Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
LECTOR UNIV. DR. ALINA GIOROCEANU
2012
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 1/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
COMPLEMENTELE
NECIRCUMSTANȚIALE
METODE ȘI TEHNICI DE
PREDARE ÎN GIMNAZIU
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 2/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
CUPRINS
I.Introducere..........................................................................................................................7
I.1.Școala imperativele culturii ..............................................................................................7
I.2.Limba română – disciplină prioritară a instrucției și educației ......................................7
I .3.M oti varea aleger i temei...................................................................................................10
II.Fundamentarea teoretică a temei ....................................................................................13
I I .1.Complementul.................................................................................................................13
II.1.1.Noțiuni generale
II.1.2.Clasificare
II.2.Complementele necircumstanțiale ...................................................................................15
II.3.Complementul direct. Propoziția completivă directă. ......................................................15
II.3.1.Noțiuni generale
II.3.2.Termeni regenți
II.3.3.Clasa de substituție
II.3.4.Dubla realizare a complementului direct
II.3.5.Propoziția completivă directă
II.3.5.1.Noțiuni generale
II.3.5.2.Clasificarea subordonatei compltive directe
II.3.5.3.Regentul subordonatei completive directe
II.3.5.4.Elemente introductive
II.3.5.5.Topica și puctuația
II.3.5.6.Reluarea și anticiparea completivei directe
II.3.5.7.Delimitarea completivei directe de alte tipuri de subordonate
II.3.5.8.Contragerea
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 3/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
II.5.7.1.Definiție.Caracteristici
II.5.7.2.Regentul subordonatei completive indirecte
II.5.7.3.Elementele introductive
II.5.7.4.Reluarea și anticiparea completivei indirecte
II.5.7.5.Contragerea
II.6.Complementul indirect și gramatica tradițională ...........................................................45
II.6.1.Clasa de substituție
II.6.2.Elementele regente
II.6.3.Complementul indirect și alte părți secundare de propoziție
II.6.4.Subordonata completivă indirectă
II.6.4.1.Întrebări
II.6.4.2.Regentul subordonatei completive indirecte
II.6.4.3.Elemente relaționale
II.6.4.4.Subordonata completivă indirectă și alte propoziții subordonate
II.7.Complementul prepozițional ...........................................................................................50
II.7.1.Aspecte definitorii
II.7.2.Termeni regenți
II.7.3.Clasa de substituție
II.7.4.Tipuri de complemente prepoziționale
II.7.5.Topica și punctuația
I I .8.Complementul de agent...................................................................................................57
II.8.1.Aspecte definitorii. Caracteristici
II.8.2.Termeni regenți
II.8.3.Clasa de substituție
II.8.4.Tipuri de complement de agent
II.8.5.Mărcile complementului de agent
II.8.6.Topica și punctuația
II.8.7.Delimitarea complementului de agent de alte poziții sintactice
II.8.8.Prepoziția completivă de agent
I I .9.Complementul posesiv.....................................................................................................63
II.9.1.Aspecte definitorii. Caracteristici
4
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 4/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
II.9.2.Termeni regenți
II.9.3.Clasa de substituție
II.9.4.Topica și punctuația
I I .10.Complementul compar ati v.............................................................................................65
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 5/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
MOTTO:
renunță așa de ușor la dreptul ei de a schimba învățătura vie în învățătură moartă. Ce le -a
înlocuit? Am crezut multă vreme că e dreptul. Nu,e pedagogia.”
Constantin Noica
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 6/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
I. INTRODUCERE
şcoala este regizorul unui joc secund pe scena spectacolului etern al devenirii căruia îi
datorăm beatitudinea, umilinţa şi integrarea noastră totală.
Pentru a sluji şcolii, dascălul are nevoie de o nespusă elevaţie umană, motivată printr -o
ţinută intelectuală şi o moralitate exemplare.
Dascălul oficiază un ritual de o copleşitoare încărcătură magică, el fiind un veritabil
exponent al luminii.”Trebuie să fim un stat de cultură la gurile Dunării”, scrie marele
Eminescu în „Timpul” (20.XI.1879), considerând că românii, singurul popor statornic aici,
de-a lungul mileniilor, prin descendenţa romanităţii, prin continuitate şi nobilă moştenire
spirituală, nu se pot dezice de copleşitoarea lor „misiune istorică”. În publicistica sa ferventă
şi de o substanţă spirituală memorabilă, poetul reia o veche idee a tinereţii lui avântate când,
pregătind cu Slavici sărbătorirea a 400 de ani de la fundarea Mânăstirii Putna, în 1871, a pus
să se scrie pe steagurile tinerilor, adunaţi acolo, această inspirată cugetare: ”Cultura este
puterea popoarelor”.
Necesitatea repunerii în drepturile sale a educaţiei culturale din învăţământul românesc
nu mai trebuie justificată. Orice om al şcolii, responsabil de calitatea sa, este convins că
şcoala trebuie să dea elevilor reperele unei scări axiologice utile întregii vieţi.
Şcoala este un capitol esenţial în istoria vieţii fiecăruia dintre noi, în istoria fiecărei
culturi, ea fiind datoare să dea tuturor ştiinţă, cultură, forţă moral -intelectuală, făcând credibil
adevărul: „savoir c’est pouvoir”. Păstrăm vie în memoria noastră figura nobilă a acelor dascăli
din tinereţe care s-au devotat ştiinţei, adevărului şi a virtuţilor umaniste, menite a lumina
cugetele şi a înnobila râvna către cultură, ca o componentă majoră a muncii şi creaţiei.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 7/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Fundamentale pentru viaţa unei societăţi, limba şi cultura contribuie, în egală măsură, la
modelarea vieţii sociale, la afirmarea individului în plan profesional şi social, la creşterea
capacităţii de adaptare şi la îmbogăţirea universului său afectiv, motivaţional şi atitudinal.
Văzută ca principal izvor de cultură şi civilizaţie, răspunderea şcolii creşte considerabil
în perspectiva educării şi formării pentru viaţă a tinerei generaţii.În acelaşi timp este vizibilă
ponderea tot mai mare pe care o capătă între celelalte discipline studiul limbii române,
situaţie pe deplin justificată de vreme ce, fiind limbă naţională, limba întregului popor, limba
română este instrumentul de transmitere a cunoştinţelor, a ideilor şi a sentimentelor.
Limba română este o rostire cu valențe celeste si, cu certitudine, cea mai spirituală
disciplină, impregnată cu veracitate originală și duioșie mioritică. A -ți studia graiul trece
dincolo de conceptul de angajament moral sau necesitate esențială, ci e mai degrabă o
experiență inedită ce-ți dezvăluie propria ființă prin prisma pluridimensională a literaturii.
Studiul limbii române în şcoală devine un domeniu de interes pentru întreaga societate
atât din punct de vedere lingvistic, ca proces de însuşire efectivă a limbii, cât şi din punct de
vedere cultural, ca proces de formare a individului prin studierea literaturii.
Mijloc de exprimare şi comunicare, limba este însuşită de copil încă din primii ani de
viaţă, şcoala asigurând continuarea învăţăturii începute în familie.
În plan general, învăţarea limbii r omâne - care serveşte ca vehicul al gândirii şi
comunicării la toate disciplinele - favorizează dezvoltarea structurilor mentale ale elevului şi -i
permit să descopere, să aprecieze şi să accepte o serie de valori morale şi estetice.
Pentru fiinţa omului cuvântul este”exprimarea fiinţei”. Învăţarea limbii române este în
acelaşi timp libertate şi constrângere. Libertate pentru că permite fiecăruia să se exprime, să
se afirme, să înţeleagă lumea şi pe ceilalţi oameni, şi este constrângere fiindcă, pent ru a
comunica, ea obligă pe emiţător şi pe receptor să respecte reguli şi norme.
De aici organizarea studiului limbii în jurul a două tipuri fundamentale de activitate
didactică: exersarea comunicării şi studiul sistematic al compartimentelor limbii, într-o
viziune globală de interdependenţă şi de echilibru.
Scopul central al studierii limbii române este formarea unor elevi capabili de a se încadra
activ în domeniile vieții sociale, de a se familiariza cu valorile umane și culturale, ceea ce ar
asigura viabilitatea unei societați deschise.
Înainte de toate şcoala va acţiona pentru a face din limbă un instrument din ce în ce mai
precis, mai expresiv şi corect în serviciul gândirii şi al comunicării..Profesorul va conduce
elevul s pre conştientizarea posibilităţilor de utilizare a limbii, de structurare mai bună a
exprimării, a gândirii sale, deci îi va oferi instrumentele de care are nevoie fără a uita vreodată
că esenţială nu este memorarea noţiunilor, ci capacitatea de a le aplic a.
8
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 8/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
A scrie şi a se exprima corect este datoria oricărui vorbi tor, nu doar a celui de limba
română, a fiecărui elev şi aceasta trebuie să devină o preocupare permanentă de maximă
importanţă pentru toate disciplinele şcolare.
Studiul limbii române contribuie la dezvoltarea gândirii logice, a spiritului de observație,
a capacităților de analiză, de comparare, de generalizare. Limba română contribuie la
dezvoltarea tuturor laturilor conștiinței elevilor și la cultivarea disponibilității de a colabora cu
semenii, de a întreține relații interumane eficiente pe diverse planuri de activitate, imperativ
categoric al dezvoltării vieții moderne.
Predarea şi însuşirea gramaticii limbii române în şcoală constituie o necesitate pentru
cultura generală a oricărui elev, indiferent de domeniul de activitate în care îşi va desfăşura
pregătirea.Experienţa dintotdeauna a şcolii noastre, viaţa însăşi demonstrează necesitatea şi
utilitatea gramaticii, ca parte fundamentală a limbii şi literaturii române în învăţământ.
“Când spunem orice lucru, cât de simplu, pe înţelesul celorlalţi - scrie Ion Coteanu -
punem în mişcare un număr de reguli, fără de care nu am fi în stare,nici,să legăm două cuvinte
între ele. Regulile acestea, de care de multe ori nici nu ne dăm seama, formează în mintea
noastră o gramatică, nu numaidecât învăţată în şcoală, ci deprinsă de la părinţi,o dată cu
primele cuvinte, cu jocurile, cu cele dintâi poezii copilăreşti învăţate pe de rost, o gramatică
folosită mereu, ori de câte ori vorbim sau scriem, ascultăm sau citim spusele altora.Cine
vorbeşte despre ştiinţă, artă, literatură sau tehnică are nevoie de o gramatică mai
dezvoltată.De aceea ne trebuie o gramatică mai bogată şi mai nuanţată decât cea deprinsă fără
studii.”
Necesitatea predării gramaticii în strânsă legătură cu implicaţiile ei în exprimarea scrisă
şi orală este cea mai importantă cerinţă a lecţiei de gramatică, căreia i se subordonează în
cadrul obiectivelor urmărite, inclusiv exerciţiile de analiză gramaticală.
9
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 9/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
reliefeze anumite opoziţii sau corelaţii şi să deosebească diferitele valori gramaticale posibile
ale unui cuvânt.
Accentul sintactic sau logic- pe care Eminescu îl numea “sufletul vorbirii”-deosebeşte
adverbul “ şi” de conjuncţia “ şi “(...).
Ideea predării unei gramatici şcolare care să fie legată strâns de nevoile de exprimare ale
elevilor, de necesitatea îmbogăţirii şi perfecţionării comunicării este cerută de obiectivel e pe
care le urmăreşte şcoala în pregătirea de cultură generală a elevilor.Lucrările de specialitate,
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 10/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Marele istoric Nicolae Iorga constată: „ Şcoala cea mai bună e aceea în care înveţi
înainte de toate a învăţa.”
Tema în speţă, complementele necircumstantiale, are un rol însemnat în cadrul părţilor
de propoziţie şi în frază şi dă relief comunicării. Cunoaşterea lor temeinică facilitează, desigur,
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 11/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Mi-aş dori ca această lucrare să ofere soluţii ameliorative, să vină în sprijinul acelor
cadre didactice care, nu de puţine ori, s -au văzut puse în situaţia dificilă de a găsi metodele
necesare, instrumentele de lucru, strategiile cele mai potrivite pentru obţinerea unui feed -back
la car e visează orice dascăl.
există între acestea, ca reprezentare a aceleia și funcții sintactice. Capitolele despre p ăr țile de
propoziție în discuție și despre subordonatele corespunzatoare cuprind și descrierea situațiilor
în care aceste unități pot fi confundate cu alte păr ți de propoziție, respectiv cu alte propoziții
subordonate.
Această lucrare este rezultatul preocup ărilor mele de a îmbunătății modul de predare,
respectiv învățare a noțiunilor de limbă, mai exact a noțiunilor de complement
necircumstanțial. Chiar dacă pentru gimnaziu sunt prevăzute în programa școlară
complementul direct, complementul indirect și complementul de agent, în această lucrare am
tratat și celelalte tipuri de complemente necircumstanțiale (conform noii gramatici academice)
deoarece am considerat că sunt la fel de importante ca și cele pe care programa școlară le
include pentru studiere în gimnaziu. Tratarea tuturor complementelor necircumstanțiale se
întâlnește doar în capitolul intitulat Fundamentarea teoretică a temei. În cuprinsul cercetării
experimentale am avut în vedere numai cele trei complemente necircumstanțiale prevăzute de
programa școlară pentru gimnaziu: complementul direct, complementul indirect și
complementul de agent.
Problemele instructiv-educative legate de lecțiile de predare a complementelor
necircustanțiale sunt multiple și importante, de aceea profesorul trebuie:
-să arate elevilor bogația, varietatea si sensul formelor complementelor necircustanțiale
existente în limba română;
-să-i facă să înțeleagă că folosirea corectă a formelor gramaticale constituie o condiție
absolut necesar ă exprimării orale și scrise.
Tema aleasă vizează demersurile desfașurate pentru inovarea și modernizarea strategiilor
de predare-învatare în vederea creșterii motivației și interesului elevilor pentru învățarea
școlar ă, pentru valorificarea potențialului creativ și intelectual al fiecărui elev.
12
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 12/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
II.1. Complementul
II.1.1. Noțiuni generale
Complementul este partea secundară de propoziție care determină un verb predic ativ
sau nepredicativ, o locuțiune verbală, un adverb, un adjectiv, o interjecție cu funcție de
predicat, iar uneori și un substantiv.
Ceea ce deosebește, mai întâi, complementul de atribut este natura termenului
determinat: atributul determină totdeauna un substantiv sau un substitut al substantivului, în
timp ce complementul este un determinant al părților de vorvire amintite mai sus.
Determinarea prin complinire urmărește să pună în relație o acțiune sau o însușire cu un
obiect sau o circustanță care mijlocește realizarea acțiiunii sau atrbuirea însușirii.
Funcția de complement se dezvoltă în interiorul unei relații de dependență pe care o
generează, ca regent, prin excelență, verbul. Complementul vine să descrie câmpul semantico-
sintactic desfășurat de verbul (sau adjectivul, adverbul, interjecția) –regent, prin valențele sale
sintactice.
Conform noii gramatici academice, complementele reprezintă compliniri obligatorii ale
verbului. Structurile [verb-complemente] asigură, în organizarea unui enunț, ti parul sintactic
central, celelalte componente subordonându-se și integrându-se în această
structură.(Gramatica limbii române.II. Enunțul,2005, p.52)
În structurile conținând complemente, legăturile sintactice și semantice apar nu numai
între complemente și centru, ci și între complementele înseși, existând cazuri de obligativitate
a coocurenței a două complemente, cazuri de coocurență facultativă și, dimpotrivă, cazuri de
incompatibilitate.
Prin conținutul lexical al termenului prin care se realizează î n mod concret,
complementul scoate regentul din sfera generalului satisfăcând astfel exigențele principiului
central al comunicării lingvistice: desfășurarea unei dinamici specifice, cu rol activ în
constituirea planului semantic al enunțului.
I I .1.2. Cl asif icare
Complementul se clasifică în funcție de mai multe criterii și anume:
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 13/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 14/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
După legătura cu termenul determinat, marcat în scris prin punctuație (prin virgulă),
iar în pronunțare marct prin pauză și intonație, complementele sunt izolate și neizolate. Sunt
complemente izolate când acestea aduc o informație suplimentară utilă, dar nu indispensabilă
pentru comunicare:
15
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 15/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
pag.1377) sau interjecție considerată (prin analogie cu verbul) tranzitivă indicând obiectul
asupra căruia se exercită direct acțiunea sau obiectul ce reprezintă rezultatul acțiunii.
Luând în calcul definiția curentă, complementul direct poate fi definit ca fiind partea
secundară de propoziție care determină un verb la un mod predicativ sau nepredicativ sau o
interjecție predicativă indicând obiectul asupra căruia se exercită o acțiune sau care este
rezultatul unei acțiuni. Această definiție dată complementului direct trebuie completată cu o
trăsătură de o importanță decisivă pentru analiza practică, și anume:complementul direct
16
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 16/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Complementul direct face parte din complinirile obligatorii ale verbului prototipic și
aparține părții rematice a enunțului, aducând o informație noua.
Rolul tematic caracteristic al complementului direct este acela al Pacientului :
Privește tabloul.
O ceartă.
Gramatica limbii române.II.Enunțul (pag. 372) atribuie și alte roluri tematice
complemplementului direct :
17
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 17/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
De regulă, regentul unui complement direct este un verb tranzitiv care impune numelui
cazul acuzativ. Se întâlnesc trei tipuri de verbe-regente:
a) verbe-regente monovalente: Ne plouă.
b) verbe-regente bivalente (combinări ale verbului cu doi actanți): Ea mă așteaptă.
verbe transitive impugn complement direct. Pritre aceste verbe avem: a da, a oferi, a pune, a
trimite, a face, a zice, a spune, a afirma, a începe, a termina. Alte verbe transitive cum ar fi: a
învăța, a studia, a citi, a lucra, a ține minte, a- și aduce aminte nu impun complementul direct.
