PROIECT DIDACTIC

Aprobat
Profesorul de limba şi literature română__________________________________
Metodistul-conducător de grup_________________________________________

Obiectul : Limba şi literatura română

Clasa : a XI-a „A”
Instituţia de învăţămînt: Liceul Teoretic „Ion Creangă”
Studentul-practicant : Victoria Ţurcan
Subiectul lecţiei : Romanul realist. Complexitatea personajului Ilie Moromete din „Moromeţii” de M. Preda
Numărul de ore : 2
Obiective operaţionale :
 să poată enumera cuvinte asociate semantic ;
 să analizeze secvenţe de text literar, ce conturează imaginea lui Ilie Moromete;
 să efectueze caracterizarea personajul principal din romanul Moromeţii, scris de M. Preda;
 să modeleze figurativ informaţia analizată pe baza capitolului IV ;
 să găsească asemănări şi deosebiri dintre personaje literare din două romane realiste (Ion de L. Rebreanu şi Moromeţii de
M. Preda);
 să ia atitudine pe marginea subiectului discutat ;
 să participe activ la lecţie 

Tipul lecţiei : mixtă

Metode şi procedee : asaltul de idei, discuţia, diagrama Wenn, graficul T, analiza pe text, studiul de caz, 6 „De ce?”, dezbaterea,
CV-ul personajului, pagina de jurnal
Mijloace de învăţămînt : creta , tabla, fişe cu scheme, tabele, fişe cu fragmente te text literar
Bibliografia:
 Curriculum de limba şi literatura română pentru liceu, Chişinău, 2006;
 V. Goia, I. Drăgătoiu, Metodica predării limbii şi literaturii române, Bucureşti, 1995;
 M. Preda, Moromeţii, Bucureşti, 1998;
 C. Şchiopu, M. Vîlcu-Şchiopu, Literatura română, manual pentru clasa a XI- a, liceu, Chişinău, 2006.
Etapele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Timp Evaluare
lecţiei tehnici
Evocarea Salută elevii Salută profesorul 1
Apelul
Desenează pe tablă un cerc în care Schiţează în caiete cercul Asaltul de idei 3 Construirea
scrie cuvîntul ţăran. Acest cerc încadrat în dreptunghi şi îl asociaţiilor de
este încadrat într-un dreptunghi. completează pe parcursul cuvinte
Elevii sînt rugaţi să spună idei sau asaltului de idei.
cuvinte care le vin în gînd prin
asociaţie şi să le scrie în interiorul
acestuia.
Muncă sat
ţăran pămînt
Dragoste sărac

(vezi anexa A) Participă la discuţie,

Iniţiază o discuţie pe marginea stabilind relaţia dintre cele Discuţia 2 Expunerea opiniei
relaţiei dintre conceptul de „ţăran” două cuvinte. proprii
şi Ilie Moromete, întrucît elevii
lucrează pe romanul „Moromeţii”
scris de M. Preda.
Îi întrebă pe elevi: care ar fi tema
lecţiei de astăzi, reieşind din cele
discutate pînă acum?
Îi îndeamnă pe elevi să noteze în
caiete tema nouă: Romanul realist.
Complexitatea personajului Ilie
Moromete din „Moromeţii” de M.
Notează tema în caiete.
 Preda

Realizarea Împarte clasa de elevi în echipe a Echipele analizează Studiul de caz 24 Interpretarea
sensului cîte patru membri. secvenţele de text literar şi fragmentelor literare
Oferă elevilor fişe cu diferite interpretează fragmentele.
fragmente de text ce conţin
următoarele rubrici: secvenţa,
trăsătura dezvăluită, alte contexte.
Fişa B1 Trăsătura Alte
dezvăluită contexte
„Auzi, mă, prostule, că nici nu
ştiu cu te cheamă! reluă
Moromete şi mai supărat. Bine ţi-
a făcut, dacă zici că te-a bătut, şi
nu-l mai căuta degeaba, că a
plecat la Bucureşti, aşteaptă-l şi
tu să se întoarcă. Pînă atunci
poate că-ţi mai trage cineva o
bătaie!”
„Nea Ilie, zise şeful de post...
-Aşa!... pe măta de ‘oţ, îşi spuse
Moromete în gînd, satisfăcut.
Apoi răspunse cumsecade:
Neaţa, domnule Florică! Staţi pe
prispă!”

Sarcina lor este de a analiza Colegii ascultă şi oferă

fragmentele de text şi de a păreri proprii.
determina trăsătura morală a lui Ilie
Moromete ce este dezvăluită.
Echipele îşi citesc rezultatele
lucrului, iar colegii aduc precizări,
alte opinii.

