CURENTE LITERARE ROMANESTI IN CONT IMANISMUL EUROPEAN cieuropene 5 Renaste! Etapa cultural denumita umanism este strans legat de intreaga miscare |Caracteristici EXT EUROPEAN Reprezentanti | * Pune in centrul preocupaiilor omut gi valorile sale; + datorata dezvoltrii burgheziei si oraselor, aceasta noua Conceptie se desprinde de cenzura putemnica a biserici, lar c&rturarul nu mai este, ca in Evul Mediu, doar clericul, ci laicul; * crede in libertatea, perfectibilitatea si demnitatea omului, capabil de a descoperi adevarurile despre sine si despre lume; + accentul cade pe raliune; idealul umanist este Uomo Universale, personalitatea creatoare capabila s se afirme in mai multe domenii, sa fie simultan savant, muzician, poet, matematician, pictor (una dintre aceste personalitati find Leonardo da Vinci). trarca, walla: Dante Aighie, Francesco Petra ea Boccaccio ols Nicolo Machiavelli narroti, nao Rabelais, Michel de Montaigne, Pierre de Ronsard; /Anglia: Francis Bacon, Thomas Morus, Wiliam Shakespeare; : Tarile de Jos: Erasmus din Rotterdam; Spania: Miguel de Cervantes, Luis de Géngora y Argote, Lope de Vega, Pedro Calderén de la Barca; La noi: Nicolaus Olahus, Nicolae Milescu Spataru, Grigore Ureche, Miron Costin, ton Neculce, Dimitrie Cantemi. ILUMINISMUL mul este un curent ideologic si cultural care se manifesta in secolul al XVIll-lea, prefigurat de Declaraji drepturilor omului si cetafeanuilui (1789); prin iluminism se prelungesc ideile renascenliste, cu accent pe importan| rafiunii in cunoastere gi pe emanciparea oamenilor prin cultura. Caracteristici Reprezentanfi + are un pronuntat caracter laic gi anticlerical, + accentul cade pe valorile ratiunil; Poporului prin cultura; + acordai interes libertatilor spirituale si nationale; + are caracter antifeudal si antidespotic, + apeleaza adesea la ironie, satirs; de idei, + militeaza pentru eliberarea spiritului de orice prejudecata; + pledeaza pentru iluminarea maselor populare, pentru emanciparea * condamna orice forma de violenta, fiind acceptata doar dezbaterea Franta: Denis Diderot, Jean le Rond D’Alembert, Jean-Jacques Rousseau, Voltaire, Montesquieu; Anglia: Jonathan Swift, Daniel Defoe; Germania: G. E. Lessing, Johann Wolfgang Goethe, Immanuel Kant: ta nol: Samuil Micu, Petru Maior, Dinic Golescu, loan Budai-D a -Deleanu, Gheorgh Scanned with CamScannerROMANTIsmuL ROMANTISMUL EUROPEAN termenului, romantismul fin prima acceptie a tu ul este un curent ii al XVilhlea gi in primele decenii ale secolului al xixea, apart erar de Caracteristici RReprezentany > afrmarea orginaltiti sia libert@fi de creatie; reacie [Germania ina 7 impotrva ierrhiei genurilor sia doctrinelor clasice ale [Frieden Widen aogier Eneaieh obiectviti si imitafel, —_ Schlegel (ray August Wiheln Frei « domeniile de creatie predilecte: lirica si drama; Pree Rusia: Mihail Lermontov * revalorficarea afectviati; Anglia: Pose if s y Bysshe Shelley, George Gordon sreagezarea eului tn centrul lumi William Wordsworth, ‘Samuel Taylor Colendge. _— "trecerea de la rational spre zonele tainice ale Franfa: Victor Hugo, Alphonse de Lamartine sufletulu f Italia: Giacomo Leopardi La noi: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Barbu $tefénescu Delavrancea + cultivarea tainei, tenebrelor, demonicului; + predilectia pentru mit si simbot; - surse de inspiratie: folclorul, istoria, natura; + contemplarea spatiului cosmic (infinit); - respingerea prezentului fad si decadent (romantic cauté universuri compensatori: fie se intorc spre trecut, mai cu seama spre Evul Mediu, fie se cufunda in lumea visului, a reveriei si a iubirii); + cultvarea statilor de melancolie, nostalgie, suferint4, + apetenta