PROIECT DIDACTIC

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba şi literatura română
Data: 18.02.2016
Clasa: a XII-a F, Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte
Profil: tehnologic
Profesor: Iancu Nicoleta-Jeanina
Titlul lecţiei: Romanul postbelic – tema și viziunea despre lume reflectate într-un roman din perioada
postbelică
Text suport: Moromeţii, de Marin Preda
Tipul lecţiei: predare-învățare-evaluare
Competenţe generale:
2.Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3.Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare
Competenţe specifice Conţinuturi asociate
2.1 Adecvarea strategiilor de lectură la specificul Lectură-înţelegere(înţelegerea globală a textului,
textelor studiate, în vederea înţelegerii şi interpretării analiza unor elemente ce pot conduce la înţelegerea
personalizate textului, anticipări);
3.2 Integrarea cunoştinţelor privind limba şi Perioada postbelică ( romanul )
literatura română într-o viziune coerentă asupra
culturii româneşti

Competenţe derivate:
C1: recunoașterea, în fragmentele date, a cel puţin două particularităţi ale prozei postbelice, realiste(corelare
cu C.S. 3.2);
C2: identificarea unor aspecte în comportamentul personajelor recunoscute în fragmentele citite(corelare cu
C.S. 2.1).
Activităţi de învăţare:
A1: exerciții de identificare a particularităților prozei postbelice(corelare cu C.D. 1 );
A2: activitate de identificare, în fragmente date, a specificului imaginii familiei (corelare cu C.D. 2 ).
 STRATEGIA DIDACTICĂ

Metode şi procedee didactice: conversaţie euristică, învăţare prin descoperire, explicaţia, metoda
cubului, dezbaterea, lectura cu predicţii, brainstorming, expunerea, exerciţiul.

Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, pe grupe și individuală diferențiată.

Metode și tehnici de evaluare: chestionarea orală, aprecierea verbală, notarea, eseul de 5’,
autoevaluarea, interevaluarea.
Resurse:
a. umane: 31 de elevi ai clasei a XII-a F, ritmuri eterogene de învățare.
b. materiale / mijloace de învăţământ:), fişe de lucru, volumul: Moromeţii, de Marin Preda(volumul
I), laptop, videoproiector, ecran de proiecţie, caietul, coli.
c. de timp: 50 de minute.

Locul de desfăşurare a lecţiei: sala de clasă

BIBLIOGRAFIE
Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a XII-a, Autori: M. Martin, E. Lasconi Roșca, C.
Rădulescu, R. Zane, Ed. Art, Bucureşti, 2007
Marin Preda, Moromeţii, Editura Cartea Serv, Bucureşti, 2006;
Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Editura Gramar, Bucureşti, 2002;
Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Proza. Teatrul, vol. II, Editura Aula, Braşov, 2001
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU
CURRICULUM, 2002, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura
română, liceu, Bucureşti: ARAMIS PRINT
ILIE, Emanuela, 2008, Didactica literaturii române. Fundamente teoretico-aplicative, ediţia a II-a
revăzută şi adăugită, Iaşi: Polirom
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Strategii didactice
Momentele Eşalonarea conţinutului Metode şi Mijloace Forme de Evaluare
lecţiei procedee de învăţă- organizare
mânt
I. Organizarea  Asigur condiţiile necesare desfăşurării optime a lecţiei. Conversaţia
clasei şi  Propun pentru spargerea gheţii dramatizarea (anexa1) euristică
captarea unei secvențe din roman (cina țărănească).
atenţiei elevilor
10’

II.  Prin activitate frontală se actualizează caracteristicile Conversația Activitate Aprecieri

Actualizarea, romanului postbelic, realist, obiectiv, precum şi trăsăturile euristică frontală verbale
cunoştinţelor prin care romanul „Moromeții”,de Marin Preda se încadrează
anterior în această tipologie.
însuşite şi
integrarea
acestora în
procesul de
formare a
competenţelor
3’