Voluntariatul presupune inițiativă, implicare.
Verbele tranzitive, regente pentru un complement direct sunt clasificate în Gramatica
limbii române.II. Enunțul (pag. 374) și în funcție de trăsăturile semantice ale numelui cu
funcția de complement direct cu care intră în combinație. De exemplu, unele verbe se
combină numai cu substantive ce denumesc inanimate: Deschide fereastra. Alte verbe se
combin[ cu substantive animate-uman: Mângâie fetița/puiul , iar altele cu substantive din
ambele categorii semantice.
O parte din verbele tranzitive pierd tranzitivitatea în anumite construcții sintactice
(locuțiuni verbale): Dă din gură fără să gândească. (verbul a da)
Imediat luă seama la cele spuse. (verbul a lua)
- Interjecții cu regim tranzitiv: Atunci ea lip o palmă peste față.
- Adjectivul dator:Îmi este dator niște cărți.
II.3.3.Clasa de substituție
Complementul direct se realizează, la diferite niveluri, printr -un nominal sau o
propoziție.
La nivel propozițional se întâlnesc:
A. Realizări nominale
a. substantive în cazul acuzativ
Poziția sintactică a complementului direct exprimată printr -un substantiv, dependentă de
un verb tranzitiv, este realizată prin două modalități de expresie : prepozițională realizată prin
acuzativul cu pe și cazuală, prin acuzativul neprepozițional.
18
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 18/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Își așteaptă fratele.
-substantiv comun animat articulat:
19
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 19/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
(Și)-a pierdut Biologia.
Substantive nearticulate cu funcție de complement direct se întâlnesc la următoarele
subclase semantice:
-substantive masive singularia tantum:
Mama cumpără ulei.
Dimineața bea cafea.
-substantive abstracte, ca entități nonnumărabile:
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 20/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 21/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
-numeral:
L-am întâlnit pe al doilea.
I-am felicitat pe amândoi.
B. Realizări nonnominale
Au văzut fulgerând.
Pot termina la timp lucrarea.
I I .3.4.Dubla r eali zare a complementul ui dir ect
Când se realizează cu forma scurtă de acuzativ a pronumelor personale, complementul
direct este în mod frecvent reluat sau anticipat prin forma lungă a acelorași pronume, prin
pronume nepersonale sau prin substantive. Complementul direct poate fi exprimat prin doua
componente, raportate la același verb, din care unul este anaforic, iar altul referențial : un
nominal în acuzativ cu sau fără prepoziția pe și un pronume personal sau reflexiv neaccentoat
în acuzativ care poate sta înainte sau după verbul regent. Pronumele personal (cliticul) poate
anticipa complementul direct:
Am întâlnit-o pe Maria.
Pe Maria am întâlnit-o.
L-am cunoscut pe soțul ei.
Când complementul direct este dublu exprimat, prin pronume personal sau reflexiv și
clitic, de cele mai multe ori cliticul precedă forma accentuată a aceluiași pronume:
Am întâlnit-o pe ea.
Mă doare pe mine.
În limba actuală, se înregistrează unele situații în care dubla exprimare a
complementului direct este obligatorie, altele în care nu este posibilă sau este facultativă.
Dubla exprimare a complementului direct este obligatorie atunci când acesta este
exprimat prin:
-substantiv comun sau propriu, articulat, în antepunere față de verb:
Păsările le-am hrănit în fiecare zi.
Bucureștiul l -am vizitat anul trecut.
22
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 22/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Am de gând să vă vizitez.
Uite ce au aflat ei
23
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 23/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Cu alte cuvinte, subordonata completivă directă arată fie obiectul asupra căruia se
exercită direct acțiunea unui verb tranzitiv, a unei locuțiuni verbale tranzitive sau conținutul
tranzitiv al unei interjecții predicative din propoziția regentă, fie rezultatul unei asemenea
acțiuni.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 24/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
25
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 25/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 26/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 27/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 28/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
verb tranzitiv, subordonata este completivă directă. Dacă subiectul nu este prezent ți nici
subînțeles, subordonata este subiectivă.Un alt procedeu prin care putem să verificăm dacă
subordonata este subiectivă sau completivă directă este următorul: substituim subordonata
printr-un pronume sau un substantiv (nume de obict inanimat) și aflăm funcția sintactică a
acestuia. Dacă acest cuvânt este subiect, la schimbarea numărului lui se va schimba și
numărul verbului- predicat, prin urmare și subordonata este subiectivă (1). Dacă acest cuvânt
este complement direct, la schimbarea numărului lui predicatul rămâne neschimbat, prin
29
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 29/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Deși cât ne-ar putea duce la ideea unei circumstanțiale de mod de măsură, iar unde la o
circumstanțială de loc, cele două propoziții date sunt ambele completive directe, pentru că
prezintă acțiunile lor ca niște obiecte ale verbelor regente, verbe care sunt tranzitive.
II.3.5.8. Contragerea
30
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 30/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
în nominativ:
Mă întreabă ceva: m-o întreabă.
Complementul secundar se realizează prin nominal nepozițional inanimat în acuzativ:
L-a sfătuit ceva.
Faptul că cele două complemente – direct și secundar – sunt diferite,deși sunt
nediferențiate de gramatica tradițională, face imposibilă coordonarea lor :
Mă învață limba română. / Mă și limba română învață. / Învață mă și limba română.
Cele două propoziții sintactice, deși subordonate amândouă aceluiași centru verbal, au
statut diferit. Nominalul complement secundar nu acceptă realizare cu pe și nici substituirea
printr-o formă clitică a pronumelui personal, nici dublarea prin clitic. Construcția de genul: El
m-a anunțat-o. este nereparată: O altă trăsătură ce-l diferențiază de nominalul complement
direct este aceea că nominalul complement secundar nu devine subiect în construcția pasivă
echivalentă, ci își păstrează poziția sintactică: ( GLR, II , p. 393)
Profesorul îl ascultă pe elev lecția.
Elevul este ascultat de profesor lecția.
Între complementul secundar și complementul direct repartiția de roluri temetice este
diferită:
-Pacient pentru complement secundar, Țintă pentru complement direct:
El anunță pe cineva ceva.
-Locativ pentru complement secundar, Pacient pentru complement direct:
El îl trece pe băiat strada.
Complement secundar aduce o informație de natură rematică.
În limba română actuală există tendința de înlocuire a complementului secundar cu
complement prepozițional:
Îl învață pe elev despre ceva.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 31/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 32/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Propozițiile completive secundare relative sunt introduse prin: ce, ceea ce, orice, cum,
unde, când . Verbul regent poate sta la oricare dintre modurile personale:
Ea mă sfătuiește ce să fac.
El te învață orice vrea.
(b) Propozițiile completive secundare conjuncționale se construiesc cu: că, să, dacă, de
(rar), presupunem că.
“ Te anunț că hotărârea mea rămâne nestrămutată.” (M. Sadoveanu, Frații Jderi)
O informează că a terminat lucrarea.
“ Îl întreba dacă-l mai doare nasul .” (I.L.Caragiale, D-l Goe)
Atât complementul secundar cât și propoziția corespunzătoare este post pus față de
verbul regent. Față de complementul secundar, complementul direct și completive directă
coocurentă ocupă poziții diferite. Când complementul direct este exprimat printr -un
substantive, ordinea obișnuită este verb + complement direct + complement secundar:
A anunțat pe toată lumea ora plecării.
Când complementul direct este exprimat printr-un clitic pronominal, în funcție de
plasarea acestuia înainte sau după verb, complementul secundar se află fie imediat dupa verb,
fie după complementul direct:
Ne-a anunțat ora plecării.
A anunțat-o ora plecării.
Dacă complementul direct este dublu exprimat, complementul secundar se află tot pe
ultimul loc:
I-a învățat pe copii tabla înmulțirii.
Aceleași reguli în ceea ce privește poziția pe care o ocupă în frază le respectă și
completiva secundară:
A învățat pe elevi să deseneze.
Îl întreabă dacă vine.
L-a informat că placă.
În enunțuri marcate stilistic poziția complementului secundar e tematizată prin
inversarea topicii, adică prin plasarea complementului secundar / complementul secundar pe
primul loc:
Nimic nu m-a sfătuit.
33
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 33/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
34
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 34/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Nici despre elementele regente nu sunt afirmații comune. În GLR II.Enunțul (pp.400-
402), în Gramatica limbii române (pp. 415-420), care-l are ca autor pe D. Irimia și în Sintaxa
limbii române. Relații sintactice și conectori (pp. 101-110), autor A. Merlan, sunt indicați
patru regenți ai complementului indirect: verbul, adverbul, adjectivul, interjecția.
În Limba română contemporană (p. 643), I. Iordan adaugă la acești patru regenți un a l
cincilea, substantivul. Indicând substantivele ca regente ale complementului indirect, autorul
motivează acest lucru prin faptul că substantivele respective “au temă verbală...sau apartțin
unei familii în care intră un verb”.
După C. Dimitriu, opinia lui I. Iordan în privința regentului substantival al
complementului indirect „are inconvenientul că ignoră convenția gramaticală cvasiuniversală,
impusă și prin tradiție, potrivit căreia ceea ce determină un regent de tip nominal este atribuit,
iar ceea ce determină un regent de tip verbal este complement sau circumstanțial” ( C.
Dimitriu, Tratat de gramatică a limbii române. Sintaxa, p. 1398).
Definiția dată de I. Diaconescu este mai clară și mai ușor de reținut: „ Complementul
indirect este partea secundară de propoziție care desemnează obiectul căruia i se atribuie o
acțiune, o însușire sau o caracteristică” determinând un verb, un adjectiv, un adverb și o
interjecție. ( T.Hristea coord., Sinteze de limba română, p.348).
Deși din definiție rezultă că , din punctual de vedere al conținutului, pricipala valoare a
complementului indirect este atribuirea, în practica analizei se constată că această indicație nu
ajută prea mult pentru că pot fi întâlnite și alte valori. Situația aceasta explică, așa cum am
arătat mai sus, încadrarea complementului indirect în rândul părților de propoziție greu de
identificat după conținut.
Nici în ceea ce privește determinantul, complementul indirect nu se distinge de celelalte
complemente, pentru că determină aceleași părți de vorbire. Singurul amănunt, demn de
reținut, se referă la caracterul tranzitiv sau intranzitiv al verbului. Spre deosebire de
complementul direct care determină numai un verb tranzitiv, complementul indirect poate
determina fie un verb tranzitiv, fie unul intranzitiv. Astfel, complementul indirect se
deosebește de complementul direct prin natura diversă a termenului determinat, prin mijloace
specifice de exprimare și de construcție, precum ți printr -un conținut propriu. Aceste
caracteristici dau complementului indirect o notă aparte, manifestată, în special, în multiplele
și variatele lui întrebuințări.
Informația semantică a complementului direct este generată de relația lui cu subiectul și
predicatul și, datorită acestei relații, complementul indirect poate exprima mai multe tipuri de
raporturi semantice:
35
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 35/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
I I .5.2. Regentul complementul ui in dir ect
Termenii regenți ai complementului indirect sunt:
-verbe și locuțiuni verbale la moduri personale și nepersonale.
36
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 36/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
simpatic / recunoscător ș.a.
Atitudine favorabilă discuției – Atitudine favorabilă pentru dicuție
E dator băncii – E dator la bancă
-adverbe : aidoma, asemenea, întocmai, conform, potrivit, contrar
Muncește asemenea mamei.
Se poartă conform înțelegerii.
În grupul adverbial în care centrul de grup este un adverb adesea provenit din
adjectiv,caracteristica acestuia este că nu se dublează niciodată.
Vom fi obligați să răspundem adecvat fiecărei cereri.
-interjecții predicative de tipul : na, bravo, hai, pleosc, trosc.
- ți cartea!
Na
Vai mie!
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 37/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Vouă vă vorbesc.
2.clitice personale sau reflexive neaccentuate în cazul dativ:
Mă chemase să-i țin tovărășie.
Ei î și sunt simpatici unul celuilalt.
“Când îi dai bani la oameni, nu-i ia din prima. „(C. T. Popescu, Nobelul românesc)
3.pronume nonclitice
A povestit tuturor cele întâmplate.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 38/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Și acest complement indirect exprimat prepozițional este dublat prin clitic pronominal
în dativ:
Le-a spus la doi despre accident.
- prepoziția către / cătră cu nominale, după verbul a zice (exprimare regională,
învechită):
Zis-a ea către Maria.
Zis-a muma cătră mine.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 39/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
-dacă este exprimat prin substantive, nume de persoană (proprii sau comune):
Aceasta nu i se putea întâmpla Mariei.
-dacă este exprimat prin pronume nehotărât sau negativ: Nu i-am spus nimănui secretul.
Le-am spus unora să aștepte.
Reluarea este aprope nelimitată, în timp ce anticipare a cunoaște o categorie de
complemente la care nu este încă permisă, face acord în caz, în persoană și în număr Cte oretic
și în gen,dar formele neaccentuate de dativ nu variază după gen. Acordul este de regulă
formal și nu pune probleme. Câteva situații de acord după înțeles (combinat sau nu cu acordul
prin atracție) admise în noimă sunt asemănătoare cu unele întâlnite la complementul direct în
ceea ce privește acordul în persoană: cu un complement unic (Ne-a dat tuturor ) și cu un
complement multiplu (Vă mulțumesc ție și soției tale.). De evitat acordul în număr făcut prin
atracție cu un singur termen al unui complement multiplu. Se spune corect: Le-am mulțumit
lui Ion și Mariei și nu: I-am mulțumit lui Ion și Mariei.
I I .5.5. Clasif icarea complementul ui in dir ect
Din punct de vedere structural, complementul indirect poate fi:
a.simplu (sintetic) exprimat prin:
-substantive, pronume sau numerale în cazul dativ cu sau fără prepoziție în genitiv, în
acuzativ însoțit de prepoziție:
Ea este câștigătoare a medaliei de aur.
Trimit mamei o scrisoare.
-adjective propriu-zise și adjective pronominale posesive însoțite de o prepoziție:
“ Zorile, din viorii, deveniseră albicioase “. (C. Petrescu)
“ Și pe voi contra voastră la luptă ei vă mân “. (M. Eminescu)
-prin verbe la infinitive, rar la gerunziu ori la supin:
Mă gândesc a-mi încerca norocul în altă parte.
Nu te-ai săturat de citit?
b.multiplu, atunci când nominalele care îl compun sunt coordonate fie printr-o
conjuncție coordonatoare copulativă, disjuncțională sau prin juxtapunere:
“ În lumea de mizeri și lacrimi nu e loc “. / “ Pentru atâta milă și pentru-atât noroc “.
(M. Eminescu)
40
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 40/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Vai lor !
Vai de ei!
Rar, complementul indirect este sinonim cu un complement de agent:
După cum vă este cunoscut adevărul.
După cum este cunoscut de către voi adevărul.
Asemănări există între complementul indirect și atributul în dativ, de care se delimitează
prin clasa lexico-gramaticală din care face parte regentul:
Mâine se vor acorda premii câștigător.
Acordarea de premii câștigătorilor va avea loc măine.
Interpretarea lor ca poziții sintactice diferite este strict formală, deoarece substantivele
postverbale păstrează disponibilitățile semantice și combinătorii ale verbelor din care provin.
Complementul indirect poate avea nuanțe circumstanțiale, care provoacă uneori confuzii
cu complementele respective.
Topica și punctuația
Complementele indirecte exprimate prin clitice sunt mereu antepuse față de verbul
regent:
Îmi pare bine de cunoștiință.
Complementul indirect este postpus regentului doar clticul care determină interjecția na:
Na- ți-o frântă că ți-am dres-o!
Complementele indirecte exprimate prin substantive sau substituite ale lor care
determină verbe din a căror schemă sintactică lipsește subiectul sunt antepuse față de regent
(în enunțuri nonemfatice):
Unora le arde de glumă.
41
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 41/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
În cazul în care complementele indirecte sunt exprimate prin substantive sau substituite
ale lor care apar în celelalte tipuri de structuri, acestea sunt postpuse față de elemntul regent:
El i-a dăruit Mariei o carte.
Acelea sunt condiții favorabile oricui.
II.5.7.1.Definiție. Caracteristici
Subordonata completivă indirectă este subordonata care îndeplinește funcția sintactică
de complement indirect pe lângă un verb tranzitiv, o locuțiune verbală, un adjectiv sau o
interjecție predictivă din propoziția regentă.
Scriu / cui mi-a scris.
A avut grijă / să-l scoale mai devreme.
E un om îngăduitor / față de cine greșește.
Vai / de cine nu muncește.
Altfel spus, subordonata completivă indirectă arată obiectul asupara căruia se răsfrânge
indirect acțiunea unui verb, a unei locuțiuni verbale sau conținutul unei interjecții predicative
din propoziția regentă, sau căruia i se atribuie o acțiune, o însușire sau o caracteristică.
Subordonata completivă indirectă îndeplinește în frază o funcție identică cu aceea a unei
părți secundare de propoziție (complementul indirect), la care se poate reduce prin contragere.
C. Dimitriu definește subordonata completivă indirectă astfel, ca fiind “ secundara /
subordonata care principal corespunde în planul frazei complementului indirect din
planul propoziției, aceast însemnând că determină un verb, un adjectiv, un adverb
sau o interjecție și indică << beneficiarul >> sau << obiectul indirect>> al acțiunii
ori caracteristicii determinate. “ (C. Dimitriu, Tratat de gramatică a limbii
române.Sintaxa)
Corespondența dintre subordonata completivă indirect și complementul indirect este
aproape totală și ea se reflect nu numai în conținut (idea de obiect indirect) și în denumirile lor
asemănătoare, ci și în folosirea acelorași întrebări, a acelorași element e determinate, a
42
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 42/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
vedere, fiind numai unele propoziții, folosite în propoziție pentru legarea complementelor
indirecte de elementele lor regent, iar în frază, înaintea unor elemente introductive, pentru
asigurarea unor nuanțe de sens a unor funcții sintactice ale acestora.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 43/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
44
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 44/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
II.5.6.5.Contragerea
Propoziția subordonată completuvă indirectă se poate reduce, prin contragere, la
echivalentul ei sintactic din planul propoziției – complementul indirect.
