mingea mică, reprezentând
Pământul și se învârte ușor atât în jurul Soarelui
cât și în jurul "axei sale". Simularea se poate face
implicând mai mulți copii care să reprezinte toate
planetele sistemului solar.
5. De ce există zi și noapte? O lanternă fixată
luminează globul pământesc. Se observă o
jumătate de glob luminată și o jumătate
întunecată. Se rotește globul în spotul luminos,
observându-se mișcarea de rotație a Pământului
și consecințele ei.
 Științele fizicii:
6. Toate corpurile pot pluti? Se scufundă în apă
obiecte cu volume identice, dar formate din
materiale diferite (de exemplu: polistiren,
cărămidă). Se formulează concluzii referitoare la
faptul că natura materialului influențează plutirea.
Experimentul se poate repeta utilizând două
obiecte cu mase identice, dar cu volume diferite.
7. Apa se poate amesteca cu orice material?
Se realizează amestecuri ale apei cu diferite
materiale (de exemplu: nisip). Se încearcă apoi
amestecarea apei cu alte materiale (de exemplu:
ulei). Materialele amestecate se mai pot
separa? Se separă amestecul apă - nisip cu o
hârtie de filtru. Se formulează concluzii referitoare
la modul de separare a materialelor care s-au
putut amesteca.
8. Ce este dizolvarea? Se amestecă, în pahare
diferite, apă cu sare, apă cu zahăr, apoi se fierb.
Se observă apa ca vapori sau picături pe pereții
vasului. Se formulează concluzii referitoare la
modul de separare în această situație.
9. Zahărul se dizolvă mai repede în apa caldă
sau în cea rece? Se dizolvă zahăr sau sare
folosind apă cu diferite temperaturi. Se
formulează concluzii despre rolul temperaturii.
13
și la o hârtie întinsă. Se observă traiectoria și
timpul în care ajung la sol. Se constată astfel
frecarea cu aerul, care depinde de forma
obiectului.
13. Cum pot apropia un obiect fără să-l ating?
Cu o bucată de lână, se freacă un balon umflat,
astfel încât acesta se electrizează. Se apropie
balonul de bucăți de hârtie, de un jet de apă de la
robinet, de fire de păr. Se observă efectul.
14. Cum pot îndepărta un obiect fără să-l
ating? Două baloane electrizate se apropie unul
de celălalt și se observă că se resping. Între ele
se pune o foaie de hârtie și se observă că hârtia
atrage ambele baloane.
10. Cum se pot încălzi sau răci două corpuri?
Se plasează un vas cu apă fierbinte într-un vas
cu apă rece. Se măsoară temperaturile în cele
două vase, periodic, până la egalizarea lor. Se
formulează concluzii despre transferul de căldură
între corpuri.
11. Pot face un bec să lumineze? Se realizează
un circuit electric simplu cu o baterie, două fire
electrice izolate, un bec.
12. Cum pot stinge sau aprinde becul? În
circuit se interpun două cleme metalice. Peste
cleme se pun, pe rând, diverse obiecte: un cui
metalic, o bucată de staniol (becul se aprinde), o
scobitoare, un pai de plastic, o baghetă de sticlă
(becul nu se aprinde).
13. Cum se formează umbra? Se proiectează
un spot luminos pe un ecran alb. Între acestea se
interpun diferite figuri de carton. Se observă
caracteristicile umbrei în funcție de distanța
obiectului față de sursa de lumină.
14. Cum se formează curcubeul? Se observă
efectul trecerii unei raze luminoase printr-o prismă.

Evaluarea
Deoarece activitățile de învățare trebuie să aibă în vedere formarea competențelor cu toate
componentele lor (cognitive, aptitudinale, atitudinale), este necesar ca evaluarea să vizeze, de
asemenea, aceleași aspecte, accentuându-și astfel caracterul formativ. Valorificarea rezultatelor
evaluării trebuie să se concretizeze nu numai în calificative, ci și în analiza greșelilor realizate de elevi
și a cauzelor acestora. De asemenea, este necesar ca demersul de evaluare să se finalizeze cu
momente de reflecție asupra rezultatelor obținute și să producă activități remediale, dacă este cazul.
La această disciplină propunem ca activitatea de evaluare să se sprijine pe activități practice,
care creează un ambient mai apropiat de viață în comparație cu instrumentele clasice de evaluare.
Procesul de evaluare trebuie să reflecte, în acest sens, predarea și învățarea activă, bazată pe
descoperire, prin activități practice și prin diverse experiențe de învățare. Astfel, recomandăm
utilizarea unor metode moderne de evaluare precum: autoevaluarea, inter-evaluarea, realizarea de
proiecte, portofoliul și investigația. Dintre metodele enumerate, investigația în mod deosebit îl situează
pe elev într-un context autentic de învățare și de valorificare a achizițiilor la această disciplină prin
modul în care: formulează problema de investigat, realizează estimări și predicții, descrie modul și
metodele de lucru, parcurge etapele de lucru și cooperează cu ceilalți, formulează concluzii și prezintă
rezultatele demersului investigativ în cadrul diferitelor activități organizate la nivelul clasei sau al școlii.

Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a 14

Grupul de lucru

Traian Șăitan Ministerul Educației Naționale

Gina Barac Institutul de Științe ale Educației
Valer Cerbu Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan”, Alba
Iulia
Mihaela Carmen Seușan Casa Corpului Didactic, Sibiu
Mioara Clius Facultatea de Geografie, Universitatea București
Luminița Catană Institutul de Științe ale Educației
Ioana Constantin Institutul de Științe ale Educației
Nicoleta Stănică Institutul de Științe ale Educației
Gheorghița Dorobanțu Institutul de Științe ale Educației
Gabriela Nausica Noveanu IEA

Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a 15

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

ISTORIE
CLASA a IV-a

București, 2014
Nota de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Istorie reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a IV-a din
învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și
societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână.
Programa școlară pentru disciplina Istorie propune ca finalitate a învățării familiarizarea elevilor
cu trecutul, prin utilizarea unor mijloace și contexte de învățare adecvate vârstei. Forma actuală a
programei consolidează opțiunea pentru un parcurs de cunoaștere în care elevii fac cunoștință cu
trecutul pornind de la situații familiare (fapte, evenimente legate de trecutul familiei sau al localității
natale) și continuă cu teme care se situează la mai mare distanță în timp și spațiu.
Concepția pe care se întemeiază programa integrează aspecte care au în vedere, deopotrivă,
ținte europene în domeniul educației, asumate prin legislația națională, dezvoltări actuale din domeniul
științelor învățării și valorificarea bunelor practici de aplicare a curriculumului școlar în România și în
alte țări.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor
probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale sunt competențele dezvoltate prin studierea istoriei în învățământul
primar.
Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele
generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de exemple
de activități de învățare, care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării
competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de
învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul
didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa
școlară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat
situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei
școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării
elevilor.
Conținuturile învățării sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază, mijloace
informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Modul de abordare propus integrează
istoria locală în istoria națională și pe aceasta în istoria universală. Alături de studierea evenimentelor,
actuala programă propune o perspectiva culturală, oferind elevilor ocazia de a afla despre alte
popoare europene, despre ocupații, mod de viață, obiceiuri, influențele reciproce sau despre
conducătorii care le-au făcut onoare. Astfel, elevii din învățământul primar iau contact succint cu
noțiuni și informații ce urmează a fi consolidate pe parcursul ciclurilor gimnazial și liceal.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare,
oferind suport pentru proiectarea demersului didactic și pentru realizarea activităților de predare-
învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei și cu particularitățile de vârstă ale elevilor.
Demersurile de predare-învățare-evaluare propuse prin actuala programă se situează într-un
context mai larg, conturat în câteva documente europene relevante:
- Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind
competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC);
- Recomandarea Consiliului Europei privind predarea istoriei (15/2001);
- Convenția UNESCO pentru păstrarea/salvarea patrimoniului intangibil (2003);
- OMECT privind dezvoltarea problematicii diversității în curriculumul național
(1529/18.07.2007).

Istorie – clasa a IV-a 2

Competențe generale

1. Localizarea în timp și în spațiu a evenimentelor istorice

studiate

2. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege fapte și

evenimente din trecut și din prezent

3. Utilizarea termenilor istorici în diferite situații de comunicare

4. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți

Istorie – clasa a IV-a 3

Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Localizarea în timp și în spațiu a evenimentelor istorice studiate

Clasa a IV-a
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viața familiei, a faptelor prezentate într-o
situație de învățare
- alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se reprezinte evenimente din viața
personală, viața familiei sau istoria localității natale
- alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind o schemă dată
- alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, desene, fotografii despre
evenimente la care au participat în cadrul comunității
- prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a comunității
- citirea și discutarea unor biografii ale unor personalități din diferite domenii (istoric, literar,
artistic etc.), ținând cont de încadrarea în timp
- precizarea evenimentelor dintr-un text citit /audiat folosind expresii precum: la început/mai
întâi/prima dată, apoi/după aceea, la urmă în final/în același timp etc.
- aranjarea unei succesiuni de enunțuri după ordinea logică de desfășurare a evenimentelor și
în funcție de factorul timp
- participarea la jocuri de rol/dramatizări ale unor povestiri și legende istorice cunoscute
- vizionarea și discutarea unor secvențe din filme istorice/reportaje TV, respectând ordinea
desfășurării evenimentelor
- alcătuirea de axe cronologice privind succesiunea unor evenimente/procese istorice

1.2. Localizarea în spațiu a evenimentelor istorice

- observarea hărților digitale și a simulărilor confruntărilor armate, folosind TIC
- localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță istorică
- familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief,
reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de geografie umană)
- descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea
natală sau din alte regiuni
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri)

1.3. Recunoașterea preocupării oamenilor pentru raportarea la timp și spațiu

- realizarea unui jurnal al familiei care să conțină date și locuri importante, ordonate cronologic
- studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt menționate date, perioade de timp și nume
de locuri
- realizarea unor hărți/organizatori grafici care exemplifică măsurarea timpului în istorie
(deceniu, secol, mileniu)
- realizarea unei „istorii a măsurării timpului” pe baza informațiilor selectate din enciclopedii
tipărite sau online
- valorificarea informațiilor dobândite prin vizite la muzee, case memoriale, situri arheologice

2. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege fapte și evenimente din

trecut și din prezent

Clasa a IV-a
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de instrumente, inclusiv tehnologiile de
informare și comunicare
- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție
- observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din prezent și din trecut,
în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
biblioteci)
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii
- descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea
natală

Istorie – clasa a IV-a 4

 Clasa a IV-a
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor pentru a identifica informații variate
despre trecut
- realizarea de portofolii pe teme istorice, folosind Internetul și enciclopedii în format electronic
etc. ca surse de informare
- observarea hărților digitale și a simulărilor confruntărilor armate etc., folosind TIC
- discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau apropiat
- exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un eveniment istoric
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor legende/povestiri istorice, pornind de la
un fapt de însemnătate istorică
- redactarea unor compuneri în care să fie exprimată atitudinea față de anumite evenimente
- redactarea de texte având la bază modele ale unor personalități din istorie („Aș dori să fiu ca
…”)
- realizarea unor proiecte de grup care să evidențieze rolul personalităților în derularea
evenimentelor de însemnătate istorică
- selectarea informațiilor oferite de sursele istorice pe baza unui plan de idei dat

2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecințelor și a elementelor care s-au

schimbat sau nu într-o anumită perioadă de timp
- prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care
un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, școala, locuri cunoscute/
îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul în care au evoluat uneltele,
armele, vestimentația oamenilor, arhitectura locuințelor

3. Utilizarea termenilor istorici în diferite situații de comunicare

Clasa a IV-a
3.1. Recunoașterea unor termeni istorici în cadrul unor surse accesibile
- lectura unor texte/surse istorice cu creionul în mână
- deducerea sensului unui cuvânt/termen istoric prin raportare la textul citit sau la mesajul
audiat
- lectura unui text cu conținut istoric utilizând metoda SINELG
- realizarea unor organizatori grafici care susțin înțelegerea informațiilor din texte/surse istorice

3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situații de comunicare orală și scrisă
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau activitatea școlară, trăite
sau proiectate în viitor, folosind verbe la timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- completarea unor texte lacunare
- realizarea și prezentarea unor proiecte individuale și de grup pe diferite teme istorice
- alcătuirea și rezolvarea de rebusuri pe teme istorice
- completarea unui jurnal cu dublă intrare în urma lecturii unui text/a vizionarii unui film cu
conținut istoric
- realizarea unor compuneri/desene/schițe/scenarii simple pornind de la informațiile selectate
dintr-o sursă consultată individual sau în grup
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment istoric
- realizarea unor afișe pentru promovarea unor serbări/concursuri cu tematică istorică
- dramatizarea unor lecturi istorice cunoscute
- exprimarea propriei păreri referitoare la un eveniment istoric, la faptele unei personalități
istorice
- studii de caz simple, pe baza unor întâmplări din lecturi cu conținut istoric
- completarea unor jurnale de învățare după participarea la sărbători locale tradiționale sau
prilejuite de evenimente istorice sau după vizitarea unor muzee și case memoriale

Istorie – clasa a IV-a 5

4. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți

Clasa a IV-a
4.1. Determinarea semnificației unor evenimente din trecut și din prezent
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din trecut, persoane și locuri
cu semnificație istorică
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, în perechi
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
- realizarea unor discuții în grup despre fapte/evenimente/personalități istorice
- exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente istorice prezentate/cunoscute
- realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei personalități
istorice/numele unui eveniment istoric
- realizarea și prezentarea unor proiecte tematice
- prezentarea impresiilor după vizite la muzee și case memoriale

4.2. Recunoașterea asemănărilor și deosebirilor dintre sine și celălalt, dintre persoane și

grupuri
- identificarea unor modalități în care ar fi putut acționa în anumite împrejurări din viața
personală (de exemplu, exerciții de tipul „Ce ai făcut atunci ...?, Ce ai fi putut face ...? Ce ai
face acum …?”)
- discuții în grup referitoare la faptele unor personalități istorice, modul în care au influențat
desfășurarea unor evenimente
- selectarea, pe baza surselor istorice, a asemănărilor și deosebirilor între fapte/evenimente,
personalități
- stabilirea cu ajutorul organizatorilor grafici a asemănărilor și deosebirilor dintre
fapte/evenimente, personalități, monumente
- redactarea unor texte în care să se evidențieze atitudinea față de fapte/evenimente,
personalități din trecut

4.3. Manifestarea unei atitudini deschise in cazul unor situații care presupun comunicarea
- solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și termenii specifici dintr-un
text cu conținut istoric/sursă accesibilă
- participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție informații sau exprimându-și
propria părere despre evenimente și personalități istorice
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele discutate
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea alegerii făcute
- concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câștigă”, la nivelul clasei sau între clase
- realizarea unei mape a clasei „Știați că?”, fiecare elev având posibilitatea să completeze cu
informații pe care le consideră relevante pentru subiecte discutate sau descoperite pe
parcursul cercetărilor personale
- realizarea pe grupe a unor postere/afișe pentru comemorarea/sărbătorirea unor
evenimente/personalități
- proiectarea și realizarea unui colț muzeistic al clasei și utilizarea obiectelor colecționate în
diferite ocazii
- realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie

Istorie – clasa a IV-a 6

Conținuturi

Domenii CLASA a IV-a

Trecutul și prezentul din
jurul nostru
Epoci, evenimente și
personalități
Cultură și patrimoniu
Noțiuni introductive: trecut-prezent (mileniu, secol, deceniu, epocă
istorică), spațiu istoric, surse istorice
Familia: trecutul familiei, sărbători de familie, timpul liber, activitățile
cotidiene
Comunitatea locală și națională: teritoriu, locuințe și viață cotidiană,
tradiții, sărbători, religie, monumente ale eroilor
Comunități ale minorităților pe teritoriul de azi al României
Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală
Popoare de ieri și de astăzi: localizare pe hartă, ocupații, tradiții,
obiceiuri, sărbători
Cunoașterea lumii prin călători
Antichitatea
- Legende și scrieri ale anticilor despre daci și romani
Evul Mediu
- Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în
opere literare și istorice
- Transilvania - spațiu multietnic. Sat și oraș în Transilvania
medievală
- Istorici și cronicari despre personalități ale minorităților
Epoca modernă
- Al.I. Cuza și Unirea
- Carol I și independența, Carol Davila
- Eroi ai Primului Război Mondial
- Ferdinand și Marea Unire
- România la cumpăna dintre milenii
Locuri istorice din comunitate: mănăstiri, străzi și case istorice din
comunitate, monumente ale eroilor, monumente reprezentative ale
comunităților etnice din România
Locuri cu importanță istorică pentru România:
- Așezări și construcții dacice, grecești si romane (orașele
grecești de pe malul Mării Negre)
- Castele și cetăți martore ale evenimentelor istorice
- Construcții religioase și ctitorii lor
Monumente și locuri incluse în patrimoniul UNESCO

Conținuturi recomandate pentru teme din programă

Datorită specificului lor, câteva dintre temele propuse de programă sunt formulate în termeni generali.
În funcție de interesele elevilor, de resursele didactice, de elemente suport pe care le poate oferi
școala, profesorul va opta pentru cel puțin unul dintre conținuturile recomandate.
Popoare de ieri și se astăzi: Dacii, romanii, grecii, galii, slavii, turcii, românii, francezii, ungurii,
germanii, rușii, sârbii, bulgarii
Cunoașterea lumii prin călători: Marco Polo, Cristofor Columb, Magellan, Badea Cârțan, Spătarul
Milescu, Emil Racoviță, Alexander Csoma de Korosi, exploratori ai secolului XX
Legende și scrieri ale anticilor despre daci și romani: fragmente din Herodot, Strabon, Cassius Dio
Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice: Gelu, Dragoș,
Basarab, Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul

Istorie – clasa a IV-a 7

Construcții religioase și ctitorii lor: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Neagoe Basarab,
Antim Ivireanu, Constantin Brâncoveanu
Monumente și locuri incluse în patrimoniul UNESCO: fortificațiile dacice din Munții Orăștie, așezările
săsești cu biserici fortificate din Transilvania, orașul Sighișoara, bisericile din lemn din Maramureș,
bisericile pictate din Nordul Moldovei.

Sugestii metodologice
Punerea în aplicare a programei reprezintă etapa în care un document curricular general se
adecvează la diversitatea contextelor educaționale, o etapă care implică deopotrivă aspecte tehnice,
dar și o provocare a creativității și inovației didactice.
Proiectarea activității didactice
Lectura personalizată a programei școlare are scopul de a identifica modalitățile concrete de
aplicare a programei școlare la un context educațional specific. Documentele de proiectare elaborate
de către profesor (planificarea calendaristică și proiectele unităților de învățare) oferă profesorului
răspunsuri la următoarele întrebări:
 În ce scop voi face? (sunt identificate, în acest fel, competențe în cadrul respectivei unități de
învățare).
 Cum voi face? (sunt determinate activitățile de învățare; activitățile de învățare pot fi
selectate dintre exemplele oferite de programa școlară sau pot fi propuse de către fiecare
cadru didactic).
 Ce conținuturi voi folosi? (sunt selectate, concretizate și organizate conținuturile).
 Cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resurse materiale, inclusiv resurse
TIC, de timp, forme de organizare a clasei de elevi).
 Cât s-a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare care trebuie să evidențieze
progresul înregistrat de fiecare elev în raport cu el însuși pe parcursul dobândirii
competențelor prevăzute de programă).
Elaborarea planificării calendaristice implică: identificarea unităților de învățare, stabilirea
succesiunii acestora, corelarea competențelor specifice și a conținuturilor și alegerea celor mai
relevante activități de învățare, alocarea de timp pentru parcurgerea respectivelor unități de învățare.
Prin realizarea proiectelor de unități de învățare, profesorul valorifică deplin contextul educațional
în care își desfășoară activitatea. Câteva dintre facilitățile pe care le oferă acest document de
proiectare sunt:
 centrarea pe elementele „acționale” ale programei, care conduc la achiziții ale învățării:
cunoștințe, abilități, atitudini;
 integrarea evaluării în demersul de predare-învățare; relația dintre învățare și evaluare este
bine stabilită, prin cele două segmente de evaluare pe care le include unitatea de învățare;
 accentul nu mai cade pe activitatea profesorului ca ofertant de cunoaștere „de-a gata”, ci
pe modul în care selectează, organizează/realizează activitățile de învățare prin care elevul
va lua parte la construirea cunoașterii.
Elaborarea strategiilor de predare-învățare-evaluare
Orientarea demersului didactic pornind de la competențe determină utilizarea unor metode active care
pot contribui la:
 crearea unui mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă;
 exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a
cooperării cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;
 realizarea unor conexiuni cu achiziții dobândite prin studiul altor discipline de învățământ;
 utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care să
permită utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor, în vederea desfășurării unor
lecții interactive, atractive.
Strategii didactice recomandate pentru dezvoltarea competențelor
a. Utilizarea termenilor istorici în diferite situații de comunicare
Abordarea modernă, presupune ca profesorul clasei să fie preocupat să creeze ocazii de
învățare semnificativă pentru elevii săi, iar metodele pe care le va folosi reprezintă mijloacele prin care
sunt configurate activitățile de învățare ale elevilor.

Istorie – clasa a IV-a 8

 Astfel, pentru competența specifică Recunoașterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile, activitatea de învățare Realizarea unor organizatori grafici de tip ciorchine pe baza
lecturii/audierii unor mesaje cu conținut istoric se poate utiliza prin mai multe tehnici de organizare,
cum ar fi: tabelul conceptelor, diagrama Venn, diagrama SPIDER MAP (pânza de păianjen), tabelul T.
Organizatorul grafic este o metodă de învățare antrenantă, asigură transferul cunoștințelor, formează
deprinderi și abilități de lucru. De asemenea, poate fi folosită și în evaluare, ca parte a predării - sub
forma unor secvențe de recapitulare a unor noțiuni teoretice sau la finalul unei unități de conținut.
O altă metodă interactivă ce poate fi utilizată este metoda SINELG (Sistemul Interactiv de
Notare pentru Eficientizarea Lecturii și Gândirii) care permite elevului să citească și să înțeleagă în
mod activ un conținut/text istoric. Ca metodă, SINELG poate fi utilizată pentru etapa de realizare a
sensului – învățare, înțelegere, iar cunoștințele anterioare ale elevilor se folosesc ca bază de plecare
pentru lectura/ascultarea textului.
Competența specifică Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situații de comunicare
orală și scrisă este prezentă în programă însoțită de o gamă de sugestii privind activitățile de învățare.
Lista poate fi îmbogățită în activitatea curentă și de alte tipuri de activități de învățare, cadrul didactic
având libertatea să aleagă în funcție de particularitățile clasei de elevi și ritmul de lucru. Se recomandă
alternarea formelor de organizare a activității elevilor în echipe, pe grupe, individual, iar în conducerea
activității, crearea motivației, încurajarea elevilor prin dozarea sarcinilor de lucru, stimularea interesului
pentru studiul istoriei prin redactarea de articole în revista clasei (despre evenimente istorice studiate,
transmiterea unui mesaj către o personalitate istorică studiată sau realizarea unei fișe de personaj).
Pentru evaluare se recomandă fișe de lucru, fișa de observare a comportamentului elevului în
cadrul activităților de grup, rezolvarea de rebusuri pe teme istorice, probe/teste care să conțină itemi
obiectivi și semiobiectivi, Tehnica 3-2-1, examinări orale.
b. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege evenimente din trecut și din prezent
Istoria este una dintre disciplinele care pot asigura pregătirea elevilor pentru evaluarea de la
finalul clasei a IV-a, unde itemii de evaluare sunt construiți după principiile testărilor internaționale
(PIRLS). Această testare acordă ponderi egale materialelor destinate celor două scopuri ale lecturii:
lectura în scop literar și lectura în scopul achiziționării și utilizării informației.
Sursele istorice scrise, textele istorice pot asigura elevului depășirea stadiului achiziției de
cunoștințe, folosindu-se de acestea în scopul dezvoltării gândirii și modului de acțiune. Textele istorice
sunt, de regulă, texte cronologice care prezintă ideile în secvențe ordonate temporal sau se referă la
evenimente, fapte istorice sau scrisori. Pot fi utilizate și texte necronologice, care prezintă ideile
organizate logic, argumentele, contraargumentele sau punctele de vedere fiind folosite pentru a
susține evidența; acestea sunt prezentate în diferite forme cum ar fi liste, diagrame, grafice, hărți.
Lectura aprofundată a acestor tipuri de texte îi conduce pe elevi spre patru categorii de
performanță vizate de itemi, identificate sub forma celor patru procese majore ale înțelegerii lecturii:
- Extragerea informațiilor explicit formulate.
- Formularea unor concluzii directe.
- Interpretarea și integrarea ideilor și informațiilor.
- Examinarea și evaluarea conținutului, a limbajului și a elementelor textuale.
Lectura de profunzime implică nu numai abilitatea de a construi înțelesuri dintr-o varietate de
texte, ci și comportamente și atitudini care sprijină lectura și învățarea pe tot parcursul vieții.
Având în vedere contextele de învățare prezentate, următoarele metode folosite în studierea
textelor/surselor istorice, asigură copiilor înțelegerea lecturii și, implicit, favorizează formarea unui
bagaj de informații istorice și utilizarea corectă a unor termeni de specialitate accesibili:
- lectura unui text cu creionul în mână și revenirea pe text;
- SINELG (Sistem interactiv de notare și evaluare a lecturii și gândirii);
- lectura cu predicții;
- lectura în perechi;
- organizatori grafici (Ciorchine, Explozia stelară, diagrama Venn-Euler, lanțul evenimentelor);
- metoda Cadranelor;
- învățarea dirijată cu ajutorul fișelor de lucru;
- Știu-Vreau să știu-Am învățat;
- Răspunde-Aruncă-Interoghează;
- Tabelul conceptelor;
- Jurnalul cu dublă intrare etc.
Profesorii sunt încurajați să utilizeze strategii de predare centrate pe elev, care contribuie la
dezvoltarea abilităților de învățare și de gândire critică într-un climat de respect în sala de clasă.

Istorie – clasa a IV-a 9

 Eficientizarea procesului de învățare se bazează pe câteva repere fundamentale:
- învățarea interactivă, care presupune folosirea unor strategii de învățare focalizate pe
cooperarea, colaborarea și comunicarea între elevi la activitățile didactice, precum și pe
interacțiunea dintre cadre didactice și elevi;
- elaborarea în comun a obiectivelor învățării/explicarea a ceea ce se așteaptă de la elevi;
- dimensiunea aplicativă și feedbackul – orice proces de învățare este mai eficient și mai
ușor de înțeles dacă informațiile prezentate sunt aplicate în situații reale de viață;
- modalitățile de sprijin în actul învățării.
Se recomandă folosirea metodelor de învățare activ-participative care îl apropie pe elev de
obiectul de studiu Istorie, transformând-o într-o poveste, într-o sursă de exemple pentru organizarea
propriei vieți, care să ajute la formarea de atitudini și comportamente, dar și la familiarizarea cu valori.
La acest deziderat contribuie lecția-dosar care poate fi folosită atunci când se abordează
temele:
- Comunitatea locală și națională.
- Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală.
- Cunoașterea lumii prin călători.
- Popoare de ieri și de astăzi.
- Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice.
- România la cumpăna dintre milenii.
Este recomandată folosirea unor metode cu dublu scop, de învățare și de evaluare, precum
proiectul și portofoliul.
Proiectul începe în clasă, prin definirea și înțelegerea sarcinii de lucru, eventual și prin
începerea rezolvării acesteia și se continuă acasă, pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni. În acest
timp elevii se consultă permanent cu învățătorul. Proiectul se încheie tot în clasă, prin prezentarea în
fața colegilor a unui raport asupra rezultatelor obținute și a produsului realizat de către autor/autori.
Evaluarea portofoliului se poate face pentru fiecare produs, în momentul realizării acestuia, sau
global, la finalul unei perioade stabilite împreună cu elevii, după criterii anunțate și discutate în
prealabil.
c. Formarea atitudinii pozitive față de sine și față de ceilalți
Unele dintre activitățile de învățare sugerate pentru aceste competențe pot fi valorizate și din
perspectiva evaluării achizițiilor cunoștințelor și abilităților prin rezultatele activităților de învățare.
Astfel, organizarea de concursuri pe echipe, bazate pe diferite conținuturi din programă evidențiază, la
nivelul echipelor participante și a interacțiunii cu partenerii de echipă, colaborarea în vederea obținerii
celor mai bune performanțe. În acest sens, concursurile de tipul Cine știe câștigă sau cele organizate
cu ocazia zilei de 24 Ianuarie, Zilei Naționale a României permit învățătorului să evalueze, pe lângă
elementele de conținut și gradul de implicare a elevilor, modul cum interacționează cu colegii pentru
atingerea unui scop comun. Realizarea proiectelor, posterelor sau afișelor facilitează anunțarea unor
criterii de apreciere, de la elementele de conținut la cele estetice. În același timp, este valorizată
contribuția fiecăruia dintre membrii echipei la obținerea rezultatului, precum și aptitudinilor individuale
ale fiecăruia. De exemplu, un poster se poate evalua pe baza unor criterii precum: prezența
elementelor de conținut istoric folosite adecvat, contribuția individuală la realizarea posterului, aspectul
estetic.
Organizarea conținuturilor
Opțiunile în privința conținuturilor au avut în vedere criteriul accesibilității (dacă pot fi înțelese și
însușite de către elevi), respectiv cel al relevanței aplicative a acestora (dacă conținuturile sunt
semnificative și relevante pentru existența cotidiană și pentru experiența de viață a tuturor elevilor).
Principiul istoriei integrate, însemnând valorificarea contextului european/internațional în
învățarea istoriei naționale este cel care a determinat selecția și organizarea conținuturilor.
Majoritatea temelor propun conținuturi care vizează istoria națională și cea europeană. Când va
aplica programa la clasă, profesorul va putea negocia cu elevii opțiunile pentru teme de istorie
europeană și națională. Acest mod de aplicare a programei răspunde unui principiu de proiectare
curriculară care propune valorificarea contextului școlii, în funcție de interesele elevilor, de resursele
didactice, de elemente suport pe care le poate oferi școala și chiar de opțiunea pentru un demers
didactic mai tradițional sau mai inovativ. În acest context, recomandăm ca profesorii să abordeze din
perspectivă europeană cel puțin una dintre temele subsumate fiecărui domeniu.

