Oana Chelaru-Murăruş

Cum predăm elementele de

vocabular din perspectivă
comunicativ-funcţională
 Ce cuvânt vă vine în minte când
rostiţi sau citiţi termenul „vocabular”?

Depozit Orchestră Pădure

Stoc
Câmp

Tezaur
Sistem Paletă
Reţea
Spectru
Grămadă

Repertoriu
Furnica Mulţim Arhivă
r e
 A şti un cuvânt:
• a-l înţelege în formă rostită sau scrisă
• a ţi-l aminti
• a-l folosi cu sens corect
• a-l folosi corect din punct de vedere gramatical
• a-l pronunţa corect
• a-l accentua corect
• a-l asocia corect cu alte cuvinte
• a-l scrie corect
• a-l folosi adecvat în diverse situaţii de comunicare
• a-i cunoşte diversele conotaţii
 Experiment
Elevii sunt împărţiţi în 3 grupe. Cerinţe:
• Grupa 1: să memoreze un set de cuvinte în
vederea testării
• Grupa 2: să clasifice un set de cuvinte în
„plăcute” şi „neplăcute”
• Grupa 3: să aleagă cuvintele utile / inutile
dintr-un set, în cazul în care ar pleca pe o
insulă pustie
 Tehnici în predarea vocabularului
• Explicaţi cuvintele în contexte largi care să faciliteze
folosirea lor de către elevi (de ex. plecând de la lecţiile din
manuale, de la texte din presă etc.)

• Discutaţi mai detaliat un număr redus de unităţi lexicale cu

adevărat importante şi utile pentru un anumit scop
comunicaţional (de ex. termenii-cheie ai unui capitol, cuvinte
ce denumesc emoţii etc.), după principiul „nu mult, ci
profund”.

• Integraţi cuvântul în ansambluri structurate (ex. câmpuri

lexico-semantice, serii sinonimice, sensurile derivate ale unui
cuvânt polisemantic, familii lexicale etc.)
 Tehnici în predarea vocabularului

• Identificaţi trăsătura semantică fundamentală şi nuanţele

contextuale (ex. aplicaţie în polisemie şi sinonimie)

• Ilustraţi predarea lexicului cu material audio-vizual (ex.

imagini, înregistrări audio/video, scheme etc.) sau
multisenzorial

• Creaţi legături cu experienţe de cunoaştere anterioare sau

cu experienţe de viaţă personale

• Oferiţi contexte de aplicare / nonaplicare a cuvintelor şi

expresiilor nou învăţate
 Tehnici în predarea vocabularului
• Utilizaţi cuvintele noi în teme de comunicare orală (de ex.
„Povestea fără sfârşit” – construită pe rând de toţi elevii).

• Utilizaţi cuvintele noi în teme de comunicare scrisă

• Respectaţi în predarea lexicului următorii paşi

metodologici:
1. Instrucţie de tip „EU fac” (model oferit de profesor)
2. Instrucţie de tip „NOI facem” (profesorul îi ajută pe elevi
să construiască exerciţiul)
3. Instrucţie de tip „VOI faceţi” (lucru în perechi sau în grupe)
4. Instrucţie de tip „TU faci” (elevul lucrează independent)
 BIBLIOGRAFIE
Allen, V. French (1983), Techniques in teaching vocabulary. New York: Oxford
University Press.
Carter, R. 1988. (2nd edn. 1998). Vocabulary: Applied Linguistic Perspectives.
London: Routledge.
Carter, R., McCarthy, M. (1988), Vocabulary and Language Teaching London:
Longman.
Nation, P. (1990), Teaching and Learning Vocabulary, New York: Newbury
House.
Nattinger, J. (1988), „Some current trends in vocabulary teaching.” In : Carter
and McCarthy, Vocabulary and Language Teaching London: Longman.
Redman, S., Gairns, R. (1986), Working with words - a guide to teaching and
learning vocabulary, CUP
Schmitt, N (2000), Vocabulary in Language Teaching, Cambridge University
Press 2000
Schmitt, N., McCarthy, M. (eds.) (1997), Vocabulary: Description Acquisition
and Pedagogy. Cambridge: Cambridge University Press.
 PREDAREA INTEGRATĂ A VOCABULARULUI
Posibilă aplicaţie la clasa a VIII-a
Citiţi textul de mai jos:

„Să-ţi povestesc, Ilinco, ce s-a întâmplat aseară. Am reuşit să rămân singură la capătul
digului. (N-a fost uşor, ştii, digul e lung). Mai întâi m-a oprit în drum maiorul. (Nu-mi
plac ofiţerii!). Apoi fiu-su: pedant, ştrengar, licean clasa a opta şi viitor maior. (Îţi voi
povesti o întâmplare amuzantă, dar nu acum). Apoi, judecătorul.
Deşi nu s-ar zice, nu-mi place „şueta”, dar de obicei mă las antrenată. Aseară însă îmi
făcea neapărat plăcere să fiu numai cu mine însămi. Am luat şalul meu şi al mamei, pe
unul l-am întins pe piatra farului şi cu celălalt m-am învelit. Stăteam cu faţa la pământ,
cu obrazul culcat pe braţele îndoite, ca pe o pernă. Nu vedeam decât marea. Valurile
se spărgeau aproape de mine şi un fel de praf rece de apă îmi înroura obrazul. Nu
vedeam cerul, nu ştiam ce se petrece în jurul meu. Auzeam pe dig voci înfundate.
Farul de la Tuzla murea şi învia, ca o steluţă nesigură.
Nu mă gândeam la nimic anume. Ascultam frământarea mării şi parcă-mi făcea bine,
parcă mă consola. Nu ştiu cât am stat aşa. La un moment dat, am simţit nevoia să mă
aşez altfel, fiindcă-mi amorţise braţul. Când m-am ridicat, jos pe pământ, lângă mine,
cu genunchii în braţe, cu spatele la mine, cu privirea departe, în mare, stătea
„Pierrot”.
 PREDAREA INTEGRATĂ A VOCABULARULUI

N-am spus nimic. El s-a întors şi m-a întrebat dacă mi-e frig.
N-am răspuns; l-am întrebat dacă nu le-a văzut pe mama şi pe sora mea.
Pe urmă am tăcut amândoi; după un timp, el foarte calm:
- Voiai să fii singură?
- Da.
- Păi vezi dacă n-ai pus bine şalul pe umeri... dacă nu ţi-ai acoperit părul...!
Am dat din umeri, nepăsătoare.
- În tot cazul, toată lumea e de acord că te-ai bronzat foarte frumos. Dar unii spun
că erai mai frumoasă albă; alţii, dimpotrivă, că neagră ai dinţii mai strălucitori şi
ochii mai verzi.
- Dumneata cum găseşti că-mi stă mai bine? am întrebat, rece.
- Nu ştiu. Când ai venit, mă gândeam cu groază c-o să te înnegreşti.
- Dacă ai şti ce plăcere mi-a făcut că mi-ai spus asta!
Se uita la mine atent, apoi, privind marea, largul, a şoptit:
- Diana...
- Poftim?
- Nu, nimic, spuneam aşa...
Ce mult aş fi vrut să-l iau de gât, să-l sărut......”
(Cella Serghi, Pânza de păianjen, Craiova, Scrisul românesc,1990, pp. 26-27)
 1. TEST RAPID DE COMPREHENSIUNE
Varianta 1 – întrebări şi răspunsuri

• Ce vârstă presupuneţi că ar avea eroina?

• Precizaţi persoanele care o opresc pe eroină (Diana) în timpul
plimbării.
• De ce şi-a luat Diana cu ea două şaluri?
• Ce vede Diana din poziţia în care se află pe dig?
• Pe cine a observat Diana când a întors capul?
• Ce a întrebat-o bărbatul pe Diana după un moment lung de
tăcere?
• În ce anotimp se petrece acţiunea?
• Cum arată Diana?
• Ce crede bărbatul despre înfăţişarea Dianei?
• Ce simte Diana faţă de acest bărbat?
1. TEST RAPID DE COMPREHENSIUNE:
Varianta 2 – adevărat / fals

Notaţi cu A sau F afirmaţiile de mai jos:

1. Eroina din acest fragment se numeşte Ilinca.
2. Acţiunea se petrece pe un dig, la mare.
3. Fata poartă un şal pe cap pentru că este vânt.
4. Ea este însoţită la plimbare de mama şi de sora ei.
5. Fata priveşte melancolică marea.
6. În apropiere este un far.
7. Lângă fată s-a aşezat maiorul.
8. Acesta stă cu spatele la fată.
9. Bărbatul se numeşte Pierrot.
10. Fata îl cunoştea pe Pierrot dinainte.
11. Fata vorbeşte rece cu bărbatul, fiindca nu-i plac ofiţerii.
12. Fata îi spune că ar vrea să stea singură.
13. Bărbatul observă că fata s-a bronzat frumos.
14. Fata are ochii deschişi la culoare.
15. Fata este îndrăgostită de bărbat.
2. EXERCIŢII DE DEZVOLTARE A COMPETENŢEI SEMANTICE
A. Deducerea sensurilor noi din context
Subliniaţi în lista de cuvinte de mai jos numai sinonimele:

• pedant – meticulos – nesuferit - pisălog - snob – tipicar

• amuzant – simpatic – glumeţ – distractiv – inspirat
• şuetă – conversaţie – poveste – melodie – cozerie – discuţie
• a consola – a alina – a felicita – a plânge

B. Sinonime contextuale
a. Alegeţi două perechi de sinonime din lista de mai sus şi construiţi
enunţuri potrivite cu acestea.

b. Găsiţi în text 3 perechi de sinonime. Construiţi enunţuri care să ilustreze

atât contextele comune, cât şi contextele diferite ale acestora:
Ex. a vedea – a se uita – a privi; faţă –obraz; a se bronza – a se înnegri
2. EXERCIŢII DE DEZVOLTARE A COMPETENŢEI SEMANTICE

C. Sensuri figurate în context ( + corelaţii lexic – gramatică)

a. Extrageţi din text cuvintele cu sens figurat şi explicaţi figura de stil pe

care o generează:

Ex. valurile se sparg (metaforă); praf de apă (metaforă); apa îmi înroura
obrazul(metaforă); farul murea şi învia (metafore); steluţă nesigură
(personificare); frământarea mării (personificare); am întrebat rece
(epitet)

b. Indicaţi antonimele figurate ale cuvintelor „frământare” şi „rece” şi

construiţi enunţuri cu acestea.

c. Explicaţi cele două sensuri din text / valori gramaticale ale cuvântului
„rece”: praf rece, am întrebat rece.
3. ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI + SCRIERE CORECTĂ

A. Explicaţi cum s-au format cuvintele: aseară, învelit, înfundate, nepăsător,

a se înnegri, largul. Daţi alte două exemple similare.

B. Subliniaţi numai verbele scrise corect: a se înnegura, a înnota, a înnăspri,

a se înnora, a se întuneca, a înăduşi, a înăbuşi etc.

4. LEXIC – GRAMATICĂ

A. În text apar verbele „a se petrece” şi „a se uita”. Construiţi enunţuri cu

aceste verbe la diateza activă şi arătaţi diferenţa de sens. Găsiţi alte trei
perechi de verbe care îşi schimbă sensul în funcţie de diateză şi construiţi
enunţuri cu acestea.

B. Ce valoare morfologică are sintagma din text „în tot cazul”? Construiţi
enunţuri în care cuvântul „caz” să aibă valoare de substantiv (cu două
sensuri diferite), să intre într-o locuţiune verbală şi într-o locuţiune
conjuncţională.
5. LEXIC – GRAMATICĂ - SEMNIFICAŢIA TEXTULUI

A. Extrageţi din text verbele care redau câmpul vizual al personajelor.

Cum explicaţi insistenţa asupra acestor verbe?

B. Extrageţi din text verbele la forme negative. De ce sunt folosite aceste

forme referitor la acţiunile eroinei din fragment?

C. Extrageţi din text verbele la imperfect şi pe cele la perfect compus şi

introduceţi-le în cei doi „norişori”. Explicaţi cum sunt folosite.

Descriere Naraţiune
6. COMUNICARE ORALĂ
A. Interpretarea textului
a. De ce tac mult cele două personaje?
b. De ce vrea fata să fie singură?
c. Ce sentimente au cele două personaje? De unde le deducem?
d. Ce relaţie este între fundalul mării şi sentimentele eroinei?

B. Creativitate
Ex. „Povestea fără sfârşit”:
Pe baza unor cuvinte din text se spune o altă poveste.
Elevii sunt împărţiţi în 2 sau 3 grupe.
Fiecare grupă indică un cuvint din text.
Un elev din altă grupă începe „povestea” de la acel cuvânt.
Când termină, indică un alt cuvânt din text pentru grupa următoare. ş.a.m.d.
7. COMUNICARE SCRISĂ
• Scrieţi o compune în care să vă imaginaţi cum ar putea continua
povestea dintre Diana şi Pierrot.

8. INCITARE LA LECTURĂ
• Citiţi capitolul din care a fost extras fragmentul.
• Citiţi integral romanul Pânza de păianjen de Cella Serghi.
• Căutaţi pe internet mai multe informaţii despre Cella Serghi şi alcătuiţi
o fişă bio-bibliografică.
Cella Serghi