Îi răspunde cui întreabă. Dau cui merită.
Îi răspunde lui Vasile. Dau meritosului.
II.6.1.Clasa de substituție
45
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 45/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
-locuțiune substantivală:
Mă gândesc la părerile de rău ale mamei.
-pronume în cazul dativ:
I-am vorbit despre tradițiile populare.
Fiecăruia i-am dat o carte.
Cui i-ai dat mingea?
Nu știu cui i se cuvin laudele.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 46/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Se speriase de amândoi.
-verb la modurile infinitiv, cu prepozițiile de, din, la, în, pentru , gerunziu, supin (cu
prepoziția de):
Era capabil de a vorbi așa.
S-a plictisit stând.
S-a apucat de scris.
S-a săturat de așteptat.
47
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 47/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
În primul exemplu, e vorba de atașare acțiunii unui obiect, iar în al doilea, e evidentă
însoțirea subiectului în desfășurarea acțiunii.
Complementul indirect și circumstanțial instrumental
Dificultăți în delimiterea complementului indirect de circumstanțial instrumental se
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 48/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
49
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 49/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
50
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 50/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 51/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
-verbe trivalente:
Ea a dat cinstea pe rușine.
Mi se face milă de ea.
Cele mai frecvente prepoziții impuse de grupul verbal sunt:
- prepoziția cu: a culmina cu, a echivala cu, a se identifica cu, a jongla cu, a se asemăna
cu, a se alia cu, a se coincide cu, a se împrieteni cu, a rima cu, a se învecina cu, a se socoti
cu;
Maria seamănă cu Ana.
S-a aliat cu dușmanii.
- prepoziția de: a beneficia de, a se crampona de, ase debarasa de, a depinde de, a se
dezice de, a se dispensa de, a se îndrăgosti de, a se priva de, a se teme de, a se sinchisi de;
Personalul a beneficiat de salariul de merit.
- prepoziția la: a atenta la, a apela la, a îndemna la, a se limita la, a participa la, a
predispune la, a recurge la, a renunța la, a se rezuma la.
Dolarul este predispus la apreciare.
A recurs la mârșevii.
- prepoziția din: a decurge din, a reieși din, a se retrage din, a rezulta din:
Răspunsul reiese din text .
S-a retras din armată.
- prepoziția în: a se complace în, a consta în, a excela în, a rezida în:
Premiulo a constat în bani.
- prepoziția asupra: a se năpusti asupra, a prevala asupra:
S-a năpustit asupra victimei.
- prepoziția pe: a se baza pe, a se bizui pe, a conta pe, a se întemeia pe, a miza pe:
52
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 52/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 53/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
în acuzativ și genitv .
Era vorba de pisici. (substantiv în acuzativ)
A apelat la mine. (pronume personal în acuzativ)
“Nu trebuie să fiu supărat pe seara de azi.” (M. Sebastian, Jurnal ) )substantiv în
acuzativ)
Ne-am întâlnit cu altul . (pronume nehotărât în acuzativ)
A optat pentru două din cele patru lucrări expuse. (numeral în acuzativ)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 54/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Se întoarce de la cules.
Trebuie observat că natura verbală e mai evidentă în prezența unui determinant
neatributiv:
Se întoarce de la cules de mere.
În prezența unui determinant atributiv, este admisă existența substantivelor provenite
din verbe la supin:
Se întoarce de la culesul merelor.
În Gramatica limbii române II. Enunțul (p. 541) este menționat faptul că supinul folosit
după verbe de mișcare atenuează „ sensul [+ Deplasare] al verbului” astfel acest supin este
circumstanțial de scop. După C. Căpățână (C. Căpățână, Sintaxa limbii române, 2007, p. 196)
supinul din exemplul: Venea de la scăldat în lac nu poate fi circumstanțial de scop. Dacă în
exemplele din noua gramatică academică ( p.541), supinul acceptă dezvoltarea într -o
subordonată finală (Venea să se scalde...), în exemplele cu verbe la supin care exprimă
deplasarea de sens invers, această deplasare este imposibilă. Așadar, acest supin este un
complement prepozițional. (C. Căpățână, Sintaxa limbii române, 2007, p.196)
Cu toate că în noua gramatică academică se consideră că gerunziul nu poate îndeplini
funcția de complement prepozițional există opinii care afirmă contrariul. Gramatica
academică atibuie gerunziului funcția de predicativ suplimentar în structurile în care sunt
regente verbele a se plictisi, a se sătura . Pentru că verbele impun anumite prepoziții, C.
Căpățână în Sintaxa limbii române, (p.195) consideră că acestea sunt complemente
pepoziționale:
S-a săturat de dansat/ de dans/ dansând .
Totuși în exemplul citat este urmatăregula generală a economiei de mijloace astfel că
gerunziul acumulează două funcții:
Dansând ( În timp ce dansa), s-a plictisit de dans.
Lipsa marcatorului prepozițional conduce la soluția adoptată de gramatica academică.
(A. Gioroceanu, Sintaxa limbii române. Nite de curs, p.55)
În frază, poziția a complement prepozițional se realizează prin:
(a)propoziție relativă
( b)propoziție conjuncțională
55
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 55/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Propoziția relativă este introdusă (cel mai des) prin pronume relativ sau nehotărât cu
prepoziție, fără antecedent în regentă, și prin pronume și adverb relativ fără antecedent în
regentă:
Se potrivește / cu oricine îi trece pragul .
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 56/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
direct:
El a dat cinstea pe rușine.
Complementul prepozițional precedă complementul direct în construcții cu verbul a
face:
Face din Maria un dușman.
În frază, complementul prepozițional exprimat prin pronume relativ precedă verbul
regent:
57
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 57/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
gramatică a limbii române. Sintaxa, p. 1393). O altă categorie de linviști insist asupra
planului semantic al definiției: “ complementul de agent este expresia sintactică a autorului
acțiunii verbale, din planul extralingvistic al enunțului, atunci când subiectul grammatical (sau
alte funcții sintactice) reprezintă expresia lingvistică a obiectului pasiv al aceleiași acțiuni. “.
(D. Irimia, Gramatica limbii române, p.424). Mioara Avram consider că “ este complementul
care determină un verb la diateza pasivă de ambele tipuri (Condițiile sunt stabilite de
participanți , Condițiile se stabilesc de participanți), la modul participiu cu valoare pasivă
(casa construită de bunicul ) și la modul supin cu aceeași valoare ( calități ușor de constatat de
către oricine) sau un adjectiv – cu sens pasiv – format cu sufixul – bil ( performante
inatacabile de alte concurente), arătând de cine este făcută acțiunea (agent înseamnă “ cel care
acționează, autorul acțiunii “) “ (M. Avram , Gramatica pentru toți, 1986, p. 303). Autorii noii
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 58/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
de agent desemnează, firește, Agentul care inițiază și controlează acțiunea verbului din
construcția activă, respective acțiunea verbului de la care provine participiul sau supinul ori
de la care este derivat adjectival cu sufixul – abil / -ibil. De aceea, regent ale unor
complemente de agent, vor fi în primul rând, verbele transitive de acțiune, la diateza pasivă
(uneori la participiu sau la supin), precum și unele adjective derivate de la asemenea verbe. În
contextual unor verbe psihologice (nonagenitive),rolul complementului de agent este acela de
Experimentală (Maria este iubită de toți) sau Stimul ( Povestea a fost inspirată de evenimente
reale), cât și de Beneficiar (Marele premiu a fost câștigat de Maria).
II.8.3.Clasa de substituție
Clasa de substituție a complementului de agent include un nominal în acuzativ cu
prepoziția de sau de către:
-substantive comune sau proprii:
A fost lăudată de colegi.
59
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 59/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 60/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
-regentul exprimat, de cele mai multe ori, prin verb la diateza pasivă (pasivul participal
sau pronominal):
Cartea este citită de către elevă.
Cartea se citește de către elevi.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 61/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 62/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
63
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 63/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
cele două poziții sintactice, principal deosebire este de natură semantic -sinactică. În timp ce
complementul indirect exprimă Beneficiarul, Destinatarul, Experimentatorul, roluri atribuite
de verb, complementul posesiv exprimă posesorul obiectului denum it printr-un substantive,
rol neatribuit de verb.
Această deosebire face imposibilă coordonarea lor.
El și-a lăsat întreaga avere bisericii.
Îți spui necazul oricui.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 64/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Trebuie reținut că este obligatory dublarea complementului posesiv atunci când este
exprimat prin pronujme relative, substantive sau propoziție relativă:
Are trei copii, cărora nu le cunoaște prea bine preocupările.
De asemenea, nu trebuie trecut cu vederea faptul că cliticul cu funcție de complement
posesiv poate fi dublat de un adjectiv posesiv sau de un pronume personal în genitive. În acest
caz enunțul este emphatic sau pleonastic:
Lor ne le tace gura.
Pisica își lingea bietele ei lăbuțe rănite.
65
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 65/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
față de care se realizează comparația referitoare la caracteristicile unui obiect sau ale unui
proces.
Este un adjunct al adjectivului sau al adverbului. Apărând, ca atare, doar în grupul
adjectival sau în cel adverbial, în care, de regulă, centrii au mărcile comparației,
complementul comparative se deosebește astfel de toate celelalte complemente, pentru care
este specific poziția în grupul verbal.
Într-un enunț de tipul Prevenirea este mai simplă decât vindecarea complementul
comparativ decât vindecarea este un component facultativ al unei construcții ternare din care
fac parte un adjectiv / adverb la comparative (mai simplă) sau la superlativ relativ și un
termen comparat (prevenirea).
Din punct de vedere semantic, comparația “ poate fi calitativă - stabilind o analogie
între două obiecte, procese, situații sau proprietăți (Casa e ca o ciupercă. ; A reușit acum tot
așa cum a reușit și în trecut .) - și cantitativă – realizând o evaluare a noțiunilor graduale prin
raportare la un reper (Casa e mai mare decât un palat . ; A reușit mai bine decât în trecut .).
Comparația cantitativă presupune noțiuni scalare, graduale (caracteristice pentru adjective sau
adverbe), cea calitativă implică noțiuni nonscalare (mai ales din sfera numelui și a verbului“.
(Gramatica limbii române. II., 1966, p. 198).
Orice comparație presupune doi termini: comparantul (reperul comparației) și
comparantul și o predicație semantic, adică o trăsătură comună celor doi termini. Aceasta este
întotdeauna explicit în cazul comparației cantitative, c hiar cu detalieri exacte sau
aproximative asupra diferențelor în cazul inegalității cantitative:
Maria este cu mult mai inteligentă.
II.10.2. Termeni regenți
Complementul comparativ are ca termini regenți:
66
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 66/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
-comparativ partitiv
-comparativ propozițional
-comparativ ireal
Comparativul de inegalitate este realizat ca grup prepozițional ce decât, ca și
propozițional cu decât . Complementele comparative de inegalitate sunt obligatorii, pe când
cele de egalitate sunt facultative dacă nu au mărci specific. Mărcile specific pot fi plasate
înaintea adjectivului sau adverbului sau după adjectiv:
Maria este la fel de înaltă ca Ana.
Vorbește mai corect decât mine.
Comparativul de inegaliatae și cel de egaliatate se realizează mai frecvent ca grup
prepozițional decât ca subordonată. Există cazuri când subordonata comparativă conține mai
multe informații decât comparativul rezultat prin contragere:
Ea a reușit mai bine în viață decât ai reușit tu în privința poziției sociale.
Ea a reușit mai bine în viață decât tine în privința poziției sociale.
Complementul partitiv este un adjunct primar. Are interpretări diferite. Astfel, în noua
gramatică academic este tratat drept complement prepozițional (Gramatica limbii romane. II.
Enunțul, 2005, p. 451). De Corneliu Dimitriu este interpretat ca complement indirect (C.
Dimitriu, Tratat de gramatică a limbii române, 1999, p. 207), iar de Iorgu Iordan și de
Vladimir Robu este considerat drept complement de relație (I. Iordan, V. Robu, Limba
română contemporană, 1978, p.407). Dacă admitem existența unei comparații explicite între
două obiecte pe baza unei însușiri comune, interpretarea drept complement comparative
partitiv este mai bine argumentată.
Complementul comparativ de egalitate constituie punctul de plecare în realizarea, în
plan stilistic, a compariției și a metaforei. Printr -un proces de conversiune și de contragere
67
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 67/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 68/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
- prepozițiile ca, precum, cât urmate de grupuri prepoziționale, adverbe, adjective sau
verbe la moduri nepersonale:
E la fel de complicat de promis ca și de realizat.
A fost o călătorie la fel de utilă ca în iunie.
Soarele încălzește la fel de tare ca ieri .
E tot atât de inteligentă cât și frumoasă.
- prepozițiile ca, precum, cât urmate de construcții cu pronumele demonstrative
semiindependente:
Rochia aceasta e la fel de frumoasă ca cea de acolo.
Noi suntem vinovați precum cei trei.
- prepozițiile ca, precum, cât urmate de construcții complexe:
E agitată ca mine la concurs.
Exercițiul e tot așa de dificil ca la olimpiadă.
La nivelul frastic, se întâlnesc două tipuri de propoziții completive comparative
comparative:
- propoziția relativă introdusă prin prepozițiile specific urmate de pronume și adverbe
relative:
Este la fel de trist ca cine l-a trimis.
Este la fel de dărâmată cum e tot cartierul.
- propoziția conjuncțională introdusă fie conectorii specifici însoțiți de conjuncții, fie de
conectorii specifici cu rol conjuncțional:
Ajunge tot atât de repede precum dacă ar merge cu mașina.
E la fel de violent cum ești tu.
(3)Complementul comparative partitiv, care are ca regent un adjectiv sau un adverb la
gradul superlative relative, poate fi exprimat doar la nivel propozițional prin:
- prepoziția din sau dintre cu un nominal:
Cântă cel mai bine dintre concurenți.
Maria este cea mai bună din clasă.
- prepoziție și construcție cu pronumele semiinependente cei/al:
Este cel mai intelligent elev dintre cei doi.
69
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 69/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
70
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 70/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Enunțul, ca realizare lingvistică a unui mesaj minimal, este purtătorul unei informații
complexe, rezultatul din sinteza mai multor tipuri de informații, de natur e distinct, care dispun
de mijloace specific de codificare în cadrul sistemului limbii.
Organizarea comunicativ-operațională a enunțului dispune de modalități de structurare
propriei, fiecare dintre acestea codificând un tip distinct de informație comunicativă. Astfel,
organizarea enunțului poate fi tematică și focală.
Complemente necircumstanțiale și organizarea tematică a enunțului
La nivelul oraganizării tematice, conținutul informațional al enunțului este repartizat în
temă și remă. Acest tip de organizare este una dintre căile de structurare comunicativă a
discursului / dilogului, asigurându-se progresia informațională de la un tip de informație dată
către informația nouă.
MOTTO:
―Orice metodă pedagogic rezultă din întâlnirea mai multor factori, și, din acest punct
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 71/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
metodelor în perspectiva adecvării lor la diferite situații de instruire. Relevă principiile care
stau la baza utilizării optimale a metodelor, modalitățile în care metodele se corelează în
procesul de învățământ în conformitate cu concepția pedagogică a unei anumite perioade.
Importanța metodelor și procedeelor folosite în activitatea de învățământ a fost
evidențiată de tot mai numeroase cercetări psihologice și pedagogice (J. Piaget, B. F. Skinner,
J. S. Bruner, I. P. Galperin, H. Aebli, I. K. Babanski, I. T. Radu, I. Cerghit s.a.), care au
atestat ca relultatele activității instructive depind în bună măsură de aceasta componenta a
procesului de învățământ, aplicarea unor metode diferite având ca efect obținerea unor
rezultate diferite în pregătirea elevilor.
Metodele deînvățământ („ octos” = cale, drum, ” metha” = către, spre) reprezzintă căile
folosite în școală de către professor în a -I sprijini pe elevi să descopere viața, natuyra, lumea,
lucrurile, știința. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează și se dezvoltă priceperile,
deprinderile și capacitățile elevilor de a acționa asupra naturii, de a folosi roadele cunoașterii
transformând exteriorul în facilități interioare, formându-și caracterul și dezvoltându-și
personalitatea.
” Calitatea pedagogic a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale
de cunoaștere propusă de professor într -o cale de învățare, realizată efectiv de preșcolar, elev,
72
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 72/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 73/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
practică însoțită de mijloace pentru realizarea activităților didactice” (M. Ionescu, I. Radu).
Termenul este destul de rar utilizat sau primește semnificații mai largi.
Procedeul didactic este “ o particularizare sau o component a metodei; procedeele
didactice sunt practice (soluții didactice practice) însoțite, după caz, de tehnici și mijloace
didactice, pentru realizarea met odelor didactice” (I. Bontaș). Între cele trei elemente există o
evident interdependență: metoda subsumează tehnicile care la rândul lor subordonează
procedeele. Dacă spre exemplu metoda este ” descoperirea ” (învățarea prin descoperire),
tehnica utilizată poate fi ” munca intelectuală (individual) ” iar procedeul ” lectura
bibliografiei (sau manualului) ”.