pentru solitudine (eroii romantici sunt niste mari singuratici); * prezenta figurilor tutelare: titanul, geniul, profetul, tegele, demonul si ingerul. la nivel stiistic, se observa folosirea frecventa a antitezei. MANES forma unui romantism care milta in primul rand} si elemente clasice. Dar romantismul sa gasit ‘a Junimil si a marilor autori din a doua jumatate| jul a manifestat si Tn perioada pasoptisis sub Une’ literaturi originale, in care se regaseay lirica eminesciand, odata cu epoca urmatoare, a. ertuulrajional (foleor, nal istore or nafonale si sociale ale epodi se urmarea nt (creatia artistic’ este subordonata ideallr™ ™ fos otter neniureatzarea acestor elu; to do persuaiune: imensiunea lui mitant&, still or Eminescu, s-a integrat anumite (decurge din dimensiunea ui mia pit 9 pana Ines a _eter ee fa Gost amestoc de eae ism si i? 1, i particulare ale clasicismului, 209s - ried a eonontigmulu rz, aumit si romans Nofiuniteoretice 7 —_—_— Scanned with CamScanner7 rn articularitati ale prozel romantice sm proza fantastica) la alba pla tn ul * prezenta unui narator i i se int Omniscienten, "oat implica afectiv, ce renunja uneori (aga cum actiune bogata in intamplari neobisnuite si ristumnari de situate spectaculoase, . 2scensiunea si pribusirea unor personaje; oeraonale exceptionale, inzestrate cu calitati sau defecte legite din cOmUN: ic auit): 7 Cultivarea pitorescului (pitoresc este cea ce place ochiului, ceea ce e singular, : oe earectorizere a intrebuinjarea frecventa a antitezei, atat ca procedeu compozitional, cat $i ca milo personajelor); Een care mizeaza pe expresivitate, bogat in figuri de stil; eres manifestat fata de specii cum ar fi nuvela istoric& fantastic, memorille de c&latorie. Teme si motive roma + Tema naturii gi a iubi tr Motive: lacul, marea, izvorul, codrul, steele, luceatérul, noaptea, .sara-n asfini’, telul, nuférul, Intalnirea indragostitilor, chemarea jubitei, asteptarea infrigurata, nostalgia, dorul, femeia-inger si femeia-demon, voluptatea suferintei * Tema (supratema) timpului Motive: inserarea, trecerea inexorabila a timpului, momentul genezei gi al extincliei universului, istoria, epocile vechi sau mitice ale lumii gi ale istoriei nationale (Dacia, Egiptul antic, Evul Mediu $.a.), timpul sacry al iubirii, timpul cosmic (al Luceafairului) si timpul uman-terestru. + Tematica filosofica Motive: calatoria cosmicd, geniul cu ipostazele: ,batranul dascat" din Scrisoarea J, tanarul voievod, Luceatéru, indragostitul ,cufundat in stele", magul, profetul, regele, .imparatul si proletarul"), condifia umané, viala ca vis, viata ca teatru, legate cel mai adesea de ‘omanulistoric, nuvela fantastica si romanut @ in poezia eminesciana REALISMUL [A fost un curent literar si artistic care a inceput 88 se manifeste spre sfarsitul primel jum iX-lee 18 jur z cara oer jumatati a secolului al Xix-lea] Caracteristict Reprezentanfi + reconstruieste la nivel ficfional o lume in toata Franfa: Stendhal, Ho complexitatea ei, infitiseazai un tablou cat mai (Guy de Maupassant" °° &9'28¢, Gustave Flauber, cuprinzator al vit sociale, cu toate clasele sale; Rusia: N. V: Gogol, |S. Turgheniew, | + este o literatura bazata pe mimesis, adica pe L. N. Tolsioi, FM Dost reprezentarea verosimila a realitati + teme specifice: goana dupa Inavutire, casétoria, familia; + personajele sunt oameni obisnuiti, apartinand tuturor mediilor sociale; + personajele sunt reprezentative pentru o tipologie morala (avarul, arivistul, fata batrand, tanarul in formare etc.), dar mai cu seama pentru o categorie sociald ({2rdnimea, burghezia); In caracterizarea acestor personaje se foloseste tehnica detalivlui, a amanuntului