III. Anunţarea Anunţ tema lecţiei şi competenţele derivate, într-o formă

temei şi a accesibilă elevilor. Expunerea Fişe cu Activitate
competenţelor  Scriu data şi titlul lecţiei la tablă, iar elevii în caiete. sarcinile frontală
specifice  Elevii sunt anunțați că vor continua discuțiile pe marginea de lucru
2’ acestei opere folosindu-se metoda cubului, apoi sunt
prezentate regulile jocului (Anexa 2).
IV. A1/C1 Clasa se organizează în 6 grupe, vor avea ca Conversaţia Volume de Aprecieri
Prezentarea timp de lucru 20 de minute. În funcție de numărul de pe euristică lectură Activitate verbale
conţinutului şi fața cubului ce cade la o grupă, elevii vor primi un plic Fişe cu frontală
dirijarea în care, pe o foaie este scrisa cerința, foaie pe care ei textul
învăţării/proce vor scrie ce au rezolvat împreună: Metoda suport
sului de  Grupa 1 - DESCRIE – satul din Câmpia Dunării, cubului Flipchart
formare a Siliștea Gumești, cu câţiva ani înaintea celui de-al coli
competenţelor Doilea Război Mondial; Lectura cu Activitate
 Grupa 2 – COMPARĂ – viziunea despre lume a predicţii pe grupe Aprecieri
copiilor cu cea a lui Moromete; Explicaţia verbale
20’  Grupa 3 - ANALIZEAZĂ– scena tăierii salcâmului (plan
realist și plan simbolic) Fişe cu
 Grupa 4 - ASOCIAZĂ – romanului un titlu potrivit din sarcinile
punctul de vedere al: Conversaţia de lucru
 întâmplărilor relatate; euristică
 tipologiei personajului principal;
 propriilor impresii de lectură. Exerciţiul
 Grupa 5 - APLICĂ – etichete metaforice personajului
central din romanul ,,Moromeții”, de Marin Preda, prin Fişe cu
Aprecieri
care să surprinzi trăsăturile esențiale ale acestuia. textul
verbale
 Grupa 6 - ARGUMENTEAZĂ (la alegere) Exerciţiul suport
– „Moromeții” de Marin Preda este un roman Explicaţia
postbelic, realist, de factură psihologică. Brainstormi
- „Moromeții este un mare roman prin originalitatea ng
tipologiei și profunzimea creației” (Eugen Simion).

Conversația Caiet Activitate Eseul

V. Integrarea A2/C2 Elevii au de redactat un eseu de 5` despre lumea pe care euristică individuală de 5`
evaluării de tip o înfățișează romanul postbelic. Autoevaluare
formativ Se verifică modul de rezolvare a sarcinii didactice. Interevaluare

10’
VI. Evaluarea Jurnalul reflexiv: Elevii trebuie să răspundă la Conversaţia Activitate Aprecieri
activității următoarele întrebări, oral: euristică individuală verbale
didactice  Ce idee abordată ţi s-a părut interesantă?
3’  Ce dificultăţi ai întâlnit pe traseu? Interevaluare
 Dacă ai putea schimba un element al stilului de
predare, care ar fi acela?
În funcţie de feedback-ul elevilor, pe viitor, profesorul îşi
poate îmbunătăţi stilul de predare-învăţare-evaluare.

VII.  Propun elevilor tema pentru acasă: eseu structurat 1-2 Conversaţia
Intensificarea pagini( 300-400 de cuvinte) în care să ilustreze tema și euristică
procesului de viziunea despre lume în romanul Moromeții, de Marin
retenţie şi Preda (anexa 3) Explicaţia
transfer
2’

VIII. Aprecieri  Apreciez global şi individual aportul elevilor la lecţie pe Notarea

şi recomandări tot parcursul procesului didactic.
 Anexa 1

MOROMEȚII, de MARIN PREDA

FIȘA DE LUCRU
( Metoda cubului)

