PROIECT DE LECŢIE

UNITATEA DE ȊNVĂŢĂMÂNT: LICEUL TEHNOLOGIC ,,TASE DUMITRESCU” - MIZIL

DATA: 12.04.2018
CLASA: a XII-a B/D/E
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Limba şi literatura română
PROFESOR: PĂCURARU IULIANA
SUBIECTUL: Particularităţi de construcţie a romanului
TEXT SUPORT: Moromeţii de Marin Preda
TIPUL LECŢIEI: Predare şi ȋnsuşire de noi cunoştinţe

COMPETENŢE GENERALE:
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor.
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare.

COMPETENŢE SPECIFICE:
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înţelegerii şi
interpretării personalizate.
2.3. Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau
despre artă reflectate în textele studiate.
3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE : La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:

 O 1. – să identifice tema literară;

 O 2. – să precizeze semnificaţia titlului;
 O 3. – să identifice perspectiva narativă;
 O 4. – să precizeze relaţiile spaţio-temporale;
 O 5. – să identifice conflictul;
 O 6. – să identifice două trăsături care pot ȋncadra textul ȋntr-un curent literar;
 O 7. – să comenteze două scene care reliefează tema textului;
STRATEGIA DIDACTICĂ:

 Metode de învăţământ şi procedee didactice: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, ciorchinele,

analiza literară, problematizarea, experimentul de gândire.

 Mijloace de învăţământ şi materiale didactice: manualul, fişe de lucru, tabla.

 Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, activitate individuală, activitate în grupuri.

 Locul de desfăşurare: sala de clasă

BIBLIOGRAFIE:

1. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva,
Bucureşti, 1982.
2. Ciocaniu, Cristian, Viorica Avram, Dorica Boltaşu Nicolae, Mioara Colţea, Marga-
Magdalena Mara, Limba şi literatura română. Ghid de pregătire pentru clasa a XII-a,
Editura Niculescu, Bucureşti, 2016.
3. Costache, Adrian, Florin Ioniţă, M.N.Lascăr, Adrian Săvoiu, Limba şi literatura română,
Manual pentru clasa a XII-a, Editura Art, Bucureşti, 2009.
4. Ilie, Emanuela, Didactica limbii şi literaturii române, Editura Polirom, Iaşi, 2014.
5. Preda, Marin, Moromeţii, I, pref. de Eugen Simion, Editura Curtea Veche Publishing,
Bucureşti, 2009.
6. Şchiopu, Constantin, Metodica predării literaturii române, Editura Carminis, Piteşti, 2009.

 Resurse: capacitatea de învăţare a elevilor.

Din punct de vedere al capacităţii de învăţare, clasa este omogenă. Majoritatea elevilor dispun de capacităţi
normale de receptare astfel încât să colaboreze cu profesorul pentru o bună desfăşurare a activităţii didactice.