semnificativ; |. se remarca interesul pentru psihologia personajelor (se intrebuinteaza analiza psihologica); + apare principiul obiectivitatii (autorul realist are pretena de a infalisa realitatea aga cum este, fara 5-0 idealizeze, dar $i fara s-o caricaturizeze); |. naratorul este neimplicat, impersonal, omniscient si omniprezent, adesea obiect yentru Bacalaurea Limba $i literatura roménd. Ghid complet ps po 8 Scanned with CamScannerREALISMUL ROMANESC jin cultura romana, viziunea realista se regaseste + 1a prozatorii secolului al XIX-lea — loan Slavici (romanul Mara", n LL. Caragiale (nuvelele, schitele, dar si comediile) in prima jumatate a secolului al XX-lea (Liviu Rebreanu — realismul de inspiratie rurald in ,lon’si FR&scoala”, realismul psihologic in ,Padurea spanzuraiilor”, G. Calinescu — realismul balzacian, de inspiratie citadina — Enigma Ottlie’) $i in a doua jumatate, in perioada postbelica (Marin Preda — ,Morome{i") wuvela realist-psihologicd ,Moara cu noroc’), SIMBOLISMUL \A luat nastere in Franta, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca reactie Impotriva naturalismului si a cultului jexagerat pentru forma al parnasianismului. Odata cu simbolismul incepe, in plan european, poezia moderna. \Caracteristici + preferinfa pentru simboluri Atentje! Nu simbolismul descopera virtutile expresive ele simbolului, Acesta este o modalitate de cunoastere si ide expresie @ poetilor dintotdeauna. Romantic, de exemplu, sunt, fa réndul lor, mari iubitori de simboluri + corespondentele: acestea sunt, de fapt, o exprimare a unor echivalente care se stabilesc intre stari interioare (trairi, senzatii, sentimente) si anumite elemente exterioare, din natura, din realitatea inconjuratoare; + simbolistii au cultivat programatic un gen de corespondente intre tipuri dferite de senzatii numite sinestezii: unui anumit sunet fi corespunde un parfum sau o culoare, iar asocierea aceasta se face spontan in consliin{a poetului; + pentru simbolist, poezia este o arta a sugestiei. A numi un lucru, spuneau acesti primi poeti modemi, inseamna a:i ‘api misterul: .a-| sugera, tata visull” (Stéphane Mallarmé). De aceea, folosesc asociafiiinsolite, suprima unul dintre termeni cand folosesc comparatia, preferd exprimairie eliptce, incant + muzicalitatea versurilor; + simbolismul creeazé poezie in vers liber, renunjand la rigorile versificatiel; + temele favorite ale poeziei simboliste: nevrozele, descompunerea universului, decadenta, disolutia materiei, bolle, parfumul, florile legate intotdeauna de mister si moarte, muzica viorilor si a clavecinului, obsesia mortii, starile de angoasa, depresia, spleen-ul (stare nemotivata de melancolie, manifestata prin plictiseald si dezgust fata de orice), disolutia sentimentelor, oragul neurastenizant si noroios, culorile cenusii, tere. Reprezentanti Franta: * Paul Verlaine + Arthur Rimbaud « Stéphane Mallarmé + Jean Moréas La noi: + Alexandru Macedonski + George Bacovia « lon Minulescu + Stefan Petica + Dit ie Anghel [Simbolismul romanesc in literatura romana, cel dintai teoretician al simbolismului a fost poetul Alexandru Macedonski. Ideile sale| Despre logica poeziei (1880) -| litt: ,arta versurilor nu este nici mai mult nici mai putin decat arta muzicii"; sugestia, inefabilul: e pentru cd tot ce este frumos ni se impune fara ca nimeni s-si dea seama in ce mod si pentru! a sa cuprinde mai multe volume de versuri, de o muzicalitate deosebits. important al simbolismului romanesc este George Bacovia, care scrie in primele decenii ale! Nofiuniteoretice 9 Scanned with CamScannerjumatate a se ISMUL jin a doua jum Solu) MODERN aala, eePAnd CA Em, In poeZie, S© consid 7 str i. pe Este o tending