Genul dramatic:

evoluție, autori, specii

• Fondatori

• Teatrul comic al lui Vasile Alecsandri. Ciclul Chiriţelor. Personaje-arhetip

• Drama istorică

• Vasile Alecsandri: dramele cu subiect antic

Fondatori

1840
 Afirmaţii:

Vasile Alecsandri: „Nu ştiu dacă am creat teatrul

naţional dar ştiu că i-am adus un mare concurs”.

Titu Maiorescu: „Cînd societatea mai cultă a putut

avea un teatru în Iaşi şi Bucureşti, el a răspuns la
această dorinţă scriindu-i comedii şi drame.”
Acțiuni
 Teatrul comic al lui Vasile Alecsandri

2 proverbe
9 comedii 2 tablouri
cu cîntece

7 comedii 14 cînticele
comice
4 operete
cu cîntece

3 un dialog
3 scenete
vodeviluri politic
 Teatrul comic al lui Vasile Alecsandri

„Farmazonul din Hîrlău” (1840);

„Modista și cinovnicul” (1841);

„Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului” (1844);

„Iașii în carnaval” (1845);

„Rămășagul” (1845);

„Peatra din casă” (1847)

„Cînticelele comice” (1850-1875).

„Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului”

Enachi Damian

Iorgu

„Sunt sătul de biruri grele

Și de plug, și de lopată,
De ciocoi, de zapciele,
Și de sapă lată”.
 „Iașii în carnaval”

„Într-a păpușilor țară

La mulți cinstea-i chiar de ceară;
Cînd rușfetul se ivește,
Pe loc cinstea se topește
Alții crednici patrioți,
Dar mai vrednici patri-hoți,
Latră, urlă furios,
Pînˊce-apucă cîte-un os”.
 „Cînticelele comice” (1850)

Şoldan Viteazul;
Mama Angheluşa doftoroaie;
Herşcu Boccegiul;
Clevetici ultra-demagogul;
Sandu Napoilă ultra-retrogradul;
Surugiul;
Ion Păpuşariul;
Cucoana Chirița în voiaj;
 Barbu Lăutarul;
Paraponisitul;
 Kera Nastasia;
Haimanaua;
Gură Cască om politic;
ș.a.
Ciclul Chiriţelor. Personaje-arhetip

1850 ●
Chirița în Iași sau Două fete și-o neneacă

1855 ●
Chirița în provinție

1864 ●
Chirița în voagiu

1874 ●
Chirița în balon
 Cucoana Chiriței: ipostaze

o femeia în
provincială vîrstă critică

boieroaic
mamă
ă mijlocie
 Chirița
”Aice-n Ieși la dumneavoastră toate lucrurile se fac pe
dos... dar pe la noi, în provinție, ne apucăm de joc de
cum amurgește... și slavă Domnului, precum vezi
dumneata, nu ne merge rău (își arată talia)”.
„Dumnezau știe câte am pătimit la 48 ca patrioți. Las’
că ne-au perit vreo zece capete de vite dar apoi îți mai
aduci aminte ce friguri o avut Bârzoi și cum m-o durut
măsaua pe care am scos-o (...) Nu vezi că acu’ care de
care are pretenții să intre în slujbă sub cuvânt că i-o fost
frică la 48? Helbet! Dacă-i pe-aceea avem și noi
temeiuri... Adă-ți aminte ce groază-l apucasă pe Bârzoi
că striga prin somn c-o venit zavera.“
 Drama istorică

„Despot-Vodă” „Răzvan și Vidra”

de Vasile Alecsandri de B. P. Hasdeu
 Drama „Despot-Vodă” de V. Alecsandri

 Limbă Dulce: Despot, suntem țărani.

    Nu vindem țara noastră, nici cugetul pe bani.
    Ca să-ți culeagă darul ș-a ta pomană seacă
    Ar fi ca săse plece românul... nu se pleacă!

(Respinge punga cu piciorul.)

    Opinca iți azvîrle pomana înapoi.

    Nici noi suntem de tine, nici tu nu ești de noi!
Drama „Răzvan și Vidra” de B.P.Hasdeu

Mărirea

Încă un pas

Nepoata lui Moțoc

Răzbunarea

Un rob pentru un galben

Vasile Alecsandri: dramele cu subiect antic

„Fîntîna
„Ovidiu”
Blanduziei”
 „Fîntîna Blanduziei” de V. Alecsandri

Poet sînt, și poetul nu e scutit de chin,

De tot ce-i omenire nimic nu-i e străin.

Sfîrșit cumplit! ... Horațiu, ca om te-ai stins cu-

ncetul
Și n-au rămas din tine decît numai poetul! ...
 „Ovidiu” de V. Alecsandri

Trec secoli! ... o! minune! ... Aici, în răsărit,

Vlăstarul, fiu al Romei, stejar a devenit,
Și Istrul moștenește al Tibrului renume ...
Se-nalță-o nouă Roma, renaște-o nouă lume,
Mormîntu-mi se deschide ... din el, în viitor,
Un lung torent de viață se-ntinde roditor.

(Cu entuziasm)

Dumnezeiri! ... Nu, ginta latina-n veci nu moare!

(Șovaie și cade pe pat)

Ah! iată ... noaptea ... noaptea ... ah! mor ...
ah! ... soare! ... soare! ...