Relația dintre metode, tehnici și procedee este una foarte dinamică și complexă; în
anumite context pedagogice o metodă se poate transforma în procedeu (sau invers);
demonbstrația poate fi procedeu în cadrul explicației (care fiind dominată într -o secvență
didactică, o subsumează) dar poate fi metodă în cazul unor demonstrații pe viu (când se
prevalează).
Metodologia didactică desemnează fie combinația mai multor metode prin care se
realizează efectiv actul educative, fie ”teoria care sudează între ele aceste metode, o anumită
concepție pedagogic, proprie epocii și școlii” (I. Cerghit). Este ”teorie și practică a metodelor
de învățământ, știința care se ocupă cu defnirea, clasificarea și valorificarea sistemului
metodelor de învățământ , bazate pe o concepție unitară despre actul predării și învățării, pe
principiile și legile care stau la baza acesteia” (M. Ionescu, V. Chiș).
Tehnologia didactică reprezintă ”ansamblul tehnicilor și cunoștințelor practice
imaginat pentru a organiza, a testa și a asigura funcționalitatea instituției școlare la nivel de
sistem” (S. Cristea). Termenul a fost foarte ult vehiculat, a cunoscut numeroas e resemnificări.
El desemnează, în esență (și în accepțiune acuală) ansamblul metodologiel didactice corelat
74
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 74/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
75
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 75/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
instruire pot cultiva intrinseca, pozitivă, cognitivă care conduc după cum este cunoscut la
îmbunătățirea randamentului școlar.
Activitatea instructiv-educativă este extrem de complexă, înglobând o serie de acțiuni
care la rândul lor sunt alcătuite din cele mai multe operații mentale sau fizice, ordonate și
ierarhizate într-o anumită logică. Corespunzător acestora, metoda include în structura ei mai
multe procedee, ceea ce face ca aceasta să se constituie într -un ansamblu organizat de
procedee.
Procedeele reprezintă tehnici mai limitate de acțiune (M. Debesse), un detaliu, o
componentă, o particularizare a metodei la o situație concretă de instruire.
Relația dintre metodă și procedeu este o relație dinamică, existând posibilitatea ca o
metodă să devină procedeu component al unei alte metode și un procedeu să se impună ca
metodă într -un alt context. De exemplu, demonstrația poate fi metoda de sine stătătoare, dar și
procedeu în cadrul metodei exercitului.
Teoria și practica metodelor și procedeelor didactice se află într -un continu proces de
restructurare și modernizarea, reclamat de următoarele elemnte:
-cerințele care stau în fața învățătorului;
-complexitatea crescândă a procesului instuctiv-educativ;
-acuzațiile din domeniul științelor educative;
-acuzațiile din științe și din metodologiile specifice acestora;
-necesitatea de a apropia activitatea didactică de activitatea de cercetare științifică;
-necesitatea de a apropia actul predării de cel alînvățării ș.a.
Drecția pricipală de restructurare a medologiei didactice este accentuarea caracterului
euristic, de activism și de creativitate al metodelor de învățământ. În acest sens, amintim, în
continuare, câteva posibilități de modernizare a metodologiei didactice:
76
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 76/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 77/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 78/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
elev pe baza contactului direct cu diverse aspecte ale realității obiective și acțiunea practică.
Asociind acestui criteriu un subcriteriu constând în suportul principal al informației –
cuvânt, imagine, acțiune, se ajunge la următoarea clasificare a metodelor de învățământ:
(1)metode de comun icare :- orale:-explicația
-descrierea
- povestirea
-prelegerea
-instructajul
-conversația
-problematizarea
-discuția colectivă
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 79/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
- simulată:-jocuri de rol
-învățarea pe simulatoare
(4)metode de raționalizare:-metode algoritmice
-instruirea programată.
80
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 80/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Se știe ca la intrarea în școală copilul stăpânește elementele de bază ale limbii materne.
Vorbirea gramaticală premerge la elvi însușirii conștiente a noțiunilor și definițiilor
gramaticale, precum și a logicii acestora. Intrând în școală, limba maternă devine un obie ct de
studio cu noțiuni, reguli, definiții, care se însușesc conștient în vederea unei experimentări
corecte, atât orale cât și scrise.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 81/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
sprijini pe ceea ce le este dinainte cunoscut elevilor” fie din lecțiile anterioare, fie din
obesrvațiile și experiența proprie.
Ei cunosc limba română din practica vorbirii proprii și, pe lângă aceasta, în fiecare
clasă, au unele cunoștințe teoretice din clasele precedente. Aceasta înseamnă că există
condițiile necesare pentru folosirea ei în toate împrejurările.
După cum se știe, metoda controversației are două forme: euristică (socratică) și
catihetică.
Ambele forme pot fi folosite, după împrejurări, fie în cadrul aceleiași lecții, fie în lecții
de tipuri diferite.
Forma euristică este forma “de căutare a adevărului” prin efortul unit al profesorului și
elevilor. În această formă întrebările profesorului se adresează în primul rând judecății
elevilor și au ca scop stimularea și orientarea gândirii lor.
Formarea catihetică este forma care se adresează memoriei elevilor și urmărește,
împrospătarea unor cunoștințe dobândite mai înainte, fie în scopul fixării lor, fie în scopul
actualizării necesare predării altor cunoștințe.
Ținând seama de aceste trăsături caracteristice, forma euristică se va folosi ca metodă
dominant în lecțiile de predare de noi cunoștințe. De asemenea dublează forma catihetică în
lecțiile de recapitulare și sistematizare, ocupând un loc însemnat și în lecțiile de formare a
priceperilor și deprinderilor.
Fie că e vorba de o formă fie că e vorba de cealaltă, conversația trebuie să îndeplinescă
condițiile generale indicate de pedagogie, cu aplicare la specificul limbii:
Să se sprijine necontenit pe fapte, dar să se ridice de la fapte, la noțiuni, definiții și
reguli generale, printr-un process de abstractizare. În cazul formei catihetice conversația nu
poate urmări pur și simplu reproducerea mecanică a regulilor; ea trebuie să cuprindă și
82
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 82/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
ilustrarea lor prin exemple. Profesorul trebuie să ceară elevilor să -și argumenteze și ilustreze
răspunsurile.
Aceasta înseamnă că întrebările profesorului trebuie să ceară elevilor întâi să observe,
apoi să compare, după aceea să descopere elementele commune și elemtele deosebitoare și în
sfârșit să tragă concluzii sub formă de definiții; să ilustreze definițiile prin exemple noi.
Demonstrația
Ca metodă de învâțământ, demonstrația este practicată pe scară largă în predarea
științelor fizico-matematice.
Etimologic, a demonstra înseamnă: a arăta, a explica, a convige.
Ea își găsește o apicare și în predarea gramaticii, datorită faptilui că legile acesteia sunt
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 83/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 84/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
lecții. Analiza gramaticală este metoda cea mai indicată pentru lecțiile de reluare a
cuno ștințelor predate anterior, în cadrul sistemului concentric.
În general, toate aceste tipuri de lecții, ea nu se folosește singură, ci asociată, mai ales cu
metoda conversației și exercițiului de care nu poate fi despărțită.
Analiza gramaticală poate fi parțială sau totală, în funcție de scopul urmărit și de cadrul
metodic în care se desfășoară.
Oricare ar fi tipul ei, analiza gramaticală, ca metodă științifică de cercetare a limbii,
constă în:
-descompunerea întregului în părți componente,
-cercetarea naturii acestor părți,
-stabolirea funcției lor în actul de vorbire dat,
-stabilirea raportului cu celelalte părți componente,
-cercetarea conformării lor la normele vorbirii literare.
Dar nici o analiză nu se oprește la acestea. Analiza nu se face pentru cunoașterea mai
bună a părților, ci pentru înțelegerea mai profundă a întregului, și nu-și are scopul în sine, ci
este numai o etapă în procesul de cercetare a realității. Datele furnizate de analiză sunt menite
să ducă mai departe la descoperirea legilor în baza cărora există și se dezvoltă realitatea
cercetată.
Importanța analizei gramaticale este multiplă: prin intermediul ei se aduc la îndeplinire,
de fapt, sarcinile speciale și generale care revin predării limbii române.
Ea conduce pe elevi către cunoașterea structurii limbii române și a legilor ei interne de
organizare și dezvoltare; dezvăluie elevilor multiple posibilități de exprimare pe care le are
limba noastră și capacitatea creatoare a poporului nostru; prin intermediul ei se dezvoltă
posibilitățile proprii de exprimare ale elevilor și mai ales se dezvoltă spiritul lor de observație,
puterea de abstragere și generalizare, gândirea logică, disciplina în gândire și în faptă. Bine
organizată, ea antrenează forțele spirituale ale elevilor și le dezvoltă; ajută elevilor să se
cunoască pe ei înșiși, să capete încredere în forțele lor.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 85/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
esențiale în pregătirea elevilor, că însușirea unor cunoștințe se poate realiza mai ușor sau mai
greu, în funcție de metodele utilizate.
Metodele didactice sunt instrumente importante aflate la dispoziția profesorului, de a
căror cunoștințe și utilizare depinde eficiența muncii educative. Cadrul didactic, cunoscând
sensibilitate deosebită pentru adaptarea la condiții noi. Reforma școlară promovează ideea
diminuării ponderii activității expozitive și extinderea utilizării metodelor moderne.
Înnoirea metodologiei pune accent pe promovarea procedeelor și metodelor de instruire
care să soluționeze adecvat noi situații de învățare, pe folosirea unor metode active și apelarea
la metodele pasive doar când este necesar, pe accentuarea tendinței form ativ-educative a
metodelor didactice, pe extinderea metodelor care conduc la formarea capacităților de
autoinstruire ce permit achiziționarea și prelucrarea independentă a informațiilor.
Metodele active au scopul de stimula implicarea elevilor în activitatea de învățare, de a
le dezvolta gândirea critică și capacitatea de adaptare la viață, de a -i antrena în activități de
investigare și cercetare directă a fenomenelor.
Tehnicile de învățare activă fac lecțiile mai interesante, mai atractive, ajută elevii să
realizeze judecăți fundamentale, îi sprijină în înțelegerea conținuturilor.
Limba și literatura română este o disciplină prin studierea căreia se intenționează
atingerea unor obiective și copmpetențe specifice.Însușirea unor metode și tehnici de muncă
intelectuală se realizează în mod progresiv prin aprofundarea cunoștințelor acumulate la care
se adaugă permanent informații noi.
Metodele de predare-învățare a limbii și literaturii române sunt multiple. Activizarea
predării-învățării acestei discipline, presupune folosirea unor metode, tehnici și procedee care
îl implică pe elevîn procesul de învățare, urmărindu -se dezvoltarea gândirii, stimularea
creativității, dezvoltarea interesului pentru învățare, în sensul formării lui ca participant activ
la procesul de educare.Astfel, elevul este ajutat să înțeleagă lumea în care trăiește și aplică in
diferite situații de viață ceea ce a învățat. Opțiunea pentru o metodă sau alta este în stânsă
relație și cu personalitatea profesorului și gradul de pregătire, predispoziția și stilurile de
86
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 86/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
învățare ale grupului cu care se lucrează.Din aceste perspective, metodele pentru o învășare
activă se pot clasifica în:
1.Metode care favorizează înțelegerea concepțiilor și ideilor, valorifică experiența
proprie a elevilor, dezvol tă competențe de comunicare și relaționare, de deliberare pe planul
mental și vizează formarea unei atitudini active: discuția, dezbaterea, jocul de rol,
brainstorming-ul, Philips 6-6 etc.
2.Metode care stimulează gândirea și creativitatea, îi determină pe elevi să caute și să
dezvolte soluții pentru diferite probleme, să facă reflecții critice și judecăți de valoare, să
compare și să analizeze situații date: conversația euristică, jocul didactic studiul de caz,
exercițiul etc.
3.Metode prin care elevii sun t învățați să lucreze productiv cu alții și să -și dezvolte
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 87/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Metoda a fost inițiată de A. Osborn în anul 1953 ca soluție de a găsi soluția optimă
pentru rezolvarea unei probleme. Condusă cu tact pedagogic și inspirație, metoda poate
reprezenta o cale accesibilă spre învățare care stimulează creativitatea și gândirea critică.
Regulile abordării acestei metode ca și metoda didactică sunt:
de acces spre propriile cunoștințe, evidențiind modul propriu de a înțelege o anumită temă, un
anumit conținut. Ajută cadrul didactic să înțeleagă menurea în care fiecare elev înțelege
noțiunile și îi eferă posibilitatea de a interveni diferențiat.
Pașii de urmat sunt următorii:
1.Se scrie un cuvânt sau o propoziție nucleu în mijlocul tablei sau al unei foi de bloc
mare de desen.
2.Se scriu cât mai multe cuvinte, propoziții legate de tema propusă.
3.Se trasează o linie între cuvintele scrise anterior în vederea evidențierii unor conexiuni
între aceste idei.
4.Nu se limitează numărul ideilor, dar trebuie oferit un timp de lucru pentru această
activitate.
Ciorchinele este o activitate care se poate realiza atât individual, cât și ca activitate de
grup.Atunci când se aplică individual, tema propusă trebuie să fie familiară elevilor pentru că
aceștia nu pot culege informații de la colegii de grup. Se poatet utiliza ca metodă de evaluare
după un capitol sau un șir de lecții. Folosită în grup, tehnica ciorchinelui dă posibilitatea
fiecărui elev să ia cunoștință de ideile colegilor, de legăturile și asociațiile pe care fiecare
participant le face la un moment dat.
Metoda mozaic este o metodă prin care se realizează învățarea prin cooperare între
elevi. Presupune următorii pași:
1.Construirea grupurilor de lucru – clasa de elevi împărțită în grupuri de 4-5 elevi, în
funcție de efectivul acesteia.
2.Cadrul didactic împarte textul ce urmează a fi studiat în 4-5 părți (atâtea câte grupuri
de lucru sunt).3.Fiecare elev cu numărul 1 va forma același grup (care poate să aibă și un
nume original). Acesta trebuie să discute conținutul de idei al părții repartizat de către cadrul
88
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 88/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
informațional, mai ales din clasa a V -a deoarece elevii încep să-și consolideze anumite
deprinderi, iar unele cunoștințe să fie bine însușite.
Cadrul didactic monitorizează predarea asigu rându-se că informațiile se transmit și se
asimilează corect. Dacă observă anumite neclarități, ajută grupul să le depășească.
Cubul este o tehnică prin care se evidențiază activitățiile și operațiile de gândire
implicate în învățarea unui conținut. Această metodă didactică are următoarele etape:
1.Elevii citesc un text sau investighează o temă luată în discuție. Activitatea se poate
Este foarte important cum se implică dascălul în realizarea unei activități folosind
metoda cubului, cât de bine își cunoaște clasa de elevi pentru ca fiecărui elev să îi revină acele
sarcini de lucru care corespund potențialului intelectual dobândit până în pr ezent.
De exemplu, pentru fiecare față a cubului, profesorul poate veni cu următoarele întrebări
suplimentare.
Eseul de cinci minute este o excelentă modalitate de conștientizare de către elevi a ceea
ce știu despre un subiect, a ceea ce nu știu, precum și a ceea ce ar dori să învețe sau au învățat.
Poate lua forma următorului tabel:
89
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 89/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Pentru secțiunea ȘTIU, elevii au de notat ideile pe care le știu despre tema luată în
discuție. În secțiunea VREAU SĂ ȘTIU, elevii notează despre ce ar dori să afle legat de
subiectul ales. Urmează desfășurarea lecției propriu -zise, realizarea de investigații, respectiv
de dobândirea de cunoștințe legate de tema propusă. În secțiunea AM ÎNVĂȚAT, elevii vor
nota la sfârșitul lecției ceea ce au reținut din lecția parcursă cu toată clasa de elevi.
Prin tehnici adecvate și prin dirijarea corectă a învățării, elevii învață noile cunoștințe,
sunt entuziasmați de noua metodă de lucru, dorind a învăța pe viitor în aceeași manieră.
Învățarea prin cooperare reprezintă un set de strategii care angajează mici echipe de
elevi pentru a promova interacțiunea colegială și colaborarea. Aceasta se realizează atunci
când elevii lucrează împreună, ca o echipă, pentru a explora o temă nouă, pentru a rezolva o
problemă, pentru a crea idei noi, pentru a atinge un obiectiv comun. Pentru ca acest tip de
activitate să dea roade trebuie eliminată competiția în favoarea colaborării, iar cadrul didactic
să dețină abilități, competențe prin care aceste metode de învățare prin cooperare să fie
promovate și aplicate la clasă.
Ca elemente cheie ale acestei metode sunt: interdependența pozitivă între membrii
grupului; interacțiunea directă, față în față exersarea; deprinderilor de învățare în grup ;
răspunderea individuală a fiecărui membru al grupului; rolul de îndrumător și coordonator al
cadrului didactic.
Jocul didactic poate fi utilizat în toate etapele procesului instructiv-educativ. Valențele
pedagogice ale jocului sunt multiple: stimulează activitatea senzorială și exprimarea verbală,
antrenează gândirea logică și creativă, stimulează interesul, fortifică energiile intelectuale și
fizice ale elevilor.
Jocul didactic îmbină elementele instructive și formative cu cele distractive. Acesta
poate fi de mai multe feluri: de pregătire în vederea înțelegerii unei noțiuni, de exersare a
cunoștințelor asimilate, de creație, de cunoaștere a realității înconjurătoare, de
formare/consolidare a unor deprinderi.
Desfășurate în perechi sau colectiv, jocurile didactice îi activează pe elevi din punct de
vedere cognitiv, acțional,afectiv; dezvoltă reflecția personală; capacitatea de comunicare și
cooperare.
Proiectul poate fi realizat în vederea dezvoltării critice a elevilor. Reprezintă o metodă
de instruire prin care elevii efectuează o cercetare orientată spre unscop anume, ea îmbină
cunoștințele asimilate și activitatea practică. Realizarea unui proiect pe o temă dată sau o temă
la alegere presupune: documentarea, emiterea unor ipoteze, anumite desene atașate, părerea
personală.