generala care se manifesta initeratura st ar antinual de poste jal XIX-lea gi pana dupa al Doilea Razboi Mondial, cand va idelaire pu! i joderne este 1857, cand Charles Bau imbator $i transcenden, al de fru + se defineste in opozitie cu traditia care apard un anume ide: modernismul insemnand nout, schimbarea, diferenta: _ i originalitate; + ruptura de tradi si, adesea, revolta impotriva mostenini Teste contul cade Pe ig ‘a marilor Orage, 1a epoe, + artstul modern cauta .caracterulfrumosulul actual’ toomal de SCT cnt ja lume: + instaurarea artificialului si eliminarea naturalului: referinfele ™ tehnicii; . i i i ich): a + arta este un construct al imaginatiei, vealizarea reatulul (Huge Friedrich): arta arg : de- + inaderenfa la real, respingerea dispretuitoare a lumii reale, de-realZar 3 nuite; . hd capacitatea de a crea o lume noua care nu mai urmeazé legile lumii OBIE’ ictocratica de a displacea ae Zriedrich place! + indiferenta fata de gustul publicului comun (numita de Hugo Friedrich «pI autorul modemist se adreseaza unei elite, unor ,inifiat”. Poezia moderna + transformarea negativului, a urdtului intr-o categorie esteticd — estetica uratului; 7 e . + estetica modema .da un sentiment de Instrinare, de mister si, in cele din urma, de nefericire” (Baudelaire), cultivand un frumos in acelasi timp infernal si divin; . a + se descopera analogii si legaturi noi, cum ar fi cea intre poezie si matematica (vezi poezia lui lon Barbu), ceea ce duce la ermetizarea poeziei; + predilectia pentru poezia de cunoastere si preferinta pentru artele poeticé + existd o disonanfa intre forma si confinut, ceea ce genereaza ambiguitate, aparenta incoerent, tensiuni nerezolvate etc.; + teoria magiei limbajului si a fanteziei, cultivaté mai ales de cétre adeptii .poeziei pure", printre care se numari Mallarmé gi, la noi, lon Barbu; + principiul fanteziei dictatoriale — poetul modemist nu mai ,red&"/ ,exprima’, ci posibile; + poezia moderna se bazeaza pe metafora, de aceea a fost numita ,poezi 5! tc din alaturari socante, aparent incompatibile; poezia metaforei'; metafora este constituté + transfigurarea realului; + .noul fimbaj" caracterizat prin: ambiguitate, limbaj metaforic, preferint& pentru versul alb. Propune sa creeze universuri sintaxd eliptica sau contorsionata, dislocare topic, Modernismul poetic romanesc + perioada interbeli oetii Tudor Arghezi, lon Barbu, Lucian Blaga, criti it + perioada postbelica: neomodernismul generatiel ‘60 (Nichita Stanescu) | ee Eugen Lovinescu Romanul modernist (de analiza): Mircea Eliade, Camil Petrescu [Romanul de analiza s-a impus in literatura secolulul al XX-lea ca 0 reac Prozatori acestui secol (infuentati de psihologia si filosofia epoci) scat, ™Potriva romanului — const au respins conventile prozei realiste (mai ales prezenta narateat P"eCupati de wu_Ue tip obiectv genereaza o evidenta lipsa de autenticitate. ‘aratorului ‘© analiza starilor de| omnes ———_ = niscient), afirmand ca aceste 10 Limba $i literatura romand. Ghid complet pentru Bacataureat Scanned with CamScannerPantcularitati care WRIOSE i-personaj, 7 / prezenta rd ied 3 ‘ateaza la persoana | sinu mai detine atributele omniscientei si omnipotentel ine cu Tes (ear ‘evenimentelor nu mai este cronologica; sod , arate ean ener a mai conteaZza i eee $ilerioritatea, memoria lui; deplasarea de accent de la actiunea propia val inter Porsonalstor si de la create la analiza (in acceptia data acestor termeni de G,| Iprdileanu); - a 7 . conflictul este, de obicei, pemclooics Conflictul exterior are o importanta secundara sau poate lipsi; personae (de regula intelectual) Falah ot Sulleteasca de 0 mare bogatje si complexitate, s@ confrunt’ cu probleme de ordin moral sau existential si isi analizeaza permanent feactiile; acestea actioneaza adesea intr-un| ‘mod imprevizibil - a timpul se subiectivizea2a, devine ,timp interior” si functioneaz’ principiul memoriei involuntare, care face cal evenimentele ‘sa num ai ie relatate ‘in ordinea lor cronologica, ci intr-o ordine ‘subiectiva, aga cum sunt percepute| de constinja naratorului-personaj; | intrebuintarea unor tehnici si modalitat specifice: analiza psihologica, monologul interior, uxul contin + apare imperativul autenticitaji care se concretizeaza in estomparea limitelor dintre ficlional si nonfictional, prin abordarea unor formule cum ar fijurnalul, memorialul, romanul epistolar sau ,dosarul de existente"; | influenta noilor orientari din flosofie (Bergson, Husseri ) si psihologie (Freud); = creatile au caracterul unor ,opere deschise* TRADITIONALISMUL [Consiituie, alaturi de modernism, una dintre direotile importante care s-au manifestat in Iteratura romana dintre cele doua Razboaie Mondiale. [Particutaritagi Reprezentanfi * preocuparea pentru aspectele nationale, pentru folclor, mit siistorie; on Pillat |} caracter rural (cultul satului; satul este privit ca o vatré de spiritualitate); Adrian Mani | cultivarea poeziei cu subiect religios (Vasile Voiculescu, Poeme cu ingeri, lon Pillat,|Vasile Voiculescu Biserica de altadata), |Aron Cotrus * poezia pamantului si a roadelor; Radu Gyr + cultu strabunilor, * paseismul (valorizarea trecutului *Peisajul rural, campestru; | teme specitice: ley ‘recutul gatura omului cu paméntul, legatura dintre generatii, nostalgia [ 2similarea modalitatior de expresie ale poeziei moderne. Scanned with CamScannerMUL POSTMODERNIS saa Fan mantener a [Constitule, asus ac re s-au M Constituie, aléturi de neomodemism, una dinire drectile importante cal Postbelica. Caracteri ic, politic etc.); estetica postmodemista e strans legata de contextul extravliterar (social, SEED Fi 1 pecuberarea ironica si parodica a trecutului, a faptelor de cultura datorate P' aoe eorliterare vechi; ; literatura postmodemisté utilizeaza citatul, aluzia, colajul, pastisa, reciclarea * Cultiva imprecizia si indeterminarea sensului; ae i fAcand a * pentru postmoderi, literatura este un labirint textual de posibilitafi, de timpuri paralele, ei fa Pela pag trecute sila viitoare alternative; + ironia, ludicul, experimentul; * poezia ,coboara in strada*; 7 Se estompeaza granitele traditionale dintre genuri gi speciiliterare; . * printre tehnicile de creatie preferate de postmodern! se afld intertextualitatea, procedeul Lela textul trim merou la alte texte, citand fara ghilimele, preluand personaje, simboluri fragmente, sintagme celebre sau resctin Pur si simplu alte texte; + valorificarea cotidianului a banalului. Postmodernismul romanese Postmodemismul este revendicat de generafia ‘80: + Mircea Cartarescu (romanul Orbitor, poezie: Levantul, Poeme de amor) + Mircea Nedelciu (proza: Zmeura de cémpie) + Brozatorl Cristian Teodorescu, Razvan Petrescu si Gheorghe Craciun, loan Grogan ; Simona Popescu (romanul Exuvii, poezie: Xilofonul $i alte poome) + lon Bogdan Lefer (critica literara) + poetul Florin laru Printre primele romane postmodemniste se aflé romanul coleciv Fomeia tn rogu, Mihdies si Mircea Nedelciu. Scritori au debutat in ani ‘80 si au incercat sa impuna un alt mod de a face ite ]Sreptate, ca in Romania arilor ‘80 nu exista 0 societate de consum care sa ofers fy industrial, nole tehnologi etc.), find vorba, prin urmare, de un .postmodereiey* Scris de Adriana Babeti, Mircea) ratura. S-a remarcat, pe bund indalul Postmodernitatii (societate| fara Postmodernitate”, | Scanned with CamScanner