Istorie – clasa a IV-a 10

 Așa cum sunt construite, aceste teme pot deveni subiecte pentru activități extrașcolare sau
pentru programe de CDS elaborate la nivelul școlii. Un bun exemplu este tema Figuri legendare de
voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice. Aceasta permite abordări diverse.
Un posibil demers, bazat pe lucrări literare (de exemplu, legendele istorice scrise de D. Bolintineanu,
povestiri istorice scrise de E. Camilar sau prelucrări ale cronicilor medievale), poate propune elevilor
figuri istorice emblematice (de exemplu, Gelu, Dragoș, Basarab, Mircea cel Bătrân, Iancu de
Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul). Un alt demers, aplicabil în mod deosebit în
cazul comunităților mono sau multiculturale, oferă profesorului libertatea de a prelua conceptul de
figură istorică și de a-i da consistență pornind de la evenimente istorice care definesc identitatea
locală. În unele situații – exemplul cel mai bun este cel al minorităților etnice – demersul presupune și
abordări de istorie europeană.
Pentru realizarea unei imagini unitare și înțelegerea mai completă a unor fenomene sau realități
istorice, profesorul pentru învățământul primar are ocazia de a aborda activitățile (atât pe cele de
învățare, cât și pe cele de evaluare) într-o manieră interdisciplinară.
Această abordare poate viza, deopotrivă, domeniile de conținut și temele subsumate acestora,
dar și competențele specifice.
Câteva dintre exemplele de mai jos valorifică deschiderea programei către celelalte obiecte de
studiu din aria Om și societate.
a. Tema Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice
(Istorie) se poate corela cu temele Raporturile noastre cu ceilalți oameni și Valori, norme și
comportamente moral-civice (Educație civică) și cu tema Viața creștinului împreună cu
semenii (Religie). Astfel, se pot susține reciproc, în formarea lor, competențele
Recunoașterea asemănărilor și a deosebirilor dintre sine și celălalt, dintre persoane și
grupuri (Istorie), Recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană,
Deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale (Educație civică) și Evaluarea
modului în care sunt aplicate reguli de comportament moral-creștin, în diferite contexte de
viață (Religie). Din perspectiva conținuturilor propuse, tema de istorie ar putea fi îmbogățită
prin discutarea valorilor moral-religioase pe care le-au promovat acești conducători. Paleta
de activități aflate la îndemâna cadrului didactic este foarte variată: mini-proiecte individuale
sau de grup, realizarea de mici narațiuni pe baza unor informații obținute de la ceilalți
(familie, cunoscuți), transpunerea în mici scenete a unor fapte sau a unor atitudini, ilustrarea
prin desene a calităților/defectelor conducătorilor, antrenarea în concursuri de tipul „Cine
știe, câștigă!”, pe tema faptelor și comportamentelor acestor figuri legendare etc.
b. Temele Comunitatea locală și națională (Istorie), De la orizontul local la țară (Geografie),
Locuri de apartenență (Educație civică) și domeniul Mari sărbători creștine (Religie) pot fi
abordate integrat. Ele constituie suport pentru formarea unor competențe specifice pentru
fiecare dintre disciplinele menționate. În acest scop, se pot realiza activități diverse, așa cum
sunt:
- proiecte de grup, cu teme precum „Ce am aflat despre satul/ orașul meu?”, „Jurnalul localității
mele” „Ziua localității mele” (care să se concretizeze fie în expunerea de către elevi a unor
date privind comunitatea locală, obținute prin chestionarea membrilor familiei sau a unor
apropiați, fie în alcătuirea unui mic „jurnal”, în care fiecare să consemneze, într-o manieră
proprie, părerea despre propria localitate, despre particularitățile sale istorico-geografice și
alte elemente ale specificului cultural local);
- expoziție alcătuită din desene ale elevilor („Eu în/și localitatea mea”) – desene care să
exprime plastic modul în care aceștia percep comunitatea locală/de apartenență și care să
respecte, la alegere sau integral, cerințe precum: de a surprinde cum arăta în trecut și cum
arată în prezent localitatea, ce are ea specific din perspectiva mediului cultural sau a
mediului natural;
- realizarea de jocuri de rol, pentru simularea diferențelor/ particularităților comportamentale
și acționale ale elevilor în condițiile în care li s-ar schimba identitatea/localitatea de
domiciliu/ orizontul local de viețuire („În ce fel m-aș manifesta dacă m-aș fi născut și aș
locui în …);
- alegerea și confecționarea, de către elevi, a unor simboluri reprezentative pentru casa/
domiciliul și pentru școală (de exemplu, ecusoane, realizate pe post-it-uri, etichete etc.), și
amplasarea acestora pe harta localității, reliefând deopotrivă deosebirile de amplasare,
relațiile de vecinătate cu ceilalți colegi și, în final, particularitățile propriei comunități față de
altele („Unde și cine sunt eu/Unde și cine suntem noi?”).

Istorie – clasa a IV-a 11

Prin toate elementele componente, programa încurajează profesorii să valorifice oportunitățile de
abordare diferențiată a elevilor, atât în ceea ce privește abilitățile diferite, datorate experiențelor
anterioare de învățare, cât și în relație cu cele care decurg din caracteristicile individuale ale acestora.
Astfel, programa răspunde cerințelor referitoare la modalitățile de folosire a timpului la dispoziție de
către profesor, prevăzut de legislația actuală.

Grupul de lucru

Doru Dumitrescu Ministerul Educației Naționale

Laura Elena Căpiță Institutul de Științe ale Educației
Daniela Beșliu CMBRAE – Școala Gimnazială Nr. 113, București
Mirela Popescu Colegiul Național „Spiru Haret”, București
Carmen Tomescu Școala Gimnazială „Ion Ghica”, Iași
Emoke Bukkosi Școala Gimnazială Halchiu, secția Satu Nou, județul Brașov
Marian Ciuperceanu Colegiul Național „Frații Buzești”, Craiova

Istorie – clasa a IV-a 12

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

GEOGRAFIE
Clasa a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Geografie reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a IV-a
din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară
Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână. Programa de Geografie pentru clasa a
IV-a reprezintă începutul studierii geografiei ca disciplină școlară. Ea își propune să îi introducă pe
elevi în universul realității înconjurătoare care este, în mod esențial, la această vârstă, o realitate
predominant observabilă.
Programa de Geografie are următoarele caracteristici:
 se bazează în mod predominant pe experiența concretă a elevului în orizontul lui de
existență cotidiană;
 elementele prezentate formează, în ansamblul lor, o „introducere în geografie”, deoarece
evidențiază aspectele geografice esențiale ale existenței cotidiene a elevilor și au un
caracter minimal, introductiv;
 demersul de învățare pornește de la localitatea natală și ajunge la dimensiunile planetei,
trecând prin spații de referință semnificative (orizontul local și apropiat, regiunea natală,
județul natal, țara, continentul, planeta ca întreg);
 facilitează perceperea corectă a localizării unor evenimente care au loc simultan, dar în
locuri diferite;
 metodologia principală o reprezintă trecerea succesivă de scară de la dimensiunile
orizontului apropiat, până la cele ale planetei;
 presupune acordarea unei atenții deosebite reprezentării în plan a elementelor principale
întâlnite prin trecerile de scară;
 își propune să asigure o legătură mai strânsă între geografie, domeniul științelor naturii,
matematică și istorie.
În acest context, programa oferă premisele pentru construirea unei reprezentări coerente și
ierarhizate spațial a realității înconjurătoare, de la nivelul localității natale, până la dimensiunile
planetei.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele reprezintă, în acest moment și la acest nivel, finalitățile studierii disciplinelor
școlare din învățământul primar. Ele reprezintă ansambluri de cunoștințe, abilități și atitudini, care se
dezvoltă prin învățare. Dobândirea acestor competențe de către elevi poate fi verificată în diferite
situații de viață sau de învățare.
Competențele generale reprezintă decupajul de finalități proprii acestui domeniu,
corespunzătoare clasei a IV-a. Ele aparțin unui sistem supraordonat de competențe generale ale
geografiei școlare, care se urmăresc pe întregul parcurs al școlarității obligatorii. Competențele
generale pentru clasa a IV-a reprezintă un nivel elementar al competențelor generale ale disciplinei
școlare în ansamblul ei.
Competențele specifice se formează pe parcursul clasei a IV-a și sunt derivate din
competențele generale ale acestui nivel. Competențele specifice sunt însoțite de sugestii de activități
de învățare, considerate exemple, cadrul didactic având posibilitatea de a diminua, de a extinde sau
de a diversifica activitățile de învățare propriu – zise, în conformitate cu experiențialul educațional
propriu și al colectivului de elevi.
Conținuturile învățării sunt organizate pe trei mari domenii, care reprezintă, în același timp,
trei mari decupaje de scară ale realității percepute, de la localitatea natală la planetă: (a) orizontul
local și apropiat; (b) spațiul geografic al României; (c) România în Europa și în lume. Urmărirea
acestor decupaje permite:

Geografie – clasa a IV-a 2

 - perceperea simultaneității unor evenimente, care se produc în locuri diferite;
- axarea demersului de cunoaștere, atât pe observarea directă, cât și indirectă a realității
înconjurătoare;
- realizarea unui demers introductiv în geografie, prin care să fie construită o imagine
integratoare, într-un an școlar, de la dimensiunea spațiului de locuire directă, până la
dimensiunea spațiului de locuire a umanității;
- componentele principale sunt ordonate și organizate în sisteme spațiale supraînscrise:
 elemente ale orizontului local și apropiat: orizontul apropiat, orizontul local,
regiunea, localitatea, caracteristicile observabile ale orizontului local, trecerea de la
localitate la regiune și la țară;
 elemente de geografie a României (redate într-o formă sintetică, esențială și
referențială);
 România în Europa și pe glob (cu elemente semnificative ale poziționării și situării
țării noastre în contextul continentului și al lumii contemporane).
Sugestiile metodologice cuprind recomandări de organizare a instruirii, în conformitate cu
logica acestei discipline școlare, activitățile de învățare și posibilitățile elevilor. Acestea au un caracter
orientativ și cuprind un set de sugestii minimale pentru organizarea instruirii. Elementul metodologic
principal îl reprezintă valorificarea componentelor programei în proiectarea instruirii.

Geografie – clasa a IV-a 3

Competențe generale

1. Prezentarea realităţii observabile, cu ajutorul terminologiei

generale şi specifice
2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţele
naturii şi disciplinele sociale, în înţelegerea realităţii
înconjurătoare
3. Relaţionarea realităţii înconjurătoare cu reprezentarea ei
cartografică
4. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea orizontului local, a
ţării şi a lumii contemporane

Geografie – clasa a IV-a 4

Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Prezentarea realității observabile, cu ajutorul terminologiei generale și
specifice

Clasa a IV-a
1.1. Identificarea unor termeni geografici în texte/contexte/situații de învățare diferite
- recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în texte din manual/
texte complementare
- notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un mesaj oral
1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
- redarea, în formulări proprii, a semnificației termenilor identificați în manual/texte
complementare/denumiți de profesor
- utilizarea termenilor geografici de bază în enunțuri proprii referitoare la elemente
observate
- notarea unor formulări proprii simple, referitoare la termeni identificați/desprinși dintr-
un mesaj oral
- definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază învățați
1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute
- completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvați
- reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor învățați
- elaborarea unui text pe baza unei realități studiate sau a unei imagini, după un model
dat
- elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind corect termenii
corespunzători

2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, științele naturii și

disciplinele sociale, în înțelegerea realității înconjurătoare

Clasa a IV-a
2.1. Aplicarea unor elemente și operații matematice minime în înțelegerea unor situații reale
observate
- măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și apropiat cu instrumente
de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas etc., exprimate în unități standard și
nonstandard)
- utilizarea scării de proporție
- realizarea unor planuri simple ale clasei și ale școlii, utilizând forme geometrice simple
- calcularea unor arii ale figurilor geometrice care au corespondent în realitate
- calcularea unor distanțe pe hărți la scări diferite
2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline (științe ale naturii,
istorie, științe sociale) în descrierea și explicarea realității înconjurătoare
- descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător (circuitului apei în
natură, modificările vegetației etc.)
- gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite categorii, pe baza
unor criterii specifice
- aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea
observată
- identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea înconjurătoare
(anotimpuri, evoluția vegetației etc.)
- corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute de timp (o zi, o
săptămână, o lună, un an)
- gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite scări (harta României, a
Europei și pe planiglob) în raport cu anumite criterii indicate

Geografie – clasa a IV-a 5

 Clasa a IV-a
2.3. Identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul înconjurător al
orizontului local, al regiunii, țării și continentului
- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din experiențialul
cotidian
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite
- precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică
înconjurătoare
- utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la diferite scări (orizont
local, regiune, țară, Terra ca întreg)

3. Relaționarea realității înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică

Clasa a IV-a
3.1. Identificarea poziției elementelor reprezentate pe hartă
- identificarea unor elemente naturale și socio-economice reprezentate pe un suport
cartografic
- identificarea poziției obiectelor pe planul clasei, planul școlii și al localității
- identificarea poziției unor elemente naturale și socio-economice pe harta regiunii, a
României, Europei sau pe planiglob
- exprimarea poziției obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor cardinale sau prin
raportare reciprocă

3.2. Utilizarea semnelor și a altor reprezentări convenționale

- citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări convenționale utilizate pe hărți
ale orizontului local, localității și regiunii
- utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, ale țării, ale
Europei și ale lumii
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice (altitudini, limite,
areale, zone de vegetație etc.)
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și semnul convențional
corespunzător
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a semnelor
convenționale

3.3. Raportarea corectă a poziției unor elemente pe reprezentările cartografice

- precizarea poziției școlii pe hărți ale localității
- precizarea poziției localității în cadrul regiunii și al țării
- precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii
- identificarea poziției țărilor vecine, pe hărți diferite
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite

3.4. Utilizarea unor reprezentări grafice și cartografice simple

- realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare
- explicarea unor elemente redate în forme grafice
- construirea planului clasei, al școlii și al cartierului
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări

Geografie – clasa a IV-a 6

4. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea orizontului local, a țării și a lumii
contemporane

Clasa a IV-a
4.1. Dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice orizontului
local, țării și lumii contemporane
- explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru lărgirea orizontului de
cunoaștere
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în timp real în
orizontul local, în țară, în Europa și în lume

4.2. Dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător pentru viața și
activitatea societății
- înțelegerea necesității protecției mediului de viață
- participarea la activități de conservare a mediului
- formarea unei atitudini civice referitoare la cunoașterea, conservarea și protecția
mediului

4.3. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea și înțelegerea diversității naturale și umane

- prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea naturală și umană
(peisaje, grupuri și colectivități umane etc.)
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană

Geografie – clasa a IV-a 7

Conținuturi
Domenii
Elemente de geografie a
orizontului local și apropiat
Elemente de geografie a
României
(a) Elemente de geografie
generală
(b) Elemente de geografie
regională
Geografie – clasa a IV-a
Clasa a IV-a
Orizontul apropiat
- Clasa, școala, cartierul, localitatea
- Orientarea și distanțele în orizontul apropiat
- Planul clasei, al locuinței, școlii, cartierului și localității
Orizontul local
- Orizontul, linia orizontului, punctele cardinale
- Hărți ale orizontului local
Caracteristici generale observabile ale orizontului local
- Relief, hidrografie, vegetație
- Populație, așezări, activități ale oamenilor
Modificări observabile și repere de timp
- Modificări observabile în realitatea înconjurătoare
- Ora, ziua, săptămâna, anul
- Calendarul
De la orizontul local la țară
- Localitatea natală
- Regiunea înconjurătoare
- De la orizontul local la regiune și țară
Limite și vecini
Relieful: caracteristici generale și trepte de relief
Clima, apele, vegetația, animalele și solurile
Locuitorii și așezările omenești
Activități economice
- Resurse și activități industriale
- Principalele produse agricole
- Căi de comunicație
Marile unități geografice ale României – caracteristici generale
(pe trepte de relief)
- Carpații
- Dealurile și podișurile
- Câmpiile (inclusiv Delta Dunării)
Caracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul
local
- Elemente de prezentare ale unei regiuni (poziție,
limite, caracteristici naturale, resurse și activități
economice)
- Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor) din jurul
orizontului local
Organizarea administrativă a României
- Organizarea administrativă actuală
- Orașul București – caracterizare geografică
- Caracterizarea geografică a județului și a localității în
care este situat orizontul local
8
 Domenii Clasa a IV-a
România în Europa și pe România în Europa
glob - Poziția geografică a României în Europa: limite și
vecini
- Țările vecine: denumire, capitală
Europa – un continent al planetei
- Europa – scurtă caracterizare geografică
- Europa și România – elemente comune
- Uniunea Europeană
Terra – planeta noastră
- Caracteristici generale (formă, mărime, mișcări)
- Continente și oceane

Terra – o planetă a sistemului solar

- Planiglobul – imaginea Terrei

Geografie – clasa a IV-a 9

Sugestii metodologice
Componentele programei formează un sistem, în sensul că reprezintă părți strâns legate între
ele, cu o importantă coeziune internă, care creează premisele realizării unui proces educațional de
calitate.
Influența elementelor esențiale ale acestei programe asupra organizării procesului de
învățământ se manifestă prin:
- concretizarea ideii perceperii corecte a simultaneității unor evenimente care se produc în
locuri diferite, de la localitatea natală, la planetă;
- axarea demersului de cunoaștere pe activități care își propun să dezvolte observarea directă
a fenomenelor și raportarea acestora la modalitățile de reprezentare spațială;
- caracterul sintetic, selectiv și esențializat al experiențelor de învățare în structuri succesive,
determinate de organizarea conținuturilor (orizontul local, regiune, țară, Europa, Terra);
- realizarea unui demers introductiv în geografie, prin treceri de scară de la localitatea natală,
la planetă;
- dimensionarea optimă a conținuturilor și a informației, astfel încât acestea să nu ducă la
supraîncărcare.
După cum se poate observa, conținuturile au un caracter strict esențializat. Programa
consemnează doar cadrul general al conținuturilor ofertate, fără a avea detalieri factuale. Cele trei
mari secvențe au întinderi care pot fi apreciate într-un mod diferit, dar care sugerează acordarea unor
resurse de timp echilibrate, astfel încât să existe o proporție corespunzătoare între elementele de
geografie locală, de geografie a României și de raportare a României la continent și planetă.
Conținuturile sunt ordonate într-o structură concentrică, având ca punct de plecare (centru) localitatea
natală și limită exterioară planeta ca întreg. Elementele acestei structuri concentrice sunt: orizontul
apropiat, orizontul local, regiunea, unitatea administrativă, țara, continentul, planeta. Succesiunea
conținuturilor sugerează principalul element al programei școlare: un parcurs de învățare care începe
cu localitatea natală și se finalizează cu planeta.
După cum este cunoscut, activitatea principală a cadrului didactic care are ca obiect realizarea
unui proces educațional pe o anumită disciplină școlară o reprezintă aplicarea programei școlare sau,
într-un sens mai larg, aplicarea curriculumului școlar. De aici rezultă și ideea de „aplicare a
curriculumului școlar în ansamblul său” (sistemul de competențe generale și specifice, conținuturile
ofertate și elementele metodologice) și nu doar lista de conținuturi.
Programa în sine nu duce la realizarea unui proces educațional de calitate. Pentru o învățare
performantă este necesară concretizarea elementelor programei în activități de învățare relativ simple,
ordonate după o anumită strategie, în urma parcurgerii cărora să existe un progres semnificativ,
evaluabil. În această perspectivă, un rol foarte important îi revine cadrului didactic, prin lectura atentă
a programei, înțelegerea mesajului acesteia și concretizarea elementelor componente.
După cum rezultă din programa școlară, studierea acestui obiect de învățământ își propune să
le faciliteze elevilor accesul spre domeniul geografiei, printr-un sistem de competențe, activități de
învățare și conținuturi. Elementul principal îl reprezintă mai puțin oferirea unor adevăruri elaborate, ci
mai mult sugerarea unei căi de interpretare a realității observate, direct sau indirect.
Studierea geografiei la acest nivel se realizează, în mod predominant, pe observarea directă a
realității înconjurătoare sau a unor imagini ofertate. Pe baza acestora pot fi puse în evidență anumite
caracteristici ale elementelor analizate. Este un demers preponderent exploratoriu, care își propune:
- observarea atentă a elementelor ce formează realitatea înconjurătoare;
- înțelegerea și explicarea elementelor observate;
- interpretarea unor hărți diferite și grafice.
Prin natura obiectului de învățământ există o puternică dimensiune interdisciplinară atât a
conținuturilor, cât și a metodei de investigație. Acest obiect oferă o imagine coerentă a realității
înconjurătoare și o metodă integratoare de analiză a acesteia, bazată pe observarea ei directă.
Pentru dobândirea competențelor specifice asumate de programa școlară, sunt sugerate o serie
de activități de învățare, care au un caracter orientativ, în sensul că recomandările nu epuizează
diversitatea acestora.

Geografie – clasa a IV-a 10

 Activitățile menționate mai sus se pot nuanța și concretiza în raport cu elementele oferite de
conținuturile parcurse. În acest context, varietatea activităților de învățare este mult mai mare și poate
nuanța foarte mult schema generală prezentată mai sus. Există, de asemenea, posibilitatea realizării
unor activități de învățare cu un caracter mai puțin clasic: jocul de rol, activitatea practică, activități
extrașcolare, portofoliile, investigațiile.

Strategii didactice
Combinarea resurselor metodologice și obiectuale (metode și mijloace) în raport cu finalitățile
asumate și factorul timp permite realizarea unor structuri de învățare de tipul strategiilor didactice.
Acestea sunt foarte mult influențate de stilul de predare al cadrului didactic.
Pot fi utilizate următoarele abordări ale instruirii, de tipul strategiilor:
 strategii inductive, pornind de la elementele observabile direct, la cele observabile indirect
și de la orizontul apropiat, la dimensiunile planetei; această strategie are la bază o
dimensiune observațională evidentă (realizată asupra orizontului local, al regiunii și al țării),
de unde se trece spre o abordare mediată de suporturi cartografice și imagini;
 strategii deductive, pornind de la dimensiunile planetei, la părți ale continentelor, regiunilor
și chiar la orizontul local; acestea se referă la prezentarea unor fenomene generale, cu
reflectare în orizontul local;
 strategii narative și demonstrative, prin care cadrul didactic, utilizând resurse
corespunzătoare, prezintă, explică și, eventual, demonstrează, elemente ale conținuturilor
disciplinei școlare;
 strategii euristice, care presupun observarea și identificarea unor elemente, fenomene,
structuri și sisteme din realitatea observată, cu posibilitatea construirii unor explicații
minimale;
 strategii conversaționale, realizate prin discuții profesor – elevi, pe baza unor elemente
ofertate (texte, hărți, imagini).
Proiectarea instruirii
Aceasta cuprinde două niveluri obligatorii: planificarea anuală și proiectarea unităților de
învățare.
Proiectarea anuală poate fi realizată în raport cu metodologia cunoscută și aplicată și în prezent,
care presupune segmentarea conținuturilor pe unități de învățare, alocarea unor resurse de timp
corespunzătoare acestora, asumarea unor anumite competențe specifice și poziționarea unor
momente de evaluare. Toate acestea trebuie să fie corelate cu structura anului școlar.
În proiectarea unităților de învățare se au în vedere și elemente metodologice explicite, resurse
obiectuale și detalieri ale conținuturilor.
Conținuturile în forma lor actuală, raportate la structura anului școlar (cu două semestre egale),
facilitează o proiectare a instruirii pe patru unități de învățare (câte două în fiecare semestru):
 Orizontul local și apropiat;
 România – elemente de geografie generală;
 România – elemente de geografie regională;
 România în Europa și pe glob.
Evaluare
Evaluarea se realizează în condițiile îmbinării exigențelor presupuse de competențe cu existența
calificativelor. Trebuie să predomine evaluarea continuă, utilă atât stabilirii nivelului de dobândire a
competențelor de către elevi, cât și reglării procesului de instruire de către cadrele didactice.
Evaluarea continuă are în vedere segmentele reprezentative ale conținuturilor și toate
competențele specifice. Evaluarea sumativă se poate realiza la sfârșitul fiecărei unități de învățare
(ceea ce este obligatoriu, conform definiției acesteia). Evaluarea finală va trebui să aibă în vedere
toate competențele specifice și elemente relevante ale conținuturilor.
Sarcinile de evaluare presupuse atât de testele scrise cât și de evaluarea orală trebuie să aibă o
relevanță precisă în identificarea modului de atingere a fiecărei competențe specifice.
Pot fi utilizate și instrumente complementare, care au în același timp un profund caracter
formativ. Acestea sunt: proiectul, portofoliul, observarea sistematică, autoevaluarea.

Geografie – clasa a IV-a 11

 Proiectul sugerează abordarea unei teme cu un anumit caracter individualizat, care să vizeze
posibilitățile de înțelegere a orizontului local. Tematica proiectelor poate să fie foarte diversă. Această
evaluare este posibilă pentru semestrul I.
Portofoliul poate să fie utilizat într-o măsură mai mare în semestrul al II-lea, datorită
referențialului mai extins (județe, țări, continente). Aceasta presupune o activitate de selectare și
structurare a informațiilor, imaginilor, hărților referitoare la o anumită temă. Structura portofoliului este
importantă, deoarece sugerează și conduce demersul activității independente, care se finalizează prin
acest rezultat obiectual.

Grupul de lucru

Steluța DAN Ministerul Educației Naționale

Octavian MÂNDRUȚ Institutul de Științe ale Educației
Cristina PÂRVU Centrul Național de Evaluare și Examinare
Cătălina HOMEGHIU Școala Gimnazială „Coresi” Târgoviște
Anicuța TODEA Inspectoratul Școlar al județului Cluj

Geografie – clasa a IV-a 12

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

EDUCAȚIE CIVICĂ
CLASELE a III-a – a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Educație civică reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele
a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în
aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an
școlar.
Ca disciplină de studiu, Educația civică este prevăzută și în prezent la clasele a III-a și a IV-a. În
planul dezvoltării curriculare, programa disciplinei Educație civică este elaborată potrivit unor noi
repere față de cele care structurează curriculumul școlar aplicat în prezent în învățământul primar la
aceste clase. În acest sens, menționăm aplicarea unui nou model de proiectare curriculară centrat pe
competențe, care înlocuiește modelul de proiectare bazat pe obiective. Proiectarea curriculară
centrată pe competențe răspunde cercetărilor din psihologia cognitivă, conform cărora prin
competență se realizează transferul și mobilizarea cunoștințelor și a abilităților în situații noi. Din
perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite
orientarea către latura pragmatică a aplicării programei școlare prin accentuarea scopului pentru care
se învață, precum și prin accentuarea dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Prezenta programă școlară a fost elaborată potrivit dezideratelor profilului de formare al elevului
din ciclul primar.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor
probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale sunt competențele dezvoltate prin disciplinele socio-umane studiate în
învățământul primar.
Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele
generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de exemple
de activități de învățare, care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării
competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de
învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul
didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa
școlară, de a le completa sau de le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat
situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei
școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării
elevilor.
Conținuturile învățării sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază, mijloace
informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.
Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice care contribuie predominant
la realizarea competențelor generale, proiectarea activității didactice, precum și elemente de evaluare
continuă. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare
pentru proiectarea demersului didactic și pentru realizarea activităților de predare-învățare-evaluare, în
concordanță cu specificul disciplinei și cu particularitățile de vârstă ale elevilor.
Demersurile de educare civică propuse prin actuala programă sunt concordante cu spiritul și cu
recomandările cuprinse în:
- Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind
competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC);
- Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul al XXI-lea;
- Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, 1989.
Programa școlară a disciplinei Educație civică are ca finalitate integrarea elevilor în comunitate,
realizată prin:
- alfabetizarea moral-civică a copiilor;
- dezvoltarea unor atitudini pozitive față de propria persoană și față de ceilalți;
- valorificarea experienței specifice vârstei, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-
atitudinale asociate celei cognitive;

Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 2

 - inițierea elevilor în practicarea unui comportament moral-civic într-o societate democratică –
un comportament activ, liber, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, reflexiv,
autoevaluativ.
În acord cu finalitatea urmărită prin studiul acestei discipline, învățarea vizează interiorizarea
unor norme de conduită, manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic pornind de la
contextele firești de viață și de la grupurile din care fac parte elevii la această vârstă.
Educația prin și pentru democrație este un proces complex și de lungă durată. Școlarul mic este
implicat în viața socială prin apartenența sa la familie, la grupurile de prieteni și de învățare, dar și prin
relațiile specifice pe care el le poate stabili cu diverse instituții și organizații din comunitatea în care
trăiește (de exemplu școala, primăria, biserica, diferite organizații nonguvernamentale etc.). De aceea,
procesul de socializare poate și trebuie să înceapă de timpuriu.
Programa școlară se adresează cadrelor didactice. Proiectarea activității didactice și activitatea
didactică propriu-zisă trebuie precedate de lectura integrală a programei școlare.
Elementele marcate prin asterisc (*) și corp de literă italic constituie recomandări pentru cadrul
didactic, pe care le poate utiliza în timpul aflat la dispoziția sa, din bugetul total de timp alocat
disciplinei.

Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 3

Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană

2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în

contexte de viaţă din mediul cunoscut

3. Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de

lucru, manifestând disponibilitate

Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 4

Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de conduită în viața cotidiană
Clasa a III-a
1.1. Explorarea calității de persoană pe care o are orice om
- exerciții de colorare, în desene/contururi date, a imaginilor care
înfățișează persoane
- exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane (a unor aspecte
relevante pentru identitatea proprie)
- realizarea și discutarea, în perechi, a portretului colegului de bancă
- discuții referitoare la asemănările și deosebirile dintre persoane
1.2. Identificarea unor trăsături morale definitorii ale persoanei
- recunoașterea, în situații diferite, a trăsăturilor unor personaje (de
exemplu, prezentate în povești, fabule, desene animate familiare
elevilor)
- exerciții de identificare a trăsăturilor persoanei manifestate în contexte
familiare elevilor (la școală, în familie, în grupul de prieteni, în locuri
publice)
- discutarea, în grupuri mici, a moralei unor fabule, a unor proverbe care
ilustrează trăsături ale persoanei
- exerciții de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte
familiare
- ilustrarea prin desen, pictură, modelaj a unor comportamente
morale/imorale ale unor personaje
1.3. Explorarea grupurilor mici și a regulilor grupului
- recunoașterea, în situații date, a grupurilor mici din care face parte elevul
(familia, grupul de joacă, grupul de învățare)
- discuții despre grupurile mici din care elevul face parte și despre regulile
grupului, pornind de la imagini, texte, cazuri date
- realizarea, în grupuri mici, la alegerea elevilor, a unor povestiri, dialoguri,
Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
1.1. Recunoașterea locurilor de apartenență (locală, națională, europeană)
în care se integrează persoana
- exerciții de prezentare a localității și a domiciliului
- realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente
specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în care
locuiește acesta, ale spațiului european
- realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente sărbătorite la
nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia Munților”, „Ziua
Națională a României”, „Ziua Europei”)
1.2. Identificarea unor elemente relevante pentru apartenența la diferite
comunități (locală, națională, europeană)
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii
Europene
- lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă manifestări
ale dragostei față de țară
- vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice țărilor
membre ale Uniunii Europene
1.3. Explorarea unor norme morale care reglementează relațiile cu ceilalți
oameni
- utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene
animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme
morale
5
 Clasa a III-a
dramatizări privind activitățile grupurilor din care fac parte elevii
Clasa a IV-a
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la
contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, fabule,
desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale
adulților)
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune

2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din mediul cunoscut
Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Recunoașterea unor atitudini în raport cu lucrurile, cu plantele și
animalele
- realizarea, în grupuri mici, a unei liste de lucruri utile într-o situație dată
(de exemplu, pentru o oră de curs, o drumeție, o insulă pustie) și
discutarea atitudinilor posibile față de lucrurile menționate
- recunoașterea unor atitudini față de lucruri, față de plante și animale,
pornind de la imagini date, lectura unor povești, fabule, vizionarea unor
desene animate sau filme adecvate vârstei elevilor, observarea unor
comportamente ale copiilor și ale adulților în contexte familiare de viață
etc.
- activitate independentă de completare a unor enunțuri referitoare la
lucruri, plante, animale (de exemplu, privind lucruri care îi reprezintă,
preferințe, atitudini, comportamente față de lucruri, plante, animale)

2.2. Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și

animalele
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu lucrurile, cu
plantele și animalele, care valorizează atitudini pozitive față de acestea
- realizarea, în perechi, la alegerea elevilor, a unor scurte compuneri,
dialoguri, scheme, desene, referitoare la cum anume cred elevii că le-ar
plăcea lucrurilor, plantelor și animalelor să se comporte oamenii cu acestea
- punerea elevilor în situația de a-și exprima gânduri, sentimente, atitudini
față de lucruri, plante, animale și de a susține nevoia de lucruri, plante,
animale (pornind, de exemplu, de la imagini, texte, desene animate, filme
adecvate vârstei elevilor)

Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 6

 Clasa a III-a
2.3. Explorarea unor relații existente între oameni în cadrul grupului
- exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente în
cadrul diferitelor tipuri de grupuri
- exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind de la
povestiri, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor și de la situații
observate în contexte familiare de viață
- simularea, în contexte date, a unor relații în cadrul grupurilor din care
elevii fac parte
Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
2.1. Explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu ceilalți
oameni
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale,
pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate
vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații imaginare
sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri prezentate de
mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de caz,
a necesității unor comportamente care au la bază valori pozitive (de
exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
2.2. Recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie,
școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, fabule,
desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în contexte
familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice)
2.3. Deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale
- exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, a
unor comportamente prosociale/antisociale
- finalizarea unor povestiri orale cu început dat, prin care să se pună în
evidență comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, cooperare,
toleranță
- exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate pe
ajutorare, cooperare, toleranță și a dezacordului față de
comportamente conflictuale, agresive
- exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui anumit
comportament în situații date (răspunzând la întrebarea „Ce faci dacă
…?”) și de autoevaluare a comportamentului propriu (răspunzând la
întrebarea: „Am procedat bine?”)
7
 Clasa a III-a
3. Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate
Clasa a III-a
3.1. Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini
simple de lucru
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui
grup în rezolvarea unei sarcini de lucru, atunci când membrii grupului au
opinii diferite
- exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru,
prin împărțirea sarcinilor/responsabilităților, respectarea cerințelor (de lucru,
de timp etc.) și prin valorificarea calităților fiecărui membru al grupului
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu
copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au
nevoi speciale
3.2. Participarea la acțiuni în grupuri mici, prin asumarea de drepturi și
îndatoriri
- activități în grupuri mici, pentru identificarea principalelor drepturi și
îndatoriri pe care le au în grupurile din care fac parte
Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
2.4. Identificarea drepturilor universale ale copilului
- exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a
responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, texte
sau în cazuri date
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații de
respectare/încălcare a drepturilor copilului
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din
încălcarea drepturilor copiilor
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de elevi, a
unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei explicații,
realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, prezentarea unei
pantomime, jocuri de rol)
Clasa a IV-a
3.1. Relaționarea pozitivă cu ceilalți, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în diferite
contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în clasă,
școală, comunitate)
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui
grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada de
Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în
perioada de pregătire pentru olimpiadă)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu
copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au
nevoi speciale
3.2. Participarea la activități care promovează drepturile universale ale
copilului
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și
exprimarea opiniilor personale
8
 Clasa a III-a
- elaborarea unui regulament al clasei, cuprinzând drepturi și îndatoriri
- simularea rezolvării unor sarcini de lucru, în cadrul grupurilor din care fac
parte, prin asumarea de drepturi și îndatoriri
*3.3. Participarea la proiecte simple cu conținut moral-civic, în cadrul
clasei, al școlii sau al comunității locale
- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în
proiecte simple, pe diferite teme cu conținut moral-civic
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic,
pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului
înconjurător apropiat)
Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
-
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a șefului
clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu local al
copiilor
*3.3. Participarea la proiecte cu conținut moral-civic, în cadrul clasei, al
școlii sau al comunității locale
- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în
proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic,
pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului
înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România incluse
în patrimoniul mondial UNESCO)
9
Conținuturi
Domenii CLASA a III-a CLASA a IV-a

Persoana Noțiunea de persoană Locuri de apartenență

- Ce înseamnă să fim persoane? Apartenența locală
- Persoana mea - Localitatea și domiciliul
- Persoana lui/ei - Tradiții locale
Trăsături morale ale persoanei Apartenența națională
- bunătatea opusă răutății - Țara natală și, după caz, țara în care locuim
- respectul opus lipsei de respect - Însemnele țării: drapelul, imnul, stema, ziua națională
- sinceritatea opusă nesincerității - Dragostea față de țară
- curajul opus lașității Apartenența europeană
- modestia opusă lipsei de modestie - România, membră a Uniunii Europene
- încrederea în sine și în ceilalți opuse neîncrederii în sine și în - Însemnele Uniunii Europene: drapelul european, imnul european,
ceilalți Ziua Europei

Raporturile Raporturile noastre cu lucrurile

noastre cu - Ce sunt lucrurile?
lucrurile și - Nevoia de lucruri
ființele - Lucrurile care ne exprimă: îmbrăcăminte, jucării și jocuri, cărți,
colecții, camera mea
- Relații și atitudini față de lucruri: proprietate, grijă/neglijență
Raporturile noastre cu animalele și plantele
- Ce sunt animalele și plantele?
- Nevoia de plante și animale
- Atitudini față de plante și animale: atenție/neatenție,
grijă/nepăsare, delicatețe/brutalitate, compasiune/lipsă de
compasiune, curaj/frică, respect/lipsă de respect, iubire/ură
Raporturile noastre cu ceilalți oameni Raporturile noastre cu ceilalți oameni. Valori, norme și
- Grupuri mici din care facem parte (familia, grupul de prieteni, comportamente moral-civice
grupul de joacă, grupul de învățare) și relațiile dintre membrii Valori morale
acestora - bine/rău
- Reguli ale grupului: drepturi și îndatoriri în cadrul grupurilor mici - altruism/egoism
- cinste/necinste
- respect/lipsă de respect
- responsabilitate/lipsă de responsabilitate
- solidaritate/lipsă de solidaritate

Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 10

 Norme morale
- exemplificări ale normelor morale
- rolul normelor morale
Comportamente moral-civice
- viața morală cotidiană: comportamentul în familie; comportamentul
în școală; comportamentul în grupul de prieteni; comportamentul
în locuri publice
- comportamente prosociale (ajutorare, cooperare, competiție,
toleranță, sprijin, voluntariat) și antisociale (conflictuale, agresive)
- schimbarea comportamentelor

Drepturile universale ale copilului

Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 11

Sugestii metodologice
Programa școlară pentru disciplina Educație civică reglementează activitatea cadrului didactic în
ceea ce privește atât formarea competențelor specifice la elevi, cât și proiectarea unui demers didactic
adecvat vârstei elevilor și contextelor de învățare diferite.
Programa școlară are în vedere faptul că elevii din clasele a III-a și a IV-a se află într-o anumită
etapă a evoluției lor cognitive; potrivit lui Jean Piaget, copiii care sunt vizați, ca nivel de vârstă, de
prezentele programe școlare, se află, sub aspectul evoluției cognitive, în stadiul operațiilor concrete; în
acest stadiu, copiii au o inteligență inductiv-logică și concretă, fiindu-le necesar un corespondent
concret în realitate. În acest sens, valoarea formativă a strategiilor didactice utilizate în procesul de
predare-învățare-evaluare la disciplina Educație civică poate fi sporită de cadrul didactic prin
valorificarea efectelor benefice ale conduitei ludice, jocul reprezentând o componentă esențială a
activităților de învățare.
Strategii didactice
Strategiile didactice care permit formarea competențelor la disciplina Educație civică au ca
dominante: exemplul moral-civic ca reper de comportament, inițiativa și voluntariatul,
participarea/implicarea și activismul civic. Este necesar ca activitățile de învățare să asigure
continuitatea demersului explorare – valorizare – acțiune – responsabilitate, contribuind astfel la
formarea cetățeanului activ, responsabil și capabil să trăiască împreună cu ceilalți.
Strategiile didactice pot fi analizate pornind de la competențele generale care urmează să fie
dezvoltate la elevi în clasele a III-a și a IV-a. Formarea la elevi a celor trei competențe generale
presupune dobândirea de către elevi a competențelor specifice care au o complexitate progresivă, în
cei doi ani se studiu. Ținând cont de specificul disciplinei Educație civică, este recomandată utilizarea
unor strategii didactice variate, aplicate într-un cadru educațional favorabil pentru manifestarea
spiritului tolerant, deschis către recunoașterea și interiorizarea valorilor și normelor morale, care
încurajează interacțiunea socială pozitivă, participarea/implicarea elevilor la propria formare,
exersarea unor comportamente moral-civice. Sunt recomandate strategiile didactice care dezvoltă
capacitatea de comunicare a elevilor, care stimulează explorarea și activitatea independentă a
acestora.
Cadrele didactice pot utiliza diferite tipuri de strategii didactice, precum:
a) strategii inductive bazate pe utilizarea exemplelor - din povești, fabule, desene animate sau
din viața reală - pentru identificarea și recunoașterea trăsăturilor persoanei, a grupurilor
mici din care elevii fac parte; exemplele pot fi utilizate și pentru identificarea unor norme
morale, a unor situații de respectare/încălcare a unor reguli și norme, a rolului normei
morale ca model de acțiune;
b) strategii analogice care utilizează modele - din povești sau din experiența proprie - pentru
caracterizarea persoanei, a grupurilor din care fac parte elevii, pentru analizarea regulilor și
a relațiilor din cadrul grupului;
c) strategii euristice bazate, de exemplu, pe: descoperire, dialog euristic, problematizare,
pentru explorarea grupurilor mici; realizarea unor povestiri, dramatizări privind aplicarea
unor reguli simple de conduită în familie, în grupul de joacă, în grupul de învățare;
realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale localității,
țării, ale spațiului european.
Ca educație pentru integrarea în colectivitate, disciplina are un accentuat caracter practic-
aplicativ și presupune respectarea unor exigențe ale învățării durabile. Ca trasee metodice adecvate
pentru abordarea unor situații de învățare, strategiile didactice care pot fi dezvoltate de către cadrele
didactice presupun utilizarea metodelor didactice moderne, care permit îmbinarea activităților
individuale cu cele de grup și frontale, contribuind la dezvoltarea atitudinilor activ-participative și la
formarea spiritului civic, astfel:
- implicarea elevilor în învățarea prin acțiune (experiențială), în activități bazate pe sarcini
concrete, în învățarea prin descoperire, prin cooperare, prin confruntarea de idei;
- utilizarea unor metode activ-participative, interactive de învățare: discuții, dezbateri, tehnici
și metode de gândire critică, rezolvarea de probleme, simularea, jocurile de rol - care pun
accent pe construcția progresivă a cunoștințelor și a capacităților, pe dezvoltarea
creativității elevilor;
- utilizarea calculatorului, ca mijloc modern de instruire, pentru creșterea gradului de
atractivitate și a dimensiunii interactive a activității de învățare;

Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 12

 - valorificarea oportunităților oferite de mediul electronic de instruire (filme didactice,
prezentări cu ajutorul noilor tehnologii, ilustrări audio/video ale unor situații);
- implicarea elevilor în proiecte simple cu conținut moral-civic în cadrul clasei, al școlii sau al
comunității locale.
Proiectele pot avea diferite teme, adecvate vârstei elevilor. Astfel, la clasa a III-a, temele se pot
referi la:
- clasă, de exemplu: „Jurnalul clasei”; „Regulamentul scris și ilustrat al clasei mele”;
- școală, de exemplu: „Școala mea verde”;
- comportamente moral-civice, de exemplu: „Mâinile mici fac fapte mari”; „Circulăm și ne
purtăm responsabil pe stradă”;
- tradiții locale, de exemplu: „Târgul de Paște/Mărțișor”; „Obiceiuri de iarnă”.
Rezultatele proiectelor pot fi: un jurnal care prezintă diversele activități la care au participat elevii în
cursul anului școlar; un regulament al clasei ilustrat cu desene; un cod ilustrat privind comportamentul
pe stradă; un album/un portofoliu/un colaj (care prezintă: școala și activități de îngrijire a spațiilor verzi
din școală; implicarea elevilor în acțiuni de colectare de haine, jucării, rechizite pentru donații; tradiții
locale etc.).
La clasa a IV-a, temele proiectelor se pot referi la:
- clasă, de exemplu: „Cutia cu fapte bune”;
- școală, de exemplu: „Ziua porților deschise”;
- comportamente moral-civice, de exemplu, „Sunt un copil civilizat”, „Cunoaște-ți drepturile”,
„Școala tuturor”;
- tradiții locale, de exemplu: „Târgul de Paște/Mărțișor”, „Obiceiuri de iarnă”;
- monumente din România, din alte țări europene, incluse în patrimoniul mondial UNESCO,
de exemplu: „Călător în țara mea”, „Călător în Europa”.
Rezultatele proiectelor pot fi: o colecție de fapte bune realizate de elevii clasei; un cod ilustrat al
bunelor maniere, pe înțelesul copiilor; un album/un portofoliu/un colaj/o pagină web (care prezintă
activități organizate în școală, competiții între clase pe diferite teme, tradiții locale; monumente
UNESCO din România, din alte țări europene etc.).
Educația copiilor pentru integrarea în comunitate este un demers complex și îndelungat. Este
necesar ca acest demers derulat în context formal, în cadrul școlii, să fie susținut prin activități
complementare, realizate în contexte nonformale și informale (în cadrul parteneriatului școală-familie-
comunitate), care pot valorifica, în sens creativ și constructiv, experiența copilului, precum:
- acțiuni comunitare de ecologizare a spațiilor verzi din apropierea unităților școlare;
plantarea de flori și copaci; acțiuni de monitorizare a evoluției unei mici zone/unui rond de
flori/unui copac din școală și/sau din apropierea unității școlare;
- realizarea, în spații publice din comunitate, a unor expoziții cu desene, pe tema
comportamentului civic;
- organizarea de târguri cu produse realizate de copii în scopul strângerii de fonduri pentru
donații;
- strângerea de haine, jucării, rechizite pentru grupuri defavorizate;
- vizite (la muzee, biblioteci, unități economice, primărie, poliție, judecătorie), excursii
tematice etc., întâlniri ale elevilor cu reprezentanți ai comunității locale, pentru cunoașterea
comunității (în sens restrâns sau mai larg), pentru conștientizarea rolului pe care îl are
fiecare persoană în viața și în funcționarea normală a comunității.
Participarea părinților la acțiunile organizate de școală conduce la întărirea relației părinte-copil,
la sporirea comunicării școală-familie, dar și la valorizarea de către adulți a necesității de a oferi
exemple de implicare și comportament civic.
Proiectarea activității didactice
Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare începe cu lectura personalizată a
programei școlare. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la
competențe specifice, la conținuturi, de la acestea din urmă la activități de învățare. Este necesar să
se răspundă succesiv la următoarele întrebări:
- În ce scop voi face? (sunt identificate competențele specifice de format la elevi în cadrul
respectivei unități de învățare);
- Ce conținuturi voi folosi? (sunt selectate conținuturi);
- Cum voi face? (sunt determinate activitățile de învățare);
- Cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resurse materiale, de timp, forme
de organizare a clasei de elevi);

Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 13

 - Cât s-a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare).
Exemplificând, proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare la clasa a III-a
(Raporturile noastre cu animalele si plantele) implică următoarele posibile răspunsuri la întrebările
formulate:
 În ce scop voi face? – poate fi vizată competența specifică 2.2. Manifestarea unor atitudini
pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele;
 Ce conținuturi voi folosi? – pot fi selectate, de exemplu, conținuturile:
- Ce sunt animalele și plantele?
- Nevoia de plante și animale
- Atitudini față de plante și animale: atenție/neatenție, grijă/nepăsare,
delicatețe/brutalitate, compasiune/lipsă de compasiune, curaj/frică,
respect/lipsă de respect, iubire/ură
 Cum voi face? – pentru exemplul considerat, pot fi alese activitățile de învățare propuse
de programa școlară: imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu plantele și
animalele, care valorizează atitudini pozitive față de acestea; realizarea, în perechi, la
alegerea elevilor, a unor scurte compuneri, dialoguri, scheme, desene, referitoare la cum
anume cred elevii că le-ar plăcea plantelor și animalelor să se comporte oamenii cu
acestea; punerea elevilor în situația de a-și exprima gânduri, sentimente, atitudini față de
lucruri, plante, animale și de a susține nevoia de plante, animale (pornind, de exemplu, de
la imagini, texte, desene animate, filme adecvate vârstei elevilor); în măsura în care
consideră necesar, cadrul didactic poate modifica aceste activități de învățare sau poate
propune alte activități de învățare (de exemplu, cadrul didactic poate realiza cu elevii
exerciții de alegere a animalului/plantei simbol pentru sine/pentru colegul/pentru prietenul
său și de motivare a alegerii făcute);
 Cu ce voi face? – pot fi, utilizate de exemplu, resurse materiale (povestiri, seturi de
imagini); resurse de timp (5 ore); forme de organizare a clasei de elevi (în perechi, pe
grupe);
 Cât s-a realizat? – utilizarea, de exemplu, a unei probe orale ca instrument de evaluare.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. În acord cu finalitatea
urmărită prin studiul disciplinei Educație civică la clasele a III-a și a IV-a, evaluarea este utilă și pentru
elevi (prin înregistrarea progreselor pe care le fac în procesul de învățare), dar și pentru cadrele
didactice (prin contribuția la îmbunătățirea activității didactice); pe baza feed-back-ului primit de la
elevi, cadrele didactice pot să facă schimbări în procesul de învățare pentru a-l îmbunătăți (atât din
perspectiva proiectării, cât și a alegerii strategiilor didactice). Este necesar să se acorde atenție
evaluării sub cele trei forme cunoscute: evaluare inițială, continuă sau formativă și sumativă, ca
procese definitorii de cunoaștere a individualității elevilor cuprinși în procesul educațional.
Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă, formativă. Alături
de formele și instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme și instrumente
complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea/autoevaluarea activității în grupuri mici,
observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor. Observarea comportamentului
elevilor este importantă în programele de educație centrate pe elev, constituie fundamentul evaluării și
constă în urmărirea atentă și sistematică a comportamentului unui copil fără a interveni, cu scopul de
a sesiza aspectele sale caracteristice. Pentru a-l influența în mod optim, profesorul trebuie să
redescopere mereu copilul în dinamica ipostazelor inedite ale individualității lui.
Este necesar, de asemenea, ca evaluarea să se realizeze ca evaluare de competențe,
respectiv, să pună în evidență ceea ce au dobândit elevii în raport cu competențele vizate (care includ
cunoștințe, abilități, atitudini), fără să fie redusă exclusiv la ce și cât anume știu elevii.

Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 14

 Grupul de lucru

Eugen STOICA Ministerul Educației Naționale

Angela TEȘILEANU Institutul de Științe ale Educației

Marius AVRAM Centrul Național de Evaluare și Examinare

Elena BĂLAN Școala Superioară Comercială „N. Kretzulescu”, București
Dorina CHIRIȚESCU Colegiul Național „Sf. Sava”, București
Gabriela DUMITRU Școala Gimnazială „Ionel Teodoreanu”, București
Eugenia OLARIU Colegiul Național „Spiru Haret”, Tecuci
Irina TERECOASĂ Colegiul Național „Elena Cuza”, București

Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 15

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina
EDUCAȚIE FIZICĂ
CLASELE a III-a – a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa disciplinei Educație fizică pentru clasele a III-a și a IV-a, este elaborată potrivit unui
nou model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Construcția programei este realizată
astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din
perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite
accentuarea scopului pentru care se învață, precum și a dimensiunii acționale în formarea
personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în diverse contexte particulare.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Educație fizică jalonează achizițiile elevului
în ciclul primar. Acestea concură la dezvoltarea motricității elevului, la familiarizarea acestuia cu
deprinderile necesare unei vieți sănătoase și unei dezvoltări fizice armonioase. Competențele
generale prevăzute pentru clasele a III-a și a IV-a le dezvoltă pe cele prevăzute în clasele
pregătitoare, I și a II-a.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă
a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării sunt grupate pe următoarele domenii:
- Elemente de organizare a activităților motrice
- Elemente ale dezvoltării fizice armonioase
- Calități motrice
- Deprinderi motrice
- Igienă și protecție individuală
- Componente ale personalității
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activității didactice, precum și elemente
de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Este necesară, de asemenea, o abordare specifică a
educației la acest nivel de vârstă, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, care să ofere în
același timp o plajă largă de diferențiere a demersului didactic, în funcție de achizițiile elevilor.
Aria curriculară Educație fizică, sport și sănătate, care cuprinde disciplinele Educație fizică și
Joc și mișcare, contribuie în mod direct la realizarea finalităților învățământului concretizate în
menținerea sănătății elevilor, prin utilizarea activităților motrice de cele mai diferite tipuri. Disciplina
Educație fizică este cea prin care se influențează în școală dezvoltarea fizică, se realizează învățarea
deprinderilor motrice, dezvoltarea capacității de efort și favorizarea integrării în mediul natural și social.
Disciplinei Joc și mișcare îi revine sarcina de a completa influențele pe care Educația fizică le exercită
la nivelul personalității copilului, aducându-și o contribuție considerabilă la dezvoltarea cognitivă și
socio-afectivă a acestuia prin valorificarea valențelor jocurilor de mișcare.
În planul-cadru de învățământ, disciplina Educație fizică are alocate 2 ore/săptămână, predate
de către profesorul de educație fizică și sport, iar disciplina Joc și mișcare are prevăzută 1
oră/săptămână, predată de către profesorul pentru învățământ primar/institutor/învățător. Disciplina
Educație fizică urmărește o dezvoltare progresivă a competențelor prin valorificarea experienței
specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale
personalității elevilor. Programa școlară pentru disciplina Educație fizică urmărește formarea
competențelor cheie la elevi și, în același timp, susține legătura cu celelalte discipline de studiu,
oferind perspectiva unui demers integrat, specific vârstei școlare mici.
Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a 2
Competențe generale

1. Utilizarea limbajului de specialitate în relaţiile de comunicare

specifice activităţilor de practicare a exerciţiilor fizice şi sportului

2. Integrarea achiziţiilor specifice dobândite în acţiuni de

optimizare a stării de sănătate, a creşterii şi dezvoltării fizice şi a
capacităţii motrice proprii

3. Adoptarea unui comportament adecvat în relaţiile interpersonale

şi de grup, bazat pe respect şi fair-play în activităţile motrice
desfăşurate în şcoală şi în afara acesteia

Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a 3

Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Utilizarea limbajului de specialitate în relațiile de comunicare specifice activităților de practicare a exercițiilor fizice și
sportului
Clasa a III-a
1.1. Utilizarea noțiunilor specifice domeniului, în situații de instruire
- acționarea în conformitate cu comenzile și indicațiile profesorului
- exemplificarea practică a conținutului unor termeni specifici
- recunoașterea acțiunilor motrice exersate
- jocuri dinamice vizând concordanța dintre acțiunile motrice și comenzile
date (de exemplu, „Comanda inversă”, „Oglinda” etc.)
- îndeplinirea unor roluri (starter, arbitru, conducerea unui exercițiu,
căpitan de echipă etc.) utilizând terminologia specifică
- utilizarea termenilor specifici pentru descrierea acțiunilor motrice
efectuate
- participarea la discuții inițiate de profesor, pe teme specifice domeniului,
utilizând termeni de specialitate
1.2. Respectarea regulilor specifice activităților sportive, din lecție și din
afara acesteia
- enunțarea regulilor de bază privind practicarea exercițiilor fizice și
sportului
- identificarea abaterilor personale și ale colegilor de la regulile stabilite
- enunțarea regulilor principale ale disciplinelor sportive practicate în lecție
- acționarea în acord cu semnalizările vizuale și auditive realizate de
arbitru
- aplicarea în activități extracurriculare a regulilor însușite
Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a
Clasa a IV-a
1.1. Aplicarea adecvată a noțiunilor specifice domeniului, în contexte de
practicare variată (curriculare și extracurriculare) a exercițiilor fizice și
sportului
- acționarea în conformitate cu terminologia utilizată de profesor, colegi,
parteneri, adversari, arbitri etc.
- jocuri dinamice conținând acțiuni motrice generate de termeni specifici
utilizați ca stimuli
- conducerea unor secvențe de lecție
- participarea la organizarea și desfășurarea jocurilor dinamice și
întrecerilor cu caracter sportiv, îndeplinind diferite roluri
- participarea la elaborarea materialelor informative expuse la avizierul
catedrei de educație fizică și sport
- comentarea unor evenimente sportive cu precădere din domeniul
disciplinelor sportive practicate de elevi
1.2. Respectarea regulamentelor de desfășurare a întrecerilor în
disciplinele sportive însușite
- aplicarea în întreceri a regulilor însușite
- descrierea consecințelor abaterilor de la prevederile regulamentelor
- îndeplinirea rolului de arbitru în întrecerile din disciplinele sportive
însușite (scorer, cronometror, tușier, starter etc.)
- utilizarea sistemului de semnale vizuale și auditive specifice arbitrajului
din disciplinele sportive însușite
4
2. Integrarea achizițiilor specifice dobândite în acțiuni de optimizare a stării de sănătate, a creșterii și dezvoltării fizice și a
capacității motrice proprii
Clasa a III-a
2.1. Respectarea regulilor de igienă colectivă în activități motrice
- verificarea igienei echipamentului sportiv, a materialelor didactice
folosite și a spațiilor de practicare a exercițiilor fizice
- aplicarea măsurilor de igienă colectivă înainte, în timpul și după
desfășurarea lecțiilor
- sesizarea abaterilor de la regulile de igienă specifice activităților de
practicare a exercițiilor fizice
2.2. Aplicarea regulilor de bază în folosirea factorilor naturali de călire a
organismului
- descrierea regulilor de expunere corectă la radiații solare și la variațiile
de temperatură, de evitare a deshidratării și a hipotermiei
- echiparea corespunzătoare (tricou, șort, încălțăminte, mănuși, fular, fes,
șapcă etc.) în funcție de factorii naturali de mediu, în lecție și în afara
acesteia
- exersarea tipurilor de respirație specifice diferitelor eforturi, în condiții
atmosferice variate
- expuneri adecvate la influențele factorilor de mediu
- identificarea echipamentelor necesare participării la activități
extracurriculare desfășurate în condiții variate, geografice și atmosferice
2.3. Menținerea posturii corporale corecte, în activitățile școlare și
extrașcolare
- recunoașterea principalelor abateri de la postura corporală
- autoverificarea posturii corporale și identificarea eventualelor abateri
- recunoașterea abaterilor principalelor segmente (torace, membre
inferioare, gât) de la atitudinea corporală corectă
- efectuarea exercițiilor corective recomandate
Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a
Clasa a IV-a
2.1. Aplicarea regulilor de igienă personală și colectivă în activități
curriculare și extracurriculare
- alcătuirea și utilizarea constantă a trusei de igienă personală
- păstrarea condițiilor igienice a suprafețelor de lucru și a materialelor
didactice utilizate
- respectarea regulilor de igienă personală în realizarea exercițiilor fizice
- aplicarea măsurilor de igienă personală înainte, în timpul și după
desfășurarea activităților motrice
- igienizarea constată a echipamentului sportiv după fiecare activitate
motrică desfășurată
2.2. Folosirea procedurilor de călire a organismului propriu prin
valorificarea influențelor factorilor naturali de mediu
- adoptarea măsurilor de evitare a influențelor nocive ale factorilor de
mediu
- echiparea corespunzătoare condițiilor variate de mediu
- aprecierea eficienței echipamentelor de protecție folosite
- depistarea efectelor nocive (arsuri, degerături etc.) și adoptarea
măsurilor de tratare a acestora
- pregătirea echipamentului pentru participarea la activități
extracurriculare (excursii, drumeții, tabere) desfășurate în condiții de
mediu variate
2.3. Identificarea factorilor care pot genera abateri de la postura corporală
corectă
- identificarea factorilor care pot genera abateri de la postura corporală
corectă, din prezentările profesorului (orale, iconografice, filme), cât și
din demonstrații
- adoptarea și menținerea posturii corporale în toate împrejurările (în
bancă, la masa de lucru de acasă, în activități curente etc.)
- efectuarea programelor de exerciții corective, individualizate, în lecție și
în timpul liber
5
 Clasa a III-a
2.4. Acționarea permanentă asupra armoniei propriei dezvoltări fizice
- măsurarea greutății și înălțimii corpului și înregistrarea valorilor acestora
în jurnalul personal
- măsurarea frecvenței cardiace și respiratorii, în repaus
- efectuarea zilnică a exercițiilor de dezvoltare fizică însușite
- utilizarea complexului de dezvoltare fizică însușit, ca „gimnastică de
înviorare” zilnică
- efectuarea exercițiilor de expresivitate corporală, pe fond muzical
2.5. Manifestarea unor indici corespunzători ai calităților motrice, în funcție
de specificul acțiunilor motrice
- exersarea de acțiuni motrice corespunzătoare dezvoltării formelor de
manifestare ale vitezei (de reacție, de execuție, de repetiție, de
deplasare), efectuate individual, pe perechi, în grup, sub formă de
întrecere/concurs
- exersarea de acțiuni motrice corespunzătoare dezvoltării capacităților
coordinative (ambidextrie, coordonare segmentară, orientare spațio-
temporală, echilibru, precizie), în condiții constante
- exersarea de acțiuni motrice corespunzătoare dezvoltării forței
(segmentare, dinamice, explozive)
- exersarea de acțiuni motrice corespunzătoare dezvoltării rezistenței
cardio-respiratorii la eforturi uniform moderate
- exersarea de acțiuni motrice corespunzătoare dezvoltării
mobilității/stabilității articulare și elasticității musculare
2.6. Aplicarea deprinderilor motrice fundamentale și sportive elementare,
în acțiuni motrice variate
- exersarea deprinderilor motrice de locomoție, în condiții variate
(tempouri, suprafețe, distanțe, direcții; individual, pe perechi, sub formă
de întrecere)
- efectuarea deprinderilor motrice de manipulare, cu obiecte diferite
(formă, mărime, greutate, suprafață), realizate individual, pe perechi; de
Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a
Clasa a IV-a
2.4. Adoptarea măsurilor cu caracter profilactic și, după caz, curativ în
asigurarea armoniei dezvoltării fizice
- compararea greutății și înălțimii proprii cu valorile medii specifice vârstei
și sexului
- măsurarea frecvenței cardiace și respiratorii, după efort
- selectarea și efectuarea exercițiilor de influențare selectivă a aparatului
locomotor, în funcție de particularitățile individuale
- selectarea și efectuarea complexelor de dezvoltare fizică, în funcție de
condițiile locuinței proprii
- efectuarea exercițiilor de dezvoltare fizică armonioasă, pe fond muzical,
sub formă de ansamblu
2.5. Manifestarea unor indici corespunzători ai calităților motrice
combinate
- exersarea de acțiuni motrice corespunzătoare dezvoltării formelor de
manifestare ale vitezei în regimul celorlalte calități motrice
- exersarea de acțiuni motrice corespunzătoare dezvoltării capacităților
coordinative (ambidextrie, coordonare segmentară, orientare spațio-
temporală, echilibru, precizie), în condiții variabile și în regimul altor
calități motrice
- exersarea de acțiuni motrice corespunzătoare dezvoltării forței în
regimul celorlalte calități motrice (viteză, rezistență, capacități
coordinative)
- exersarea de acțiuni motrice corespunzătoare dezvoltării rezistenței
cardio-respiratorii la eforturi aerobe și mixte, a rezistenței musculare
locale
- exersarea de acțiuni motrice corespunzătoare dezvoltării
mobilității/stabilității articulare și elasticității musculare, pe fond muzical
2.6. Aplicarea deprinderilor motrice sportive în condiții regulamentare
- participarea la întreceri și concursuri specifice ramurilor de sport
însușite, desfășurate în lecție și în afara acesteia
- urmărirea competițiilor sportive desfășurate pe plan local, național și
internațional la disciplinele sportive însușite
- participarea în funcție de abilitățile și interesele individuale la
ansamblurile sportive și formațiile sportive reprezentative ale școlii
6
 Clasa a III-a
pe loc, din deplasare; proiectate la distanță, țintă etc.
- efectuarea deprinderilor motrice de stabilitate, în condiții variate (axe,
planuri în acțiuni statice și dinamice)
- efectuarea deprinderilor motrice în condiții variate (exersate separat sau
sub formă de trasee aplicativ – utilitare, în lecție, și în activități
extracurriculare)
- efectuarea deprinderilor sportive elementare, din atletism, gimnastică și
jocuri sportive, sub formă de jocuri dinamice, ștafete, trasee
- participarea la activități sportive extracurriculare, variate
2.7. Manifestarea achizițiilor motrice cu componente estetice în activități
cultural – artistice și sportive
- exersarea în lecții a complexelor de exerciții (individual și în grup) de
gimnastică acrobatică/ritmică/aerobică, a dansurilor însușite
- participarea la serbări cultural-artistice și sportive școlare
3. Adoptarea unui comportament adecvat în relațiile interpersonale și de grup, bazat pe respect și fair-play în activitățile
motrice desfășurate în școală și în afara acesteia
Clasa a III-a
3.1. Manifestarea atitudinii de cooperare și întrajutorare în timpul
activităților motrice
- acordarea de asistență reciprocă în efectuarea diferitelor acțiuni motrice
- efectuarea sarcinilor stabilite pentru pereche, grup, echipă
- sprijinirea partenerului în realizarea elementelor cu grad crescut de
dificultate
- recunoașterea situațiilor care necesită acordarea sau primirea de ajutor
- acordarea de asistență diferențiată în funcție de caracteristicile de gen
3.2. Asumarea rolurilor de conducere sau subordonare specifice
activităților motrice
- îndeplinirea unor roluri de conducere atribuite de-a lungul lecțiilor
(conducere de exerciții, responsabil de grup, căpitan de echipă, arbitru
etc.)
- alegerea coechipierilor, trageri la sorți
- îndeplinirea unor roluri de subordonare atribuite de-a lungul lecțiilor
Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a
Clasa a IV-a
2.7. Valorificarea deprinderilor sportive cu componentă estetică în
activitățile de reprezentare a clasei/unității de învățământ
- integrarea în formațiile cultural-artistice și sportive care vor reprezenta
clasa/unitatea de învățământ la diferite evenimente
- încadrarea în unități sportive specializate
Clasa a IV-a
3.1. Manifestarea atitudinii de fair-play în timpul activităților
motrice/sportive
- descrierea manifestărilor de fair-play în contextul activităților motrice
- exemplificări ale formelor de manifestare a fair-play-ului în activitățile
sportive vizionate sau practicate
- exersarea unor comportamente fair-play în activitățile motrice/sportive
desfășurate
- acționarea în spiritul respectării diferențelor de gen
3.2. Asumarea rolurilor de conducere sau subordonare specifice
activităților sportive
- îndeplinirea prin rotație a unor roluri de conducere și de subordonare în
organizarea și desfășurarea întrecerilor/concursurilor sportive
(component al unei echipe, arbitru de linie, scorer etc.)
- respectarea deciziilor în rolurile de subordonare
7
 Clasa a III-a
(component al unei grupe/echipe, ajutor al profesorului etc.)
3.3. Manifestarea constantă a unui comportament asertiv, în activitățile
motrice curriculare și extracurriculare
- aprecierea obiectivă în activitățile sportive a valorii partenerilor și
adversarilor
- adoptarea unor comportamente echilibrate pe parcursul unor activități
motrice și în competiții sportive
- depistarea și intervenția în soluționarea imediată a stărilor conflictuale
apărute între elevi, în timpul activităților motrice
- reglarea propriului comportament în situații cu potențial conflictual
- încurajarea partenerilor de întrecere
Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a
Clasa a IV-a
3.3. Manifestarea constantă a unui comportament asertiv, în activitățile
sportive competiționale
- respectarea regulilor de comunicare civilizată în relația cu coechipierii,
adversarii, arbitrii, spectatorii
- medierea conflictelor apărute în timpul activităților motrice
- acceptarea deciziilor arbitrilor și evitarea discuțiilor contradictorii cu
aceștia
- încurajarea coechipierilor și felicitarea adversarilor
8
Conținuturi
Domenii Clasa a III-a
 formații de adunare (în linie pe un rând, în cerc și semicerc)
 alinierea în linie și în coloană
 pozițiile „drepți” și „pe loc repaus”
1. Elemente de organizare
 raportul prescurtat
a activităților motrice
 întoarceri la stânga și la dreapta de pe loc
 pornire și oprire din mers
 formarea și strângerea coloanei de gimnastică
 postura corectă în pozițiile de bază și abaterile de la aceasta
 pozițiile: stând, stând depărtat, stând pe genunchi, așezat,
culcat
 exerciții libere de influențare selectivă a aparatului locomotor
 exerciții pentru prevenirea instalării și compensarea abaterilor
de la atitudinea corporală corectă
 complexe de dezvoltare fizică armonioasă (libere, cu obiecte
2. Elemente ale dezvoltării portative, cu/fără fond muzical)
fizice armonioase  exerciții de expresivitate corporală pe fond muzical
 exerciții corective pentru principalele atitudini deficiente
 exerciții pentru reglarea ritmului respirator în efort
 principalii indicatori morfologici și funcționali ai organismului
 valorile de referință ale indicatorilor morfologici în funcție de
vârstă și sex
 determinări și înregistrări ale indicilor morfologici și funcționali,
în jurnalul personal
Clasa a IV-a
 formații de adunare (în linie pe unul și pe două rânduri)
 alinierea în linie și în coloană, la diferite intervale și distanțe
 pozițiile „drepți” și „pe loc repaus”; poziția „depărtat-repaus”
 raportul complet
 întoarceri la stânga și la dreapta, la stânga-împrejur
 pornire și oprire din mers, în doi timpi
 variante de formare și strângere a coloanei de gimnastică
 postura corectă în pozițiile de bază și în acțiuni motrice
variate
 pozițiile de bază și derivate
 exerciții libere, cu obiecte și cu partener de influențare
selectivă a aparatului locomotor
 exerciții corective pentru atitudinile deficiente segmentare și
posturale
 complexe de dezvoltare fizică armonioasă (libere, cu obiecte
portative, cu/ fără fond muzical, cu partener)
 exerciții de expresivitate corporală, efectuate pe fond muzical,
sub formă de ansamblu
 exerciții pentru educarea actului respirator și reglarea
respirației în efort
 principalii indicatori morfologici și funcționali ai organismului
 valorile de referință ale indicatorilor morfologici în funcție de
vârstă și gen
 determinări și înregistrări în jurnalul personal a indicatorilor
morfologici și funcționali și comparări cu valori de referință
specifice vârstei și sexului

1. Viteza 1. Viteza
 viteza de reacție la stimuli:  viteza de reacție la stimuli:
- vizuali - vizuali
3. Calități motrice - auditivi - auditivi
- tactili - tactili
 viteza de execuție și de repetiție:  viteza de execuție și repetiție:
- în acțiuni motrice singulare și repetate - în acțiuni motrice complexe

Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a 9

  viteza de deplasare:
- pe distanțe și direcții variate
2. Capacități coordinative/Îndemânare
 coordonarea acțiunilor segmentelor corpului, în spațiu și timp
 coordonarea acțiunilor motrice în relație cu un partener
 coordonarea în manevrarea de obiecte
 ambidextrie
 coordonare oculo-motorie în sarcini motrice simple
 echilibru
 viteza de deplasare:
- pe distanțe și direcții variate
- în funcție de repere și parteneri de întrecere
 viteza în regimul celorlalte calități motrice
2. Capacități coordinative/Îndemânare
 coordonarea segmentelor corpului în acțiuni cu complexitate
crescândă
 coordonarea acțiunilor motrice în relație cu
partener/adversar
 coordonare în manevrarea obiectelor specifice disciplinelor
sportive
 ambidextrie
 coordonare oculo-motorie în sarcini motrice complexe
 echililbru
 capacități coordinative în regimul altor calități motrice

3. Forța 3. Forța
 forța dinamică (izotonică) segmentară  forță dinamică (izonotică) segmentară și generală
 forța explozivă  forță explozivă
 forța dinamică segmentară, în regimul celorlalte calități
motrice
4. Rezistența 4. Rezistența
 rezistența cardio-respiratorie la eforturi uniform moderate  rezistența generală la eforturi aerobe și mixte
 rezistența musculară locală
5. Mobilitatea/stabilitatea articulară și elasticitate 5. Mobilitatea/stabilitatea articulară și elasticitate
musculară musculară
 mobilitatea coloanei vertebrale și a articulațiilor coxo-  mobilitatea coloanei vertebrale și a articulațiilor coxo-
femurale femurale
 stabilitatea articulațiilor umărului, cotului, genunchiului și  stabilitatea articulațiilor umărului, cotului, genunchiului și
gleznei gleznei
 elasticitate musculară  elasticitate musculară
4. Deprinderi motrice A. Deprinderi motrice fundamentale A. Deprinderi motrice fundamentale
1. Deprinderi de locomoție 1. Deprinderi de locomoție
A. fundamentale Mers Mers
- de locomoție - variante de mers, în formații și cu tempouri diferite - variante de mers, în formații și cu tempouri diferite,
- de manipulare - deplasări în echilibru în diferite variante, pe suprafețe combinate cu alte acțiuni motrice
- de stabilitate înguste/înălțate, orizontale/înclinate, cu întoarcere 900, 1800 - mers cu schimbarea direcției de deplasare
Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a 10

B. specifice disciplinelor
sportive
Alergare
- pasul de alergare
- alergare laterală cu pas adăugat, cu pas încrucișat
- alergare rectilinie, alergare șerpuită, alergare cu ocolire de
obstacole
- alergare cu sarcini motrice suplimentare (opriri, întoarceri,
culegeri-depuneri de obiecte, transport de obiecte)
- alergare in tempo uniform moderat, alergare accelerată
Săritură
- cu desprindere de pe unul și de pe ambele picioare, în
lungime și în înălțime, peste obstacole joase
- la coardă
Escaladare
- escaladări prin apucare, sprijin și pășire pe obstacol
- escaladări prin apucare, sprijin și rulare pe șezut
Cățărare
- cățărare pe banca de gimnastică înclinată, cu ajutorul
brațelor și picioarelor și coborâre prin alunecare
- cățărare și coborâre la scara fixă, din treaptă în treaptă și din
două în două trepte
Târâre
- tracțiunea-împingerea simultană și alternativă cu brațele din
culcat facial pe banca de gimnastică
- târârea joasă, cu braț și picior opus pe sub obstacole
Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a
- deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate
progresiv, cu purtare de obiecte, cu întoarcere 900, 1800,
3600
- deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate, cu
pășire peste obiecte
Alergare
- alergare laterală cu pas încrucișat
- alergare cu schimbări de direcție
- alergare in tempo uniform moderat, în tempou variabil,
alergare accelerată
- alergare cu sarcini motrice suplimentare (opriri, întoarceri,
culegeri-depuneri de obiecte, transport de obiecte)
- alergare în relație cu un partener/adversar
Săritură
- în adâncime, de pe suprafețe înălțate
- cu desprindere de pe unul și de pe ambele picioare, în
înălțime și în lungime, peste obstacole joase
- la coardă
Escaladare
- escaladări prin apucare, sprijin și pășire pe obstacol
- escaladări prin apucare, sprijin și rulare pe partea anterioară
a corpului
Cățărare
- cățărare–coborâre pe banca de gimnastică înclinată, cu
ajutorul brațelor și picioarelor
- cățărare pe scara fixă, din două în două trepte, deplasare
laterală pe scara alăturată și coborâre din două în două
trepte
Târâre
- tracțiunea alternativă cu brațele din culcat facial/dorsal pe
banca de gimnastică
- deplasarea corpului prin împingeri simultane și alternative,
cu brațele și picioarele
11

2. Deprinderi de manipulare
- de tip propulsie
- aruncare cu una și două mâini de pe loc, la distanță
- aruncare azvârlită, lansată, prin împingere
- lovirea cu mâna și cu piciorul a diferitelor obiecte
- de tip absorbție
- prindere cu o mână și cu două mâini, de pe loc și din
deplasare, din autoaruncări și de la partener, a diferitelor
obiecte
- transport de obiecte/aparate ușoare, apucate cu una/ambele
mâini, individual și în perechi
- târârea joasă, pe o latură, pe sub obstacole, cu/fără obiecte
2. Deprinderi de manipulare
- de tip propulsie
- aruncări azvârlite, la țintă, la distanță, la partener
- aruncare, ricoșare, lovire cu mâna și cu piciorul
- lovire cu obiecte: rachetă, paletă, crosă etc.
- de tip absorbție
- prindere cu o mână și cu două mâini, de pe loc și din
deplasare, din autoaruncări și de la partener, a obiectelor din
domeniul disciplinelor sportive studiate
- transport de obiecte/aparate ușoare, apucate cu una/ambele
mâini, în perechi sau în grup

3. Deprinderi de stabilitate 3. Deprinderi de stabilitate

a) de tip axial
- îndoire, întindere, răsucire, întoarcere, balansare (libere)
b) posturi statice sau dinamice
- poziții fundamentale și derivate
- parcursuri aplicative conținând deprinderi de locomoție, de
manipulare și de stabilitate formate
- variante de ștafete conținând deprinderile însușite, sub formă
de întrecere pe echipe
a) de tip axial
- îndoire, întindere, răsucire, întoarcere, balansare (cu obiecte,
partener)
b) posturi statice sau dinamice
- posturi ortostatice, rostogoliri, starturi (se realizează prin
conținuturile specifice disciplinelor sportive)
- parcursuri aplicative și ștafete conținând deprinderi de
locomoție, de manipulare și de stabilitate formate (sub formă
de întrecere pe echipe)

B. Deprinderi motrice specifice disciplinelor sportive B. Deprinderi motrice specifice disciplinelor sportive
1. Specifice atletismului 1. Specifice atletismului
- școala alergării - școala alergării
- alergarea de rezistență - alergarea de rezistență
- alergarea de viteză cu start din picioare  pasul alergător de semifond
 startul din picioare
- școala săriturii
- săritura în lungime cu elan, procedeul ghemuit - alergarea de viteză cu start din picioare
 pasul alergător de accelare
- școala aruncării  pasul alergător lansat de viteză
- aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță  startul din picioare
- școala săriturii
- săritura în lungime cu elan, procedeul ghemuit
 fazele săriturii

Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a 12

 - săritura în înălțime cu pășire
- școala aruncării
- aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță
 fazele aruncării
2. Specifice gimnasticii
2. Specifice gimnasticii
 acrobatice
 acrobatice
- cumpănă pe un picior - cumpănă pe un picior
- semisfoara - sfoara
- podul de jos - podul de jos, podul de sus
- stând pe omoplați - stând pe omoplați
- rulări - rulări
- rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit - rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit
- rostogolire înainte din depărtat în ghemuit - rostogolire înainte din depărtat în ghemuit
- rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat - rostogolire înainte din ghemuit în depărtat
- legări de elemente acrobatice - rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat
 ritmice - rostogolire înapoi din depărtat în ghemuit
- variații de pași specifici - legări de elemente acrobatice
- balansări de brațe  ritmice
- elemente de echilibru-passé - variații de pași specifici
- întoarcerea cu pași succesivi - balansări de brațe
- săritură dreaptă (cu balansarea/încrucișarea brațelor) - elemente de echilibru-passé
- legări de elemente pe fond muzical - întoarcerea cu pași succesivi
- săritură dreaptă (cu balansarea/încrucișarea brațelor)
 aerobice - pași de dans clasic și modern
- pași aerobici de bază și de legătură - legări de elemente pe fond muzical
- structuri de pași aerobici în 8 timpi, pe fond muzical, pe  aerobice
direcțiile specifice - pași aerobici de bază și de legătură
- ansambluri - structuri de pași aerobici în 8 timpi, pe fond muzical, pe
direcțiile specifice
- ansambluri

3. Specifice jocurilor sportive 3. Specifice jocurilor sportive

Jocuri dinamice și pregătitoare specifice fiecărui joc sportiv Jocuri dinamice și pregătitoare specifice fiecărui joc sportiv
 minibaschet  minibaschet
 minifotbal  minifotbal
 minihandbal  minihandbal
Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a 13
  badminton  badminton
 tenis de masă  tenis de masă
 tenis  tenis

4. Specifice disciplinelor sportive alternative (de sezon)
 schi
 patinaj role/ gheață
 sanie
 înot
 șah
 SRugby
- Regulile de bază ale sporturilor predate
- Informații sportive
- Semnalizări vizuale și auditive realizate de arbitru
- Calendarul serbărilor cultural-artistice
- conținutul trusei de igienă personală la disciplina Educație
fizică
- caracteristicile echipamentului sportiv specific ramurilor de
sport și mediilor de desfășurare a activităților motrice
- factorii de mediu valorificați în călirea organismului
- reguli de igienă personală asociate efortului fizic
5. Igienă și protecție
individuală - igiena materialelor didactice și a spațiilor de practicare a
exercițiilor fizice
- exerciții și reguli pentru pregătirea organismului pentru efort
- tipurile respirației în efort
- măsurile de igienă - înainte, în timpul și după activitățile
sportive
- tehnicile de acordare reciprocă a ajutorului/sprijinului în
execuțiile actelor motrice cu un grad mediu de dificultate
- locul și formele de practicare a exercițiilor fizice în regimul
6. Componente ale cotidian de viață
personalității - atribuțiile rolurilor de conducere și subordonare îndeplinite de
elevi în lecțiile de educație fizică
4. Specifice disciplinelor sportive alternative (de sezon)
 schi
 patinaj role/ gheață
 sanie
 înot
 șah
 SRugby
- Regulile de bază ale sporturilor predate
- Informații sportive
- Semnalizări vizuale și auditive realizate de arbitru
- Calendarul competițiilor sportive școlare (locale, naționale,
după caz)
- Calendarul serbărilor cultural-artistice
- Unități sportive specializate din proximitatea școlii și oferta
de discipline sportive a acestora
- exerciții și reguli pentru pregătirea organismului pentru efort
- factorii de mediu valorificați în călirea organismului și măsuri
de evitare a influențelor nocive ale acestora
- exerciții și reguli pentru refacerea organismului după efort
- regulile de igienă colectivă
- semnele deteriorării igienei personale și colective
- măsurile de menținere a igienei personale și colective
- măsurile de igienizare a spațiilor, instalațiilor și aparatelor
utilizate
- tehnicile de acordare reciprocă a ajutorului/sprijinului în
execuțiile actelor motrice cu un grad crescut de dificultate
- responsabilitatea față de propria stare de sănătate,
dezvoltare fizică și capacitate motrică
- atribuțiile rolurilor de conducere și de subordonare îndeplinite
de elevi în practicarea disciplinelor sportive

Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a 14

 - norme de comunicare între elevi, parteneri și adversari
- stările și reacțiile emoționale survenite în întreceri
- atitudinile și comportamentele acceptate în întreceri
organizate în lecții
- deprinderi de relaționare între componenții
grupe/echipe, în cadrul lecției de educație fizică și în
activitățile motrice extrașcolare
- procedee de acordare a ajutorului și sprijinului în timpul
practicării exercițiilor fizice
- criterii obiective în aprecierea valorii performanțelor proprii
- forme de încurajare a partenerilor de întrecere
Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a
- norme și deprinderi de comunicare între elevi, parteneri,
adversari, arbitri, spectatori
- stările și reacțiile emoționale survenite în întreceri sportive
- atitudini și comportamente acceptate în activități sportive
unei competiționale
- deprinderi de relaționare și lucru în grup între componenții
unei echipe, în cadrul lecției de educație fizică și în
activitățile sportive extrașcolare
- modalități de mediere a conflictelor apărute în timpul
activităților sportive
- procedee de acordare a ajutorului și sprijinului în timpul
practicării exercițiilor fizice
- criterii obiective în aprecierea valorii partenerilor și
adversarilor
- forme de încurajare a coechipierilor și felicitare a adversarilor
- forme de manifestare a fairplay-ului în activitățile motrice
competiționale și necompetiționale
15
Sugestii metodologice
Programa școlară se adresează profesorilor care predau disciplina Educație fizică.
Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei școlare care trebuie să
ofere răspunsuri la următoarele întrebări:
- În ce scop voi face? (identificarea competențelor)
- Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)
- Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)
- Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale)
- Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe
specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi. Profesorii vor proiecta
demersul de învățare în funcție de particularitățile clasei de elevi, de baza materială de care dispun și
de opțiunile elevilor.
Strategii didactice
Programa școlară valorifică exemplele de activități de învățare care să permită trecerea de la
centrarea pe conținuturi, la centrarea pe experiențe de învățare. În vederea formării competențelor, se
recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Educație fizică să pună accent pe
construcția progresivă a cunoașterii specifice domeniului, pe flexibilitatea abordărilor și parcursul
diferențiat.
Ținând seama de particularitățile elevilor, profesorii vor folosi demersuri care să facă accesibil
și atractiv conținutul lecției de educație fizică. Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare,
efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor.
La începutul anului școlar se va urmări organizarea claselor și a grupelor de lucru în spiritul
educației incluzive. În prima lună de școală se va acorda atenție formelor de deplasare individuală și
în grup, precum și formațiilor de lucru (cerc, coloană, linie, semicerc etc.).
În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate, din care să nu lipsească
metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a achizițiilor dobândite prin lecțiile
de educație fizică.
La clasele a III-a și a IV-a din ciclul primar se va pune accentul pe lucrul în perechi și în grup,
favorizând integrarea, ajutorarea și stimularea reciprocă. Se va asigura utilizarea unor mijloace (mingi,
cercuri, steaguri, dispozitive, instalații, sisteme de protecție etc.) care să asigure protejarea copiilor,
înlăturându-se orice posibilitate de a se produce accidente. Se recomandă ca resursele să fie estetice,
atractive și ușor de manevrat.
În perspectiva unui demers educațional centrat pe competențe, se recomandă utilizarea
continuă a evaluării cu accent pe valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al
fiecărui elev. Profesorii vor respecta prevederile Sistemului Național Școlar de Evaluare la Disciplina
Educație Fizică și Sport. În funcție de particularitățile clasei de elevi și de opțiunile acestora, în
condițiile bazei materiale de care dispune școala, profesorii pot elabora și alte forme de evaluare.
Lecția de educație fizică rămâne o creație a fiecărui profesor, ce trebuie să reflecte
competențele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condițiilor concrete de desfășurare a
activității didactice și particularităților elevilor, ajutându-se de o serie de îndrumări/sugestii
metodologice, oferite prin această programă, astfel:
 Prezentarea de către profesor a conținuturilor care vor fi abordate, a probelor și criteriilor
de evaluare și a repartizării acestora pe semestre.
 Realizarea evaluării predictive a nivelului de pregătire a elevilor.
 Eliminarea din relația profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică asupra
elevului.
 Menținerea de către profesor a unei relații constante cu învățătorul/învățătoarea clasei, în
special pe următoarele probleme:
- responsabilitatea deplasării elevilor la și de la locul de desfășurare a activității;
- evidențierea ritmică, de către profesor, în catalogul clasei, a rezultatelor evaluării
curente.
Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a 16
  Integrarea problematicii educației fizice din învățământul primar în preocupările catedrei de
specialitate (activități metodice, dotări materiale și didactice, orar, interasistențe, participări
la competiții sportive), într-un mod echitabil față de învățământul gimnazial și liceal.
În vederea valorizării competențelor cheie și a asigurării transferabilității la nivelul activității
educaționale, strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Educație fizică vor pune accent pe
coerență și abordări integrate.
În conformitate cu prevederile OMECTS nr. 3462/2012, în învățământul primar, în afara orelor
de educație fizică prevăzute în planul-cadru, pot fi constituite formații sportive și ansambluri
sportive.
A. Formațiile sportive se constituie pentru elevii cu aptitudini motrice deosebite și se
pregătesc ca reprezentative ale unităților de învățământ, participante la competițiile sportive
interșcolare (de exemplu, Olimpiada Națională a Sportului Școlar).
Formațiile sportive se constituie și se pregătesc pentru o singură disciplină sportivă, în cazul
sporturilor pe echipe, și pentru una sau mai multe discipline sportive, în cazul sporturilor individuale.
Numărul formațiilor sportive se aprobă de către Consiliul de Administrație al unității de
învățământ, la propunerea catedrelor de specialitate, în funcție de resursele materiale și umane
disponibile. În unitățile de învățământ în care nu există catedre de specialitate, propunerea se face de
către profesorul de educație fizică.
Pentru pregătirea formațiilor sportive se alocă un număr de 2 ore pe săptămână, pentru fiecare
formație sportivă, în afara orarului zilnic. Aceste ore intră în norma didactică a profesorului de educație
fizică și sport și se consemnează în condică.
O formație sportivă este alcătuită din minimum 10 – maximum 25 de elevi, proveniți din una sau
mai multe clase de același nivel de învățământ.
Programele școlare pentru acest gen de activitate sunt cele elaborate pentru nivelul începători –
disciplina Pregătire sportivă practică.
B. Ansamblurile sportive se organizează pentru elevii care doresc să participe la activități
motrice, cu caracter competițional sau recreativ, la solicitarea scrisă a elevilor/părinților. Unitatea de
învățământ va prezenta elevilor o ofertă de discipline sportive sau de activități motrice, în funcție de
resursele materiale și umane de care dispune.
Ansamblurile sportive se desfășoară pe grupe, cu câte o (una) oră pe săptămână, în afara
orarului zilnic. Orele de ansamblu sportiv sunt incluse în norma didactică a profesorului de educație
fizică și se consemnează în condică.
Fiecare grupă este alcătuită din minimum 10 – maximum 25 de elevi, proveniți de la una sau
mai multe clase.
Numărul grupelor de ansamblu sportiv se aprobă de către Consiliul de Administrație al unității
de învățământ, la propunerea catedrelor de specialitate. În unitățile de învățământ în care nu există
catedre de specialitate, propunerea se face de către profesorul de educație fizică și sport.
Elevii care au statutul de scutit medical la lecțiile de educație fizică pot participa, în funcție de
recomandările scrise ale medicului specialist, la orele de ansamblu sportiv.
Programul activităților motrice din cadrul orei de ansamblu sportiv este stabilit de către
profesorul de educație fizică împreună cu elevii participanți.
Numărul ansamblurilor sportive și al formațiilor sportive ale unei unități de învățământ, precum și
criteriile de constituire a acestora, se aprobă de către Consiliul de Administrație în luna mai, pentru
anul școlar următor, după analiza opțiunilor elevilor/părinților, prezentate în scris.
Monitorizarea activităților sportive din cadrul orelor de ansamblu sportiv și orelor de pregătire a
formațiilor sportive se realizează, la nivelul unității de învățământ, de către conducerea acesteia, iar la
nivel județean, de către inspectorul școlar de specialitate.
Semestrial, comisia/catedra metodică realizează un raport privind organizarea și desfășurarea
activităților sportive din cadrul orelor de ansamblu sportiv și orelor de pregătire a formațiilor sportive,
raport care se prezintă și se supune spre analiză și aprobare Consiliului de Administrație al unității de
învățământ.

Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a 17

 Grupul de lucru

Alin Cătălin PĂUNESCU Ministerul Educației Naționale

Petrică DRAGOMIR Institutul de Științe ale Educației
Monica STĂNESCU U.N.E.F.S. București – F.E.F.S.
Nicolae Emilian NEAGU U.M.F. Tg. Mureș
Emilian PĂTRU I.S.J. Galați
Dan-Mihai GHEORGHIȚĂ I.S.J. Brăila
Laurențiu OPREA I.S.M. București
Francisc SCHMIDT Colegiul Național „Moise Nicoară” Arad
Iliana IONESCU Liceul de Informatică „Ștefan Odobleja” Craiova
Sorina POPA Colegiul Național „Decebal” Deva
Adrian NIȚIȘOR Școala cu clasele I-VIII nr. 2 Drobeta Turnu Severin

Educaţie fizică – clasele a III-a şi a IV-a 18

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

JOC ȘI MIȘCARE
CLASELE a III-a - a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru Joc și mișcare prezintă competențele generale și specifice, activitățile
de învățare, conținuturile și sugestiile metodologice pentru această nouă disciplină din oferta
curriculară de la clasele a III-a și a IV-a, din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-
cadru de învățământ în aria curriculară Educație fizică, sport și sănătate și are un buget de timp de 1
oră/săptămână, pe parcursul fiecărui an școlar.
Introducerea disciplinei Joc și mișcare în planurile de învățământ ale claselor a III-a și a IV-a
accentuează rolul pe care activitățile ludice cu caracter dinamic trebuie să îl aibă în procesul de
creștere și dezvoltare a copiilor de 9 – 10/11 ani. Disciplina Joc și mișcare subliniază potențialul
instructiv-educativ al jocurilor, ca mijloace didactice specifice perioadei micii școlarități, prin faptul că
valorifică tendința naturală a copiilor pentru mișcare. Prin mișcare copilul explorează, cunoaște,
interacționează cu propriul corp și cu mediul înconjurător. Cunoscând posibilitățile de acțiune asupra
mediului, copilul devine încrezător în forțele proprii și cutezător în a descoperi lumea.
Integrată în cadrul ariei curriculare Educație fizică, sport și sănătate, disciplinei îi revine sarcina
de a completa influențele pe care Educația fizică le exercită la nivelul personalității copilului,
aducându-și o contribuție considerabilă la dezvoltarea cognitivă și socio-afectivă a acestuia prin
valorificarea valențelor jocurilor de mișcare. Potențialul instructiv-educativ al jocurilor dinamice poate
susține dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor și, prin aceasta, o mai bună adaptare la
solicitările mediului școlar și social. Numeroasele tipuri de jocuri de mișcare – cu și fără obiecte, de
întrecere și de cooperare, cu roluri etc., pot sta la baza proiectării unor situații de instruire cu bogate
influențe benefice asupra personalității copilului, căruia îi oferă posibilitatea definirii continue a
trăsăturilor sale cognitive, afective, moral-volitive.
În timp ce influențele jocurilor dinamice asupra sferei motrice și fizice sunt valorificate în primul
rând la Educație fizică, în cadrul acestei discipline se va urmări potențarea influențelor mișcării sub
formă de joc, asupra dezvoltării cognitive și socio-afective a copilului.
Potențialul jocurilor de mișcare poate fi utilizat și pentru consolidarea cunoștințelor pe care copiii
le dobândesc la alte discipline de studiu (limba română, matematică, științele naturii etc.). Maniera
integrată de abordare a acestor obiecte de studiu face posibilă învățarea/consolidarea, prin jocuri
dinamice, a alfabetului, cifrelor, denumirii animalelor, fructelor, legumelor etc. Prin faptul că îi este
specifică activitatea în grup, jocul de mișcare favorizează manifestarea relațiilor sociale (de cooperare,
de întrecere), presupunând armonizarea intereselor individuale și a eforturilor personale cu cele ale
grupului; favorizează încadrarea în colectiv, asumarea de responsabilități, manifestarea atitudinii
critice și autocritice, a inițiativei și le permite copiilor să învețe ce înseamnă toleranța, acceptarea
celuilalt, luarea unei decizii și asumarea consecințelor acesteia. Jocul presupune reguli și respectarea
lor, astfel disciplina Joc și mișcare contribuie la dezvoltarea morală a copilului și permite o mai bună
integrare școlară și socială a acestuia. Ca urmare a situațiilor favorabile sau nefavorabile cu care se
confruntă copilul în timpul jocului, el va trăi o gamă largă de stări afective – bucurie, tristețe, mulțumire,
entuziasm, plăcere. Copilul are ocazia să cunoască aceste stări, să le înțeleagă și să învețe să le
controleze, astfel încât să aibă un comportament echilibrat, la școală și în societate.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini formate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte particulare diverse.
Competențele generale ale disciplinei Joc și mișcare vizează achizițiile de cunoaștere și de
comportament ale elevului pentru întreg ciclul primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora, formându-se pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 2

 Conținuturile învățării sunt structurate, în mod progresiv, pe ani de studiu și reprezintă baza
de operare pentru formarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
1. Capacitate psiho-motrică
2. Deprinderi de comunicare și lucru în echipă
3. Stil de viață activ
Sugestiile metodologice includ strategii didactice și au rolul de a orienta cadrul didactic în
aplicarea programei. Pentru a facilita demersul cadrului didactic, sugestiile metodologice includ, de
asemenea, o descriere a jocurilor de mișcare oferite ca exemple în secțiunea de conținuturi.
Programa școlară propune o abordare flexibilă, bazată pe valorificarea competențelor și a
experienței profesorului, a resurselor specifice unității de învățământ. Cadrul didactic este liber să
aleagă, să modifice sau să adauge activități de învățare. Întregul demers didactic este însă adaptat
particularităților elevilor și bazat pe învățarea prin joc. La rândul lor, elevii sunt încurajați să își exprime
opțiunile pentru abordarea în procesul de învățare a anumitor jocuri.
Prin influențele pe care le exercită, disciplina își aduce o contribuție importantă asupra întregii
personalități a copilului, contribuind la dezvoltarea acesteia încă din perioada școlară mică.

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 3

Competențe generale

1. Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, în

funcţie de capacitatea psiho-motrică şi interesele individuale

2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în

activităţile ludice

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 4

Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Participarea la jocurile de mișcare, organizate sau spontane, în funcție de capacitatea psiho-motrică și interesele
individuale
Clasa a III-a
1.1. Aplicarea deprinderilor locomotorii în cadrul unor jocuri de
întrecere
- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de locomoție
- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
manipulare
1.2. Manevrarea obiectelor în condiții de cooperare intra-grup și
întrecere inter-grupe
- realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în
cadrul unui grup
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate
între echipe, sub formă de întrecere
1.3. Utilizarea deprinderilor motrice de bază pentru realizarea unor
activități ludice, cu caracter complex și eforturi diferite
- participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite
- parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare
- participarea la jocuri de orientare în spațiu
2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activitățile ludice
Clasa a III-a
2.1. Gestionarea relațiilor intra-grup și inter-grup în activitățile de
joc și mișcare
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc
și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc
și mișcare
Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a
Clasa a IV-a
1.1. Utilizarea deprinderilor locomotorii în condiții variate
- parcurgerea de trasee aplicative amenajate în săli și în aer liber
- participarea la ștafete și jocuri de mișcare integrate în activitățile ludice
școlare și posibil a fi utilizate în activitățile extrașcolare
1.2. Manevrarea obiectelor în condiții de întrecere între echipe
- acționarea în jocuri de mișcare cu manevrarea de obiecte, cu forme și
dimensiuni diferite, sub formă de întrecere, între echipe, cu efective variate
1.3. Valorificarea deprinderilor motrice de bază în condițiile unor proiecte
cu caracter integrat
- acționarea în jocuri de mișcare pentru consolidarea achizițiilor dobândite în
cadrul celorlalte discipline de studiu
- practicarea jocurilor de mișcare în programul proiectelor de grup desfășurate
extracurricular (serbări tematice, expediții, tabere etc.)
Clasa a IV-a
2.1. Asumarea responsabilității în îndeplinirea rolurilor individuale
repartizate în cadrul grupului, în activitățile de joc și mișcare
- îndeplinirea adecvată a rolurilor de conducere/subordonare în cadrul
activităților de joc și mișcare
- participarea la repartizarea rolurilor în cadrul grupurilor
- participarea la constituirea echipelor
5
 Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.2. Acceptarea echilibrată a victoriei/înfrângerii în cadrul jocurilor 2.2. Organizarea și adaptarea unor jocuri de mișcare în activitățile ludice
de mișcare școlare și extrașcolare
- participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de - organizarea de jocuri de mișcare cu efective și reguli diferite (simplificate,
echipă, starter, arbitru, scorer etc.) adaptate, crescute ca dificultate)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - organizarea de jocuri de mișcare în condiții variabile
- felicitarea coechipierilor/adversarilor - adaptarea unor jocuri însușite la condițiile unor activități extracurriculare
- autoanaliza randamentului propriu - acceptări și acordări de revanșe la jocurile desfășurate sub formă de întrecere
- analiza randamentului echipelor

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 6

Conținuturi
Domenii CLASA a III-a CLASA a IV-a
Jocuri de mișcare cuprinzând variante de mers, cu purtări de Jocuri de mișcare cuprinzând variantele de mers cu schimbări
obiecte de direcție
(Exemple de jocuri: Măsurătorii – deplasări cu numărarea pașilor și (Exemple de jocuri: Ștafete cu deplasări în diferite variante de mers)
transport de diferite obiecte)

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare: Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare:
- în zig-zag - în zig-zag
- cu ocolire de obstacole - cu ocolire de obstacole
- cu trecere peste obstacole - cu trecere peste obstacole
- cu transport și punere de obiecte - cu transport, punere și culegere de obiecte
(Exemple de jocuri: Vizitiul și căluțul, Troica, Vânătorul, vrabia și (Exemple de jocuri: Naveta spațială, Vizitiul și doi cai, Figurile
albina, Șoarecele și pisica, Poșta merge) geometrice, Calculatoarele)

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de sărituri cu Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de sărituri cu
desprindere de pe un picior și de pe ambele picioare; cu coardă desprindere de pe un picior și de pe ambele picioare, în
(Exemple de jocuri: Elasticul, Ferește-ți picioarele) lungime, înălțime și adâncime; cu coardă
(Exemple de jocuri: Șotronul, Elasticul, Cercurile zburătoare)
1. Capacitate
psiho - motrică Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de aruncare și Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de aruncare și
prindere: prindere:
- aruncare lansată cu două mâini înainte, în sus și pe deasupra - aruncare azvârlită la distanță, la țintă și la partener
capului - aruncare împinsă cu două mâini de la piept
- prindere cu o mână prin apucare - prindere cu două mâini a obiectelor rostogolite
- aruncare azvârlită la distanță și la țintă - prindere cu două mâini a mingii transmise de un partener
(Exemple de jocuri: Suveica dublă, Vânătorii și rațele, Ciobanul își (Exemple de jocuri: Suveica încrucișată, Mingea la căpitan, Între
apără oile, Țintașii iscusiți) două focuri, Vânătorii și rațele)

Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete cuprinzând Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete cuprinzând
deprinderi motrice complexe (utilitar-aplicative): deprinderi motrice complexe (utilitar-aplicative):
- tracțiune-împingere - tracțiune-împingere
- cățărare-coborâre - cățărare-coborâre
- tracțiune - tracțiune
(Exemple de jocuri: Derdelușul, Toboganul, Avionul) - escaladare
(Exemple de jocuri: Lupta cocoșilor, Transportul rănitului,
Remorcarea, Ancorăm corabia la mal)

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 7

 Domenii CLASA a III-a
Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea calităților
motrice:
- viteza de deplasare în relație cu un partener
- forță dinamică a trunchiului și abdomenului
- rezistența generală
(Exemple de jocuri: Vânătorul, vrabia și albina, Nu te lăsa frate)
Jocuri pentru orientare spațio - temporală:
- repere statice, dinamice
- ritm
(Exemple de jocuri: Ocupă locul, Poșta merge, Cercurile
zburătoare)
Tehnici de comunicare eficientă în jocuri de mișcare
(De exemplu, gesturi, semne, semnale)
Adoptarea unor serii de roluri pentru oferirea de sprijin
necondiționat
(De exemplu, acțiuni în perechi, grupuri mici, cu schimbarea
rolurilor la fiecare execuție)
Ascultarea și acceptarea opiniilor celorlalți
(De exemplu, întrebări și răspunsuri cu privire la rezultatele
2. Deprinderi de jocurilor)
comunicare și
lucru în echipă Responsabilitățile rolurilor de conducere
(De exemplu, supravegherea respectării regulilor și a ordinii în
desfășurarea jocurilor)
Reguli de interacțiune inter-grup
(De exemplu, respectarea echipei adverse, recunoașterea
rezultatului întrecerii în cadrul jocurilor, supravegherea respectării
regulilor de către partenerii de întrecere)
(Exemple de jocuri: Remorcarea, Ancorăm corabia la mal, Între
două focuri)
Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a
CLASA a IV-a
Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea calităților
motrice combinate
(Exemple de jocuri: Vânătorii și rațele, Nu te lăsa frate - variantă)
Jocuri pentru coordonare oculo-motorie:
- coordonare ochi – mână
- coordonare ochi – picior
- coordonare generală
(Exemple de jocuri: Țintașii iscusiți, Vânătorii și rațele, Între două
focuri)
Mesaje de tip asertiv în jocurile de mișcare
(De exemplu, ascultarea opiniilor celorlalți; exprimarea deschisă a
aprobării sau dezaprobării rezultatelor întrecerile, în jocurile de
mișcare)
Modalități de comunicare verbală și nonverbală elev – elev, în
echipă, în întreceri
(De exemplu, încurajarea, sprijinirea, stimularea, semnalarea)
Atribuțiile rolurilor în jocurile de mișcare
(De exemplu, de subordonare, de conducere, de executant)
Drepturile și obligațiile participanților la jocurile de mișcare
(De exemplu, participant în condiții egale la joc, respectarea
regulilor și a celorlalți participanți)
Responsabilitățile rolurilor de organizare a jocurilor
(De exemplu, delimitarea spațiilor de joc, amplasarea materialelor
didactice, constituirea echipelor, tragerile de sorți)
(Exemple de jocuri: Uliul și porumbeii, Păsărelele intră-n cuib,
Năvodul, Coșulețul cu două toarte)
8
 Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor cardiace și Jocuri de mișcare cu conținuturi complexe pentru dezvoltarea
respiratorii capacității generale de efort
(Exemple de jocuri: Uliul și porumbeii, Năvodul, Leapșa – pe (Exemple de jocuri: Ancorăm corabia la mal, Vânătorii și rațele,
ghemuite) Între două focuri)

Jocuri de mișcare desfășurate în diferite anotimpuri, în aer Jocuri de mișcare pentru timpul liber desfășurate în excursii,
liber tabere, drumeții
(Exemple de jocuri: Derdelușul, Cărăușii, Țintașii iscusiți, Cursa pe
numere) Echipamente pentru jocuri de mișcare desfășurate în
activitățile extracurriculare
Jocuri de mișcare constituite spontan, în timpul liber,
3. Stil de viață
incluzând întrecerea între grupuri
activ
(Exemple de jocuri: Vânătorii și rațele, Ciobanul își apără oile, Jocuri de mișcare desfășurate între echipe stabile
Mingea la căpitan, Între două focuri) (Exemple de jocuri: Ancorăm corabia la mal, Naveta spațială,
Calculatoarele, Infanteriștii)
Jocuri de mișcare pentru timpul liber desfășurate în excursii,
tabere, drumeții

Ofertele școlilor și comunităților locale de practicare a Ofertele școlilor și comunităților locale de practicare a
activităților fizice (concursuri școlare – în școală, între școli; activităților fizice (concursuri școlare – în școală, între școli;
centre locale de inițiere în diferite sporturi, serbări sportive) centre locale de inițiere în diferite sporturi, serbări sportive)

Activități turistice Activități turistice

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 9

Sugestii metodologice
Programa disciplinei Joc și mișcare se adresează învățătorilor și profesorilor pentru învățământ
primar și are rolul de a orienta cadrele didactice în scopul proiectării și derulării la clasă a activităților
specifice acestei discipline.
Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe
specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi. Învățătorii/profesorii pentru
învățământ primar vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile clasei de elevi, de
baza materială de care dispun și de dorințele elevilor.
După o lectură aprofundată a programei, este necesar să se răspundă la următoarele întrebări:
- În ce scop voi face? (identificarea competențelor)
- Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)
- Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)
- Cu ce voi face? (analiza resurselor)
- Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Ținând seama de particularitățile copiilor din clasele primare, învățătorii/ profesorii pentru
învățământ primar vor folosi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției de Joc și
mișcare. Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare, efectuat cu sau fără întrecere, adaptat
capacităților motrice și psihice ale elevilor. Prin activitățile motrice copilul are posibilitatea de a
cunoaște, de a explora, de a-și interioriza sau exterioriza stări și sentimente, de a interacționa cu
propriul corp, cu colegii de joc, cu mediul înconjurător. Treptat, el devine încrezător în forțele proprii,
dornic de a descoperi lumea.
Strategiile didactice recomandate pentru lecțiile de Joc și mișcare sunt cele activ-participative.
Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ, explorator care presupune implicarea directă a
elevilor. Elevii exersează abilități și își formează atitudini în diferite medii de învățare: sala de clasă,
sala de sport, curtea școlii și devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile și activitățile
propuse. Pe parcursul acestora, este foarte important ca elevii să se simtă bine, să-și interiorizeze
starea de bucurie, să fie motivați intrinsec pentru joc și mișcare.
În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate, din care să nu lipsească
metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a cunoștințelor însușite. La ambele
clase se va pune accentul pe lucrul în perechi și în grup, favorizând integrarea, ajutorarea și
stimularea reciprocă, dezvoltarea comunicării, a toleranței, a rezolvării unor situații de tip investigativ.
Se va asigura utilizarea unor materiale didactice (mingi, cercuri, steaguri, dispozitive, instalații, sisteme
de protecție etc.) care să asigure protejarea copiilor, înlăturându-se orice risc de producere a unor
accidente. Se recomandă ca resursele să fie estetice, atractive și ușor de manevrat.
Desfășurarea întregului joc sau etape ale acestuia vor fi demonstrate de către cadrele didactice,
corespunzător echipate pentru activitate motrică, insistându-se pe anumite mișcări sau atitudini
implicate de acestea.
În derularea demersului didactic se vor lua în considerație următoarele aspecte:
- cuprinderea tuturor elevilor în activitățile de joc și mișcare, adaptând acțiunile motrice la
particularitățile fizice și motrice ale unor elevi;
- nu se vor utiliza jocuri care presupun eliminarea elevilor;
- prin rotație, rolurile de conducere/constituire echipe se vor acorda tuturor elevilor;
- se vor constitui grupe/echipe echilibrate valoric, evitându-se astfel dezavantajarea elevilor cu
capacitate motrică mai scăzută;
- pentru a oferi posibilitatea de revanșă a grupei/echipei învinse, orice întrecere trebuie
repetată de minimum 3 ori;
- un joc nou predat se va relua obligatoriu în următoarele 3 - 4 lecții pentru a fi însușit de către
elevi;
- jocurile de mișcare se pot relua de la o clasă la alta, în contexte organizatorice noi,
respectându-se particularitățile elevilor;
- într-o lecție se pot proiecta: un joc nou și unul însușit anterior; un joc nou și una-două ștafete;
două jocuri însușite anterior; 2 - 3 ștafete;
- jocurile și ștafetele dintr-o lecție vor angrena echilibrat calitățile motrice și tipurile de efort,
respectiv: viteză - forță, îndemânare - forță, îndemânare - rezistență;
- pentru a permite un număr mai mare de execuții, se vor constitui grupe sau echipe cu
efective de maximum 6 - 8 elevi;

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 10

 - se recomandă ca la fiecare oră să existe cel puțin o formă de întrecere (individual, pe
perechi, între grupe, între echipe);
- fiecare lecție va începe, obligatoriu, cu pregătirea organismului pentru efort (încălzirea);
- după fiecare joc sau ștafetă se vor acorda pauze de refacere după efort;
- o parte din timpul recreațiilor poate fi utilizată și pentru practicarea jocurilor însușite în lecție;
- în activitățile extracurriculare se vor integra jocuri de mișcare pe care elevii le-au învățat de-a
lungul lecțiilor.
Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului de învățământ. Pentru disciplina Joc
și mișcare, se realizează prin:
- evaluarea curentă, cu observarea comportamentului elevului în desfășurarea jocurilor, vizând
cu precădere executarea acțiunilor motrice ale jocului, respectarea regulilor de joc, utilizarea
deprinderilor de comunicare și lucru în echipă și îndeplinirea rolurilor atribuite în desfășurarea
jocurilor;
- evaluarea sumativă, semestrială, va avea în vedere capacitatea elevului de a participa
eficient la desfășurarea a minimum 4 jocuri de mișcare, dintre cele predate de-a lungul
semestrului, cu îndeplinire de roluri variate.
Alte criterii care pot contribui la stabilirea calificativului ce se acordă elevului sunt reprezentate
de:
- participarea la activități extracurriculare cuprinzând jocuri de mișcare organizate de
învățător/profesor;
- progresul înregistrat de elev în cadrul jocurilor de mișcare.
Programa școlară include, în continuare, o prezentare a unor jocuri de mișcare. Dintre acestea,
unele sunt incluse, ca exemplificări, în secțiunea de conținuturi. În afara jocurilor de mișcare
prezentate de programă ca exemple, învățătorii/profesorii pentru învățământ primar pot preda și alte
jocuri dinamice/ștafete corespunzătoare condițiilor concrete în care își desfășoară activitatea.

DESCRIEREA JOCURILOR DE MIȘCARE DATE CA EXEMPLE

1. „Acul cu ață”
Elevii formează un cerc ținându-se de mâini. Dintr-un punct al cercului învățătoarea numește, în
ordine, un grup de 5-6 copii, în care primul primește rolul de „ac” iar ceilalți 4-5 primesc împreună rolul
de „ață”. Copiii cu rol de „ață” se prind cu ambele brațe de mijlocul celui din față. La semnalul
învățătoarei, „acul și ața încep să coasă”, alergând șerpuit printre brațele copiilor din cerc. Când
„coaserea” s-a terminat, „acul și ața” își reiau locul în cerc, următorii 5-6 copii preluând rolurile de „ac
și ață”. Dacă „ața” se rupe în timpul deplasării, grupul respectiv de copii, reintră în cerc, sau se
oprește, refăcând (reînnodând „ața” sau reintroducându-o în „ac”) formația de coasere. Jocul se poate
desfășura și sub formă de întrecere, câștigând „acul și ața” care au realizat cel mai rapid coaserea
obiectului stabilit.

2. „Salut prietene”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Învățătoarea numește un
copil care aleargă în jurul cercului și la un moment dat atinge cu mâna umărul unuia dintre copii,
alergând în continuare. Copilul atins pe umăr, aleargă în sens invers și, când cei doi se întâlnesc, își
dau mâna și rostesc o formulă de salut, în limba română sau în limba străină studiată. După aceea
ambii copii își continuă alergarea, căutând să ajungă primul la locul rămas liber în cerc. Dacă cel care
ajunge primul la locul rămas liber este copilul care a început jocul, schimbă rolul cu celălalt elev, care
va continua jocul.

3. „Batistuța” (sau orice obiect care poate fi apucat cu o mână)

Elevii formează un cerc, aflându-se cu fața spre interiorul acestuia și cu ambele mâini întinse în
spate, cu palma spre exterior. Un copil, numit de învățătoare, având în mână obiectul care a dat
denumirea jocului (castana, conul de brad, biluța etc.) aleargă în jurul cercului și la un moment dat,
pune obiectul în mâna unui elev, continuându-și alergarea. Cel care a primit obiectul pornește în
alergare în sens opus și încearcă, și el, să ajungă primul la locul liber. Dacă cel care a început jocul
ajunge primul la locul liber, schimbă rolul cu celălalt copil. Dacă nu reușește să ajungă primul la locul
liber, preia obiectul din nou și continuă jocul.

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 11

4. „Șoarecele și pisica”
Elevii, primind rolul de „pisicuțe” se dispun într-un cerc cu fața spre interior. Un copil rămâne în
afara cercului primind rolul de „șoricel”. „Șoricelul” aleargă în jurul cercului și, la un moment dat, atinge
cu mâna o „pisicuță”, continuând să alerge ca să-i ocupe locul „pisicuței” pe care a atins-o. „Pisicuța”
atinsă de „șoricel” îl urmărește în alergare, căutând să-l prindă (atingă) înainte ca acesta să-i ia locul.
Dacă l-a prins, „pisicuța” revine la locul său inițial, iar „șoricelul” continuă jocul. Dacă nu l-a prins,
„pisicuța” devine „șoricel”.

5. „Șoarecele isteț și pisica periculoasă”

Elevii formează un cerc ținându-se de mâini, cu excepția a doi copii care primesc rolurile de
„șoricel” și, respectiv, „pisicuță”. Pe circumferința cercului se „deschid” patru portițe, prin desprinderea
mâinilor a câte doi elevi. „Șoricelul” este introdus în cerc și i se spune că poate intra și ieși din cerc,
atât prin portițe cât și prin „găurile” formate de brațele unite ale copiilor. „Pisica” rămâne în afara
cercului și are voie să intre și să iasă din cerc, doar prin „portițe”. Jocul începe prin urmărirea
„șoricelului” de către „pisică”, cu intenția de a-l prinde (atinge). Dacă „șoricelul” este prins, se pot
inversa rolurile între cei doi copii sau se numește o altă pereche care să continue jocul. În sprijinul
„pisicii” mai poate interveni și o a doua „pisică”.

6. „Al treilea fuge” sau „Prinde-l pe al treilea”

Elevii se dispun pe două cercuri concentrice, formând perechi situate la două lungimi de brațe,
una față de cealaltă. Doi copii, primind rolurile de urmărit și, respectiv, urmăritor rămân în afara
cercurilor, la distanță de 2 m, unul față de celălalt. La semnal, cei doi aleargă în jurul cercurilor,
urmăritorul încercând să-l prindă (atingă) pe urmărit, iar acesta poate scăpa de urmărire dacă se
plasează în fața unei perechi din cercuri. În acel moment, perechea are în plus pe cel de-al treilea
copil, care devine urmărit. Dacă urmăritorul reușește să-l prindă pe urmărit, înainte ca acesta să se
atașeze la o pereche, cei doi elevi își inversează rolurile.