 Se realizează un cub ale cărui feţe pot fi acoperite cu hârtie de culori diferite;
 Pe fiecare faţă a cubului se scrie câte una dintre următoarele instrucţiuni: DESCRIE, COMPARĂ,
ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.
 Este recomandabil ca feţele cubului să fie parcurse în ordinea prezentată, urmând paşii de la simplu la
complex.
 Clasa se organizează în 6 grupe, vor avea ca timp de lucru 20 de minute, apoi liderii grupelor vor
prezenta rezolvarea sarcinilor, se vor analiza, comenta, critica, încuraja și răsplăti răspunsurile inspirate
și originale.
Grupa 1
1) DESCRIE – satul din Câmpia Dunării, Siliștea Gumești, cu câţiva ani înaintea celui de-al Doilea
Război Mondial. Raportează-te la relația incipit – final în volumul I al romanului, viziunea despre
satul tradițional (prin tipul țăranului filozof, devenit simbol al unei categorii sociale), specificul
mediului rural (obiceiuri de muncă, datini și obiceiuri);
Grupa 2
2) COMPARĂ – viziunea despre lume a copiilor din prima căsătorie – atrași de valoarea banului, care se
îndepărtează de familie și de sat, ( „lumea lor”), respectiv a lui Niculae Moromete – atras de drumul
cărții, cu cea a lui Ilie Moromete – cel din urmă apărător al tradiției. Raportează-te la episodul cinei în
familie care inițiază și anticipează conflictul dintre tradiție și ,,noua religieˮ - comunismul, confruntare
ce va trece în prim plan în volumul al II-lea;
Grupa 3
3) ANALIZEAZĂ – scena semnificativă a tăierii salcâmului. Urmărește planul realist și planul simbolic:
rolul salcâmului în viața satului, imaginile vizuale și sugestiile auditive din pasajul prăbușirii
salcâmului, folosind conotațiile celor două elemente principale, cocoșul și salcâmul.
Grupa 4
4) ASOCIAZĂ – romanului un titlu potrivit din punctul de vedere al:
 întâmplărilor relatate;
 tipologiei personajului principal;
 propriilor impresii de lectură.
Grupa 5
5) APLICĂ – etichete metaforice personajului central din romanul ,,Moromeții” de Marin Preda, prin
care să surprinzi trăsăturile esențiale ale acestuia. Valorifică lectura romanului, prin raportare la
secvențe precum:
 ,,Descopereau toți, Cocoșilă, mama, fetele – până și cei trei – că tatăl lor avea ciudatul dar
de a vedea lucruri care lor le scăpau, pe care ei nu le vedeauˮ
 ,,Avea acea vârstă între tinerețe și bătrânețe când numai nenorociri sau bucurii mai mari pot
schimba firea cuiva.ˮ
Grupa 6
6) ARGUMENTEAZĂ (la alegere)
 „Moromeții” de Marin Preda este un roman realist de factură psihologică.
 „Moromeții este un mare roman prin originalitatea tipologiei și profunzimea creației” (Eugen
Simion).
 Anexa 2
SCENA CINEI-transpunere dramatică