90
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 90/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
solicitând participarea elevilor în înțelegerea lui adecvată. Această metodă de lucru presupune
trasarea a două axe principale una pe cealaltă, în urma căreia rezultă patru cadrane.
De exemplu, elevii sunt solicitați astfel:
1.În cadranul 1 să noteze caracteristicile unei părți de propoziție.
2.În cadranul 2 să noteze termenii regenți ai acesteia.
3.În cadranul 3 să noteze părțile de vorvire prin care poate fi exprimată.â4.În cadranul 4
să noteze întrebările la care răspunde.
Prin această tehnică se urmărește implicarea elevilor în înțelegerea cât mai bine a
textului citit, precum și pentru exprimarea părerii personale referitoare la tema dată.
Turul galeriei este o metodă prin care elevii sunt stimulați să -și exprime părerea
personală legată de ceea ce au lucrat colegii lor. Cuprinde următoarele etape:
1.Elevii, în grupuri de trei- patru, rezolvă o problemă, răspund la o sarcină de lucru, pe o
foaie mare.
2.Produsele muncii lor se afișează pe pereții clasei.
3.La semnalul cadrului didactic, elevii trec pe rând la fiecare poster pentru a- și exprima
părerea despre ceea ce au lucrat colegii lor.
4.După ce se termină turul galeriei, fiecare grupă își reexaminează produsul, discută
observațiile și comentariile notate de colegi pe postere.
Metodologia didactică pune tot mai mult accentul pe aceste metode moderne, utilizate
în procesul de predare-învățare-evaluare. Atât metodele tradiționale, cât și cele moderne
trebuie să servească scopului instruirii. Învățarea prin cooperare maximizează capacitățile
intelectuale ale elevilor. Accentul cade pe modalitatea prin care elevii învață. Utilizând
metode didactice moderne, elevii au posibilitatea să -și exerseze operațiile gândirii, să-și
cultive creativitatea, să-și îmbogățească vocabulorul, să capete mai multă încredere în sine,
să-și formeze deprinderea de a vorbi corect.
Caracteristici generale ale metodelor activ-participative
-Antrenează întregul colectiv;
-Stimulează dezvoltarea gândirii critice și logice;
-Permite evaluarea elevilor de către elevi și o îmbunătățire a rezultatelor acestora prin
conștientizarea lacunelor ;
-Sintetizează activitățile și le fixează rezultatele ;
91
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 91/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
92
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 92/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
93
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 93/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Noul, necunoscutul, căutarea de idei prin metodele interactive conferă activității „mister
didactic”, se constituie ca o „aventură a cunoașterii”, în care elevul e participant activ pentru
că el întâlnește probleme, situații complexe prin analize, dezbateri, descoperă răspunsuri la
toate întrebările, rezolvă sarcini de învățare, se simte responsabil și mulțumit la finalul lecției.
Prin metodele active, elevii își exersează capacitatea de a selecta, combina, învăța
lucruri de care au nevoie în viața de elev, și apoi de adult. Efortul elevilor trebuie să fie unul
intelectual, de exersare a proceselor psihice și de cunoaștera, de abordare a altor demersuri
intelectuale, interdisciplinare decât cele clasice, prin studiul mediului concret și prin
corelațiile elaborate interactiv în care elevii își asumă responsabilitatea, formulează și verifică
soluții, elaborează sinteze în activități de grup, intergrup, individual, în perechi. Ideile,
soluțiile grupului au încăcătură afectivă și originalitate, atunci când se respectă principiul
flexibilității.
Toate metodele active (în special 6/3/5, brainstormig, 6/6,ș.a.m.d.) stimulează
creativitatea, comunicarea, activizarea tuturor elevilor și formarea de capacități ca:spiritul
critic, constructiv, independența în gândire și acțiune, găsirea unor idei creative, îndrăznețe de
rezolvare a sarcinilor de învățare.
Fiind prezentate ca niște jocuri de învățare, de cooperare, nu de concentrare, metodele
activ- participative învață elevii să rezolve probleme cu care se confruntă, să ia decizii în grup
și să aplaneze conflictele.După fiecare metodă aplicată, se pot obține performanțe pe care
elevii le percep și îi fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Elevii înțeleg și
observă că implicarea lor este diferită, dar încurajați, își vor cultiva dorința de a se implica în
rezolvarea sarcinilor de grup. Grupul înțelege prin exercițiu să nu-și marginalizeze partenerii
de grup, să aibă răbdare cu ei exersându-și toleranța reciproc.
94
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 94/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Metodele implică mult tact din partea dascălilor deoarece trebuie să-și adapteze stilul
didactic în funcție de tipul de elev timid, pesimist, agresiv, acaparator, nerăbdător, pentru
fiecare găsind gestul, mimica, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda, reținerea, aprecierea,
entuziasmul în concordanță cu situația.
Metodele active se pot combina între ele sau cu cele tradiționale, cu metode din aceeași
categorie, iar metodele tradiționale nu se elimină, se modernizează, se combină, se modifică,
se îmbunătățesc și se adaptează.
Prin aplicarea metodelor active, elevul este scos din ipostaza de obiect al formării
transformându-l în subiect activ, coparticipant la propria lui formare. “A activiza
înseamnă,deci, a mobiliza/angaja intens toate forțele psihice de cunoaștere ale elevului, pentru
a obține în procesul didactic performanțe maxime, însoțite constant de efecte instructiv -
95
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 95/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 96/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
97
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 97/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
După cum se știe, învățarea este un act personal și cere participarea activă individuală.
Nimeni nu poate învăța în locul altuia. Elevul trebuie să se simtă implicat, angajat, dacă vrea
să profite de pe urma lecțiilor la care prezent, iar profesorul trebuie să știe să se facă ascultat
și înțeles. Deci, a realiza o lecție bună nu înseamnă a -i face pe elevi să înmagazineze un
ansamblu de cunoștințe ci a-i învăța să ia parte activă la procesul însuși de învățare care are
loc în cadrul acesteia.
În accepția didacticii actuale, o lecție modernă, activ- participativă, se distinge prin
caracterul ei solicitant, ceea ce impune implicarea personală și deplină a subiectului până la
identificarea lui cu sarcinile de învățare în care se vede antrenat. Efortul de predare, oricât de
mare ar fi, nu se va dovedi foarte eficient, atâta vreme cât elevii nu depun sârguința necesară
în timpul desfășurării unei lecții.
Optimizarea lecției de gramatică în gimnaziu constituie o preocupare constantă a școlii,
deoarece de gradul înțelegerii regulilor și normelor gramaticale depinde de calitatea
exprimării orale și scrise a elevilor.
Prin lecțiile de gramatică menținem mereu actuală ideea că exprimarea orală și scrisă,
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 98/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
seama de faptul că ele se vor folosi în funcție de metodele de îvățământ alese și de contribuția
la crearea ”situației optime” pentru realizarea eficientă a ”sarcinilor de învățare” cu țintă pe
competențele specific și pe obiectivele operaționale.
Se știe că reușita predării complementului, în acuala dispunere în program a predării
gramaticii, stă în buna organizare a predării verbului, ca termen regent principal și a clasei
nominalului, ca și clasă de substituție. Analiza gramaticală, în predarea substantivului sau a
substituenților săi, în cadrul morfologiei trebuie să țintească evidențierea rolului său în
vor bire, capacitatea de a intra în relație cu un verb. Din această relație de inerență apare
funcția de complement.
V.2. Cercetarea
99
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 99/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Lectura a fost principal metodă, însoțită de conspecte, notițe și interpretări au fost clasificate
în funcție de interesul și ponderea pe care o au în întocmirea lucrării pe capitole și subcapitole
Studiul bibliographic a necesitat o muncă intensă, dar ordonată și rațională.
Documentarea bibliografică a început prin a citi cărți de specialitate legate de tema
lucrării. Acest studio m-a ajutat la găsirea unor informații necesare temei de lucru.
(b)Ceea ce m-a determinat să utilizez observația științifică a fost faptul că aceasta este
considerată de cele mai multe ori, ca fiind prima și cea mai simplă metodă de cercetare, ce
100
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 100/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor din partea I și din partea a II-a se acordă
78 de puncte. Pentru redactarea întregii lucrări se acordă 12 puncte. Din oficiu se acordă 10
puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
101
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 101/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Partea I
Citește textul: (48 de puncte)
“ A fost odată ca niciodată.
Afost odată un împărat și o împărăteasă. Ei n-avuseseră parte de cele trei fiice ale lor,
După ce izbândi asupra răpitorilor surorilor sale, Ioviță le adună la un lic și le spuse
că el este fratele lor. Atunci să fi văzut bucurie pe dânșii.”
( Ioviță, Făt -Frumos, în Legendele sau basmele românilor culese de Petre Ispirescu)
A.
1.Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: 6 puncte
Cuvântul mâhnirea, din secvența nu se poate spune mâhnirea, are sensul de:
a.bucuria b.supărarea c.încântarea
2.Subliniați varianta corect despărțită în silabe: 6 puncte
împ-ă-ră-tea-sa / îm- pă-ră-tea-sa
pu-rce-se / pur-ce-se
mâh-ni-rea / mâ-hni-rea
3.Explică folosirea ghilimelelor în textul de mai sus. 6 puncte
______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
4.Completează tabelul următor, precizând valoarea mofologică și funcția sintactică
pentru fiecare dintre cuvintele din text menționate în coloana din stânga. 6 puncte
Cuvântul Valoarea morfologică Funcția sintactică
mare
zmeii
spuse
subiect. 6 puncte
102
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 102/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
B.
1.Meționează două personaje care apar în textul dat. 6 puncte
______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2.Trascrie din text un fragment în care este descries unul dintre personaje. 6 puncte
______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3.Precizează sensul expresiei n-avură parte. 6 puncte
______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 103/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
2.câte 2 puncte pentru sublinierea formei corecte despărțite în silabe pentr u cuvintele
date. 3x2=6 puncte
3.explicarea folosirii ghilimelelor 6 puncte / explicarea superficial, ezitantă 2 puncte
4.câte 1 punct pentru indicarea fiecărei valori morfologice și a fiecărei funcții sintactice
pentru cuvintele din coloana din stânga (de exemplu: mare – adjectiv, atribut; zmeii –
substantive, subiect; spuse – verb, predicat verbal). 6x1=6 puncte
5.construirea unui enunț în care cuvântul indicat să aibă funcție sintactică de subiect.
6 puncte
B.
1.câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două personaje din text. 2x3=6 puncte
2.transcrierea unui fragment în care este descris unul dintre personaje. 6 puncte
3.precizarea sensului expresiei indicate. 6 puncte
104
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 104/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
8.
9. 17 306 p 102
510 p 30 p
235 30
46
105
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 105/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
cognitive superioare.
La partea a II-a, compunerea, s-au verificat mai multe aspecte ale limbii, atât noțiunile
de teorie literară, cât și lexicul, noțiunile de gramatică necesare exprimării corecte. De aceea,
pentru acest item beremului i-au fost alocate puncte și pentru creativitate, originalitate.
În cadrul testului s-au acordat punctaje favorizate obținerii notei minime de promovare,
iar punctajele de la itemul subiectiv au avut menirea de a departaja corespunzător pe elevii
care au cunpștințe de limbă, comunicare și competențe medii sau superioare.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 106/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Puncte tari
-cunoașterea aprofundată a elementelor de fonetică, vocabular și semantică;
-identificarea relativ corectă a părților de vorbire și a părților de propoziție;
-cunoașterea regulilor de despărțire a cuvintelor în silabe;
-identificarea relativ corectă a secvenței de text precizată în cerință;
-media clasei a V-a A a fost destul de bună.
Puncte slabe
- probleme de ortografie și punctuație;
-probleme la rezolvarea itemilor semiobectivi;
-manifestarea, de către unii elevi, a nesiguranței în selectarea dintr -un vocabular de
referință, a unor termeni adecvați tipului de comunicare impus;
-exprimarea greoaie și încâlcită;
-lipsa creativității și a originalității;
-neîncadrarea în limita de spațiu impusă;
-dificultăți de identificare a părților de vorbire și a părților de propoziție;
-însușirea mai puțin temeinică a structurii și a tehnicii de redactare a compunerilor.
Oportunități
-orientare pentru alegerea strategiilor educative menite să asigure procesul școlar;
- promovarea cu succes a evaluărilor interne și externe de pe parcursul anului școlar.
Amenințări
-lipsa motivației elevilor;
-renunțarea la lectură în favoarea altor activități;
-supraîncărcarea programei școlare.
Măsuri de remediere
107
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 107/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
-strategii didactice bine realizate, bazate pe folosirea unor mijloace și metode didactice
moderne și adecvate particularităților de vârstă;
-evaluare realizată pe baza atigerii performanței minime și performanței maxime;
-continuarea administrării unor instrumente de evaluare care să conțină toate categoriile
-evaluarea continuă și periodică a tuturor elevilor prin fișe de evaluare care urmăresc
mai multe categorii de itemi: subiectivi, obiectivi și semiobiectivi;
-verificarea temelor pentru acasă și observarea sistematică a elevilor;
-recapitularea unor noțiuni esențiale din clasele anterioare;
-rigurozitatea rezolvării sarcini de lucru este asigurată pe tot parcursul;
-organizarea de activități de pregătire suplimentară.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 108/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Deoarece cele două complemente în discuție pot avea ca termen regent și nun adverb, o
interjecție predicativă sau chiar un adjectiv, am pus un accent deosebit și pe însușirea și
utilizarea corectă a acestor părți de vorbire.
Pentru că atât complemntul direct, cât și cel indirect pot fi exprimate prin substantive,
am stăruit mai mult asupra informațiilor legate de această parte de vorbire, în special a celor
noi legate de cazurile substantivului. Deja elevii erau familiarizați cu faptul că substantivul
poate avea funcție sintactică de complement. Aceștia au reținut că la anumite cazuri,
substantivul poate îndeplini funcția sintactică de complement.
La fel s-a procedat și în cazul pronumelui și al numeralului, ca părți de vorbire prin care
poate fi exprimat un complement necircumstanțial.
La începutul studierii părților de vorbire amintite elevii au avut de rezolvat teste inițiale
pentr u a vedea care era stadiul cunoștințelor pe care îl aveau în acel moment. Au urmat teste
formative în care s-a urmărit în ce măsură elevii și-au însușit informațiile referitoare la verb,
substantiv, pronume, numeral. Fiecare capitol s-a încheiat cu câte un test sumativ.
În momentul în care s-a trecut la studierea propriu- zisă a complemntului direct și a
complementului indirect torul a fost accesibil deoarece elevii erau deja familiarizați cu
termenul de complement. Introducerea noțiunilor de direct și indirect nu a întâmpinat greutăți
mai ales pentru elevii clasei-experiment care au dat dovadă de un nivel de inteligență mult
mai ridicat.
Urmează proiectele didactice pentru cele două complemente necircumstanțiale, precum
și fișele de lucru utilizate.
PROIECT DIDACTIC
109
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 109/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Competențe generale
1.Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare
2.Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații
de comunicare monologată și dialogată
3.Receptarea mesajului scris, din textele literare și nonliterare, în scopuri diferite
4.Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în
diferite contexte de realizare, cu scopuri diferite
Competențe specifice
1.1.înțelegerea semnificației generale a unui mesaj oral
2.2.selectarea elementelor de lexic adecvate și funcțiilor de comunicare
2.3.respectarea normelor morfosintactice în propoziție și în frază
3.4.sesizarea corectitidinii utilizării categoriilor gramaticale învățate
4.2.utilizarea corectă și nuanțată a categoriilor semantice învățate
4.3.organizarea secvențelor textuale în funcție de o cerință specifică
Obiective operaționale: La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
Cognitive
O 1 - să dea definiţia complementului direct ;
O 2 - să identifice complementele directe din exprimarea orală şi scrisă;
O 3 - să ştie prin ce părţi de vorbire se exprimă complementul direct;
O 4 - să ştie cum se construieşte complementul;
O 5 - să nu confunde complemetul direct cu alte părţi de propoziţie (ex. cu S);
O 6 - să cunoască topica, punctuaţia şi ortografia complementului direct ;
O 7 - să construiască enunţuri cu complemente directe exprimate prin diferite părţi de
vorbire;
Psiho-motorii
O 1 - Să manifeste interes pentru o exprimare ingrijita si nuantata;
O 2 - Să participe cu interes la actul de comunicare.
Strategia didactică
Metode și procedee: se vor folosi , alternativ sau combinat, metode şi mijloace precum:
învăţarea prin descoperire , conversaţia euristică, explicaţia, dictarea, lucrul cu manualul,
schema la tablă.
110
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 110/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
esfășurarea activității
D
II. Actualizarea cunostintelor anterioare (5 min.) - prin verificarea temelor elevilor, se reiau
cunostintele esentiale despre complementele circumstanţiae . Elevii au avut ca temă, de
rezolvat exerciţii în care au identificat şi analizat complementele circumstanţiale dintr -un
text.Elevii sunt solicitaţi , prin sondaj, să citească exemple, sunt puşi să motiveze, antrenându-
se prin întrebări frontale întreaga clasă.
III. Captarea atenţiei elevilor (3 min.) – are loc o discuţie prin care se clasifică complemetele
circumstaţiale şi necircumstanţiale şi ce arată complementele în general. Apoi, elevii sunt
anunţaţi că vor învăţa complementele din a doua categorie, că ele constituie o grupă mai
dificilă, că prin urmare trebuie să-şi sporească interesul, pentru a evita eventualele confuzii,
datorate unei înţelegeri superficiale a specificului complementelor necircumstanţiale..