Avînd în vedere că elevii sînt

grupaţi cîte patru, profesorul le dă
următoarea sarcină: Analizaţi scena
mesei din capitolul patru a părţii Elevii citesc fragmentul de Modela-rea Abilitatea de a
întîi a romanului, pentru a text şi trasează săgeţile figurati-vă 15 exprima raportul
determina şi a figura pe fişă prin corespunzătoare. dintre personaje prin
săgeţi direcţia şi natura replicilor. schematiza-re
Ilinca
Paras-
chiv Tita

Masa Catrin
Nilă a

Niculae
Achim Ilie
Moromete

Propune elevilor, cu ajutorul Elevii demonstrează

legendei din fişă, să stabilească rezultatele, comentîndu-le.
tipul relaaţiei dintre personaje. Formularea
(vezi Anexa C) 6 „De ce?” 7 întrebărilor şi a
Alcătuiesc cele şase răspunsuri-lor
Îndeamnă elevii să formuleze 6 De întrebări şi le adresează pornind de la text
ce, pornind de la această scenă. clasei.
Aceste întrebări vor fi adresate Colegii încearcă să
ulterior clasei. (vezi anexa D) răspundă prompt.
Argumentarea unui
Elevii îşi spun părerea Dezbaterea 5 punct de vedere
Propune spre dezbatere legătura referitor la relaţia dintre
dintre noţiunile de ţăran şi filozof. cele două concepte.
Desenează pe tablă graficul T, Desenează în caiete Graficul T 5
menit să problematizeze elevii. graficul T şi lucrează
(vezi anexa E)
 Ilie Moromete e un ţăran filozof. individual. Peste cîteva Problematiza-
momente, elevii îşi fac rea
publice argumentele.

Reflecţia Elevii completează CV-ul CV-ul 5 Completarea unui

Oferă cîte un model de CV, pe care personajului literar. personajului CV, pornind de la
elevii trebuie să-l completeze cu literar informaţia din textul
datele lui Ilie Moromete. Elevii formulează cîte o literar
Adresează întrebări de tipul: Care a concluzie referitor la Asaltul de idei 5
fost scopul lecţiei de astăzi? Ce aţi eficienţa lecţiei.
aflat nou, efectuînd aceste
activităţi?
Tema Elevii îşi notează tema 1 Formularea
pentru Anunţă tema pentru acasă: pentru acasă concluziilor
acasă Elaboraţi o paralelă dintre
personajele Ilie (Moromeţii, de M.
Preda) şi Ion (Ion, de L. Rebreanu) Pagina de
Elevii completează pagina jurnal 5 Exprimarea
Urmează completarea paginii de de jurnal. atitudinii generale
jurnal. despre lecţie
2
Notează elevii şi argumentează
notele.
 Anexa A:Cîmpul asociativ al cuvîntului „ţăran”
Pămînt muncă ospitalier credincios sat

Ţărînă trudă sărac zgîrcit

Ţăran

Cinstit meditativ bun la inimă

Anexa B: Trăsăturile lui Ilie Moromete

Fişa B1 Trăsătura dezvăluită Alte contexte

„Auzi, mă, prostule, că nici nu ştiu cu te cheamă! reluă Moromete şi mai supărat. Bine ţi-a făcut, dacă
zici că te-a bătut, şi nu-l mai căuta degeaba, că a plecat la Bucureşti, aşteaptă-l şi tu să se întoarcă.
Pînă atunci poate că-ţi mai trage cineva o bătaie!”
„Nea Ilie, zise şeful de post...
-Aşa!... pe măta de ‘oţ, îşi spuse Moromete în gînd, satisfăcut. Apoi răspunse cumsecade:
Neaţa, domnule Florică! Staţi pe prispă!”

Fişa B2 Trăsătura dezvăluită Alte contexte

„Nu se putea să fi lăsat aci şapte- opt dintre ele(oi) şi să aibă familia ce mînca?... Auzind aceste
învinuiri, tatăl nu numai că no opri pe mamă să vorbească mai departe, dar lăsîndu-şi fruntea în jos, el
parcă o îndemna s-o învinuiască şi mai mult. Ceea ce Catrina şi făcu, şi încă cu multă pricepere,
deoarece nu era prima dată cînd jucau împreună, faţă de copii această comedie.”
„Bine, atunci rămînem înţeleşi. Îţi dau... prietenii mei îi împrumut cu plăcere. Hai cu mine pe la
cîrciumă că n-am bani la mine! ... Mergeau împreună agale...Moromete arăta parcă supărat şi avea o
expresie ca şi cînd nu singur , îi silit de cineva ar fi mers alături de primar.”
Fişa B3 Trăsătura dezvăluită Alte contexte
„Se smulse din loc şi o luă repede spre poarta din dosul scenei. Din momentul acela el nu mai auzi
nimic din din serbare. Moromete î’l apucă de mînă şi îl strînse, îl întrebă încet cu un glas apăsat şi
greu:
-Mă, ce e cu tine?”
„Din ziua aceea de la seceriş... înţelese că într-adevăr tatăl său nu era un tată din ceea pe care un
copil, ca să i se îndeplinească dorinţa, trebuie să-l sîcîie mereu cu acelaşi lucru. Tatăl său era un om
care gîndea şi gîndirea lui era limpede, n-are nevoie să se înghesuie în ea. Nu cu rugăminţi putea să-l
facă să-l dea la şcoală, ci cu argumente...”