PERSONAJELE
Ilie M.
Catrina M.
Paraschiv
Nilă
Achim
Tita
Ilinca
Niculae

Catrina (băieţilor): Treceţi la masă! Treceţi la masă, mă! Ori vreţi să vă chem cu lăutari?
Catrina (către Ilie): Ilie, unde s-au dus fetele alea? Numai tu le-ai dat nas; unde-or fi ele acuma?
Catrina (băieţilor): Sculaţi în sus! Paraschive, Nilă, voi n-auziţi? Niculae, tu ce mai aştepţi? Ai băgat
nasul între picioare…
Femeia se opri deodată din vorbit şi chipul i se schimonosi de spaimă. Pe alături ţâşni
Duţulache, câinele, ieşind din tindă cu o bucată mare de ceva alb în gură, pesemne brânză.
Catrina (câinelui): Unde-ai intrat, mă? Unde-ai intrat, mă? Lovi-te-ar turbarea să te lovească! Lasă brânza
jos! Lasă brânza, n-auzi?!
Ilie: Păi acum dă-i şi apă!
Paraschiv începe să râdă
Catrina:Acuma o să mâncaţi câinele!
Ilie: De ce, fa, să mâncăm câinele, proasto, e bun câinele de mâncat? A ? E bun să te mănânce el pe tine! Şi
chiar o să te mănânce. Azi ţi-a luat brânza, mâine o să-ţi ia…
Catrina: Nu treceţi o dată la masă? Dacă n-o să mă duc în lume şi-o să vă las şi moartea să vă ia pe toţi şi la
cimitir să vă ducă!...
Ilie(către Paraschiv): Taci, fa, dosădito ! Vezi-ţi, fa, de treabă! Ai făcut mâncare? Spune o dată şi taci, că nu
suntem surzi.
Paraschiv rânjea
Ilie(către Paraschiv): Tu, Paraschive, ce stai acilea şi rânjeşti fasolele alea la mine? Ce, nu ţi-am mai văzut
dinţii ăia de mult? Rânjeşti ca un colţat la maică-ta, parcă tu ai fi mai breaz. De ce nu treci la masă
(fetelor): Şi voi? Unde-aţi fost?
Tita: La scăldat!
Ilie (fetelor): Când voi lua de păr şi-oi mătura bătătura asta cu voi, vă scutesc de-o muncă mâine dimineaţă. O
lăsaţi pe mă-ta singură şi vă duceţi. Unde sunt ăilalţi?
(apoi se întoarce către ceilalţi doi):Nilă! Achime! Ce e , bă, cu voi? Ce nu vă e foame? Ia haideţi la masă şi pe
urmă puteţi să dormiţi până poimâine dimineaţă…
(se aşază toţi după fire şi neam)
Catrina(către Niculae): Du-te, mă, dosăditule, şi adu-ţi o pernă, de câte ori să-şi spui? Ăştia nu sunt în stare să
facă măcar un scaun.
Achim: Da tu de ce nu faci?
Catrina: Tot eu să fac?
Ilie: Taci, fa, din gură, n-auzi!
Catrina: Păi tu n-auzi ce zice colţatu’?!
Paraschiv: De ce colţat?!…
Nilă: Taci, mă, din gură!
Ilie: Taci, fa, din gură!
Catrina: Cine vă întrece? Ce treabă aveţi voi toată ziua? Pun’te masă, scoal’te masă. Abia se mişcă, abia se
aşază…Cleaf! Cleaf!...parcă i-ai da să mănânce otravă.
Ilie: Aduci, fa, mâncarea aia o dată?
Catrina aşază mâncarea pe masă. Toţi mănâncă tăcuţi preocupaţi numai de mâncare. Unii mai
hămesiţi, alţii mai reţinuţi. Moromete are un fel tacticos de a mânca. Pare mai întâi să studieze fiecare
dumicat de mămăligă înainte de a mânca.
Liniştea aceasta are în ea o tensiune surdă. Este evidentă o încordare care domneşte între membrii
familiei. Felul în care se uită unii la alţii, pe sub sprâncene, mai ales cei trei fecioricătre mama lor,
trădează relaţii încordate, dizarmonice. Achim are un fel de a mânca iute ca şi când asta e o treabă de
care ar vrea să scape cât mai repede.
Niculae (încet, către maică-sa): Da’ brânză nu e?
Catrina: Du-te de-o ia din burta lui Duţulache!…
Niculae (încet, către maică-sa): Da’ce ! Ce Duţulache? Mie să-mi dai brânză. (trânteşte lingura pe masă)
Catrina: Parcă spuneai că să le mănânce lupii de oi...
Ilie (nepăsător, înghiţind un dumicat mare): Mănâncă, mă, acilea şi nu te mai miorlăi, puturosule! Te găsi
brânza! Când e, te uiţi chiorâş la ea!
Niculae amuţi. Pieptul i se ridică şi coborî repede, buzele îi tremurară. Câteva clipe se uită la maică-
sa. Femeia mânca cu gândurile în altă parte. Băiatul se uită atunci spre soră-sa Ilinca, dar fiecare
mânca repede. Băiatul se ridică de la masă şi ieşi afară. Aproape că nimeni nu-l luă în seamă.
Achim (batjocoritor): Dacă mănânci, mi-eşti ca un frate, Niculae, dacă nu mănânci mi-eşti ca doi.
Niculae (hohotind, către Achim): Să te ia naiba !
Pe faţa femeii trecu o umbră de durere auzind plânsul de afară al copilului.
Catrina: De ce nu-l laşi în pace, Ilie? N-ajunge că îl trimiteţi ca vai de capul lui şi rabdă de sete toată ziua, cu
oile? Îl mai faci şi puturos. Voi vă duceţi şi munciţi ca oamenii, vă mai odihniţi, aveţi apă, mâncaţi, şi el,
săracu’, rabdă de sete toată ziua şi aleargă după zăpăcita aia de Bisisica…
Moromete se sculă de la masă tăcut şi ieşi afară. După câtva timp se auziră câteva cuvinte înăbuşite şi
pe urmă tatăl se întoarse ţinându-l pe băiat de mână.
Ilie (aşezându-l pe Niculae): Stai şi mănâncă, nu te prosti!
Ilie (Catrinei): Dă-i, fa, nişte brânză, hai, el se duce cu oile, de!
Niculae (scrâşnind şi ştergându-şi obrajii pătaţi de lacrimi): Nu mănânc brânză!
Ilie: Mănâncă-mă pe mine atunci!
Strachina de pe masă se golise între timp. Catrina se întoarse şi apucă oala din spate.
Catrina (turnând în strachină): Nu-i arde lui de brânză. I-e necaz că o să rămână repetent. I-e necaz şi lui că
anul trecut i-a luat-o înainte a lui percitoru, că tot aşa, te-ai apucat să-l trimiţi cu oile…Parcă mureai dacă-l
lăsai barem o lună, acolo, să se ducă…i-e drag şi lui…