7. „Coșulețul cu două toarte”

Elevii dispuși pe perechi, unul lângă altul, vor forma un coșuleț cu două toarte, având o mână
pe șold iar cealaltă petrecută pe după brațul îndoit al partenerului. „Coșulețele” astfel formate se
dispersează pe toată suprafața de joc. Selectând o pereche, învățătoarea va da unuia dintre copii rolul
de urmărit, iar celuilalt rolul de urmăritor.
Urmăritul aleargă printre „coșulețe” și pentru a nu fi prins de urmăritor se atașează la una din
toartele unui „coșuleț”. În acel moment, „toarta” în plus (elevul) va deveni urmărit.
Dacă urmăritorul reușește să-l prindă (atingă) pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la un
„coșuleț”, cei doi își inversează rolurile.

8. „Ogarul și iepurele”
Elevii sunt dispersați pe întreaga suprafață de joc primind rolul de „copaci” care formează o
„pădure”. Un copil numit de învățătoare primește rolul de „iepuraș”, care se deplasează prin pădure.
La marginea „pădurii” apare „ogarul” unui vânător (un alt copil numit de învățătoare), care, văzând
„iepurașul” țâșnește (aleargă) să-l prindă. „Iepurașul” speriat, aleargă printre copaci și ca să scape de
„ogar” se așează în ghemuit în fața unui „copac”. În acel moment „copacul” devine „iepuraș” și este
urmărit de „ogar”. Fostul „iepuraș” se ridică în picioare și devine „copac”. Când „ogarul” reușește să
prindă „iepurașul”, cei doi își schimbă rolurile.

9. „Pescarul cu plasă” sau „Năvodul”

Pe o suprafață delimitată care reprezintă „lacul”, elevii deveniți „peștișori” înoată (aleargă) liber.
Un copil desemnat de învățătoare primește rolul de „pescar”, care aleargă încercând să prindă
(atingă) un „peștișor”. „Peștișorul” prins îl ia de mână pe „pescar” și formează o „plasă” cu care
aleargă să prindă alți „peștișori”. Jocul continuă până când este prins și ultimul „peștișor”. Dacă „plasa”
se rupe, „peștișorul” prins în momentul acela este eliberat și plasa se reface. „Peștișorii” nu au voie să
treacă printre brațele „plasei”. Ca recompensă, ultimul „peștișor” prins, devine „pescar”.

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 12

10. „Semănatul și culesul cartofilor” (sau orice „legumă” care poate fi transportată în alergarea de
viteză)
Elevii sunt organizați în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se plasează (trasează) trei/patru cercuri la distanță de 4-5m unul
față de celălalt. La capătul traseului se așează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnalul
învățătoarei, primii copii din fiecare echipă ridică cele 3-4 „legume” așezate în fața lor și din alergare
„seamănă” (pun) câte o „legumă” în fiecare cerc (găletușă), apoi ocolesc fanionul și revin la propria
echipă, predând ștafeta (atingere cu palma) următorului coechipier.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

11. „Vizitiul și căluțul”

Se alcătuiesc 2/3 echipe formate din câte 8, 10 sau 12 elevi. Fiecare echipă se așează în
coloană câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10/15/20m
se plasează un reper care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește un cerc sau o coardă. La semnalul
de începere un elev din prima pereche se „înhamă” cu cercul sau coarda, iar celălalt apucă cu ambele
mâini „hățurile”, respectiv cercul sau capetele corzii, pornind în alergare până la reper, îl ocolesc și
revin la propria echipă, predând cercul sau coarda următoarei perechi și deplasându-se la coada
șirului.
Câștigă echipa care reușește să revină prima în formația inițială. La reluarea jocului, rolurile se
schimbă în cadrul fiecărei perechi.

12. „Vizitiul și doi cai”

Acțiunea jocului este asemănătoare jocului descris anterior. Deosebirea constă în faptul că se
alcătuiesc două echipe formate din 9 sau 12 elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte trei. La
semnal, doi copii din prima linie se „înhamă” cu câte un cerc sau coardă, iar cel de al treilea preia
„hățurile” cu fiecare mână, pornind în cursă.
O variantă, când se folosește cercul, este ca elevii cu rolul celor cei doi căluți să intre în același
cerc.

13. „Carul roman” sau „Troica”

Se alcătuiesc două echipe cuprinzând câte 12 elevi, dispuși în trei linii de câte 4 copii.
În fața fiecărei echipe se așează câte două cercuri și două corzi, iar la distanță de 15-20m se
plantează un reper care să poată fi ocolit. La semnalul de plecare, doi copii se „înhamă” cu corzile și
apucă cu mâna dinspre interior marginea unui cerc. Al treilea copil, situat între cei doi, apucă cu
fiecare mână cele două cercuri. Al patrulea copil apucă cu fiecare mână capetele corzilor „căluților” din
lateral și „atelajul” pornește în cursă. Finalul cursei și desemnarea echipei câștigătoare sunt identice
cu descrierile făcute la jocul anterior.

14. „Naveta spațială”

Se alcătuiesc două/trei echipe situate, în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire.
La distanță de 10/15/20m se trasează în dreptul fiecărei echipe o zonă de 2/2m (sau se așează câte o
saltea sau bancă) care vor reprezenta zonele de aterizare de pe satelitul/planeta în care vor fi
transportați cosmonauții. Primul copil din fiecare echipă va primi câte un cerc, în care va intra
trecându-l pe deasupra capului. La semnal, îl va introduce și pe primul coechipier în cerc și împreună
vor alerga până la zona de aterizare, unde „cosmonautul” transportat va fi debarcat. „Naveta” se
reîntoarce pe „pământ” preluându-l pe următorul cosmonaut. Câștigă echipa care reușește să
transporte prima toți membrii.
La reluarea jocului, transportul se va realiza în sens opus, rolul de „navetă” revenind altui copil.

15. „Uliul și porumbeii”

La cele două capete ale unui spațiu delimitat se trasează câte o zonă pentru refugiul
„porumbeilor”. Elevii primesc rolul de „porumbei” și „zboară” liber în suprafața de joc dintre cele două
spații de refugiu. Un copil, numit de învățătoare, va primi rolul de „uliu” și va fi plasat în afara spațiului
de joc, la mijlocul acestuia. La avertizarea învățătoarei „uliul!”, „porumbeii” încearcă să ajungă într-unul
din spațiile de refugiu, în timp ce „uliul” încearcă să prindă (atingă) un „porumbel”. „Porumbelul” prins
schimbă rolul cu „uliul”. Dacă „uliul” nu prinde nici-un „porumbel”, acesta își reia locul pe marginea

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 13

suprafeței de joc, iar învățătoarea dă semnalul „porumbeii” zboară!, după care la semnalul „uliul”, jocul
continuă.
Pentru a da mai multe șanse „uliului” se mai poate introduce, pe partea opusă a terenului, încă
un „uliu”.

16. „Șarpele își prinde coada”

Elevii formează un șir, ținându-se strâns unul de altul prin cuprinderea cu ambele brațe a
mijlocului celui din față. La semnalul de începere a jocului, primul copil din față, urmat de cei din prima
parte a coloanei, încearcă, prin mișcări stânga-dreapta, să atingă ultimul copil din coada șarpelui
(coloanei). Acesta din urmă, împreună cu copiii care formează coada șarpelui se deplasează în sens
opus „capului șarpelui”, încercând să evite prinderea (atingerea). Copilul atins, trece în fața coloanei
devenind „capul șarpelui”.

17. „Ciobanul își apără oile”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, una dispusă în formația de cerc, cealaltă formând o coloană
câte unul în mijlocul cercului, elevii fiind foarte apropiați unul de altul, cuprinzând cu ambele brațe,
mijlocul coechipierului din față. Copiii de pe cerc sunt „lupii” și primesc o minge cu care să vâneze.
Primul copil din șirul aflat în mijlocul cercului devine „cioban” și are rolul de a-și apăra „oițele” din
spate, respingând mingea aruncată de „lupi”. „Lupii” prin pase succesive încearcă să lovească cu
mingea ultima „oiță” din turmă, iar „oițele” se deplasează în funcție de minge, ascunzându-se după
„cioban”.
Jocul se desfășoară contratimp, echipele schimbându-și rolurile la fiecare trei minute. „Oița”
lovită (numai de la mijloc în jos) trece în fața șirului și preia rolul de cioban.
Câștigă echipa care în cele trei minute a reușit să „vâneze” cât mai multe „oițe”.

18. „Apărătorul cetății”

Elevii sunt dispuși într-un cerc, în interiorul căruia se „construiește” o cetate (2-3 mingi
medicinale suprapuse; un recipient de plastic de 5 litri; capra de gimnastică etc.). Un elev primește
rolul de apărător al cetății, având voie să respingă mingea aruncată de cei de pe cerc, atât cu brațele
cât și cu picioarele. Dacă cetatea este atinsă, elevul care a reușit aruncarea devine apărătorul cetății,
iar celălalt îi ia locul în cerc.

19. „Vânătorii și rațele”

Elevii se constituie în două echipe, una de „vânători” și cealaltă „de rațe”. Pe suprafața de joc se
trasează un dreptunghi/pătrat sau cerc, în interiorul cărora se plasează „rațele”. „Vânătorii” se dispun
în exteriorul figurii trasate pe sol și încearcă să „vâneze” (să atingă de la mijloc în jos) câte o rățușcă,
cu o minge pe care o pasează între ei. Se joacă contratimp, fiecare echipă, fiind pe rând, timp de trei
minute „vânători”.
Câștigă echipa care „vânează” cele mai multe rățuște în timp de 3 minute.

20. „Între două focuri”

Pe suprafața de joc se trasează un dreptunghi despărțit în două zone printr-o linie de centru.
Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se cu jumătate din efectiv înapoia uneia din
liniile de fund ale dreptunghiului, iar cealaltă jumătate se dispune, în linie, în jumătatea dreptunghiului
opusă liniei proprii de fund. Prin tragere la sorți se acordă o minge uneia dintre echipe care, la
semnalul de începere a jocului, o pasează între cele două linii (focuri) încercând să surprindă și să
atingă cu mingea unul dintre componenții echipei adverse aflat între liniile proprii. Fiecare atingere cu
mingea a unui adversar aduce echipei un punct. Când mingea iese în afara terenului de joc, ea va fi
repusă în joc de către echipa adversă. După o repriză de 3 minute, echipele schimbă pozițiile liniilor,
cei din centru trecând înapoia liniilor de fund.
Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.

21. „Cursa pe numere”

Elevii sunt împărțiți pe 2-3 echipe, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul înapoia unei
linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10-15-20m se așează un reper care să
poată fi ocolit. Copiii din fiecare echipă numără în continuare, fiecare component reținând numărul
care îi aparține. Când învățătoarea va pronunța sau va arăta o cifră, copiii cu numărul respectiv
Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 14
pornesc în cursă, ocolesc fanionul și revin la locul lor. Copilul care ajunge primul la locul său aduce un
punct echipei sale.
Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.

22. „Calculatoarele”
Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior. Diferența
dintre aceste două jocuri constă în faptul că cifra la care un elev pornește în cursă derivă din rezultatul
unei operații matematice pe care o pronunță sau o afișează învățătoarea, calculul fiind realizat de
către fiecare elev (ex. 2+3; 9-7; 4x2; 27:9 etc.). Se vor folosi operațiile pe care le-au însușit elevii.
Echipa câștigătoare se stabilește ca la jocul anterior.

23. „Cursa vocalelor”

Clasa se împarte în 3-4 echipe a câte șapte elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte
unul înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe pe o distanță de 10-15-20m se
amplasează 3-4 repere dispuse în zigzag și un fanion la capătul traseului, care să poată fi ocolit. Sub
îndrumarea învățătoarei, copiii din fiecare echipă, primesc în ordine, denumirea vocalelor (a, ă, e, i, î,
o ,u).
La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei vocale, elevul care o reprezintă
pornește în cursă, șerpuiește printre repere, ocolește fanionul și revine la locul pe care l-a ocupat în
echipa sa. Copilul care ocupă primul locul său din echipă, aduce un punct echipei sale.

24. „Crabii și creveții”

Elevii sunt organizați în două echipe, dispuse în linie, deoparte și de alta a unei linii de centru, la
distanță de un metru între ele. Înapoia fiecărei echipe, la distanță de 3-4m, se trasează o linie „de
scăpare”. Fiecare dintre cele două echipe primește denumirea uneia dintre viețuitoarele din titlul
jocului. Așezați față în față în diferite poziții (stând, pe genunchi, așezat, ghemuit) la auzul pronunțării
de către învățătoare a unuia dintre numele din titlul jocului, componenții echipei numite încearcă să-i
prindă (atingă) pe componenții echipei adverse, care, la rândul lor, încearcă să treacă, fără a fi prinși,
de linia de scăpare. După fiecare secvență jucată se numără elevii prinși de către o echipă. Câștigă
echipa care acumulează cel mai mare număr de adversari prinși. Pronunția învățătoarei trebuie să
aibă o fază pregătitoare (crrr) și o fază executorie (eveții). Din când în când se verifică și orientarea
atenției copiilor pronunțându-se un cuvânt care nu trebuie să producă efectul stabilit.(ex. crrr-etă!; crrr-
eion; crrr-avată etc.)

25. „Păsărelele intră-n cuib”

Elevii sunt grupați câte trei, doi dintre ei apucându-se de mâini formează „cuibul” iar al treilea
intră în cuib, devenind „păsărică”. „Cuiburile” sunt răspândite pe toată suprafața de joc. Învățătoarea
numește doi elevi care devin „păsărele fără cuib”.
La semnalul învățătoarei „păsărelele zboară”, copiii aflați în cuiburi, ies din acestea și aleargă
simulând zborul păsărelelor. La semnalul „Păsărelele intră în cuib”, toate păsărelele, inclusiv cei doi
fără cuib, caută să intre cât mai repede într-un cuib, altul, decât cel din care au plecat. Pentru că s-au
orientat și mișcat mai încet, vor rămâne din nou, alte două păsărele fără cuib. După 3-4 repetări ale
jocului, păsărelele vor schimba rolurile cu câte unul dintre copiii care au format cuiburile.

26. „Îndemânaticii”
Clasa se împarte în trei echipe, dispuse pe șiruri, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața
fiecărei echipe se amplasează două cercuri, la distanță de 5m față de linia de plecare și între ele,
traseul terminându-se la 15-20m, cu un reper care poate fi ocolit.
La semnalul de plecare, primii copii din fiecare echipă pornesc în alergare, ajung la primul cerc,
îl apucă, îl trec pe deasupra capului și-l scot pe sub picioare, aleargă în continuare, intră în al doilea
cerc și îl scot pe deasupra capului, după care ocolesc reperul de la capătul parcursului și revin la
propria echipă, predând ștafeta următorului coechipier.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

27. „Ferește-ți capul”

Se constituie trei echipe egale numeric, dispuse în șiruri înapoia unei linii. La distanță de 1
metru de această linie se trasează o linie paralelă, înapoia căreia fiecare echipă își trimite un
Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 15
reprezentant care primește o minge. La semnalul de începere a jocului, elevul cu mingea o pasează
primului coechipier, care o prinde, o repasează înapoi și se ghemuiește. Pasatorul transmite mingea
următorului coechipier, care o prinde, o repasează și se ghemuiește, ș.a.m.d. Când mingea ajunge la
ultimul elev din echipă, acesta aleargă cu ea la linia de pasare, timp în care fostul pasator se așează
în fața echipei sale, ceilalți coechipieri făcând un pas înapoi.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

28. „Mingea prin tunel”

Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior, cu
deosebirea că elevii din fiecare echipă adoptă poziția stând depărtat.
La semnal, copilul de la linia de pasare, lansează mingea, rostogolind-o pe sol (podea) prin
tunelul format de picioarele depărtate ale coechipierilor. Ultimul elev din echipă prinde mingea, aleargă
cu ea la linia de lansare, timp în care fostul lansator se postează în depărtat în fața echipei, ceilalți
copii făcând un pas înapoi.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

29. „Mingea prin tunel” (variantă)

Organizarea clasei pentru joc este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu
deosebirea că nu se mai trasează linia de pasare/lansare. La semnal, primii copii din fiecare echipă,
care posedă câte o minge, o transmit printre picioare, din mână în mână, următorului copil. Când
mingea ajunge la ultimul copil (fără să atingă solul) acesta aleargă cu ea în fața echipei și o transmite
în aceeași manieră mai departe. În același timp, toți componenții echipei fac un pas înapoi pentru a-i
face loc celui cu mingea să se plaseze la intrarea în tunel.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

30. „Mingea pe pod” sau „Banda rulantă”

Jocul se organizează și se desfășoară identic cu jocul descris anterior, numai că transmiterea
mingii din mână în mână se realizează pe deasupra capului.

31. „Mingea șarpe”

Organizarea și desfășurarea jocului se aseamănă cu cele descrise la jocul anterior, cu
deosebirea că transmiterea mingiei se face cu două mâini prin răsucirea trunchiului. Dacă mingea se
primește din partea dreaptă se va transmite prin partea stângă ș.a.m.d.

32. „Ferește-ți picioarele”

Elevii sunt împărțiți în 2-3 echipe, dispuși în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare.
Primul copil din fiecare echipă primește un baston pe care îl apucă cu o mână de unul din capete. La
semnal, copilul cu bastonul se întoarce cu fața spre echipa sa și din alergare, cu celălalt capăt al
bastonului atingând solul/podeaua, îl trece pe sub picioarele coechipierilor care sar pe verticală. Când
purtătorul bastonului ajunge la capătul echipei sale, transmite bastonul din mână în mână până la
copilul din fața echipei, care reia acțiunea.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

33. „Vânătorul iscusit”

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe egale numeric, dispuse în linie înapoia unor linii
paralele situate la 4-5m una față de cealaltă. La mijlocul distanței dintre linii se așează (trasează) un
cerc în care se introduce un obiect care poate fi apucat cu o mână.
Componenții celor două echipe numără în continuare, fiecare copil reținând-și numărul. Se
formează astfel perechi de elevi din cele două echipe, purtând același număr.
Jocul începe prin pronunțarea sau afișarea de către învățătoare a uneia din cifrele existente, la
care cei doi elevi având numărul corespunzător cifrei strigate/arătate, se îndreaptă în viteză spre cerc,
încercând să „vâneze” obiectul din interiorul acestuia și să ajungă neprins (atins) de adversar, înapoia
liniei propriei echipe.
Vânătorul care reușește să ajungă cu obiectul la propria echipă fără a fi prins sau reușește să-l
prindă pe adversar înainte ca acesta să ajungă la echipa sa, câștigă un punct pentru echipa sa.

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 16

34. „Buchețelele”
Elevii se deplasează liber (mergând, alergând) în spațiul de joc. Ei reprezintă florile din care
trebuie formate buchetele. La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei cifre (din
concentrul cunoscut de copii) aceștia se grupează în numărul corespunzător, în buchete (ținându-se
de mâini; cuprinzându-se pe după umeri sau pe după mijloc). Copiii rămași în afara buchetelor vor
auzi din partea tuturor colegilor strigarea: „Te-ai mișcat încet, nu ești în buchet. Grăbește-te!” Apoi
jocul se reia prin desfacerea buchetelor.

35. „Cercurile zburătoare”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare fiind dispusă în formația de cerc, cu fața spre
interior. Fiecare echipă desemnează un elev care se situează în centrul cercului unde găsește o
coardă lungă (frânghie) sau două corzi legate între ele, obligatoriu având la un capăt atașată o
îngreuiere mică (minge de oină; recipient mic de plastic etc.). La semnal, copilul din centrul cercului
apucă coarda de capătul liber și o învârte pe sub picioarele coechipierilor. Cercul (echipa) care stă mai
mult în aer, câștigă un punct. Copilul care a fost atins de coardă și a întrerupt zborul echipei sale
schimbă rolul cu elevul care învârte coarda.

36. „Mingea la căpitan”

Se formează două echipe care se dispun pe două cercuri concentrice trasate pe sol/podea.
Echipa situată pe cercul exterior își trimite „căpitanul” în mijlocul cercului interior. Echipa de pe cercul
exterior, având o minge, încearcă să o transmită „căpitanului” lor printre brațele și picioarele elevilor
din echipa adversă, situată pe cercul interior. Transmiterea mingii spre căpitan se va face fără a
depăși înălțimea copiilor. Dacă mingea ajunge la „căpitan”, echipa realizează un punct, iar dacă
mingea este transmisă înapoi de către „căpitan” se realizează încă un punct. Se joacă pe reprize de
câte 3 minute, după fiecare repriză, echipele își schimbă rolurile.

37. „Figurile geometrice”

Pe suprafața de joc se trasează câte două-trei dintre figurile geometrice însușite de elevi,
încadrate într-un cerc. Din alergare liberă sau în coloană câte unul sau câte doi, la pronunțarea de
către învățătoare a numelui unei figuri geometrice, copiii trebuie să se orienteze și să se plaseze
corect în cercul corespunzător. Copiii care nu au recunoscut figura geometrică sau s-au plasat greșit
vor fi corectați și îndrumați.
O variantă și mai atractivă este aceea în care pe suprafața de joc se trasează mai multe figuri
geometrice de același fel (4, 5, 6), fiind reprezentate toate figurile geometrice însușite. La comanda
învățătoarei „Câte (cinci, patru sau șapte etc.) în triunghi!”, copiii trebuie să recunoască triunghiurile
dar să se și grupeze conform comenzii.

38. „Recunoaște-ți vecinii”

Din formația de adunare în linie pe un rând, în ordinea înălțimii, clasa se desparte în două
echipe, separate de învățătoare care se situează în mijlocul formației de adunare. După atenționarea
„Verificați-vă vecinii”, învățătoarea dă comanda de deplasare rapidă a tuturor copiilor către diferite
direcții (la colțurile terenului/sălii, fuga marș!; sub panourile de baschet/în porțile de handbal, fuga
marș!; la copacii din față, fuga marș!). După ce copiii s-au deplasat potrivit comenzii, după un moment
de pauză, învățătoarea dă comanda de adunare în formația inițială. Echipa care se aliniază corect și
cel mai rapid, câștigă întrecerea.

39. „Revenim rapid”

Organizarea clasei este identică cu cea descrisă la jocul anterior. La comanda și semnul
învățătoarei „Pas alergător (semn spre stânga și spre dreapta) marș!” cele două echipe pornesc în
alergare pe direcția indicată, în coloană câte unul, îl ocolesc prin față pe ultimul copil din echipă și
revin în formația inițială (linie). Echipa care revine prima, aliniată corect, câștigă un punct. La
următoarea repetare a jocului, deplasarea echipelor se poate realiza prin spatele liniei.

40. „Șotronul”
Pe suprafața de joc se trasează 2-3 contururi, în funcție de numărul de echipe care se dorește a
fi constituit (cercul este capul; un dreptunghi – gâtul; 4-6- dreptunghiuri suprapuse – trunchiul; câte 3
Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 17
dreptunghiuri picioarele; câte 2 dreptunghiuri - brațele). Jocul constă în realizarea de către fiecare elev
a unor variante de sărituri (cu desprindere și aterizare de pe și pe unul sau ambele picioare; în
depărtat; din depărtat în apropiat; cu întoarcere de 90 0 - 1800) în funcție de modalitățile stabilite de
învățătoare. Traseul săriturilor poate fi marcat prin cifre (și poate fi parcurs în ordine cronologică, în
ordinea cifrelor pare sau impare) sau prin săgeți (linii, coturi, curbe).
Întrecerea între echipe poate viza atât corectitudinea execuțiilor (se înregistrează numărul
erorilor fiecărei echipe) cât și viteza cu care echipa a realizat, cu toți membrii săi, parcurgerea
traseului respectiv.

41. „Din cerc în cerc”

Clasa de elevi se împarte în două echipe, situate în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se trasează/montează 5 sau 8 cercuri, în formă de șah (2 cercuri
paralele, un cerc în față și la mijlocul acestora, din nou 2 cercuri paralele, ș.a.m.d.). Distanța dintre
marginile cercurilor variază în funcție de clasă, între 0,5-1,00 m. La semnalul învățătoarei și conform
explicațiilor date, primii elevi de la fiecare echipă efectuează o săritură în depărtat în primele două
cercuri, urmată de o săritură într-un picior în cel de al treilea cerc, urmată de o săritură în depărtat în
cercurile 4 și 5, după care o săritură cu întoarcere de 1800 în cercul 3 și una în depărtat în cercurile 1
și 2. Apoi printr-o săritură peste linia de plecare se predă ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea
poate introduce în traseu și alte variante de sărituri.
Câștigă echipa care parcurge corect traseul și ajunge prima în formația inițială.

42. „Broscuțele sar în lac”

Elevii primesc rolul de „broscuță”, cu excepția unuia care primește rolul de „șarpe”. În jurul
suprafeței de joc se amplasează bănci de gimnastică, capacele lăzii de gimnastică, saltele suprapuse,
etc. În mijlocul suprafeței astfel delimitate se află „lacul”.
Sub forma povestirii, „broscuțele” după ce s-au bălăcit în „lac” (aleargă, sar din ghemuit în
ghemuit) ies din lac și se întind la soare (culcat facial sau dorsal) pe suprafețele înălțate, amplasate pe
malul „lacului”. În jurul suprafeței de joc se târăște (plimbă) „șarpele”. La atenționarea învățătoarei
„Șarpele!” acesta încearcă să prindă o „broscuță”, iar „broscuțele” se feresc de „șarpe” sărind în „lac”.
Dacă o „broscuță” este prinsă (atinsă), elevul respectiv schimbă rolul cu „șarpele”. Dacă „șarpele” nu
prinde nicio „broscuță” va continua să îndeplinească acest rol încă de 1 - 2 ori, după care va fi înlocuit
cu un alt elev.

43. „Banda rulantă”

Elevii sunt împărțiți în 2 – 3 echipe, situate înapoia unei linii de plecare. Copiii din fiecare echipă
adoptă poziția culcat dorsal cu picioarele depărtate. Primii elevi din echipe (căpitanii) au la nivelul
tălpilor o minge medicinală (sau un obiect care poate fi apucat cu două mâini) pe care, la comanda
„Start!”, prin ridicarea trunchiului o apucă și o ridică deasupra capului, după care revine în poziția
culcat dorsal, transmițând mingea (obiectul) următorului coechipier. Când mingea (obiectul) ajunge la
ultimul elev din echipă, acesta se deplasează cu ea în fața echipei, așezându-se în poziția culcat
dorsal și continuând jocul.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

44. „Transportul bușteanului”

Efectivul clasei se împarte în două echipe, în fața cărora se așează câte două saltele unite între
ele. Componenții echipei adoptă poziția culcat dorsal cu brațele întinse în prelungirea corpului,
situându-se unul lângă altul la distanță de 0,25m. Ultimul elev din echipă adoptă poziția culcat facial
cu brațele întinse, situându-se peste corpurile partenerilor, îndeplinind rolul de „buștean”. La semnalul
„Start!” membrii fiecărei echipe se întorc simultan către înainte, din culcat dorsal în culcat facial, printr-
o rulare laterală, determinând avansarea „bușteanului”. Mișcarea se repetă cu repeziciune până când
bușteanul este „transportat”. Ajuns la capăt, „bușteanul” se așează în poziția culcat dorsal în fața
echipei, iar ultimul copil intră în rolul de „buștean”.
Câștigă jocul echipa care revine prima în formația inițială.

45. „Transportul rănitului”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispusă în coloană câte trei, înapoia unei linii de
plecare/sosire. (Se redemonstrează modul în care cei doi elevi din marginile formației de trei,
formează „scăunelul” și cum elevul din mijloc („rănitul”) stă pe „scăunel” și se ține cu mâinile pe după
Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 18
gâtul partenerilor). Toate formațiile de câte trei elevi formează „scăunelul” fiind pregătite să-și
transporte „rănitul”. În fața ambelor echipe se așează la 10 – 15m un reper care poate fi ocolit. La
comanda „Start!” primii trei copii din fiecare echipă pornesc în cursă, ocolesc reperul și revin la propria
echipă, predând ștafeta următorilor trei coechipieri. Câștigă echipa care revine prima în formația
inițială. Întrecerea se reia, minimum de trei ori, pentru a se schimba rolurile între elevii fiecărui grup de
trei.

46. „Cărăușii”
Se organizează 2-3 echipe, fiecare dispusă în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața, fiecărei echipe, la distanță de 10 -15m se așează un reper care poate fi ocolit.
Fiecare echipă primește obiectul care trebuie transportat (minge umplută, recipienți de plastic umpluți)
specificându-se procedeul de apucare/susținere și transport. La comanda „Start!”, primii copii din
fiecare echipă preiau obiectul de jos, parcurg traseul, ocolesc reperul și revin la propria echipă, unde
predau obiectul următorului coechipier și trec la coada șirului.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

47. „Cobilița”
Clasa se organizează ca și la jocul descris anterior. Obiectul de transport îl reprezintă un baston
care are atârnate la ambele capete câte un recipient de plastic cu toartă, umplut, cu capacitate de
1,5/2 litri. La comanda „Start!” primul copil din echipă, ajutat de cel de al doilea, așează bastonul
sprijinit pe ambii umeri, înapoia gâtului, ținând cu mâinile toartele recipienților atârnați de baston și
pornește în cursă. După ce ocolește reperul de la capătul traseului revine la echipă și predă
„încărcătura” următorului coechipier. Echipa care revine prima în formația inițială câștigă întrecerea.
Pentru a ușura sarcina de transport, recipienții pot fi legați de baston, înainte de începerea jocului.

48. „Unde-s doi puterea crește”

Se constituie două echipe dispuse în coloană câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. La
10 – 15m de această linie, în fața fiecărei echipe se plasează un reper care poate fi ocolit. În fața
fiecărei echipe se află un baston, în mijlocul căruia este atârnat un recipient de 5 litri. La semnal, prima
pereche din fiecare echipă, apucă cu o mână catetele bastonului, ridică încărcătura și pornește în
cursă. După ocolirea reperului, revin la propria echipă, predând bastonul cu „încărcătura” următoarei
perechi și se așează la coada coloanei. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. O
variantă atractivă de transportat în pereche, este aceea în care cu două bastoane sunt transportați doi
recipienți atârnați în mijlocul acestora, elevii din pereche aflându-se unul înapoia celuilalt.