IV. Anuntarea subiectului nou si a obiectivelor operationale (1min.)- profesorul anunţă că vor
începe studierea complementelor necircumstanţiale cu atenţia concentrată asupra
complementului direct, iar la sfârsitul orei vor trebui să ………(se anunţă obiectivele
operaţionale menţionate mai sus).
V. Prezentarea sarcinilor de invatare (10 min.) - Se scriu pe tablă câteva exemple - sub formă
de dictare , cuprinzând fapte de limbă ilustrative pentru : ce arată complementul direct, în
111
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 111/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
contextul relaţiilor sale din enunţ; părţile de vorbire prin care se exprimă; modul de
construire; locul; punctuaţia şi ortografia lui.
• Opreşte imediat calculatorul!
• Îl vizitez pe Andrei zilnic.
determinat.
VI. Conducerea învăţării şi dobândirea de noi cunoştinţe ( 20 min.)
Elevii sunt solicitaţi să realizeze, ca activitate independentă analiza sintactică a
propoziţiilor scrise pe tablă, timp de 5 minute, după care se evaluează , prin conversaţie,
rezultatele activităţii.
Prin conversaţie euristică elevii ajung să formuleze singuri definiţia complementului direct:
Profesorul :
Analizaţi prima propoziţie!
Care e subiectul, care e predicatul?
Pe cine determină substantivul calculatorul ?
Ce arată el în relaţiile din propoziţie spre deosebire de imediat ?
La ce întrebare răspunde?
Cum se construieşte?
Care e locul lui?
Punctuaţia?
Raspunsurile elevilor pot completa un ciorchine, început de profesor, cu ajutorul căruia
se va ajunge la formularea definiţiei complementului dir ect.
VII. Asigurarea feed-back-ului (3 min.) – are loc pe tot parcursul lecţiei, prin aprecieri
verbale (Corect!, Bine!, Da!) şi prin efectuarea fulger a câtorva exerciţii de identificare , apoi
de completare, de creare de enunţuri cu complemente directe, ca activitate independentă şi
frontală. Anexa nr. 1
VIII. Evaluarea formativa (5min.) - ca activitate independentă individuală, se dă spre
rezolvare testul :
112
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 112/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Anexa nr. 1
Fişă de muncă individuală
2. Alcătuieşte câte o propoziţie în care să existe şi un complement direct exprimat prin:
Substantiv propriu
....................................................................................................................................
Numeral ordinal
..............................................................................................................................................
Pronume personal
...............................................................................................................................................
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a-V-a
Aria curriculară: Limba si comunicare
113
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 113/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 114/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Scenariul didactic:
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 115/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
-
Compelmentul
direct Tabla
Creta Apreci
-La ce întrebări răspunde Conver eri
complementul direct? - sația Acti verbale
complementul vitat
care arată e
- Dați-mi exemplu în obiectul front
enunțuri de complemente asupra căruia ală
directe care să fie se exercită în
exprimate prin: substantiv mod direct
comun, pronume personal, acțiunea unui
pers a-III-a, forma verb, se
accentuată și numește
neaccentuată. Complement
direct.
-
Complementul
direct
răspunde la
Eu văd o
casă.(ce văd
eu?)
O văd pe ea.
(pe cine văd?-
pe ea, o).
3 Capta Citiți propozițiile și Conver Acti Apreci
. atenți spuneți
rea ce arată cuvintele
scrise cursiv: sația
Explica vitat
e eri
verbale
ei - Mircea îi aduce flori Elevii răspund: ția Tabla front
116
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 116/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 117/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Pornind de la exemplele
data la captarea atenției
voi prezenta părțile de Apreci
vorbire prin care poate fi eri
exprimat complementul verbale
indirect:
Voi solicita elevii să Analiza
analizeze complementele gramati
indirecte din primul și Elevii cală
ultimul enunț: analizează
Mircea îi aduce flori cuvintele Tabla
mamei. cerute: Creta
Luptăm împotriva lor. Mamei- Ci., Caiete
Complementul indirect exprimat prin le
poate fi exprimat prin: subst. comun, elevil
1. substantiv gen. fem., nr. Explica or Acti
- in cazul D.: Aduce flori sg., caz D., ția vitat
mamei.(cui aduce
- în cazul Ac.: flori?)
Ne gândim articulat cu
articol hot. efront
la vacanță. (la ce ne ‖i‖. ală,
gândim?) indi
- în G.: Luptăm împotriva Elevii sunt vidu Apreci
răutăților (împotriva cui atenți, notează ală eri
luptăm?). în caiete noile verbale
2. pronume personal informații. Tabla
- în cazul D.. Îi dau lui un Creta
cadou.(cui dau un cadou?) Caiete
- în cazul Ac.: Rezolv le
problema pentru el.(pentru
cine rezolv?) Analiza
gramati elevil
or
- în G.: Luptăm împotriva cală
118
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 118/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
6 Asigu - Voi da ca sarcină de Elevii rezolvă Munca
. rarea lucru elevilor să rezolve cerința dată in individ Fișa Acti Apreci
retenț exercițiile de pe fișa de limita de timp uală de vitat eri
iei și lucru (Anexa 1): cerută și cu lucru e verbale
a multă indi
transf 1. Subliniați sinceritate. Analiză vidu
erului complementele indirecte 1.: pt. o gramati ală
(12 din textele de mai jos și călătorie- CI, cală
min.) analizați-le: exprimat prin
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 119/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
- propriu, în cazul G.
un CI. exprimat pronume
personal,
prin pronume pers.a-III-a,
personal, pers.a-III- nr.sg. gen
a, gen.fem., nr.sg., masc. Caz D,
în cazul D. forma
accentuată.
3. Completați spațiile
punctate cu 2.
complementele indirecte - Ne gândim la
care să răspundă la vacanță.
întrebările din paranteză. -alÎldoilea.
ajungem pe
Despre ce?
120
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 120/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Discutăm - Luptăm
................................... pe contra Ioanei.
care trebuia s-o primim - Îi dăm ei
luna aceasta. cadoul.
Pentr u cine?
..................................face
m
Laactul
ce? de caritate.
Mereu ne
gândim...............................
.................petrecută acolo. Discutăm
Cui? despre bursa
..............mi-au fost dragi pe care trebuia
toate vietățile blânde ale s-o primim
pădurii. luna aceasta.
vestea cea
băiatului
bună.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 121/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
asupra căruia
se răsfrânge
indirect
acțiunea
- La ce întrebări răspunde verbului, se
complementul indirect? numește
complement
indirect.
-
Ccomplementu
l indirect
răspunde la
întrebările:
Cui? – pt cazul
- Prin ce părți de vorbire Dativ
poate fi exprimat Despre cine?,
complementul indirect? despr e ce?, pt.
cine?, pt. ce?,
la cin e?, la
ce?, etc. – pt.
cazul Acuzativ.
Contra cui?,
împotr iva
cui?, asupr a
– pt. cazul
cui?
Genitiv.
-
Complementul
indirect poate
fi exprimat
prin
substantiv,
pronume și
numeral.
Schema tablei
Complementul indirect(Ci.)
Complementul care arată obiectul asupra căruia se răsfrânge indirect acțiunea verbului, se
numește complement i ndi rect.
122
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 122/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
PROIECT DIDACTIC
Data: mai 2011
Clasa: a V-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Tema lecţiei: Complementul direct. Complementul indirect
Tipul lecţiei: de sistematizare a cunoştinţelor
Profesor: Tomescu Sofica
Obiective:
Obiective cadru:
Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă;
Obiective performative:
a. Cognitive:
O1 Să dea definiţia complementului ;
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 123/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
124
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 124/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Metoda
Dar complementul?
ciorchinelui
Care sunt complementele
O2
circumstanţiale?
Definiţi complementul. O1
Răspunsurile vor fi scrise la tablă sub
forma unui ciorchine.
3. 2* Elevii vor fi anunţaţi că în această lecţie
Anunţar îşi vor sistematiza şi consolida
ea cunoştinţele referitoare la complement
subiectu în general, complement direct şi
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 125/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Numele şi prenumele:
Data:
Fişă de lucru
1. Identifică în textele de mai jos complementele precizând tipul fiecăruia dintre ele, valoarea
morfologică a cuvintelor prin care se exprimă şi cazul acestora:
Mă tem de ea. ................................................
S-a pregătit în vederea concursului. ......................................
La ce te gândeşti? ......................................
N- a venit la şcoală de bolnavă. ............................... ...............................
126
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 126/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
127
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 127/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 128/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
b)subiect
c)complement indirect
Încercuiește litera răspunsului corect.
5.Rescrie două complemente directe exprimate prin substantive articulate hotărât de
______________________________________________________________________
8.Explică rolul virgulelor din enunțul „Nu putea suferi privind frunzele galbene, florile
ofilite, lacurile...‖. 1p.
______________________________________________________________________
9.Alcătuiește o compunere de maxim zece rânduri în care să descrii un fenomen al
naturii folosind cel puțin cinci complemente directe exprimate prin diferite părți de vorbire.
Se acordă un punct din oficiu.
129
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 129/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
-Vă mulțumesc de buna voastră primire. Acum duceți-vă acasă, că nu piteți merge cu
mine până la București.‖ ( I. L. Caragiale , Peste 50 de ani)
Cerințe: Punctaj acordat
1.Rescrie două complemente indirecte care determină verbe la două forme diferite ale
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
personificare și precizează părțile de vorbire prin care se exprimă și cazul acestora. 1p.
_______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
7.În enețul Ne-a mângâiat apoi pe noi, ne- a îndemnat să ascultăm de dascălul nostru
complementul indirect este: 1p.
a)pe noi
b)ne
c)dascălul.
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
8.Costruiește câte un enunț în care pronumele personal ne să aibă funcția sintactică de
complement direct și de complement indirect. 1p.
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
130
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 130/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
131
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 131/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
7.Transcrie două comlemente directe din ultimele patru versuri, indicând părțile de
vorbire prin care se exprimă și cazul acestora. 1p.
______________________________________________________________________
8.Alcătuiește untext narativ de maximum zece rânduri în care să folosești tipurile de
complemente necircumstanțiale învățate. 2p.
Se acordă un punct din oficiu.
132
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 132/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
V.2.4.Testarea finală
Pentru verificarea cunoștințelor dobândite în etapa formativă am aplicat lotului de
subiecți testul final care nu a vizat doar noțiunile legate de complementele direct și indirect ci
toate noțiunile asimilate până atunci. Această testare a vizat , de fape, obiectivele propuse în
testarea inițială.
TEST DE EVALUARE FINALĂ
Citește textul:
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 133/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
A.
1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvântul cioculețele s-a
format prin:
a. compunere. b. schimbarea valorii gramaticale c. derivare. 6 puncte
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
4. Completează tabelul următor precizând valoarea morfologică și cazul pentru
cuvintele subliniate în text. 6 puncte
B.
1.Menționează două personaje care apar în textul dat. 6 puncte
……………………………………………………………………………………………
…………………………….
2. Transcrie o repetiție , o comparație și o personificare din textul dat. 6 puncte
134
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 134/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
puncte
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
PARTEA a II-a (30 de puncte)
Redactează o compunure de 5 -7 rânduri (aprximativ 50-70 de cuvinte), în care să
folosești trei cuvinte alese de tine din textul dat la Partea I. Dă un ti tlu sugestiv acestei
compuneri.
Cuvinte selectate:______________ , _______________ , ________________
___________________________________
______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 135/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
Nu se acordă fracțiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a
punctajului total.
4. câte 1 punct pentru indicarea fiecărei valori morfologice și a fiecărui caz pentru cuvintele
din coloana din stânga (de exemplu: lor - pronume personal ,G ; odată-adverb, A; tăranii –
substantiv comun, N ) 6x1p=6 puncte
5. construirea unor enunțuri în care cuvântul indicat să aibă funcția sintactică cerută
6x2p=6 puncte
B.
1. câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două personaje din text 2x3p=6 puncte
2. transcrierea figurilor de stil din text 6x2p=6 puncte
3. precizarea sensului sintagmei indicate 6p / explicare superficială, ezitantă – 2p 6 puncte
PARTEA a II-a (30 de puncte)
adecvat cerinței – 15p / tratare ezitantă, superficială a cerinței 5p 15 puncte
și echilibrul compoziției 5 puncte
tarea la persoana a treia 5 puncte
timpului prezent sau perfectul compus 5 puncte
Redactarea întregii lucrări: 12 puncte
limitelor de spațiu indicate 3 puncte
normelor de exprimare și de ortografie 6 puncte
(0-1 greseli – 6p; 2-3 greseli – 4p; 4-5 greseli – 2p; peste 6 greseli – 0p)
normelor de punctuație 3 puncte
(0-1 greseli – 3p; 2-3 greseli – 2p; 4-5 greseli – 1p; peste 6 greseli – 0p
136
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 136/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
137
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 137/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
1,00-4,99 4 11%
Media clasei a V-a A: 7,55
Media clasei a V-a B: 5,88
Puncte tari
-neîntâmpinarea de greutăți în r ezolvarea itemilor;
-cunoașterea regulilor de despărțire corectă a cuvintelor în silabe;
-identificarea corectă a personajelor textului;
- progresele făcute în ceea ce privește exprimarea scrisă;
-evitarea greșelilor de ortografie și de punctuație;
-însușirea corespunzătoare a părților de vorbire și de propoziție;
138
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 138/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
elevilor.
Modalități de remediere
S-a propus ca măsuri de remediere pregătirea suplimentară a elevilor. De asemenea, s-a
întocmit un plan de pregătire a elevilor cu rezultate bune și foarte bune, în vederea participării
la olimpiadele și concursurile școlare prevăzute în calendarul activităților extrașcolare
aprobate de MECTS. Acest program a funcționat și pe parcursul etapei formative, dovadă
fiind rezultatele obținute la etapa județeană a Olimpiadei de Limbă, Comunicare și literatură
română unde cele două eleve participante au obținut punctaj bun și foarte bun. Spun și foarte
bun, deoarece una dintre eleve, Tomescu Alexandra-Maria a obținut locul I la această etapă,
iar la etapa națională a obținut Premiul special al juriului. Programul de pregătire cu elevii
capabili de performanță va continua și în anul viitor sperând ca performanța să se repete.
În vederea recuperării materiei pentru elevii care întâmpină dificultăți de învățare s-a
propus continuarea lucrării diferențiate la clasă, insistându-se asupra unor aspecte precum:
-aplicații care vizează noțiuni de vocabular, ortografie și punctuație;
-intensificarea exercițiilor aplicative de recunoaștere a părților de vorbire și de
propoziție;
-efectuarea de exerciții de expunere orală-individual sau în grup, de utilizare corectă a
limbii literare;
-exerciții de redactare a unui text, pornind de la cuvinte date;
-exerciții de redactare de texte în contexte și în scopuri variate;
-activități de scriere imaginativă care să valorifice creativitatea elevilor.
Dacă la testarea inițială unuii elevi au întâmpinat dificultăți în realizarea sarcinilor de
lucru propuse, la testarea finală aceștia au deonstrat că și -au însurat cunoștințele referitoare, în
special, la comportamentul direct și la complementul indirect. Astfel, trecând prin etapa
formativă și realizând o serie de activități didactice axate pe aceleși obiective propuse și la
testarea inițială, elevii au obținut rezultate bune, așa cum se poate observa făcând omparație
între testarea inițială și cea finală.
Pentru fiecare item propus, elevii a u demonstrat o creștere considerentă în rezolvarea
sarcinilor de lucru propuse.
139
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 139/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
În practică, realizarea unui anumit obiectiv necesită combinarea mai multor metode.
Indiferent de metodele folosite, am urmat calea inductivă, pornind de la fapte de limbă
(exemple izolate sau cuprinse într-un text) spre a ajunge la definire și reguli. Am solicitat
elevii să observe faptele de limbă, să compare, să descopere elementele comune și apoi să
tragă concluziile.
In predarea complementelor necircumstanțiale la clasă am folosit următoarele metode:
conversația, demonstrația, exercițiul, explicația, brainstorming -ul, jocul didactic, analiza
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 140/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
menținut treaz interesul și am sporit spiritul de independență, cu atât mai mult cu cât
exercițiile au fost într-o varietate de forme. Exercițiile au avut un grad de dificultate gradat
încadrându-se în acumulările anterioare, iar de fiecare dată au prezentat un plus de noutate,
chiar dacă au vizat același scop.
analizează-le sintactico-morfologic:
I-am amintit de evenimentul anunţat.
“Dar până atunci na-ţi o palmă, ca să ţii minte…”
(I.Creangă, Povestea lui Harap-Alb)
“Si din repaos m-am născut, /Mi-e sete de repaos.”
(M.Eminescu, Luceafărul)
3.În coloana din stânga sunt scrise texte în care apar substantive cu funcţia de S sau de
CD,care răspund la aceeaşi întrebare (ce?). Înscrie pe linia punctată din dreptul numărului de
ordine al fiecărui exemplu litera corespunzătoare funcţiei sintactice a substantivului subliniat.
...... 1. „Să cumpănim bine cuvintele când scriem‖.
(M. Sadoveanu)
...... 2. „ – Dacă n-am tablă şi plumb!‖.
(I. Teodoreanu)
...... 3. „Treceau clipe mari zdrenţuite pe cer...‖
(A. Blandiana)
...... 4. „Deschise ochişorii mai mult, mai tare, mai mari...‖.
141
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 141/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
(E. Gârleanu)
...... 5. „Mi-am pus şoşonii şi paltonul şi am plecat‖.
(I. L. Caragiale)
...... 6. „Puterile îi cam slăbiseră, dar nu se lăsa‖.
(E. Gârleanu)
...... 7. „Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce
oameni erau în părţile noastre‖.
(I. Creangă)
4.Încercuieşte litera care corespunde variantei corecte.
1. În propoziţia:
Vara merg la munte.