 Timp: proiect didactic pentru 3 ore de curs; 1 oră =45 minute

DEMERSUL DIDACTIC
ETAPELE TI ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR STRATEGII EVALUARE
LECŢIEI M DIDACTICE
P Metode Mijloace
1.Momentul 1’ -Salutul -Răspund la salut
organizatoric -Se asigură climatul optim pentru - Îşi pregătesc materialele
desfăşurarea lecţiei. necesare orei.
2.Captarea şi 4’ - Notez pe tablă cuvântul familie. Solicit - Răspund întrebărilor adresate de
menţinerea elevilor precizeze două/trei expresii care să profesor. Conversaţia
atenţiei conţină acest cuvânt, cărora să le explice - Explică sensul expresiilor. Tabla
sensul. Ex. familie grea/ familie mare/
familie de cuvinte/ familie de albine/ aer de
familie/ nume de familie/ om de familie
bună etc.
3. Anunţarea 1’ - Scriu pe tablă titlul lecţiei şi comunic - Notează, în caiete, titlul lecţiei. Explicaţia Tabla
temei şi a com- elevilor obiectivele, folosind un limbaj
petenţelor uşor de înţeles. La sfârşitul orei veţi fi
capabili să:...
4.Consolidarea 30’ - Solicit elevii să precizeze câteva date -Răspund solicitărilor. Conversaţia Încurajez şi
cunoştinţelor despre scriitorul Marin Preda. - Notează informaţiile ȋn caiete. Fişe de ajut elevii
- Ce este romanul? Ciorchinele lucru
- Cu ajutorul ciorchinelui, stabilesc,
ȋmpreună cu elevii: tema, relaţiile spaţio- Problemati-
temporale, perspectiva narativă, zarea Evaluare orală
 personajele, conflictul, semnificaţia
titlului. - Răspund cerinţelor. Exerciţiul
- Ȋmpart elevilor Anexa 1 – scena cinei.
- Ȋmpart Anexa 2 – scena tăierii Observare
salcâmului. sistematică
- Stabilesc ȋmpreună cu elevii care sunt
cele două trăsături care pot ȋncadra
romanul ȋntr-un curent literar.
5. Asigurarea ’ - Feedbackul are loc pe parcursul întregii
feedback-ului, ore şi se concretizează prin aprecieri
a retenţiei şi a
verbale făcute de profesor: Da! Corect!
transferului
Foarte bine!
6. Evaluare 8’ - Pe baza informaţiilor stabilite ȋn clasă, - Răspund cerinţei. Autoevalu-
solicit elevilor să realizeze un comentariu area
al textului dat, de 50-80 de cuvinte. La
sfârşit, elevii trebuie să se autoevalueze.
Vor face schimb de lucrări cu colegul de
bancă, iar acesta va evalua lucrarea,
acordând o notă.
7.Tema pentru 1’ -Extrage, din textele date, trăsături ale -Notează tema.
acasă personajului principal.
- Fac aprecieri pozitive la adresa elevilor.
Anexa 1 - Citeşte cu atenţie textul următor şi apoi răspunde cerinţelor:
Cât ieșeau din iarnă și până aproape de sfântul Niculaie, Moromeții mâncau în tindă la o masă joasă și rotundă, așezați în jurul ei pe niște scăunele cât palma. Fără să se
știe când, copiii se așezaseră cu vremea unul lângă altul, după fire și neam. Cei trei frați vitregi, Paraschiv, Nilă și Achim, stăteau spre partea dinafară a tindei, ca si când ar
fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă și să plece afară. De cealaltă parte a mesei, lângă vatră, jumătate întoarsă spre străchinile și oalele cu mâncare de pe foc,
stătea întotdeauna Catrina Moromete, mama vitregă a celor trei frați, iar lângă ea îi avea pe ai ei, pe Niculae, pe Ilinca și pe Tita, copii făcuți cu Moromete. (…)
Moromete stătea parcă deasupra tuturor. Locul lui era pragul celei de-a doua odăi, de pe care el stăpânea cu privirea pe fiecare. Toți ceilalți stăteau umăr lângă
umăr, înghesuiți, masa fiind prea mică. Moromete n-o mai schimbase de pe vremea primei lui căsătorii, deși numărul copiilor crescuse. El ședea bine pe pragul lui, putea să
se miște în voie și de altfel nimănui nu-i trecuse prin cap că ar fi bine să se schimbe masa aceea joasă și plină de arsurile de la tigaie.
Paraschiv, Nilă și Achim nu erau din firea lor niște copii tăcuți, moi ori lipsiți de veselie. Totuși, ca totdeauna, ei se așezară la masă absenți, uitându-se în gol,
oftând, parcă ar fi trebuit nu să mănânce, ci să ridice pietre de moară. Moromete se așeză și el pe prag, făcând în același timp câteva cruci repezi și închizând o clipă,
evlavios, ochii. Niculae, care nu avea scaun, se așeză turcește pe pământ.
— Du-te, mă, și ia-ți o pernă, dosăditule, de câte ori să-ți spui? Că ăștia nu sunt în stare să facă măcar un scaun, zise femeia, uitându-se la cei trei care așteptau,
tăcuți și plictisiți, mâncarea.
— Tu de ce nu faci? zise Achim, ai cărui ochi clipiră ascuțit, înfigându-se din golul în care erau pierduți mai înainte, în cei ai mamei vitrege.
Moromete, care tocmai își făcuse cruce, se uită la femeie cu gura căscată mirare.
— Taci, fa, din gură, n-auzi?! zise el, apucând lingura de lemn între degete.
— N-auzi ce zice colțatul? răspunse femeia, ștergându-se de sudoare, fără să-i pese de privirea bărbatului.
— De ce colțat?! întrebă moale Paraschiv, apucând și el lingura într-un fel anumit, vrând să spună că vrea să mănânce mai repede.
— Taci, mă, din gură! zise și Nilă cu un glas și mai moale decât al fratelui, aproape șoptit.
— Cine vă întrece? răspunse Catrina. Așează-te masă, ridică-te masă. Abia se mișcă, abia se așează, cleaf-cleaf, parcă i-ai da să mănânce otravă.
— Pui, fa, mâncarea-aia o dată?! zise Moromete liniștit, dar în glas cu fire de amenințare. (…)
— Da’ brânză nu e? șopti Niculae indignat, uitându-se la maică-sa.
— Du-te de-o ia din burta lui Duțulache! răspunse mama.
— Da’ ce! Ce Duțulache? Mie să-mi dai brânză, zise iar Niculae, trântind lingura pe masă.
— Parcă spuneai că să le mănânce lupii de oi, îngână femeia mai moale, cu un glas nepăsător.
— Mănâncă, mă, acilea și nu te mai miorlăi, puturosule! Te găsi brâna. Când e, te uiți chiondărâș la ea, zise tatăl nepăsător și el, înghițind un dumicat mare.
Niculae amuți. Pieptul i se ridică și coborî repede; buzele îi tremurară. Câteva clipe se uită la maică-sa. Femeia mânca cu gândurile în altă parte. Băiatul se uită atunci spre
soră-sa Ilinca, dar fiecare mânca repede, însuflețit pe neașteptate, tăcut și parcă nemaisimțind pe cel de alături. Băiatul înghiți greu, se ridică de la masă și ieși afară.
Aproape că nimeni nu-l luă în seamă.
— Dacă mănânci, mi-ești ca un frate, Niculae, zise Achim batjocoritor, dacă nu mănânci, mi-ești ca doi.
— Să te ia naiba, izbucni băiatul hohotind și făcându-se nevăzut.
Pe fața femeii trecu o umbră de durere auzind plânsul de afară al copilului.
— De ce nu-l lași în pace Ilie? șopti ea, privindu-și bărbatul fără teamă. N-ajunge că îl trimeți ca vai de capul lui și rabdă de sete toată ziua cu oile? Îl mai faci și
puturos. Voi vă duceți și munciți ca oamenii, vă mai odihniți, aveți apă, mâncați, și el, săracu, rabdă de sete toată ziua și aleargă după zăpăcita aia de Bisisica...

1. Transcrie patru termeni din câmpul semantic al familiei.

2. Motivează valoarea expresivă a utilizării timpului imperfect.
3. Explică valoarea simbolică a obiectelor descrise în text (masa, scaunele).
4. Prezintă semnificația așezării la masă a membrilor familiei Moromete.
5. Identifică natura conflictului sugerat de fragmentul dat.