Fişa B4 Trăsătura dezvăluită Alte contexte

„Din ziua aceea de la seceriş... înţelese că într-adevăr tatăl său nu era un tată din ceea pe care un
copil, ca să i se îndeplinească dorinţa, trebuie să-l sîcîie mereu cu acelaşi lucru. Tatăl său era un om
care gîndea şi gîndirea lui era limpede, n-are nevoie să se înghesuie în ea. Nu cu rugăminţi putea să-l
facă să-l dea la şcoală, ci cu argumente...”
„Niculae, tu te superi degeaba! Se rugă parcă Moromete întristat. Dacă aş avea eu cu ce, crezi tu că nu
te-aş da eu pe tine la şcoală?”

Fişa B5 Trăsătura dezvăluită Alte contexte

„Înspăimîntat, îl văzu atunci pe tatăl său ridicîndu-se încet în capul oaselor. Se ridica greu, cu trudă şi
arăta într-adevăr doborît ca de boală. Era înspăimîntător de posomorît şi de întunecat la chip.”
„Stătea pe piatra de la hotar cu capul în mîini şi cerca să dea de cugetare pînă mai ieri a gîndirii sale
liniştite, îndîrjit şi hotărît să nu cureţe nimic pînă mai ieri pentru a regăsi, simţind că că înstrăinarea
de a ar aduce întunericul şi că moartea n-ar fi mai grea decît atît.”

Fişa B6 Trăsătura dezvăluită Alte contexte

„Nimeni dintre copii nu înţelegea ce se întîmplă cu tatăl lor. Totdeauna cînd se răzvrătea cineva în
casă, din nepăsător şi liniştit deodată ridica un pumn în aer şi răcnea: Bă! Smintitule!Te omor!
Răcnetul acesta înţepenea aerul, făcea să piuie creierul celui răzvrătit, iar groaza îi spulbera
nemulţumirea ca şi cînd n-ar fi fost. Astăzi, în faţa revoltei lui Paraschiv, se pare că Moromete dădea
înapoi: tăcea.”
„Mănîncă, mă, acilea nu te mai miorlăi, puturosule! Te găsi brînza! Cînd e, te uiţi chiondărîş la ea,
zise tatăl nepăsător şi el, înghiţind un dumicat mare.”

Fişa B7 Trăsătura dezvăluită Alte contexte

„Moromete se aşeză şi el pe prag, făcînd în acelaşi timp cîteva cruci repezi, închizînd o clipă,
evlavios, ochii.”
„Nilă, zise Moromete cu un glasmoale pe care fiul nu îl cunoştea. Tu ce zici, mă, să se ducă ăla cu
oile la Bucureşti?”

Fişa B8 Trăsătura dezvăluită Alte contexte

„Ba îl dau dracului de pămînt cu brazda lui, răsunse Cimpoacă cu nepăsare.
-Îl dai fiindcă nu-l ai! explică Moromete. Dar ia să-l ai, să vezi cum ai avea!”

„Cineva îl întrebase odată în glumă de ce vorbeşte singur şi Moromete îi răspunse seris că asta e din
pricina că n-are cu cine discuta, cu sensurile că nimeni nu-i merită gîndurile.”

Fişa B9 Trăsătura dezvăluită Alte contexte

„ Stai , domnule că aici nu e de glumă! protestă Moromete zgomotos, ca şi cînd el însuşi ar fii fost
întrerupt pe băncilre parlamentului.Va să zică...S-au săvîrşit crime cu siguranţă! Reluă el eliminînd
ultimul cuvînt care i se părea de prisos.”

„ Las-o Ilinco, că o găsiră mieii şi găinile, e plin de găini şi de miei, zise tatăl cu ironie.”
 Anexa C: Scena mesei
Sarcina: Stabileşte relaţiile dintre membrii familiei Moromete şi indică-le prin săgeţi (pe baza capitolului IV):

Ilinca
Paras-
chiv Tita

Nilă
Masa Catrin
a

Nicula
Achim Ilie
e
Moromete

Legendă
Ironie Protecţie
Prietenie Indiferenţă
Autoritate
Anexa D: 6 “De ce?”
Sarcina: Adresează colegilor şase întrebări care încep cu “De ce ?”:

1. _________________________________________________________________
2. _________________________________________________________________
3. _________________________________________________________________
4. _________________________________________________________________
5. _________________________________________________________________
6. _________________________________________________________________

Anexa E: Ilie Moromete este un ţăran filozof