PROIECT DE LECŢIE

Data:16 martie 2015

Clasa: a XI- a C
Disciplina: Limba şi literatura română
Aria curriculară Limbă şi comunicare
Unitatea de învăţare: ROMANTISMUL
Text suport: Luceafărul de Mihai Eminescu
Tipul lecţiei: predare-învăţare
Competenţe generale:
1. utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;
2.4. folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate;
3.3. elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate;
Competenţe specifice: La sfârşitul orei elevii vor fi capabili de:
1. enunţarea surselor folclorice care stau la baza textului eminescian;
2. identificarea asemănărilor şi deosebirilor dintre basmul folosit ca sursă de inspiraţie şi poemul eminescian;
3. precizarea formelor în care sunt asimilate elemente din diferite mitologii;
4. justificarea originalităţii poemului eminescian prin raportare la surse;
5. identificarea celor două planuri (uman-terestru, universal-cosmic).
Resurse:
A. Bibliografice:
A1: Ştiinţifice:
Adrian Costache, Florin Ioniţă, Adrian Săvoiu Limba şi literatura română, manual pentru clasa a XII-a, Editura Art, 2008
A2: Pedagogice: Constantin Cucoş, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
A3: Metodico-didactice: Emanuela Ilie, Didactica literaturii române, Editura Polirom , Iaşi, 2008
B. Metodologice:
B1: Strategia didactică: mixtă;
B2: Metode: conversaţia euristică, explicaţia, observaţia,
B3: Forme de organizare: Perechi, frontală şi individuală;
B4: Mijloace de învăţământ: Fişe de lucru, manualul, caietele elevilor, tabla
C. Temporale: 50 minute
Etapele lectiei Timp Activitatea profesorului Activitatea elevilor Competente Metode si Forme de Evaluare
procedee organizar
e
Moment 2’ Se asigură un climat propice Pregătesc materialele A1 Conversaţia Frontal
organizatoric desfăşurării noii lecţii, se necesare.
notează absenţii.
Reactualizarea 5’ Se verifică tema şi se pun Aprecieri
cunoştinţelor întrebări din lecţia anterioară verbale
anterioare pentru a se putea face trecerea
la noile conţinuturi.
Captarea 3’ Profesorul scrie pe tablă câteva Elevii dau curs A1 Conversaţia Aprecieri
atenţiei versuri reprezentative pentru sugestiei profesorului euristică verbale
creaţia lirică eminesciană şi răspund.
pentru a putea face trecerea la
noul conţinut: Din umbra
falnicelor bolţi/ Ea pasul şi-l
îndreaptă/Lângă fereastră
unde-n colţ/…aşteaptă. Elevii
trebuie să recunoască textul din
care fac parte versurile şi să
completeze spaţiul cu lexemul
potrivit.
Enuntarea 2’ Având în vedere sarcina dată, Explicaţia Frontal
temei şi a profesorul anunţă elevii că vor
obiectivelor discuta un nou text de Mihai
Eminescu, anume poemul Elevii notează titlul în
Luceafărul. caiete.
Scrie titlul pe tablă şi enunţă
obiectivele lecţiei.
Dirijarea 25’ Se începe această etapă a lecţiei Elevii răspund: Anul C2, C3, C4, Conversatia Aprecieri
invăţării prin adresarea unei întrebări: 1883, când apar Problematizare verbale
Care este anul marilor Luceafărul, Odă (in
capodopere eminesciene? cu metro antic)
scopul stabilirii preliminariilor
unui demers didactic de mai multe
ore privind semnificaţiile
poemului eminescian. Astfel,
profesorul prezintă elevilor
informaţiile preliminare şi sursele
de inspiraţie: Elevii notează în
-apariţia poemului – Viena, caiete noile informaţii
aprilie 1883 în Almanahul şi intervin în cazul
Societăţii Academice Social- unor nelămuriri.
Literare „România jună” apoi în
revista „Convorbiri literare.”
Sursele de inspiraţie ale
poemului.
-se prezintă pe rând aceste surse:
1. surse folclorice:
 Fata din grădina de
Aprecieri
aur
verbale
 Miron şi frumoasa fără
corp
 Mitul Zburătorului
identificat în dublă Deoarece elevii
ipostază (Luceafărul şi cunosc deja Aprecieri
fata de împărat) antinomiile verbale
 Motivul stelei cu noroc schopenhaueriene,
2. surse filosofice: profesorul le dă lor Observare
 idei din filosofia lui sarcina de a le sistematică
Schopenhauer (se prezenta.
insistă pe antinomia
om de geniu - om
 comun)
 influenţele ale
filosofiei lui Kant
(teoria timp-spaţiu)
 elemente din filosofia
platoniciană(incompati
bilitatea iubirii dintre
două lumi opuse)
3. surse mitologice
 mitologia creştină:
motivul păcatului
originar
mitul îngerului căzut,
Logosul primordial, Problematizare
antiteza înger-demon
 mitologia greacă
-mitul lui Hyperion;
-mitul lui Neptun
(dimensiunile plutonic-
angelică şi uranic-
demonică)
-mitul orfic
 elementele
cosmogonice din
mitologia indiană ( Rig-
Veda)
4. surse biografice - propria
viaţă ridicată la rangul de
simbol
Ca punct de plecare se
foloseşte următorul citat din
Perpessicius: „orice creaţiune
lirică.....e legată de un
eveniment din viaţă”. Se
discută sensul, evidenţiindu-se
ideea că biografismul excesiv
conduce la interpretări eronate.
Se atrage atenţia asupra
exagerării prezentate de I.
Al.Brătescu-Voineşti care
merge până la a face nişte
suprapuneri ridicole:
Eminescu-Hyperion; Cătălina-
Veronica Micle, I.L.Caragiale-
Cătălin, Maiorescu-Demiurgul.
T. Vianu vorbeşte despre
„măşti lirice” în Luceafărul eul
liric, proiectându-se în mai
multe ipostaze:
- Cătălina- omul comun care
aspiră la un ideal;
- Cătălin- omul comun
înnobilat prin iubire,
bărbatul îndrăgostit;
- Demiurgul- creatorul
absolut, forţa universală;
Luceafăr-Hyperion- geniul

Adevărata sursă de inspiraţie şi

interpretare o oferă Mihai
Eminescu însuşi în
Manuscrisul 2265. (Profesorul
oferă o fişă unui elev pentru a
citi afirmaţia autorului).
 10’ Li se cere elevilor să citească In limita timpului C5, C6 Lectura Aprecieri
expresiv poemul pentru a putea disponibil, elevii, expresivă verbale
identifica secvenţele lirice care impreună cu
validează sursele de inspiraţie profesorul, vor Observare
menţionate. identifica temele sistematica
poemului şi secvenţele
lirice.
Evaluarea 1’ Aprecierea elevilor care s-au
remarcat la ora (+, -, eventual
finalizare cu nota in catalog).
Tema pentru 2’ Identificaţi în prima parte a Elevii pun întrebări in Explicaţia
acasă poemului eminescian teme şi cazul in care au
motive romantice. neclarităţi.