Ilinca (supărată): Ia mai lasă, mamă. Ne găsi şcoala!
Catrina (ameninţător): Taci, fa, din gură, proasto!
Ilie (Catrinei): Fă! Fă! Fă!, n-auzi? Pune, fa, mâncarea şi trage-te pe fălcile-alea că te-or fi durând de când tot
vorbeşti…Altă treabă n-avem noi acum…Ne apucăm să studiem…. Mai bine vezi ce-o să faci, că mâine
dimineaţă…dar ce zic eu: mâine dis-de dimineaţă o să vie acela să-ţi ia ţoalele din casă
Catrina (nevinovată): De ce să-mi ia ţoalele din casă?
Ilie (Catrinei): Aşa! Ca să se mire proştii! Vezi că se umflă laptele!
Tita se întoarse şi dădu la o parte de pe vatră o oală plină cu lapte. Catrina turnă iarăşi ciorbă în
strachina de pe masă,
care între timp se golise.
Achim: Ce facem, mă, că iar m-am întâlnit cu ăla al lui Cătănoiu? Zice că pleacă săptămâna asta la Bucureşti
(se uită la Moromete, Moromete se uită la el)
Ilie: Ducă-se învârtindu-se!
Niculae, care începuse să mănânce, lăsă lingura pe masă şi se uită cu nesaţ la fratele său vitreg.
Achim: 24 de oi cu lapte cât avem noi, asta-nseamnă 240 de lei pe zi! Într-o săptămână…
Ilie: Înseamnă… Înseamnă…prostia ta din cap!
Achim: Mă, eu ţi-am zis! La toamnă trebuie plătită banca! Eu zic că trebuie să-mi spui o dată, dacă îmi dai sau
nu-mi dai drumul!
După ce studiază pe rând flăcăii, mama, deşi ezitând, se amestecă în discuţie
Catrina: Ilie, are dreptate, mă. Las’ să ducă! Nu-i vorba numai de bani, dar sunt şi ei băieţi mari, n-au o
zdreanţă pe ei. Cu ce să-şi cumpere?
Ilie(are un fel de triumf răutăcios pe chip pe care-l savurează): Şi ce-o să băgaţi în voi dacă pleacă oile?
Catrina: Cum ce băgăm? Mai e o găină, mai e un miel!...
Ilie: A! Oile pleacă, mieii rămân!
Catrina(ca şi când nu a auzit): Am mai trăit noi şi fără oi! Mai o găină, mai un miel! Şi peste-o săptămână-
două începe secerea. Facem pâinea!
Ilinca (nervoasă): Taci, mamă, din gură! Să vii la deal să munceşti şi pe urmă să vezi cum e fără lapte!
Ilie: Las-o, Ilinco, c-o găsiră găinile şi mieii.(cu ironie) E plină de găini şi de miei!
Niculae se întoarse spre soră-sa şi-i arse o palmă peste cap, scrâşnind din dinţi.
Ilinca (nervoasă, ţipând): Ce-ai, mă, eşti nebun?
Niculae (sărind de la masă): Da’ce te-amesteci?
Ilie (fulgerător): Niculae, dacă mă scol la tine, te dau cu capul de pereţi până îşi ies bolboşile ochilor!
Niculae (arţăgos): Ce se-amestecă ea?
Tita (cu glas subţire): Ce e, mă, îţi pare bine că n-o să te mai duci cu oile?! Nu-ţi fie frică, ai să mergi la deal
să dea zece sudori din tine.
Catrina(furioasă): Ce aveţi, fa, cu el? Nu puteţi să vă vedeţi de treabă?
Tita (cu glas subţire): Tu îi dai nas!
Catrina(ameninţătoare): Vezi să nu-ţi dau eu una peste nas!
Ilie (uimit): Mă, se vede că nu sunteţi munciţi, mă!!! Păi eu când veneam de la deal adormeam cu dumicatul în
gură! (ţipând) Acu’ vă sparg oalele şi străchinile astea în cap! Nici la sfânta masă nu v-astâmpăraţi! Niculae,
stai jos şi bagă în tine şi dacă mai sufli o vorbă te…te…
Toţi lăsară ochii în jos şi se făcu tăcere. Catrina schimbă strachina şi turnă al doilea fel de mâncare,
laptele fiert. Moromete luă două felii de mămăligă şi le puse în strachina plină. În aceeaşi clipă, vreo
şese linguri se îndreptară spre mijlocul mesei şi începură să dumice mămăliga în strachină. Niculae îşi
strecurase şi el lingura printre ceilalţi şi abia izbutea să apuce ceva şi să ducă la gură. Strachina se
goli numaidecât. Femeia o umplu iarăşi. Într-un timp, Niculae prinse lingura soră-sii într-a lui şi o
izbi afară, scrâşnind, stropindu-i pe toţi cu laptele fierbinte. În aceeaşi clipă, palma lui Moromete se
ridică şi căzu pe capul lui ca o greutate de fier, detunându-l. Băiatul încremeni cu ochii holbaţi,
strânse din dinţi şi răsuflă greu. Deşi stătea jos, se clătină şi se lungi moale alături de masă.
Ilie (încet, dar apăsat): Scoal’ în sus!
Băiatul se ridică în palme şi în genunchi, rămase astfel o clipă, apoi se ridică în capul oaselor.
Ilie (încet, dar apăsat): Ia şi mănâncă!
Niculae se întoarse spre masă, aruncă spre soră-sa o privire care mocnea de ură şi apucă lingura în
mână. În acest timp, însă strachina se golise iarăşi. Femeia turnă a treia oară, se uită spre Ilinca şi
lăsă oala în jos.
Catrina: Gata, ăsta e tot laptele!
Până la sfârşitul mesei nimeni nu mai vorbi. Moromete îşi întinse picioarele şi împinse masa mai încolo de
lângă el, frecându-şi mâinile una de alta să se cureţe de mămăligă. Femeia şi fetele strângeau oalele şi
străchinile.
Catrina(ameninţătoare, către câine): Să nu vii încoace, lovi-te-ar jigodia, că-ţi sparg capul!
Paraschiv (rânjind): Apă a băut?
Catrina(bombănind): Mai şi vorbeşti!
Ilie : Paraschive, după demâncare ce urmează?
Niculae: O ţigară!
Ilinca (râzând): Ce e, mă, ai înviat? Ai un cap ca de dovleac!
Niculae: Şi tu, ca de…ca Tâmpito!
Ilinca (miorlăindu-se): Tată îl auzi?
Ilie (făcându-se că nu aude ce a zis Ilinca): N-auzi, mă, să-mi dai o ţigară_!
Paraschiv (mormăind): De unde să-ţi dau dacă n-am…
Ilie: Ia tăceţi!
Catrina (uimită): Doamne sfinte, cum cântă flăcăul acesta!
Ilinca (miorlăindu-se): Da ce, mamă, eu nu cânt frumos?! (Începe să cânte)
 Anexa 3