CT se exprimă prin:
a) substantiv (Ac);
b) adverb;
c) adverb (Ac).
2. În propoziţia:
Îmi place culoarea verde.
substantivul subliniat are funcţia sintactică de:
a) S (N);
b) CD (Ac);
c) CM (Ac).
3. Schema propoziţiei:
După ora de istorie, merg cu voi la bibliotecă.
este: a) CT + A s. prep. + Pv + CI + CL;
b) CI + A s. prep + Pv + CI + CL;
c) CT + CI + Pv + CI + CL.
4. În propoziţia:
Mă bazez pe ajutorul tău.
Substantivul ajutorul precedat de prepoziţia pe are funcţia sintactică de:
a) CI (Ac);
b) CD (Ac);
c) CL (Ac).
5. Schema propoziţiei:
Compunerea despre tabăra de lângă Sinaia a citit -o Mădălina.
142
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 142/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
este:
a) S + A s. prep. + CL + Pv + CD + S;
b) CD + CI + CL + Pv + CD + S;
c) CD + A s. prep. + A s. prep. + Pv + CD + S.
6. În propoziţia:
Întâlnirea cu voi m-a bucurat .
pronumele personal voi precedat de prepoziţia cu are funcţia sintactică de:
a) CI (Ac);
b) A pron. prep. (Ac);
c) CM (Ac).
7. În pro poziţia:
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 143/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
(I. Teodoreanu)
........................................................................
b) „Atunci mezinul se vâră iute în horn şi […]
tace ca peştele‖
(I. Creangă)
.......................................................................
c) „Văd fluturi albaştri, uşori‖
(M. Eminescu)
.......................................................................
d) „... de pe piscuri, vedeam cerul înalt până la
munţi‖
(M. Sadoveanu)
.......................................................................
e) „Salcâmii plini de floare
Se uită lung spre sat‖
(G. Topîrceanu)
.......................................................................
f) „Şi-ndată aud şi pe cel de-al doilea‖
(M. Sadoveanu)
.......................................................................
g) „Se apropiau de fierărie şi Moromete fu
întâmpinat de departe de exclamaţii‖
(M. Preda)
.......................................................................
h) „După adormirea copilului […], patul
aluneca lin în văzduh‖
(T. Arghezi)
.......................................................................
i) „Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,
cu un miros sfios de iarbă tăiată‖ (L. Blaga)
.......................................................................
6.Construieşte câte două propoziţii în care complementul direct să determine verbe la
moduri nepersonale şi interjecţii cu f.s. de predicat. Subliniază complementele directe.
7.Construieşte patru propoziţii în care complementul direct exprimat prin substantiv fără
prepoziţie şi cu articol hotărât să fie aşezat la începutul propoziţiei.
144
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 144/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
9.Construieşte câte o propoziţie în care pronumele mă, te, se, vă cu f.s. de complement
direct să fie la aceeaşi persoană şi la acelaşi număr ca şi subiectul.
10.Construieşte câte două propoziţii în care complementele directe, exprimate prin „ -l”,
„-i”, „ne”, „vă”, „le” să determine un verb la infinitiv şi alte propoziţii în care aceleaşi
complemente să determine un verb la conjunctiv.
11.Analizaţi complementele indirecte din următoarele propoziţii:
a. S-a întâlnit cu el.
b. S-au adresat colegilor.
c. Luptăm împotriva nedreptăţilor.
d. Se teme de ploaie.
e. Vorbeam despre cei trei.
f. S-au ofensat împotriva celor doi.
g. Îşi repetă mereu reproşurile făcute.
h. Au luptat împotriva lor.
i. Nu complotează împotriva nimănui.
j. Se gândeşte a te căuta.
k. S-a săturat de aşteptat.
l. Le-am dat celor doi premii.
12. Constrieşte câte o propziţie în care să se afle complemente indirecte care determină
un verb, un adjectiv, un adverb şi o interjecţie.
13. Constrieşte câte o propoziţie cu complemente indirecte exprimate prin substantivele
copil, fiu şi fiică, la numărul plural, în D. fără prepoziţie şi în Ac. cu prepoziţie.
14. Construieşte câte o propoziţie în care să se afle complemente indirecte exprimate
prin substantivele famile, civilizaţie, declaraţie, la singular, în G. precedat de una dintre
prepoziţiile: asupra, contra, împotriva.
15. Construieşte câte două propoziţii cu c omplemente indirecte exprimate prin verbe la
infinitiv, la supin şi gerunziu.
16.Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă vei considera că afirmaţia este
adevărată, încercuieşte litera A. Dacă tu crezi că este falsă, încercuieşte litera F.
A - F 1. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Mă gândesc a-ţi spune adevărul’’ are funcţia
sintactică de complement indirect.
145
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 145/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
A - F 2. În enunţul: ,,O tăcere şi o linişte solemnă acopereau întreaga fire’’ există un singur
complement direct exprimat prin substantiv.
A – F 5. În enunţul : ,,N-aş putea spune hotărât, dacă, în timpul somnului, mi-a fost frig…’’
(C. Hogaş) cuvintele ,,spune’’ şi ,,frig’’ au funcţie sintactică de complement direct.
A - F 6. În fraza următoare: ,,Îşi dădea seama că nu -şi ţinuse promisiunea’’ locuţiunea verbală
,,a-şi da seama’’ este termen regent pentru o completivă indirectă.
A -F 7. În fraza: ,,Imensul rezervor de legende I-a slujit să-şi scrie propriile lui balade, în
versul limpede, curgător, al doinei populare şi să ne dăruiască acea comoară naţională…’’ (V.
Eftimiu) există două propoziţii subord onate completive indirecte.
A - F 8. În enunţul : ,,A doua zi povestii câtorva tovarăşi de drum cele întâmplate’’ (L. Blaga)
există un complement indirect şi un complement direct.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 146/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
147
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 147/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
1. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate şi indicaţi prin săgeată termenii
regenţi ai acestora:
A doua zi, am discutat despre emisiune. ………………………………..
Matei explică bătrânului cum se petrecuseră lucrurile. …………………………
148
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 148/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
PARTEA a IV-a:
Construiți enunțuri în care s ă aveți complemente indirecte exprimate prin toate tipurile de
pronume și de numerale posibile în cazul D (cu sau f ăr ă prepoziții).
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____________________________________________
149
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 149/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
complementului subliniat precizați dacă este complement direct sau complement indirect :
„Și albinele aduc miere (........................................................), aduc colb
(...................................................) mărunt de aur.” ( M. Eminescu, Călin (File din poveste) )
„noi știm a învârti (........................................................) sapa (.......................................),
coasa (..................................................) și secera (.......................................), dar
dumneavoastră învârtiți condeiul (.................................................) și când vreți știți a face
(................................................) din alb negru (.....................................) și din negru alb
(................................................).” (I. Creangă, Moș Ion Roată și Unirea)
150
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 150/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
VI. CONCLUZII
Chiar dacă cercetarea propriu-zisă s-a făcut la nivelul clasei a V -a, o atenție deosebită
am acordat și la celelalte clase (a VI-a, a VII-a și a VIII-a) în momentul în care am abordat la
clasă cunoștințe legate de tema de cercetare. La capitolul Anexe am inclus proiecte didactice,
și fișe de lucru pentru toate clasele gimnaziale.
Am avut în vedere faptul că elevii vin din medii sociale diferite, că în băncile școlii se
află alături de copii cu aptitudini și cu o capacitate mai mare de asimilare a cunștințelor despre
complementele direct și indirect și copii care întâmpină reale dificultăți în asimilarea și
151
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 151/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
de a găsi soluții. Permanent, într -un moment sau altul al lecției am folosit exerciții variate,
accesibile, gradate ca dificultate, frontale sau individuale, care să permită însușirea și fixarea
noilor cunoștințe, sistematizarea celor dobândite anterior.
Exercițiile cu sarcini de lucru asociate (grupare, disociere, motivare, caracterizare,
identificare, de modificare) și mai ales cele cu carater creator au demonstrat puterea de
selecție a elevilor, valoarea și cantitatea cunoștințelor lor, calitatea pripeperilor și a
deprinderilor de a opera cu noțiunile însușite. Prin exercițiile propuse am urmărit, de
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 152/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
a)etapa inițială;
b)etapa formativă;
c)etapa finală.
În prima etapă, au fost aplicate diverse probe pentru a stabili nivelul de cunoștințe
practic, determină lipsa spontaneității exprimării propriilor trăiri și sentimente ale elevilor.
În această lucrare am prezentat doar o parte din metodele și tehnicile care pot fi utilizate
în predarea complementelor necircumstanțiale în gimnaziu. De asemenea, am prezentat doar o
parte din exercițiile și sarcinile utilizate în etapa formativă gradele de dificultate ale acestora
fiind din ce în ce mai complexe.
Etapa finală este aceea de bilanț, de evaluare, de înregistrare și măsurare a rezultatelor
cercetării și a variabilelor dependente în urma intervenției factorului experimental.
Prin utilizarea unor tehnici de lucru variate și adecvate le -am imprimat elevilor să
gândească, să folosescă într -un mod corect noțiunile legate de complementul direct și de cel
indirect.
Pe tot parcursul activității am avut în vedere creșterea ascensorială a complexității
sarcinilor de lucru (de la simplu la complex, de la ușor la greu) pentru a asigura gradarea
treptată a efortului intelectual cerut de metodologia modernă. Materialele, fișele de lucru au
fost simple, dar atractive.
Comparativ cu testarea inițială, elevii au progresat pe parcursul etapei formative
îmbogățindu-și bagajul de cunoștințe cu noțiuni noi, acest lucru remarcându -se din rezultatele
testării finale.
Punctul de plecare și de sosire al oricărui demers pedagogic este copilul. El este fantezie
și mobilitate, noutate și surpriză. Elevul nu-și dezvoltă priceperi și deprinderi dacă nu este
antrenat sistematic în activitatea de învățare la clasa -experiment, am înțeles eficiența sau
lipsurile acestora și am dobândit curajul de a le aplica cu credința că într -adevăr satisfac
cererile stipulate în documentele reformei învățământului, fără a abandona tradițiile de
valoare.
153
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 153/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
154
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 154/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
BIBLIOGRAFIE
Cluj-Napoca, 2001.
-Beldescu, G., Punctuația în limba română, Editura 100 + 1 GRAMAR, București,
1997.
-Bejan, Dumitru, Gramatica limbii române – compendiu, Editura Echinox, Cluj-
Napoca, 1995.
-Berecea, Petru, Livius, Sintaxă – condiție, agent, relație, Editura Amphora, Timișoara,
1992.
155
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 155/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
-Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române. Stil, stilistică, limbaj, Editura
Academiei RSR, București, 1973.
-Coteanu, Ion, Gramatica de bază a limbii române, Editura Albatros, București, 1982.
-Coteanu, Ion, Gramatica. Stilistică. Compoziție, Editura Științifică , București, 1990.
-Dimitriu, C., Tratat de Gramtică a limbii române II Sintaxa, Editura Junimea, Iași,
2002.
-Dimitriu, C., Compediu de Gramatică românescă modernă, clasică, Editura Junimea,
Iași, 2004.
-Drașoveanu, D., Teze și aniteze în sintaxa limbii române, Editura Clusim, Cluj-Napoca,
1997.
-Drincu, Sergiu, Punctuația de bază în limba română, Editura Amphora, Timișoara,
2008.
-Funeriu, I., Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord,
Timișoara, 1998.
-Gencărău, Ștefan, Sintaxa limbii române, Editura Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1997.
-Genărcău, Ștefan, Sintaxa limbii române. Fraza. Exerciții de la analiză la grilă,
Editura Polirom, Iași, 2000.
-Gioroceanu, Alina, Sintaxa limbii române. Note de curs.
-Goga, Mircea, Limba română. Morfologie. Sintaxă. Ghid de analiză morfosintactică,
ediția a III-a revăzută și completată, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2000.
-Goran, Vasile, Goian Maria, Emilia, Cîntuic Rita (coordonatori), Limba română.
Comunicare. Fișe de lucru, Teste inițiale, formative și finale (clasa a V-a, volumul II, clasa a
VI-a, volum II, clasa a VII-a, volum II, clasa a VIII- a, volum II, Editura Nomina, Pitești,
2009).
-Graur, Al., Gramatica azi, Editura Academiei RSR, București, 1973.
-Graur, Al., Puțină gramtică, Editura Academiei, București, 1987.
-Gruiță, G., Gramatica normat ivă. 77 de întrebări / 77 de răspunsuri, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 1998.
156
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 156/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
-Goga, Mirecea, Gramatica limbii române fără professor, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1995.
-Goian, Maria Emilia, Probleme de sintaxă- Limba Română, Editura Recif, București,
1992.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 157/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
-Mihuț, Lizica, Bianca, Miuța, Limba română. Siteze și exerciții, Editura Universității
Aurel Vlaicu, Arad, 2007.
-Mihuț, Lizica, Gramatica limbii române, Editura Multimedia, Arad, 1996.
-Moceanu, Ovidiu, Gramatica limbii române. Compediu, Editura Aula, Brașov. 1999.
-Moț, Mircea; Chiriță, Cornelia; Pestrea, Suciu, Steluța, Gramatica de la A la Z , Editura
Paralela 45, Pitești, 2004.
-Nicolescu, Aurel, Probleme de sintaxă a propoziției, Editura Științifică, București,
1970.
-Novac, Adela, Limba română contemporană. Note de curs, Bălți, 2007.
-Pană , Dindelegan, Gabriela, Teorie și analiză gramaticală, Ediția a II-a, București,
1994.
-Pană, Dindelegan, Gabriela, Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi
interpretări, Editura Humanitas Educațional, București, 2003
-Pop, Gheorghe, Sintaxa limbii române, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca,
1999.
-Popescu, Diana, Florentina, Ghid practic de limba română, Editura Civitas, București,
2006.
-Popescu, Ștefania, Gramatica practică a limbii române, cu o culegere de exerciții ,
Editura Didactică și Pedagogică,, București, 1971.
-Secrieru, Mihaela, Nivelul sintactic al limbii române. I, Unități sintactice. Funcții
sintactice, 2005.
-Stati, Sorin, Teorie și metodă în sintaxă ,Editura Academiei, București, 1967.
-Stati, Sorin, Elemente de analiză sintactică, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1972.
-Stati, Sorin; Bulgăr Gheorghe, Analiza sintactice și stilistice, Editura Didactică și
pedagogic, bucurești, 1970.
-Șerban, Vasile, Sintaxa limbii române. Curs practic. Ediția a II-a, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1970.
-Teodorescu, Ecaterina, Curs de sintaxa limbii române, Editura Polirom, Iași, 1974.
-Timofte, Mihai, Actualizarea sintaxei românești, clasice modern, Editura Polirom, Iași,
2005.
158
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 158/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
2001.
-Trandafir, Gheorghe, Probleme controversate de gramatică a limbii române actuale,
Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1982.
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 159/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
I I I
. Opere literare folosite pentru exemplificări
-Bacovia, George, Poezii, Editura Minerva, București, 1980.
Caragiale, Ion, Luca, Momente și schițe. Nuvele și povestiri, Editura Nicol, București,
2009.
-Cioran, Emil, Caiete I, II, III , ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2005.
-Cioran, Emil, Scrisori către cei de acasă, Editura Humanitas, București, 1995.
-Creangă, Ion, Povești, povestiri, amintiri, Editura Steaua Nordului, Constanța, 2011.
-Eminescu, Mihai, Poezii, proză, Editura Ștefan, București, 2002.
-Hogaș, Calistrat, Pe drumuri de munte, ESPLA, București, 1960.
-Ionescu, Gelu, Copacul din câmpie, Editura Polirom, Iași, 2003.
-Paler, Ovidiu, Scrisori imaginare, Editura Polirom, Iași, 2010.
-Petrescu, Patul lui Procust , Editura Gramar, București, 2008.
-Pleșu, Andrei, Jurnal , Editura Humanitas, București, 1993.
-Popescu, Constantin, Tudor, Nobelul românesc, Editura Polirom, Iași, 2004.
-Preda, Marin, Moromeții, Editura Albatros, București, 1979.
-Rebreanu, Liviu, Ion, Editura Minerva, București, 1984.
-Sadoveanu, Mihail, Frații Jderi, Editura Agora, București, 2007.
-Sebastian, Mihail, Jurnal , Editura Humanitas, București, 1996.
-Voiculescu, Vasile, În grădina Ghetsemani, Antologie de poezie mistică , Editura Art,
2010.
-Zamfiri, Mihai, Discursul, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997.
160
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 160/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
ANEXE
PROIECT DE LECŢIE
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 161/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Se scriu pe tablă mai multe exemple cuprinzând fapte de limbă ilustrative pentru: ce arată
complementul direct, în contextul relaţiilor sale din enunţ; părţi de vorbire prin care se
exprimă; modul de construire; locul; punctuaţia şi ortografia lui.
1. Opreşte imediat maşina!
2. Îl zăresc pe George lângă o vitrină.
3. L-am recunoscut repede şi pe el şi pe prietenii de joacă.
4.
5. Cheamă
Porneşte pe trei din grupul
a gesticula lor. stigând chiar.
; l-am auzind
6. Apoi termină de strigat.
7. Ia o carte.
Propoziţiile sunt scrise pe partea stângă a tablei. Partea dreaptă se lasă liberă pentru
alcătuirea unui tabel, care se completează, treptat, pe parcursul analizei, cu rubricile:
complementul direct, cuvântul determinat, întrebarea, partea de v orbire prin care se exprimă,
cum se construieşte, locul, punctuaţia, ortografia.
