Cuvântul și contextul – Fișa teoretică

 Sensul unui cuvânt se deduce în context.

 Contextul este o îmbinare de cuvinte, un enunț, un text sau o situație de comunicare, în care apare un
cuvânt.
 Sensurile unui cuvânt sunt:
 Sensul propriu
- de bază - reprezintă sensul curent al cuvântului, cum se regăsește în dicționar
Ex: Piciorul este o parte a corpului.
- secundar – rezultă dintr-o asemănare și depinde strict de context
Ex: Piciorul mesei se clatină.
 Sensul figurat - reprezintă sensul neobișnuit al unui cuvânt, folosit cu valoare expresivă pentru a
forma o imagine poetică.
Ex: ,,Pe-un picior de plai/ Pe-o gură de rai” (Miorița)
 Cuvintele pot fi:
 Monosemantice – cu un singru sens (în special termeni tehnici și științifici)
Ex: Cuprul este un material dur.
 Polisemantice – cu mai multe sensuri deduse din context.
Ex: Copilul trece strada. (traversează)
Elevul a trecut clasa. (a promovat)
Apa trece prin fața casei lui. (curge)
Noi am trecut pe la muzeu. (am vizitat)
După explicații, a trecut la fapte. (a acționat)

 Sinonimele sunt cuvintele cu formă diferită și cu sens identic sau asemănător.

Tipuri de sinonime:
 totale (când toate sensurile coincid): vocabular – lexic; nea-omăt-zăpadă;
 parțiale (când nu toate sensurile coincid): a zice-a vorbi-a spune-a relata-a declara-a prezenta-a
povesti

 Antonimele - sunt cuvintele cu formă diferită și cu sens opus.

Cuvintele aflate într-o relație de antonimie aparțin aceleiași părți de vorbire: celebru- obscur,
necunoscut.
Unele antonime se obțin cu ajutorul prefixelor antonimice: cinstit- necinstit, moral- imoral, a robi- a
dezrobi

 Omonimele sunt cuvintele cu aceeași formă și cu sens complet diferit.

Atenție la diferența dintre cuvintele polisemantice (sunt înrudite ca sens) și omonime (au sens total diferit)!
Omonimele pot fi:
 Lexicale – când sunt părți de vorbire identice.
Ex: Turiștii au ajuns în port.
Acela este un port tradițional.
 Lexico-gramaticale – când sunt părți de vorbire diferite.
Ex: Am fost în vie. (substantiv)
Omida era încă vie. (adjectiv)
Mi-a zis să vie mâine. (verb – formă populară)
 Omofonele sunt cuvinte care se pronunță la fel, dar se scriu diferit. (nea și ne-a; dea și de-a;
numai și nu mai; ceai și ce-ai; sar și s-ar etc)
 Omografele sunt cuvinte care se scriu la fel, dar se pronunță diferit. (acele și acele; copii și copii;
opera și opera; haină și haină; zări și zări)