Scrie un eseu de 1-2 pagini( 300-400 de cuvinte), despre tema și viziunea despre lume reflectate într-un
roman din perioada postbelică.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:
-sublinierea trăsăturilor textului narativ care fac posibilă încadrarea într-o tipologie, într-un curent
cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
-prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea temei şi a viziunii
despre lume a autorului/naratorului (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia
subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, limbajele etc);
-evidenţierea imaginii familiei, reflectate în textul narativ ales, prin referire la două scene/situaţii
semnificative pentru evoluţia conflictului/a conflictelor;
-exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre imaginea familiei, reflectată în textul narativ
ales, din perspectiva finalului/a deznodământ.

Scrie un eseu de 1-2 pagini( 300-400 de cuvinte), despre tema și viziunea despre lume reflectate într-un
roman din perioada postbelică.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:
-sublinierea trăsăturilor textului narativ care fac posibilă încadrarea într-o tipologie, într-un curent
cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
-prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea temei şi a viziunii
despre lume a autorului/naratorului (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia
subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, limbajele etc);
-evidenţierea imaginii familiei, reflectate în textul narativ ales, prin referire la două scene/situaţii
semnificative pentru evoluţia conflictului/a conflictelor;
-exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre imaginea familiei, reflectată în textul narativ
ales, din perspectiva finalului/a deznodământului.

Scrie un eseu de 1-2 pagini( 300-400 de cuvinte), despre tema și viziunea despre lume reflectate într-un
roman din perioada postbelică.

În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:

-sublinierea trăsăturilor textului narativ care fac posibilă încadrarea într-o tipologie, într-un curent
cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
-prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea temei şi a viziunii
despre lume a autorului/naratorului (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia
subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, limbajele etc);
-evidenţierea imaginii familiei, reflectate în textul narativ ales, prin referire la două scene/situaţii
semnificative pentru evoluţia conflictului/a conflictelor;
-exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre imaginea familiei, reflectată în textul narativ
ales, din perspectiva finalului/a deznodământului.