Elevii vor avea de analizat sintactic propoziţiile, urmărind descoperirea complementelor
care arată obiectul (fiinţă, lucru, fenomen) asupra căruia se exercită direct acţiunea verbului
(sau interjecţiei cu valoare verbală) determinat(ă) . ei vor sintetiza observaţiile pe tablă, sub
forma tabelului
Semenţionat şi a unei
vor analiza, pe scheme ce se va trece
rând, exemplele, prinîn conversaţie
rubrica „Am frontală.
învăţat”. Analiza se
desfăşoară astfel: „Analizaţi prima propoziţie! Care este subiectul? Dar predicatul? Pe
162
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 162/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
cine determină substantivul maşina? Ce arată el în relaţiile din propoziţie spre deosebire
de imediat? La ce întrebare răspunde? Cum se construieşte? Care e locul, punctuaţia? „ .
concomitent se completează tabelul. Se procedează în felul acesta cu toate propoziţiile.
După analiza a două-trei exemple, elevii formulează definiţia complementului direct,
precizează întrebările, arată cuvintele determinate (verb, interjecţie), părţile de vorbire
prin care se exprimă (substantiv în Ac; pronume; numeral cu prepoziţie; verb la
infinitiv,
verbului),gerunziu şi supin),
construirea loculprepoziţie),
(cu sau fără (de obiceipunctuaţia
după verbul
(nudeterminat,
se desparte dar
prinşivirgulă
înaintea
de
verbul determinat), ortografia.
Tabel
Cuvânt Întrebare Complementul Exprimat Construit Loc Ortografie
determinat direct prin
opreşte Ce? maşina substantiv Fără prep. După
Am auzit Pe cine? l- Pron. pers Fără prep. înainte l-
Schema
-cazul acuzativ
- întrebări: pe cine?, ce?
-determină:- verb
-interjecţie
Complementul -se exprimă: -substantiv
direct -pronume
-numeral
-verb
-loc: după şi înaintea verbului
-ortografia
163
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 163/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Se dă ca activitate independentă rezolvarea unor exerciţii din manual sau alcătuirea de texte în
care să se folosească complemente directe exprimate prin diferită părţi de vorbire
Proiectul desfăşurării activităţii poate fi pus în pagină şi într -o altă formă. De exemplu:
Evenimentele Obiective Conţinutul Strategia Evaluare
lecţiei operaţionale adecvat didactică
1 2 3 4 5
I. Actualizarea Elevii vor fi capabili Propoziţii formulate Prin sondaj, elevii Evaluarea temei
celor învăţate să construiască de elevi cu atribute citesc exemplele date pentru acasă prin
anterior (10’) propoziţii cu atribute în caietele de teme, aprecieri verbale
întrebări frontale
II. Captarea Clasificarea Conversaţie catihetică ntărirea
atenţiei elevilor complementelor în despre felul răspunsurilor
(14’) circumstanţiale şi complementelor şi ce
necircumstanţiale arată, în general, ele
III. Enunţarea La sfârşitul lecţiei, Complementele Profesorul enunţă
temei noi şi a elevii vor fi capabili: directe dintr-un şir de obiectivele
obiectivelor O1, O2, O3 etc exemple date operaţionale de
operaţionale (1’) urmărit
IV. Prezentarea
sarcinilor de Textele ilustrative
limbă cu faptele de Se scriu
pt partea textele
stângă pe
a tablei Se
răspunsurileîntăresc
de
învăţare (10’) complementul direct (sau se dictează) către profesor
(prin ce se exprimă,
construire, loc,
punctuaţie, ortografie)
V. Conducerea Se urmăresc Textele : Analiza sintactică a ntărirea
învăţării (15’) obiectivele 1,2,3,4,5,6 -Opreşte imediat propoziţiilor prin răspunsurilor
maşina! activitate frontală;
-Îl zăresc pe George. conversaţie euristică,
etc concomitent se
realizează un tabel şi o
schemă sintetică
VI. Asigurarea Se înfăptuieşte pe Întărirea
feedback-ului (4’) parcursul învăţării răspunsurilor prin
prin: ex de aprecieri
identificare, de
completare, activitate
frontală şi individuală
VII. Evaluare Activitate Testul de evaluare
formativă (4’) independentă menţionat
individuală
VIII. Asigurarea Să construiască Activitate
retenţiei şi propoziţii cu independentă pentru
transferului (2’) complemente directe acasă
PROIECT DIDACTIC
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 164/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Competențe derivate:
definirea complementul direct;
Strategia didactică
Resurse : capacităţi normale de învăţare a elevilor;
cunoştinţele lor anterioare;
timpul de învăţare: 50 minute.
METODE ȘI PROCEDEE: conversaţia euristică, observaţia, problematizarea, învăţarea
prin descoperire, explicaţia, exerciţiul, lucrul cu textul;
Mijloace didactice:
Manualul, tabla, creta, caietele elevilor
Fişe pentru activitatea independentă, fişe adaptate pentru elevi cu C.E.S.
Portofoliul elevilor
Modalități de evaluare:
Evaluare frontală
Evaluare formativă
Bibliografie:
Limba română, manual pentru clasa a VIII-a de Alexandru Crişan, Sofia Dobra,
Florentina Sâmihăian, Ed. Humanitas, 2003.
Mina - Maria Rusu, Geanina Cotoi, Carmen - Irina Hăilă, Mihaela Timingeriu,
Exerciţii practice de limba română, competenţă şi performanţă în comunicare, Ed.
Paralela 45, Piteşti, 2009
Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii în şcoală, Ed. Polirom,
Iaşi, 2001
Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura
Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2002
SCENARIU DIDACTIC
Moment
acasă; organizatoric: salutul, notarea absenţilor, verificarea existenţei temelor pentru
165
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 165/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 166/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
V. Asigurarea feedback-ului:
Feedback-ul a avut loc permanent pe parcursul conversaţiei şi se concretizează prin
aprecieri verbale.
Ca activitate individuală, elevii rezolvă exerciţiul 6 de la pagina 155.
VI. Evaluare împarte elevilor o fişă de evaluare, formată din nouă itemi. După
formativă
Profesorul
expirarea timpului de lucru, profesorul solicită elevilor să facă schimb de teste cu colegul
de bancă. Se dau răspunsurile corecte, iar elevii evaluează lucrările.
Schema tablei
Complementul direct
Definiţie: Complementul direct este partea secundară de propoziţie care arată obiectul
asupra căruia se exercită direct acţiunea.
Exemple:
a ) ,,Nu putea să-i vadă chipul, dar îi auzise glasul ‖( M.Sadoveanu, Baltagul)
b) ,,Făcându- şi cruci repetate, îşi murmură gândul care o ardea.‖( M.Sadoveanu, Baltagul )
c) ,,Băgat -ai la cap vorbele mele?‖( I.Creangă, Povestea lui Harap- Alb)
d) ,,Şi nici una, nici două, haţ! pe ied de gât...‖( I.Creangă, Capra cu trei iezi)
167
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 167/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Topică: De obicei complementul direct stă după cuvântul determinat, dar poate sta şi înaintea
lui.
Ortografie: Complementul direct poate fi reluat sau anticipat prin forme neaccentuate ale
pronumelui personal care, de obicei, se despart prin cratimă de cuvântul determinat.
Fişă de lucru
Complementul direct
El citeşte o carte.
Uite-l că vine!
Ea i-a cunoscut pe ai tăi.
- Pe cine cauţi?
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 168/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Nume............................................
Test de evaluare
Complementul direct
5. Complementul direct din enunţul Elevul va învăţa ceva este exprimat prin:
..............................
a) pronume demonstrativ
b) pronume nehotărât
c) pronume negativ
6. În enunţul Ai două exerciţii pe mâine , complementul este exprimat prin:
..............................
a) substantiv
b) numeral
169
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 169/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Punctaj: 1 p x 9
Oficiu: 1 p
PROIECT DIDACTIC
Obiective fundamentale:
-dobândirea de noi cunoştinţe şi formarea deprinderilor de a depista complementele
necircumstanţiale in text;
-capacitatea de a recunoaşte părţile de vorbire prin care pot fi exprimate complementele
necircumstanţiale;
-capacitatea de a recunoaşte cazurile în care se găsasc complementele necircumstanţiale.
Obiective operaționaleE:
*Cognitive:
Elevii vor fi capabili:.
1.-să reactualizeze noţiunile generale despre complement;
2.-să identifice părţile de vorbire prin care se exprimă complementele necircumstanţiale;
3.-să recunoască cazurile complementelor necircumstanţiale;
4.-să alcătuiască propoziţii cu diferite părţi de vorbire care să aibă funcţia sintactică de
complement direct şi complement indirect,în cazuri diferite;
*Afectiv-atitudinale:
1.-Să fie dispuşi să primească informaţii noi;
2.-
să manifeste
*Psiho-motorii:interes în rezolvarea sarcinilor de învăţare;
1.-să respecte ritmul cerut de desfăşurarea activităţii.
Metode și procedee: -
conversaţia,învăţarea prin descoperire,explicaţia,exerciţiul,jocul didactic.
Mijloace materiale:
-“Limba şi literature română”-manual pentru clasa a VI-a,autori:Elena Mazilu-
Ionescu,Valentina Jercea,Editura Didactică şi pedagogică,Bucureşti,2006;
-fişe de lucru(joc didactic-rebus);
-tabla,creta;
-caietele elevilor;
-portofoliu-clasa a V-a.
Forme de organizare:
-individual;frontal.
170
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 170/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Evaluare:
-iniţiala:la începutul orei;
-continuă:pe tot parcursul orei,prin analiza răspunsurilor şi prin stimularea creativă a elevilor;
-finală:prin aprecieri asupra realizării obiectivelor propuse.
Timp de lucru:50min.
Desfășurarea activității
NR MOMEN-TELE ACTIVITATE ACTIVITATEA METODE
. LECŢIEI PROFESORULUI ELEVILOR ŞI PRO-
CR CEDEE
T.
1. MOMENT -salutul,notarea -salută şi îşi conversaţia
ORGANI- absenţilor,pregătirea pregătesc
ZATORIC elevilor pentru lecţie materialele
necesare pentru
lecţie
2. ACTUALI- -se pun câteva întrebări
ZAREA legate de complement:
CUNOŞ- *Ce este
TINŢELOR complementul?
*De câte feluri este? Conversaţia
*Care sunt
complementele
circumstanţiale?
*Ce este complementul -elevii răspund
circumstanŢual de loc? întrebărilor puse Explicaţia
*Ce este complementul de profesor
circustanţial de mod?
*Ce este complementul
circumstanţial de timp?
3. CAPTAREA Fiecare elev primeşte -elevii ascultă cu
ATENŢIEI câte o fişă (Joc atenţie explicaţiile
didactic)-rebus(anexa apoi vor trece la
1).Li se explică modul completarea Exerciţiul
în care va trebui rebusului.
completat rebusul. -în paralel,câte un
La tablă va fi afişat un elev va copleta şi Conversaţia
rebus pe care
completa îl vor
pe rand.Pe pe fişa de la tablă.
diagonala A-B vor
descoperi titlul noii
lecţii:COMPLEMEN
TELE
NECIRCUMSTANŢI
ALE”
4. ANUNŢA- -profesorul anunţă tema -elevii îşi vor nota Conversaţia
REA TEMEI ŞI lecţiei şi scrie titlul pe în caiete titlul
A OBIEC- tablă,apoi va anunţa lecţiei.
TIVELOR obiectivele
5. DIRIJAREA
ĨNVÃŢÃRII COMPLEMENTELE
171
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 171/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
NECIRCUMSTANŢI
ALE
1.COMPLEMENTUL - elevii scriu în
DIRECT caiete Conversaţia
-substantiv în cazul propoziţiile;
Ac.: -urmăresc cu
A
- vazut
filmul. atenţie explicaţiile
profesorului; Explicaţia
pronume(personal,pose -răspund la
siv, întrebările puse;
demonstrativ,reflexiv)î -prin
n cazul Ac.: deducţie,descoper Exercţiul
A chemat-o pe ea. ă părţile de
-numeral în cazul Ac.: vorbire prin care
Aude pe cei doi. poate fi exprimat
-verb la modul: complementul Ĩnvăţarea
*infinitiv: direct,definiţia prin
Stie a citi . acestuia şi descoperire
*gernziu: întrebările la care
Aude cântând. răspunde;
*supin: -îşi notează în
Are de citi t. caiete noţiunile
Complementul direct teoretice.
poate fi exprimat prin
substantive,pronume,nu
meral în cazul Ac.şi
verb la moduri
nepersonale.
Arată obiectul asupra
căruia se exercită direct
acţiunea.
Răspunde la
întrebările:pe cine?;ce?
Dau elevului
premiu . un atenţie explicaţiile
profesorului;
*Ac.: -răspund la
Am vorbit despre întrebările puse;
temă. -prin Conversaţia
*G.: deducţie,descoper
Au năvălit asupra ă părţile de
românilor . vorbire prin care
-pronume în cazurile poate fi exprimat Explicaţia
Ac.,G.,D.: complementul
S-a gândit la ai săi(la indirect,definiţia
el). acestuia şi la care
-numeral în cazurile întrebările Exerciţiul
Ac.,G.,D.: răspunde;
172
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 172/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
JOC DIDACTIC-REBUS
(anexa 1)
173
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 173/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
FIŞÃ DE LUCRU
(anexa 2)
-c.d. exprimatprin
-c.d.exprimat prinpronume
verb la modul infinitiv;
posesiv în cazul Ac.;
-c.i.exprimat prin substantive în cazul D.;
-c.i. exprimat prin numeral în cazul G.
P RO I E C
CT
D
T D I D AC T
T I
C
C
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 174/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Desfășurarea activității
Organizarea clasei: se face prezenţa, elevii deschid caietele şi se pregătesc de oră
175
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 175/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Vom vorbi despre aspecte legate de eficienţă. Astfel elevii isi vor aminti ca acest
complement poate sta atat în acuzativ cât şi in dativ. Sunt intrebati in ce alt caz mai
poate sta complementul indirect, elevii amintindu-şi de genitivul prepozitional.
Se impart fisele de lucru (anexa 1) si elevii subliniaza complementele indirecte cât si
regentii acestora. Apoi se trage concluzia: compl. indir. poate determina: un verb, o
loc.vb, adj/loc.adj, interj. sau un adverb.
Elevii rezolva apoi ex. 1 p.79 culegere ca activitate frontală fiind orientate de catre
176
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 176/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Nume si prenume:
Data:
1. prin
Dezlegati careul in
substantive deenunturile
mai jos gasind
date sila lapunctele
punctulb-d complementele
a rezolvand cerinta:directe exprimate
Indicati tipul de complement care arata obiectul asupra caruia se exercita actiunea.
a. Am vazut-o pe Irina.
b. Am gasit doua rime pentru pronumele studiat la clasa.
c. La muzeu, l-am intalnit pe Ene.
2. Identificati, prin subliniere, complementele directe din enunturile de mai jos si precizati ce
parti de vorbire determina:
3. Indicati partea de vorbire prin care se exprima complementele directe din propozitiile
urmatoare:
177
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 177/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
4. Identificati completivele directe din textele de mai jos si precizati care sunt elementele
introductive.
178
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 178/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
Nume şi prenume:
Clasa:
Fișă de lucru
“Izbiră pe mazuri, îi întoarseră în loc şi începură a -i bate şi a-i tăia până ce-i năruiră în
apa Răutului.”
(M.Sadoveanu, Neamul Soimăreştilor)
Nume:
Fișă de lucru
Clasa a VIII-a
Complementul direct şi propoziţia completivă directă
Complementul indirect şi propoziţia completivă indirectă
179
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 179/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
1. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate şi menţionaţi partea de vorbire prin
care se exprimă:
a. .Am întâlnit elevi minunaţi.
___________________________________________________________________________
b. Bunicul pastrează încă aducerile-aminte din tinereţe.
___________________________________________________________________________
c. Le văd astăzi.
___________________________________________________________________________
d. M-am adresat celor doi.
___________________________________________________________________________
e. M-am apucat de scris.
___________________________________________________________________________
2. Precizaţi felul subordonatelor din frazele următoare şi termenul regent:
a. Toată lumea ştie că n-a spus adevărul.
___________________________________________________________________________
b. Nu mi-am dat seama când a plecat.
________________________________________________________________________
c. Iată ce am de la fratele meu.
________________________________________________________________________
d.Mihai era capabil să facă un exerciţiu dificil.
_____________________________________________________________________
e.Este uşor să vorbeşti.
________________________________________________________________________
3. Alcătuiţi fraze în care subordonatele completiva directă şi indirectă să fie introduse prin
conjuncţia subordonatoare ―că‖.
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
4. Realizaţi analiza sintactică a frazelor de mai jos ( subliniaţi predicatele, încercuiţi
elementele de relaţie, numerotaţi propoziţiile şi stabiliţi felul subordonatelor) :
„ N-am nevoie să ştiu ce-ai găsit şi ce-a trimis băiatul care a venit la mine pentru sfaturi ieri.”
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Clasa a VIII-a
Complementul indirect – fișă de lucru
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 180/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 181/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 182/183
7/16/2019 LUCRAREA COMPLETĂ (1)
-Ţi-a răspuns?
-Da
-Aa! Dumneavoastră întreţineţi corespondenţă cu întrebări şi răspunsuri psihologice!
b)”Îndată toţi alergară pe ziduri.
-Leşii sunt! Strigă tânărul ce venise de curând şi pe care l-au auzit vorbind; şi-au
schimbat drumul şi vin aici…
-La porţi, flăcăi! Zise bătrânul. Încuieţi-le şi grămădiţi bolovanii pe ziduri. Aşezaţi-
vă toţi pe la metereze. Să nu zică leahul c -au intrat într-o cetate românească, ca într -
o ţarină pustie.”(C. Negruzzi, Sobieski și românii)
3.Numeşte felul complementelor subliniate, în enunţurile de mai jos, şi partea de
vorbire prin care sunt exprimate:
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-completa-1 183/183