49. „Ajută-te singur”

Clasa se organizează în două echipe, care se dispun în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se plasează două bănci de gimnastică, una în prelungirea
celeilalte și un reper care poate fi ocolit, la distanță de 10 - 15m. La semnal, primii copii din fiecare
echipă se culcă facial pe bancă și se deplasează pe suprafața acesteia prin tracțiuni/împingeri cu
ajutorul brațelor sau/și al picioarelor, după care aleargă, ocolesc reperul de la capătul traseului și revin
la propria echipă, predând ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea va alterna variantele de
tracțiune-împingere, de la o întrecere la alta.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

50. „Remorcarea”
Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că primii doi copii din fiecare echipă primesc
rolurile de „remorcă” și, respectiv „remorcat”. „Remorca” se situează în stând depărtat cu banca între
picioare, iar „remorcatul” se culcă facial pe bancă, cu brațele întinse înainte. La semnal, „remorca”
apucă palmele „remorcatului” și îl tractează până la capătul celor două bănci, după care ambii elevi,
ținându-se de mână, aleargă până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând ștafeta
următorilor doi coechipieri. La reluarea jocului, se vor schimba rolurile în cadrul fiecărei perechi.
„Remorca” poate realiza tracțiunea atât cu fața cât și cu spatele spre „remorcat”.
În fiecare variantă, câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 19

51. „Avionul”
Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se în coloană câte 3, înapoia unei
linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează 2 – 3 bănci de gimnastică, una în continuarea
celeilalte. La semnal, unul din cei trei elevi din prima linie se așează în culcat facial la capătul băncii,
cu brațele întinse înainte, iar ceilalți doi elevi, situați de o parte și de alta a băncii, îl tractează
apucându-l de mâini. După parcurgerea traseului, revin în viteză la propria echipă și predau ștafeta
următoarei linii de trei elevi. La următoarele reluări ale jocului, se schimbă rolurile în fiecare linie de
câte trei copii.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

52. „Toboganul”
Clasa se împarte în 2 – 3 echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire situată la 10m față de peretele sălii unde sunt montate scările fixe. În fața fiecărei
echipe se agață de scara fixă o bancă de gimnastică în poziție oblică față de sol.
La semnal, primii copii din fiecare echipă, aleargă, se cațără pe scara fixă pe lângă banca
agățată, o încalecă și ținându-se cu mâinile de marginile băncii, alunecă pe șezut până ating solul cu
picioarele. Apoi se deplasează rapid și predă ștafeta următorului coechipier.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

53. „Derdelușul”
Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că în
fața fiecărei echipe se plasează două bănci agățate de scara fixă, în poziția oblică față de sol.
La semnal, primul copil din fiecare echipă se cațără pe banca înclinată, cu ajutorul brațelor și
picioarelor, apoi încalecă cealaltă bancă și alunecă pe șezut până atinge solul, după care aleargă și
predă ștafeta următorului coechipier.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

54. „Cursa broscuțelor”

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe care se situează în coloană câte unul, înapoia unei
linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează două bănci de gimnastică, una în prelungirea
celeilalte, iar la 10 – 15m de bănci se plasează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnal, primul
copil din fiecare echipă apucă marginile băncii cu mâinile și prin săltare vine în poziția sprijin ghemuit
pe bancă, apoi mută brațele în față și trece în poziția sprijin depărtat cu picioarele pe sol. Mișcările se
repetă alternativ până la capătul băncilor, după care elevul aleargă, ocolește fanionul și revine cât mai
repede la echipa sa, predând ștafeta.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

55. „Cursa iepurașilor”

Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior. Se deosebește doar
acțiunea motrică, în care elevul situat lateral față de bancă, apucă marginile acesteia și prin săltare își
trece picioarele de cealaltă parte a băncii. Apoi urmează mutarea către înainte a brațelor și trecerea
picioarelor peste bancă. După ce s-au parcurs ambele bănci, elevul aleargă, ocolește fanionul și
revine în viteză la propria echipă, predând ștafeta.

56. „La circ”

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, situate în coloană câte unul. În fața fiecărei echipe se
plasează câte 1 – 2 bănci de gimnastică, cu partea lată în sus. La semnal, copiii urcă pe bancă și se
deplasează în echilibru în una dintre variantele comandate de învățătoare (cu purtare/depunere/
culegere de obiecte, cu pășire peste acestea, cu trecerea prin și peste obstacole, cu adoptarea a
diferite poziții, deplasare laterală sau cu spatele spre direcția de înaintare etc.). Dacă nivelul de
manifestare a echilibrului este corespunzător, se poate trece la deplasări pe banca situată cu partea
îngustă în sus sau înclinată.
Câștigă echipa care înregistrează cel mai mic număr de dezechilibrări.

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 20

57. „Lupta cocoșilor”
Elevii sunt împărțiți pe perechi, alcătuite din copii de același sex și cu înălțimi și greutăți relativ
egale. La semnal, timp de 30"/1', elevii, prin sărituri succesive într-un picior, cu brațele ridicate, cu
palmele pe șold sau la spate, încearcă să-și dezechilibreze partenerul, împingându-l cu umărul. La
epuizarea timpului stabilit, învățătoarea verifică frontal, prin ridicare de mână, care dintre copii au
reușit să-și dezechilibreze partenerul de mai multe ori.

58. „Nu te lăsa, frate!”

Elevii sunt organizați pe perechi, de același sex și relativ egali ca potențial fizic, situate între
două linii paralele la distanță de 3m una față de cealaltă. Fiecare pereche primește un baston de
gimnastică, pe care îl apucă (cu palmele intercalate) la mijloc și îl fixează între piepturile lor. La
semnal, fiecare copil din pereche încearcă să-l împingă pe partenerul de joc, dincolo de linia din
spatele acestuia. Jocul se desfășoară pe secvențe de 10" - 15" și continuă până când unul dintre
componenții perechii reușește să-l împingă pe partener de 3 – 5 ori, aspect care se verifică frontal, ca
și la jocul anterior.

59. „Nu te lăsa, frate!” (variantă)

Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că cei care alcătuiesc perechea se așează pe
podea, spate în spate, cu tălpile pe sol și genunchii îndoiți. Fiecare pereche primește un baston pe
care îl fixează între ei, trecându-l printre brațe, cu coatele îndoite. La semnal, fără a se ridica, fiecare
copil încearcă să-și împingă partenerul, prin forța picioarelor, peste linia din spatele acestuia.
Stabilirea învingătorului se realizează frontal ca și la jocul anterior.

60. „Mingea călătoare”

Se constituie trei echipe, fiecare elev din echipă situându-se în poziția așezat depărtat pe banca
din fața echipei. Primii elevi din fiecare echipă primesc câte o minge (normală sau umplută) pe care, la
semnal o transmite, cu două mâini pe deasupra capului următorului coechipier. Când mingea ajunge
la ultimul elev din echipă, acesta se ridică, aleargă și se așează în depărtat pe bancă, în fața echipei,
transmițând mingea următorului coechipier. Între timp, ceilalți copii de pe bancă se deplasează către
înapoi prin alunecare pe șezut, pentru a-i face loc celui care se va așeza în față. Transmiterea mingii,
la următoarele reluări ale jocului se poate face prin lateral, stânga sau dreapta, ori șerpuit.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

61. „Ancorăm corabia la mal”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, dispuse în coloane (strânse) câte unul, aflate față în față la
distanță de 1 – 1,5m, separate la mijlocul distanței de o linie trasată pe sol. Copiii ambelor echipe
apucă cu palmele, o frânghie, egal repartizată ca lungime celor două echipe. La semnal, ambele
echipe încearcă să deplaseze prin tracțiune, echipa adversă, peste linia de mijloc. Se joacă de 3, 5, 7
ori stabilindu-se echipa câștigătoare finală.

62. „Echipa de intervenție rapidă”

Se constituie trei echipe, fiecare așezându-se lateral pe câte o bancă. La semnal, întreaga
echipă se ridică în picioare și îl urmează în alergare pe primul elev, care ocolește banca și se
reașează în lateral pe bancă. Echipa care revine prima în poziția inițială câștigă întrecerea. Pe
parcursul întregii acțiuni se păstrează ordinea în formație.

63. „Echipa de intervenție rapidă” (variantă)

Clasa este împărțită în trei echipe, membrii fiecăreia așezându-se (încălecând) banca. La
semnal, întreaga echipă se ridică în picioare și își urmează „căpitanul”, care ocolește banca prin
stânga sau prin dreapta (conform comenzii) și ajuns la capătul ei, se deplasează în depărtat (cu banca
între picioare) așezându-se când ajunge la capătul din față al băncii. Toți membrii echipei execută
aceeași acțiune.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 21

64. „Suveica simplă”
Elevii clasei se împart în două echipe, fiecare dintre acestea divizându-se în două coloane câte
unul, egale numeric, situate față în față, înapoia unor linii trasate la 2 – 3m, una față de cealaltă.
Fiecare echipă deține o minge, pe care o țin „căpitanii” (aflați de aceeași parte). La semnal, „căpitanul”
transmite (pasează, rostogolește) mingea coechipierului său din coloana din față și se deplasează la
coada șirului. Elevul care a primit mingea, o transmite la rândul său coechipierului din față și se
deplasează la coada coloanei proprii. Câștigă echipa al cărei „căpitan” ajunge primul în formația
inițială. Pe tot parcursul acțiunilor, după ce elevul a transmis mingea și se deplasează spre capătul din
spate al coloanei sale, ceilalți copii fac un pas înainte, pentru ca următorul „pasator” să ajungă la linia
trasată pe sol.

65. „Suveica dublă”

Clasa se organizează ca și la jocul anterior. Ca noutate apare faptul că după ce s-a transmis
mingea coechipierului din coloana din față, „pasatorul” se deplasează la capătul din spate al coloanei
din fața sa. Ca urmare elevii vor fi de câte două ori în coloanele inițiale.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

66. „Suveica încrucișată”

Se utilizează aceeași organizare ca și la jocul anterior, numai că cele două coloane ale
aceleiași echipe nu se mai așează față în față, ci în diagonală. Transmiterea mingii se face pe
diagonală, având grijă ca mingea să nu se ciocnească de mingea echipei adverse. După pasă,
executantul se va deplasa la coada șirului propriu. Când se dorește creșterea complexității, atât pasa
cât și deplasarea la coloana opusă se fac pe diagonală.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

67. „Automobilele”
În spațiul de joc, elevii aleargă primind rolul de automobile. Într-un colț al spațiului de joc se
marchează o zonă de 3 – 4 metri pătrați unde va funcționa „service”-ul, iar în alt colț se va marca o
zonă unde va funcționa „spitalul de urgență”. Elevii primesc misiunea de a „conduce” cu prudență, să
evite „accidentele” (ciocnirile) și să respecte culorile semaforului (arătate sau strigate). Înainte de
începerea jocului, copiii vor pronunța în cor: la galben încetinim, la roșu ne oprim, la verde pornim
(eventual cu cântec). La semnal, copiii pornesc „motoarele” și intră în circulație (aleargă) simulând
zgomotul motoarelor. Învățătoarea, prin rostirea sau prin arătarea de cartonașe/stegulețe colorate, va
alterna culorile „semaforului”, urmărind și corectând (după caz) reacțiile copiilor. „Automobilele” (copiii)
care s-au ciocnit vor fi duși, unul la „service” și celălalt la „spital”.
Jocul continuă până când în suprafața de joc rămân 6 – 8 „automobile” care vor fi declarate ca
fiind cel mai bine conduse.

68. „Ursul doarme!”

Pe suprafață de joc se trasează un cerc mare, în afara căruia sunt situați elevii. În mijlocul
cercului se trasează un cerc mic care va simula „bârlogul ursului”. Unul dintre copii va primi rolul de
„urs” și va sta ghemuit în „bârlog”. Jocul începe prin apropierea copiilor de „bârlogul ursului” cântând:
Ursul doarme, ursul doarme.
Și pare lihnit de foame,
Oare pe noi ne-a simțit,
Fugiți, că s-a și trezit.
Pe ultimul vers, „ursul” se scoală și încearcă să prindă (atingă) unul dintre copii, înainte ca
acesta să iasă în afara cercului mare. Toți copiii aleargă încercând să scape de „urs”.
Dacă un elev este prins, acesta va schimba rolul cu „ursul”. Dacă „ursul” nu prinde nici-un copil,
va continua jocul îndeplinind încă o dată același rol.

69. „Vânătorul, vrabia și albina”

Elevii clasei sunt dispuși într-un cerc, cu interval de două lungimi de brațe, între ei. Învățătoarea
desemnează trei copii atribuindu-le rolurile de „vânător”, „vrabie” și „albină”, situându-i în afara
cercului, la distanțe egale între ei.
La semnalul de începere a jocului, cei trei copii pornesc în alergare, „vânătorul” încercând să
prindă (atingă) „vrabia”, dar ferindu-se în același timp de „albină” care încearcă să-l „înțepe” (prindă).
Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 22
„Albina” fuge după „vânător” dar trebuie să se ferească de „vrabie” care vrea să o mănânce (prindă).
Cei trei pot alerga atât în afara cercului cât și prin cerc, traversându-l. Copilul prins (atins) schimbă
rolul cu un alt elev de pe cerc.

70. „Leapșa”
Pe o suprafață de joc delimitată, copiii aleargă liber. Unul dintre copii primește rolul de prinzător.
La începerea jocului, prinzătorul aleargă încercând „să dea leapșa” (să-l atingă) pe un copil. Elevul
care a primit „leapșa” încearcă să o transmită mai departe, altui copil.

71. „Leapșa pe ghemuite”

Organizarea este identică cu cea de la jocul descris anterior. Deosebirea constă în faptul că
elevul urmărit poate scăpa de „purtătorul de leapșă” dacă se ghemuiește, caz în care prinzătorul
aleargă după alt copil.

72. „Țintașii iscusiți”

Clasa se împarte în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii trasată la 3m
paralel cu peretele. La 0,5m distanță față de perete se amplasează două bănci de gimnastică unite
cap la cap, paralele cu zidul. Căpitanii celor trei echipe primesc câte o minge umplută (săculeț cu
nisip, recipient de plastic umplut), pe care, la semnalul de începere a jocului, o aruncă cu două mâini
de jos, în spațiul dintre perete și bancă. Indiferent dacă a reușit sau nu să nimerească „ținta”, preia
mingea și foarte repede o înmânează următorului coechipier.
Câștigă echipa care a acumulat cel mai mare număr de „ținte” lovite.

73. „Mingea apel”

Elevii sunt organizați în formația de cerc. Un copil numit de învățătoare, primește o minge și
pătrunde în interiorul cercului. Din mers, aruncă mingea în sus și pronunța numele unui coleg/colegă.
Copilul strigat iese repede din cerc, urmărește mingea și încearcă să o prindă. Dacă cel strigat pe
nume a prins mingea, continuă jocul, locul său în cerc fiind luat de elevul care l-a strigat. Dacă cel
strigat nu a reușit să prindă mingea, revine la locul său din cerc, jocul fiind continuat tot de elevul care
a făcut „apelul”.

74. „Poșta merge”

Elevii clasei se dispun în formație de cerc. Un copil numit de învățătoare primește rolul de
„poștaș” și adoptă poziția sprijin ghemuit, în mijlocul cercului. „Poștașul” strigă: „Poșta merge de la
Tudor la Felicia” (numele a doi copii aflați pe circumferința cercului). Copiii numiți încearcă, prin
alergare, să schimbe locurile între ei. În același timp „poștașul” încearcă să ocupe unul din locurile
celor doi. Dacă cei doi copii numiți au reușit să-și schimbe locurile, „poștașul” continuă jocul. Dacă
„poștașul” a reușit să ocupe unul din locurile celor doi elevi numiți, elevul rămas fără loc, devine
„poștaș” și continuă jocul.

75. „Infanteriștii”
Clasa se împarte în două echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare
situate la 15 – 20m de peretele pe care sunt amplasate scările fixe. În fața fiecărei echipe se așează:
câte două saltele unite cap la cap, în mijlocul cărora se află un obstacol pe sub care se trece; o bancă
dispusă longitudinal, un gărduleț; o bancă de gimnastică cu partea îngustă în sus.
La semnal, primul copil din fiecare echipă pornește pe traseu, realizând o târâre joasă cu
trecere pe sub obstacol, o deplasare prin tracțiune pe banca de gimnastică, sar peste gărduleț, se
deplasează în echilibru pe bancă, urcă pe o scară fixă și coboară pe cealaltă, după care aleargă și
predă ștafeta următorului coechipier.
Câștigă echipa care a încheiat prima parcurgerea traseului de către toți elevii.

76. „Ocupă locul”

Aliniați pe o linie, elevii sunt atenționați să își verifice vecinul din partea dreaptă și din partea
stângă. La semnal, elevii se deplasează pe direcțiile și către reperele indicate de profesor. La
următorul semnal, se deplasează rapid în formația de linie, ocupându-și locul inițial.
Câștigă elevii care și-au regăsit cel mai rapid locul.
Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 23
 Grupul de lucru

Alin Cătălin PĂUNESCU Ministerul Educației Naționale

Petrică DRAGOMIR Institutul de Științe ale Educației
Monica STĂNESCU U.N.E.F.S. București – F.E.F.S.
Iliana IONESCU Liceul de Informatică „Ștefan Odobleja” Craiova
Sorina POPA Colegiul Național „Decebal” Deva
Adrian NIȚIȘOR Școala cu clasele I-VIII Nr. 2 Drobeta Turnu Severin
Elena Magda MELINTE L.P.S.- C.S.S. Piatra Neamț / I.S.J. Neamț
Csaba Istvan FARCAS I.S.J. Covasna
Cătălin GANERA L.P.S. „Nicolae Rotaru” Constanța
Alexandru JAKO L.P.S. „Avram Iancu” Zalău

Ioana CONSTANTIN Institutul de Științe ale Educației

Gheorghița DOROBANȚU Institutul de Științe ale Educației
Nicoleta STĂNICĂ Institutul de Științe ale Educației

Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 24

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

MUZICĂ ŞI MIŞCARE
CLASELE a III-a – a IV-a

Bucureşti, 2014
Notă de prezentare
Programa şcolară pentru disciplina Muzică şi mişcare reprezintă o ofertă curriculară pentru
clasele a III-a – a IV-a din învăţământul primar, înscriindu-se în categoria disciplinelor abordate
integrat. Situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi Educaţie fizică, sport şi sănătate, această
disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 1 oră /săptămână.
Programa disciplinei Muzică şi mişcare este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la
dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu,
orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se
învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Muzica joacă un rol important în viaţa oamenilor. Aproape că nu există om care să nu agreeze
muzica, care să nu asculte zilnic, voit sau involuntar, muzică.
La vârsta de mic şcolar, activităţile muzicale formează impresii, trezesc interesul pentru muzică,
contribuie la formarea gustului muzical şi stimulează simţul estetic, imaginaţia şi creativitatea,
dezvoltând auzul muzical al copiilor, simţul ritmic şi memoria muzicală. Mişcarea armonioasă ce
izvorăşte din ritmul cântecelor pentru copii, favorizează dezvoltarea unei culturi a mişcării. La această
vârstă, cântarea este în strânsă legătură cu mişcarea, cele două dezvoltându-se prin efectul reciproc.
Disciplina Muzică şi mişcare dezvoltă sensibilitatea, siguranţa de sine, autodisciplina, concentrarea şi
relaţionarea pozitivă cu ceilalţi.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Muzică şi mişcare jalonează achiziţiile de
cunoaştere ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa
concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale celor două domenii integrate, mijloace
informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe
următoarele domenii:
- Cântare vocală
- Cântare instrumentală
- Elemente de limbaj muzical
- Mişcare pe muzică
Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare
continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie
predominant la realizarea acestora.
Disciplina Muzică şi mişcare îşi păstrează caracterul de noutate în raport cu disciplinele studiate
până în prezent în învăţământul primar, prin caracterul său integrat. Principalele motive care au
determinat abordarea integrată a acestei discipline sunt următoarele:
- învăţarea holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi,
fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere;
- contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea
înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate;
- abordarea integrată permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte
flexibilitatea interacţiunilor;
- asocierea muzicii cu mişcarea este, pe de o parte, adecvată particularităţilor de vârstă ale
copiilor, iar pe de altă parte are valenţe pedagogice în sfera sprijinirii dezvoltării fizice
armonioase, a coordonării motrice, a dezvoltării simţului estetic, a dezvoltării afective şi a
dezvoltării intelectuale.
Muzică şi mişcare - clasele a III-a - a IV-a 2
 Asocierea muzicii şi a mişcării la nivelul curriculumului oficial prezintă câteva avantaje,
prezentate mai jos:
- Stimulează manifestarea expresivă a elevului. De la cea mai fragedă vârstă, reacţia spontană şi
naturală a copilului este mişcarea. Respectând acest specific, combinarea audiţiei şi a cântecului cu
mişcarea este pe deplin motivată, asigurându-se prin aceasta o practică muzicală tip joc, consonantă
cu caracterul sincretic al activităţii şcolarului mic.
- Reduce diferenţa contraproductivă între şcoală şi viaţă. Elevul este motivat în spaţiul şcolar să înveţe
prin contactul cu un mediu prietenos, care îi valorifică exprimarea personală şi creativă.
- Pune bazele învăţării conceptelor muzicale la nivel elementar într-o manieră intuitivă, accesibilă.
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev.
După ce în primii trei ani (clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a), disciplina Muzică şi mişcare
a vizat un parcurs educativ specific etapei intuitive, ca primă etapă în realizarea educaţiei muzicale, în
clasele a treia şi a patra se intră treptat în etapa notaţiei muzicale, cu elemente de notaţie a înălţimilor,
apoi şi ale duratelor, urmărindu-se conştientizarea utilizării anumitor parametri sonori.
Construcţia în spirală a programei permite, pe baza experienţei acumulate, exprimarea
evolutivă prin cânt şi prin dans, cu accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale
formării personalităţii elevilor.
Elementele de conţinut marcate prin asterisc (*) şi corp de literă italic constituie recomandări
pentru cadrul didactic, pe care le poate utiliza în timpul aflat la dispoziţia sa, din bugetul total de timp
alocat disciplinei.

Muzică şi mişcare - clasele a III-a - a IV-a 3

Competenţe generale

1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple

de limbaj muzical

2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice

vârstei

3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul

muzicii şi mişcării, individual sau în grup

Muzică şi mişcare - clasele a III-a - a IV-a 4

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
Clasa a III-a
1.1. Receptarea unor cântece din folclorul copiilor, colinde, a unor lucrări
accesibile din patrimoniul cultural, cu sesizarea unor diferenţe
- audierea unor piese muzicale de mici dimensiuni, cu observarea unor
diferenţieri de expresivitate, tempo (lent/rapid), aspecte dinamice şi timbrale
- vizionarea unor spectacole, fragmente de concerte (în sala de spectacol
sau pe internet), de exemplu, Prokofiev - Petrică şi lupul
- vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu, Disney –
Fantasia 1940 – Simfonia a şasea, Pastorala, de Beethoven)
1.2. Sesizarea diferenţelor de înălţime şi durată între sunete, în audiţia unor
fragmente muzicale
- audierea unor cântece de mică dificultate, cu observarea direcţiei înălţimilor
- audierea unor cântece de mică dificultate, cu observarea diferenţelor între
durate
1.3. Corelarea înalţimilor de note cu notaţia muzicală
- audiţie şi învăţare a cântecului notelor („Do, e-o doamnă prea frumoasă”)
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie de
sol, înălţimi de note de la do1 la do2
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise
Muzică şi mişcare - clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
1.1. Receptarea unor cântece din folclorul copiilor, colinde, a unor lucrări
accesibile din patrimoniul cultural, cu sesizarea unor diferenţe de natură
muzicală şi de mişcare corporală/scenică
- audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen,
expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte
dinamice şi timbrale
- vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney –
Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi)
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe
internet)
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate
1.2. Corelarea înălţimilor de sunete şi a valorilor de note şi pauze cu notaţia
muzicală
- audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu
textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă
succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie (de
sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă
întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, optime)
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea
pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi
mici)
1.3. Sesizarea în cadrul cântecelor, a unor elemente de formă (repetiţie/
schimbare, alternanţă strofă/refren)
- exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor
- jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece
5
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
Clasa a III-a
2.1. Cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, cu asocierea unor
elemente de mişcare şi a acompaniamentului instrumental
- interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei corporale - a
aplauzelor ritmice, a bătutului din picior
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/
acompaniament, ritmul melodiei/măsură)
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, percuţie
corporală
2.2. Utilizarea notaţiei înălţimilor sunetelor în însuşirea unor cântece
- exersarea citirii înălţimilor sunetelor din fragmente de melodii cunoscute
- jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în ştafetă
- joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup
Clasa a III-a
3.1. Manifestarea unor reacţii, emoţii, sentimente sugerate de fragmente
muzicale
- jocuri de mimare a unor atitudini corespunzătoare expresivităţii fragmentului
muzical audiat
- joc de alegere a unor măşti în funcţie de expresivitatea muzicii audiate
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu, desene animate
adecvate vârstei)
Muzică şi mişcare - clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
2.1. Cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, însoţită de elemente
de mişcare cu diferenţieri expresive
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice
sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
2.2. Utilizarea notaţiei înălţimilor sunetelor şi valorilor ritmice ale notelor şi
pauzelor pentru însuşirea unor cântece
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a înălţimilor,
apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple, deja cunoscute
Clasa a IV-a
3.1. Manifestarea unor reacţii, emoţii, sentimente sugerate de fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru ilustrarea
unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei lebedelor, ca
în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul animalelor
de C. Saint Saens)
6
 Clasa a III-a
3.2. Exprimarea prin mişcări corporale a unor lucrări/fragmente muzicale
- dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe
perechi sau în grup
- dansuri libere pe piese muzicale diverse
- jocuri de recunoaştere şi diferenţiere a unor dansuri cunoscute
- jocuri de mimare prin mişcare corporală/dans a unor poveşti scurte
Muzică şi mişcare - clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
3.2. Diferenţierea anumitor caracteristici (muzicale şi de mişcare) în
exprimarea prin dans
- dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe
perechi sau în grup
- dansuri libere, de societate, moderne
- jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare,
individuale/colective
3.3. Improvizarea unor melodii, asociate cu mişcări corporale
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament
prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile proprii, sau create de
colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o stare
emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe
informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii
7
 Conţinuturi
Domenii Clasa a III-a Clasa a IV-a
Cântare vocală Cântare vocală, în colectiv, în grupuri, individual Cântare vocală, în colectiv, în grupuri, individual
Poziţie, emisie naturală, ascultarea şi preluarea tonului, semnal Poziţie, emisie naturală, ascultarea şi preluarea tonului, semnal
de debut, dicţie, sincronizare cu colegii şi/sau acompaniamentul de debut, dicţie, sincronizare cu colegii şi/sau acompaniamentul
Cântare instrumentală Percuţie corporală diversă Percuţie corporală diversă
Utilizarea de jucării muzicale, până la nivel de orchestră de Utilizarea de jucării muzicale, instrumente muzicale simple
jucării până la nivel de ansamblu orchestral
Cântare cu acompaniament realizat de cadrul didactic şi/sau Cântare cu acompaniament realizat de cadrul didactic şi/sau
de copii (jucării, percuţie corporală) de copii (jucării, percuţie corporală, instrumente muzicale)
Elemente de limbaj Melodia - diferenţierea înălţimilor sunetelor, elemente de Melodia - diferenţierea înălţimilor sunetelor, elemente de
muzical notaţie notaţie
portativ, cheie sol, note de la do1 la do2 portativ, cheie sol, note de la sol (octava mică) la sol2
Legătura dintre text şi melodie - strofa/refrenul *alteraţii (diez, bemol, becar)
Ritmul Legătura dintre text şi melodie - strofa/refrenul
sunete lungi/scurte Semnul de repetiţie
Timbrul Ritmul
sunete din mediul înconjurător, sunete muzicale vocale/ valori de note (notă întreagă, doime, pătrime, optime) şi pauze
instrumentale (de pătrime şi optime), măsurile de 2, 3 şi 4 timpi
Dinamica (nuanţe) Timbrul
Genuri muzicale: folclorul copiilor, colinde, dansuri sunete din mediul înconjurător, diferenţierea tipurilor de voce
umană (copil, femeie, bărbat), a anumitor instrumente muzicale
Dinamica (nuanţe)
Genuri muzicale: folclorul copiilor, colinde, dansuri, genuri
clasice/de divertisment
Elemente de formă
strofă/refren, repetiţie/schimbare

Mişcare pe muzică Dansuri populare Dansuri populare

mişcări sugerate de ritm Dansuri de societate şi moderne
mişcări libere mişcări de tactare a măsurii
mişcări sugerate de ritm, melodie, expresivitate
mişcări libere

Muzică şi mişcare - clasele a III-a - a IV-a 8

Sugestii pentru repertoriul de cântece, dansuri şi audiţii
Clasa a III-a Clasa a IV-a
Repertoriu de cântece Cu mingea Drag mi-e jocul românesc
Barza Omul de zăpadă
Melcul supărat Pe baltă
Saniuţa Mierla
Mişcă vântul frunzele – Dimitrie Cuclin Cântec de toamnă – Nicolae Lungu
Iepuraş, drăgălaş – după Alexandru Voevidca Cântecul tobei – Gherase Dendrino
Vulpea şi raţa – Gheorghe Mugur Căluşeii – Grigore Teodosiu
Ceasul – Alexandru Voevidca Porumbiţa – George Breazul
În clasă – Alexandru Voevidca Cocoşul – Mihai Botez
Bondarul – Grigore Teodosiu Licuriciul – Ştefan Andronic
Mamei – Marţian Negrea Zidarul – Nicolae Lungu
Primăvara a sosit – Nicolae Oancea Florile dalbe – după Titel Popovici
Glasul florilor – Tudor Vasilache Pârâiaş, pârâiaş – Dimitrie Cuclin
Foaie verde busuioc – Ion Vicol Voi i-aţi ascultat vreodată? – Gheorghe Dumitrescu
Colinde de Crăciun şi An Nou De ziua mamei – Gheorghe Dăncuş
Colinde de Crăciun şi An Nou
Cântece, elemente de ritual de Sfintele Paşti
Dansuri Dansuri populare specifice zonei şi perioadei anului Dansuri populare specifice zonei şi perioadei anului
Hora lentă, Ciuleandra, Braşoveanca Hora lentă, Hora rapidă, Sârba, Alunelu’, Brâul
Valsuri, menuete
Dansuri moderne – pop, hip-hop etc., de societate – vals, samba
Audiţii Antonio Vivaldi – Anotimpurile, Georg Friedrich Handel - Muzica Wolfgang Amadeus Mozart – Simfonia nr. 41, „Jupiter”,
Apelor, Joseph Haydn – Simfonia „Surpriza”, partea a II-a, Concertul pentru pian şi orchestră în La major, nr. 23, KV 488,
Wolfgang Amadeus Mozart – Eine kleine Nachtmusik, Ludwig Ludwig van Beethoven - Simfonia a V-a, partea I, Nikolai Rimski-
van Beethoven – Fur Elise, Robert Schumann – Scene pentru Korsakov – Zborul cărăbuşului, Camille Saint-Saens –
copii, Antonin Dvorak – Humoreska, Serghei Prokofiev – Petrică Carnavalul animalelor, Frederick Chopin – preludii, Grigoraş
şi lupul, George Enescu – Bourree din Suita pentru pian Dinicu – Hora staccato, Johannes Brahms – Dansuri ungare,
Vizionare filme animate muzicale – Disney „Fantasia” Johann Strauss – Valsuri, Polka pizzicato
Vizionare filme animate muzicale – Disney „Fantasia”
Vizionare balete (Piotr Ilici Ceaikovski – Frumoasa din pădurea
adormită, Lacul lebedelor, Spărgătorul de nuci)

Muzică şi mişcare - clasele a III-a - a IV-a 9

Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare
pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu
specificul acestei discipline integrate.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Cadrul
didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între discipline, creând contexte semnificative de
învăţare pentru viaţa reală.
Programa şcolară se adresează profesorilor. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura
personalizată a programei şcolare, lectură realizată pe orizontală, în succesiunea următoare:
competenţe generale, competenţe specifice, activităţi de învăţare, conţinuturi. Demersul permite să se
răspundă succesiv la următoarele întrebări:
- În ce scop voi face? (identificarea competenţelor)
- Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare)
- Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor)
- Cu ce voi face? (analiza resurselor)
- Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)

Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii
gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului
copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic, cântul şi
dansul vor predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să
permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe
spontaneitatea şi creativitatea ideilor/ mesajelor / manifestărilor copilului.
Cântarea vocală, cântarea instrumentală (cu jucării muzicale) şi audiţia muzicală sunt mijloacele
esenţiale de realizare a educaţiei muzicale, fiecare dintre acestea fiind însoţită de mişcare.
Utilizarea instrumentelor muzicale este o opţiune condiţionată de disponibilul şcolii, dar şi de cel
personal al elevilor, cele mai accesibile fiind pianul electric (sau alte instrumente cu claviatură),
blockflote, fluier, nai, instrumente de percuţie precum tamburina, trianglul, toba mică, mici marimbe.
În cazul unor elevi cu probleme de emisie sonoră sau de percepţie deficitară (disfonie, afonie
etc.), accentul se va pune pe parametrul ritmic al exprimărilor muzicale şi pe mişcare. Astfel, prin
participarea activă ca acompaniatori (prin instrumente muzicale simple, percuţie corporală), sau prin
dirijat în vederea coordonării, elevii respectivi se vor integra în grupul interpreţilor, contribuind la
succesul manifestărilor colective, evitând marginalizarea, frica şi reacţiile de respingere la adresa
disciplinei.
Apariţia noţiunilor de notaţie muzicală, gradual, permite copiilor conceptualizarea unor
componente ale limbajului muzical şi începerea descifrării unor elemente de text muzical (portativ, cheie,
înălţimi şi durate de note, alteraţii, durate de pauze). Această activitate reprezintă un început, o
familiarizare cu noţiuni ce vor fi operaţionale mai târziu. Capacitatea de utilizare a textelor muzicale se va
dezvolta in anii de gimnaziu şi liceu până la autonomie. Aspectele conceptuale se vor releva majoritar
din practică, utilizând experienţele de cânt şi dans, constituind un suport al activităţilor practice,
majoritare, fără a deveni titluri de lecţie, obiective principale în educarea copiilor la această vârstă.
Cântecul ocupă locul cel mai important în educaţia muzicală a copiilor, cu condiţia ca ambitusul,
linia melodică, structura ritmică, conţinutul de idei şi îmbinarea textului cu melodia să respecte
capacitatea vocală şi particularităţile de vârstă ale copiilor.
O cerinţă desprinsă din programă este aceea a utilizării în forme variate a jucăriilor muzicale,
ceea ce reprezintă o contribuţie la firescul, exuberanţa, creativitatea şi spontaneitatea copiilor în
manifestarea lor muzicală.
Mişcarea pe muzică, la această vârstă, înseamnă:
- bătăi din palme, pe genunchi, pe piept etc.;
- paşi egali, pe loc sau în deplasare;
- paşi simpli de dans;
- ridicare ritmică pe vârfuri;
- mişcări ale braţelor, ale trunchiului;

Muzică şi mişcare - clasele a III-a - a IV-a 10

 - mişcări sugerate de textul cântecului (acţiuni, personaje);
- mânuirea jucăriilor muzicale;
- dirijat.
Propunerea programei de realizare a educaţiei muzicale prin joc înseamnă asocierea mişcării,
ca mijloc interpretativ specific copiilor, atât cu cântecul, cât şi cu audiţia. Această modalitate de lucru
dă copilului bucuria unor manifestări spontane şi originale pe muzică, acte menite să-i trezească în
final interesul şi atracţia pentru muzică, încrederea în capacitatea sa de a opera cu muzica.
Competenţele prevăzute de programă conduc demersul didactic de la receptare spre redare şi
apoi spre dezvoltarea creativităţii, atât în ceea ce priveşte repertoriul de cântece, corelarea muzicii cu
mişcarea, cât şi elementele de limbaj muzical. Modalităţile de lucru propuse sunt menite să dezvolte
abilităţile creative ale copiilor, abilităţi care să poată fi transferate într-o varietate de contexte
educative.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate
abordarea modernă a evaluării din perspectiva utilităţii acesteia pentru activitatea de învăţare. În acest
context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind
progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să
stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate
vârstei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru
o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a
competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi
înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi
urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
Prin accentul pus pe exprimarea liberă, pe creativitate, prin manifestările artistice ce rezultă din
activităţile de învăţare, disciplina Muzică şi mişcare constituie un element de suport în ceea ce
priveşte succesul şcolar, creşterea satisfacţiei elevilor, dar şi privitor la legătura şcolii cu mediul
familial. În acelaşi timp, această disciplină oferă ocazia descoperirii şi încurajării aptitudinilor artistice
ale copiilor.

Grupul de lucru

Iulian Bogdan Vodă Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Adrian Brăescu Ministerul Educaţiei Naţionale
Ana Maria Pârvu Şcoala Gimnazială „Emil Racoviţă”, Bucureşti

Muzică şi mişcare - clasele a III-a - a IV-a 11

 Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE

CLASELE a III-a – a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar, înscriindu-se în categoria
disciplinelor abordate integrat. Situată la intersecția ariilor curriculare Arte și Tehnologii, disciplina este
prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore /săptămână la clasa a III-a și 1
oră /săptămână la clasa a IV-a.
Programa disciplinei Arte vizuale și abilități practice este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competențe. Demersul didactic promovat de programă contribuie la
conturarea profilului de formare al absolventului de învățământ primar prin utilizarea mijloacelor
specifice disciplinei: extinderea posibilităților de comunicare interumană prin imagine, apelul la trăirea
artistică, exprimarea liberă și creativă.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice.
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte particulare diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Arte vizuale și abilități practice jalonează
achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Exemplele de activități au doar valoare orientativă. Pentru formarea competențelor specifice,
profesorul este cel care își alege și proiectează activitățile de învățare în funcție de specificul
disciplinei, de particularitățile de vârstă ale elevilor și de interesele fiecărui copil, de mijloacele și de
materialele pe care le are la dispoziție. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic,
prin implicarea activă și creativă a profesorului.
Conținuturile învățării constituie elemente de bază ale celor două domenii integrate, mijloace
informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe
următoarele domenii:
- Desen
- Pictură
- Modelaj
- Machete și modele
- Foto
Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activității didactice, precum și
elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în esență pe
stimularea învățării prin joc, pe individualizarea învățării, pe dezvoltarea interesului copilului și pe
implicarea în activitate.
Disciplina Arte vizuale și abilități practice își păstrează caracterul de noutate în raport cu
disciplinele studiate până în prezent în învățământul primar, fiind o disciplină integrată. Principalele
argumente care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale și a abilităților practice în cadrul
aceleiași discipline de studiu sunt următoarele:
- La început de secol XXI suntem expuși unei avalanșe de informații și influențe, multe din
acestea venind pe cale vizuală. Explorarea de către elevi a acestor aspecte specifice limbajului vizual
măresc șansele ca aceștia să facă alegeri pertinente și corecte.
- Punerea în legătură a elevului cu o mai mare varietate de domenii artistice, precum și
îmbinarea acestora cu experiența concretă a realizării unor produse, au drept consecință creșterea
sensibilității pentru frumos, sporirea îndemânării și încrederii în variate posibilități de exprimare a
sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiții și semeni.
Din domeniul artelor vizuale programa vizează expresia artistică prin pictură, desen/grafică,
modelaj/sculptură, prin arte decorative textile, monumentale, ceramice, vestimentație sau bijuterii, prin
arhitectură și/sau scenografie, prin fotografie și chiar prin artele spectacolului. Realizarea manuală a

Arte vizuale şi abilităţi practice – clasele a III-a - a IV-a 2

unor produse prin combinarea armonioasă de abilități, responsabilitate și inteligență reprezintă
componenta abilități practice a programei.
Programa pentru Arte vizuale și abilități practice contribuie la educarea elevilor în spiritul
competenței cheie sensibilizare și exprimare culturală, care este recomandată la nivel european, prin:
cultivarea sensibilității elevilor; aprecierea diversității exprimării artistice; recunoașterea rolului
factorilor estetici în viața de fiecare zi; dezvoltarea abilităților creative ale elevilor și exersarea acestora
în diferite contexte.

Arte vizuale şi abilităţi practice – clasele a III-a - a IV-a 3

 Competențe generale

1. Explorarea de mesaje exprimate în limbaj vizual într-o diversitate

de contexte

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind

materiale şi tehnici adecvate

Arte vizuale şi abilităţi practice – clasele a III-a - a IV-a 4

Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Explorarea de mesaje exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte
Clasa a III-a
1.1. Recunoașterea unor mesaje comunicate prin imagini în contexte
familiare
- participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de exemplu,
imaginea ca document; imaginile folosite în scop informațional de-a lungul
timpului)
- discuții despre patrimoniul local: construcții reprezentative și ambient
urban/rural, vestimentație, obiceiuri, colecții, obiecte de patrimoniu etc.
- identificarea rolului mesajelor vizuale prin studierea de broșuri, pliante,
albume de artă, vizionarea de filme, documentare, clipuri, reclame
- formularea de întrebări privind diversitatea mesajelor exprimate prin
publicitatea stradală
- participarea la discuții despre comunicarea prin imagine în pictură,
desen/grafică, modelaj/sculptură, arte decorative textile, monumentale,
ceramice, vestimentație sau bijuterii, arhitectură și/sau scenografie,
fotografie și prin artele spectacolului legate de mesajul transmis
1.2. Diferențierea caracteristicilor expresive ale elementelor de limbaj
plastic în compoziții și în mediul înconjurător
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de limbaj plastic din
natură și din compoziții plastice
- participarea la exerciții-joc de observare a culorilor și a griurilor colorate și
neutre în spațiul înconjurător și în compoziții plastice
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de limbaj plastic în
forme plastice plane realizate prin: fuzionare, curgere liberă, stropire forțată,
scurgere aderentă, dirijarea jetului de aer, sfoară colorată
1.3. Manifestarea receptivității față de mesajele exprimate prin limbaj vizual
- analiza liberă și personală a mesajelor transmise prin limbaj vizual (de
exemplu, exerciții-joc de stabilire a asemănărilor și deosebirilor dintre
exprimarea în limbaj fotografic și limbajul artelor plastice pe aceeași temă)
Arte vizuale şi abilităţi practice – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
1.1. Exprimarea de opinii proprii referitoare la mesajele comunicate prin
limbaj vizual
- participarea la discuții pe tema comunicării prin limbaj vizual (de exemplu,
analiza de portret - subiecte comune - tehnici și mijloace de expresie diferite)
- observarea spațiului ambiental urban/ rural pe baza identificării unor
similitudini între formele clădirilor și formele geometrice/formele naturale;
formularea de răspunsuri la întrebări precum: „Observăm o anumită regulă în
desenul fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum am putea s-o descriem?”
- asumarea de roluri (ghid, arhitect, reporter) în scopul prezentării spațiului
ambiental urban sau rural (de exemplu, a istoriei caselor/construcțiilor
reprezentative)
- vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, Muzeul Satului etc.
- vizionarea de filme având ca temă ambientul construit
1.2. Evidențierea caracteristicilor diferitelor categorii de elemente de limbaj
plastic, în compoziții în mediul înconjurător și în imagini
- participarea la exerciții-joc de observare a diferitelor ipostaze ale punctului și
liniei în compoziții plastice și în mediul înconjurător
- exerciții-joc de observare a elementelor din natură care pot fi sugerate prin
linii: verticale, orizontale, oblice, groase, subțiri, curbe, frânte
- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și
compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)
- identificarea unor elemente decorative în creații populare diverse
5
 Clasa a III-a
- realizarea unei colecții de fotografii cu o temă dată/aleasă
- inițierea de proiecte la nivel de clasă pentru realizarea de albume de pictură
sau fotografie
- audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre artiști români
cunoscuți
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici adecvate
Clasa a III-a
2.1. Utilizarea în contexte variate a materialelor în funcție de proprietăți ale
acestora și de tehnici de lucru adecvate
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule,
etc.), în vederea utilizării acestora
- asocierea tehnicilor adecvate materialelor selectate (tehnici ale culorilor de
apă, tehnici mixte, tehnici ale colajului etc.)
- realizarea de elemente de limbaj plastic (de exemplu, linii de diferite tipuri cu
piatra, creta, creioane moi etc.; linii cu margini clare, accentuate sau slab
vizibile etc.)
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de limbaj plastic în
scopul amplificării potențialului lor expresiv: puncte, linii de diferite tipuri
realizate cu penițe, pensule, creioane, cărbune de desen, cărbune presat,
cretă, pensule, pene etc. pe suprafețe de hârtie, pânză, ceramică etc.; forme
obținute prin amprentare, fuzionare, curgere dirijată, stropire, sfoară înmuiată
în culoare și alte tehnici specifice culorilor de apă
- exerciții de obținere a efectului de transparență sau opacitate prin tehnici ale
culorilor de apă (de exemplu, acuarelă, guașe, tempera ș.a.)
- realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite
2.2. Realizarea de creații funcționale în diverse tehnici pe diferite suporturi
(hârtie, confecții textile, ceramică, sticlă etc.)
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu zi, pentru
decorarea cărora se pot folosi diferite procedee:
- stropirea cu pensula pe foaia umedă sau uscată, cu stiloul, cu periuța,
cu pulverizatorul etc.
Arte vizuale şi abilităţi practice – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
Clasa a IV-a
2.1. Valorificarea unor materiale și tehnici adecvate, pentru exprimarea
clară a unui mesaj intenționat
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin
experiment practic
- extinderea ariei de valorificare a tehnicilor specifice în scopul amplificării
potențialului lor creativ: colajul din texturi diferite; pictura pe suport ceramic;
pictura pe sticlă; pictura pe suport textil, pictura pe lemn etc.
- diversificarea, în compoziții bidimensionale, a tehnicilor de lucru pe diferite
suprafețe (de exemplu, hârtie, țesături, ceramică etc.)
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
2.2. Realizarea de compoziții la alegere, valorificând potențialul expresiv al
limbajului plastic
- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a
spațiului plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie
sau expresii literare la alegere
6
 Clasa a III-a
- tamponarea suprafeței colorate cu o bucată de hârtie mototolită,
înmuiată în culoare sau cu o ștampilă realizată din fructe, legume, flori
etc.
- dirijarea culorii cu un jet de aer, prin suflarea liberă sau printr-un tub a
unor pete de culoare fluidizată, în diferite sensuri
- imprimarea cu ajutorul unor materiale textile îmbibate cu culoare etc.
- plierea hârtiei
- scurgerea culorii
- suprapunerea foliei de plastic
- decolorarea cu pic
- tehnica Batik (introducerea unei coli îndoite în culoare)
- aplicarea culorii cu ajutorul degetelor (dactilopictura)
- confecționarea de marionete/ jocuri/ produse care vor fi utilizate apoi la clasă
în scop didactic
- decorarea/ personalizarea de tricouri și sacoșe confecționate din material
textil prin pictare cu pigmenți-coloranți cu termofixare
- decorarea/ personalizarea unor seturi cană – farfurie și compoziții pe suport
ceramic (plăci de faianță) cu pigmenți-coloranți specifici
2.3. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în compoziții tematice
- explorarea ipostazelor liniei în reprezentări grafice
- realizarea de contururi, decupaje, colaje, amprentări, zgârieri etc.
- exerciții de schițare, prin linie expresivă, a unor forme ușor de recunoscut
- exersarea obținerii expresivității, prin combinarea elementelor de limbaj
plastic
- colectarea din natură de forme, fragmente sau materiale (pietre, frunze,
lemne etc.) cu scopul de a le conferi noi valențe expresive, artistice
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale
- realizarea de produse din diferite tipuri de hârtie: carton, hârtie colorată,
creponată, ondulată, cerată etc. cu scop decorativ, cu ocazia sărbătorilor, a
zilelor de naștere
- obținerea expresivității prin tehnici neconvenționale (de exemplu, hârtie
mototolită, gumă de șters, cartof etc.)
Arte vizuale şi abilităţi practice – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind descompunerea și
recompunerea unor forme cunoscute
- obținerea efectului sugestiv intenționat prin dominantă cromatică (zi însorită-
zi ploioasă)
- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice
2.3. Realizarea de produse unicat, personalizate și utilizabile, în urma
desfășurării unor activități dominant manuale, creative și ludice
- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite
- realizarea unor jucării din diferite materiale/ deșeuri (de exemplu, robot,
marionete etc.)
- exerciții-joc de schițare prin colaj: orașul /satul /strada (de exemplu, observă
clădirile, formele și detaliile lor, mărimea semnelor și a reclamelor,
posibilitatea de a comunica cu oamenii și ce te atrage la acestea)
- realizarea de desene cu aspecte ale mediului văzut din unghiuri diferite (de
exemplu, un obiect văzut de sus/ jos, lateral stânga/dreapta, față/ spate)
- realizarea de machete (medii de viață, forme de relief, comunitatea locală
etc.)
- realizarea de scenarii și derularea lor prin schițare sau fotografiere
- realizarea unui decor scenografic (machetă) intenționat
- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice
- imaginarea și figurarea unui complex, cu o varietate de spații pentru utilizare
7
 Clasa a III-a
2.4. Modificarea expresiei plastice inițiale prin remodelare
- explorarea relației dintre modul în care lucrurile se simt și modul în care
arată (de exemplu, textura obiectelor naturale și fabricate etc.)
- confecționarea unui costum din haine vechi (de exemplu, coaserea unui șiret
sau a unei benzi pentru a realiza o mantie)
- realizarea de produse (podoabe pom, jucării, obiecte de vestimentație,
obiecte de decor etc.) utilizând materiale reciclabile (hârtie, plastic, fire, doze
de aluminiu etc.)
- folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obține fâșii de hârtie ce pot fi
rulate și transformate în podoabe sau obiecte de decor
- schimbarea funcției unui articol de vestimentație prin intervenții tehnice
variate
- explorarea în contexte diverse a materialelor reciclabile ca resursă
inepuizabilă de creativitate, expresivitate și manualitate
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a materialelor
2.5. Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care
se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
- realizarea de compoziții plastice, obiecte și machete după diferite sugestii
tematice, povești, poezii, cântece, muzică, teatru
- imaginarea și schițarea unui complex, cu o varietate de spații pentru utilizare
(de exemplu, „casa pe care mi-aș dori-o”)
- fotografierea unor aspecte/ momente din cadrul evenimentelor desfășurate și
realizarea unor albume, expoziții foto
- schițarea și crearea de decoruri pentru serbări școlare, evenimente tematice
Arte vizuale şi abilităţi practice – clasele a III-a - a IV-a
Clasa a IV-a
(de exemplu, un palat dintr-o poveste)
- imaginarea și figurarea unui spațiu (de exemplu, o scenă de teatru în
miniatură etc.)
- schițarea și confecționarea unor măști cu teme din poezii, cântece, povestiri,
festivaluri
- schițarea și confecționarea costumelor pentru scenete și momente artistice
2.4. Remodelarea spațiilor și formelor printr-un demers plastic intenționat
și prin tehnici variate
- jocuri de culoare pe bază de camuflaj (de exemplu, transformarea/
adaptarea unor costume care vor fi folosite la jocurile de mișcare ce necesită
camuflaj etc.)
- decorarea unor materiale cu cusături și alte adaosuri (mărgele, paiete etc.)
- realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: Quilling, Origami,
Kirigami, Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb, obiecte modelate
în lut sau pastă de modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi
cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas personalizate etc.
- stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru pentru realizarea unui produs finit
- confecționarea de bijuterii realizate manual folosind materiale accesibile
8
Conținuturi

Domenii Clasa a III-a Clasa a IV-a

Desen Tehnici de lucru: trasare, hașurare Tehnici de lucru: trasare, hașurare

Elemente de limbaj plastic: Elemente de limbaj plastic:

punctul, linia, forma punctul, linia, valoarea, forma
Pictură Tehnici de lucru: Tehnici de lucru:
- tehnici specifice de aplicare a - tehnici mixte (de exemplu, creioane
culorilor (efectul de transparență/ colorate-acuarele)
opacitate) - pictura pe suport textil cu coloranți cu
- amestecuri cromatice și acromatice termofixare
- obținere de forme spontane/ dirijate
prin: fuzionare, curgere liberă, stropire
forțată, scurgere aderentă, dirijarea
jetului de aer, sfoară colorată,
monotipie

Elemente de limbaj plastic: Elemente de limbaj plastic:

linia, punctul, culoarea (culori primare, linia, punctul, culoarea (culori primare,
culori binare, culori reci, culori calde, culori binare, culori reci, culori calde,
nuanțe și tonuri), forma nuanțe și tonuri), forma

Modelaj Tehnici de lucru: Tehnici de lucru:

modelare liberă, presare modelare liberă

Elemente de limbaj plastic: Elemente de limbaj plastic:

volum, plan, linie forma

Machete și Tehnici de lucru: Tehnici de lucru:

modele - cu hârtie: Origami, Tangram, Quilling, îndoirea, împletirea, Kirigami,
colaj
- cu materiale textile: împletire, tăiere,
croire, coasere, lipire etc.
Elemente de limbaj plastic:
Elemente de limbaj plastic: forma, linia (ca intersecție de planuri)
forme plane și spațiale, texturi nuanțe și tonuri, texturi

Foto Elemente de limbaj: Fotografia ca limbaj

forma, lumina și culoarea

Arte vizuale şi abilităţi practice – clasele a III-a - a IV-a 9

Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare
pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Arte vizuale și abilități practice.
Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în
schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală. Astfel,
disciplina Arte vizuale și abilități practice poate sprijini dezvoltarea motricității, prin exercițiile de
trasare, modelare, prin coordonarea mână-ochi sau prin utilizarea instrumentelor de lucru specifice.
Studiul susține achizițiile dobândite de elevi prin intermediul altor discipline de învățământ, de
exemplu, la Matematică, prin abilitatea de sesizare a formelor și a volumului diverselor obiecte.
Activitățile de învățare propuse îi implică activ pe elevi și contribuie la cultivarea simțului estetic, la
dezvoltarea abilităților lor creative.
Strategii didactice
Programa permite o abordare didactică flexibilă, adaptată la particularitățile de vârstă și
individuale ale copiilor, din perspectiva opțiunilor metodologice ale fiecărui profesor. În abordarea
integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea unor strategii didactice prin care se încurajează
inițiativa și libertatea de exprimare prin limbaj vizual. La această vârstă este foarte important accentul
pus pe elementul ludic, prin care se cultivă spontaneitatea constructivă și creatoare a copiilor.
Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme și subiecte dorite de elevi la
această vârstă, organizând cunoașterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandă realizarea de
secvențe didactice în care elevii își pot manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce privește
tehnicile, cât și în ceea ce privește subiectele realizate. Noutatea tehnicilor, însă, obligă la o mai mare
atenție acordată calității materialelor și la verificarea datelor înscrise de producător în privința
respectării standardelor europene de siguranță a sănătății elevilor.
Pentru o mai bună organizare și realizare a orelor de Arte vizuale și abilități practice, sunt
selectate și prezentate în tabelul de mai jos materiale și instrumente necesare desfășurării activității.

Domeniu Clasa a III-a Clasa a IV-a

Desen hârtie de grosimi și texturi diferite,
creioane, creioane colorate, creioane
cerate, pixuri cu gel, peniță, radieră
Pictură acuarele, creioane cu tuș, guașe,
tempera, pigmenți-coloranți cu
termofixare pentru ceramică și
pigmenți-coloranți cu termofixare
pentru material textil
hârtie albă/colorată, de diferite texturi,
pânză, sticlă, ceramică, pensulă,
creioane colorate, burete
Modelaj lut, cocă, plastilină
hârtie de grosimi și texturi diferite,
creioane, creioane colorate, creioane
cerate, pixuri cu gel, peniță, radieră
(opțional: PC, tabletă)
acuarele, guașe, tempera, pigmenți-
coloranți cu termofixare pentru
ceramică și sticlă și pigmenți-coloranți
cu termofixare pentru material textil
hârtie albă/colorată, de diferite texturi,
pânză, sticlă, ceramică, pensulă,
creioane colorate, burete
lut, plastilină /pastă de modelaj

Machete și foarfece, cutter, adezivi, bandă foarfece, cutter, adezivi, bandă

modele adezivă, ață, mărgele, carton și hârtie adezivă, ață, mărgele, carton și hârtie
de diferite greutăți, texturi și culori, de diferite greutăți, texturi și culori,
diverse obiecte confecționate sau diverse obiecte confecționate sau
forme din natură forme din natură
Foto fotografii fotografii

În tabelul de mai jos sunt incluse sugestii de creații sau produse ale activității elevilor, exemple ce vin
în sprijinul cadrului didactic, care pot fi realizate în procesul didactic.

Domenii Clasa a III-a Clasa a IV-a

Desen desen liber, schițe de obiecte unicat desen liber, desene pentru diferite
(podoabe, decorațiuni) obiecte create/ costumații
Pictură compoziții plastice, pictură pe material compoziții plastice, pictură pe sticlă/
textil/ ceramică ceramică
Modelaj obiecte decorative, figurine obiecte decorative, figurine, machete

Arte vizuale şi abilităţi practice – clasele a III-a - a IV-a 10

Machete și obiecte decorative, bijuterii, jucării, obiecte decorative, bijuterii, jucării,
modele figurine figurine, machete
Foto colecții de fotografii colecții de fotografii

În funcție de tema studiată sau de perioada din an, se pot organiza activități extracurriculare
care susțin demersul didactic realizat în clasă:
- întâlniri cu oameni de cultură, cu artiști populari etc.;
- vizită la Muzeul Satului pentru participarea la ateliere de țesut, olărit, sculptură în lemn și
piatră;
- vizită la muzee de artă sau la diferite expoziții de artă;
- participarea la evenimente cultural-artistice sau la diferite festivaluri;
- organizarea unei expoziții/ a unui târg cu vânzare cu produsele confecționate de elevi, în
scopul valorificării produselor realizate și/ sau al exersării abilităților antreprenoriale;
- organizarea unei tombole cu produsele realizate de elevi;
- participarea la ateliere creative pe diferite teme (de exemplu, confecționare de marionete,
construirea de căsuțe din lemn pentru animale, realizarea de broderii pe diferite materiale,
bricolaj).

Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și învățării. Se recomandă cu

prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. În acest context, sunt adecvate
metode precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal,
autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în același
timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice, adaptate vârstei, construirea de
portofolii. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor achiziționate de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată, comunicată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi
urmărit, încurajat și valorizat progresul fiecărui copil.

Grupul de lucru

Adrian Brăescu Ministerul Educației Naționale

Ioana Constantin Institutul de Științe ale Educației, Școala Pro Ingenio, Bragadiru,
Ilfov
Gheorghița Dorobanțu Institutul de Științe ale Educației, Grădinița cu program normal
Potlogi, Dâmbovița
Nicoleta Stănică Institutul de Științe ale Educației, Școala Gimnazială Prof. Ion
Vișoiu, Chitila, Ilfov
Daniela Stoicescu Școala Privată Aletheea, București
Barbu Ionuț Liceul de Arte plastice Nicolae Tonitza

Arte vizuale şi abilităţi practice – clasele a III-a - a IV-a 11