Sunteți pe pagina 1din 2

DRAMATURGIA

Iasii in carnaval Vasile Alecsandri

Dintre toti scriitorii grupati in jurul programului de la Dacia literara , Vasile Alecsandri a fost singurul care a manifestat o chemare certa pentru teatru. In cuprinsul intinsei sale opere dramatice s-a operat trecerea treptata a dramaturgiei noastre de la diletantism la profesionalitate prin descoperirea latentelor teatrale ale limbii romane si confruntarea lor cu modelele clasice ale genului. Un an dupa Iorgu de la Sadagura, Alecsandri realizeaza cu Iasii in carnaval un sa uros denunt al spaimei de re olutie, surprinsa ca o alta e!presie a e!agerarilor nefiresti. "una dispozitie coe!ista cu moralismul acid si fa orizeaza, in creatia comica a lui Alecsandri, cate a constructii rotunde de o organicitate pe care dupa #$%& nu a mai putut-o pastra. 'oate ca cele mai reusite raman Chirita in Iasi si Iasii in carnaval. Amandoua sunt create in ambianta dezlantuirii carna alesti, care cuprinde personajele intr-o sarabanda satirica fara amaraciune. Iasii in carna al , piesa a carei premiera a a ut loc la 22 decembrie 1845 este o comedie de situatii in care succesiunea de confuzii si (ui-pro-(uo-uri este aceea care obliga pana la urma fiecare personaj sa-si dea arama pe fata. )a si mai tarziu in primele doua )hirite, Iasii in carnaval pro oaca un ras poziti , despartind binele de rau fara incrancenare. In centrul piesei se afla caricaturizarea temerilor unui boier conser ator, obsedat de primejdia raz ratirilor egalitare. *rica lui +ache ,unatescu se dez olta elefantiazic, iesind din titinile realitatii imediate si primind dimensiuni cosmice. Acum lumea s-au deschis...s-au deschis peste masura, striga oripilat eroul comic, adaugand, ce a mai tarziu, din zi in zi lumea se face mai sumeata si trebile se incalcesc mai urat. Aceasta ridicare a propriei poltronerii la scara cataclismului uni ersal fa orizeaza comicul hiperbolizant si mai cu seama, critica unei monomanii. Sagetile la adresa starilor sociale sunt e!pediate din interiorul unei farse care ironizeaza inchipuirile unei minti slabe, opaca la procesul firesc al schimbarii.

In contrast cu imobilismul lui ,unatescu, comedia descatuseaza jocul egalizator al mastilor de carna al, relati izand tipologia umana. Deoarece a isat ca re oltantii se or deghiza in irozi, +achi identifica aceasta costumatie cu seditiunea, dar imbracandu-se la fel cu presupusii complotisti, este confundat de politie cu acestia si unificat -astfel- cu grupul infam. In cele din urma, oamenii agiei ii aresteaza chiar pe cei doi cetateni onorabili, potri it pro erbului care zice ca acela care sapa groapa altuia, cade singur in ea, dar totul se a termina cu bine pentru ca nepotul lui ,unatescu o a lua in casatorie pe fiica politaiului Sabiuta, ,eonil pe frumusica modista, iar postelnicul se con inge ca nimeni nu roia sa faca re olutie, n-a fost decat o alarma falsa si idila familiala sub semnul careia se incheie piesa simbolizeaza restaurarea idilei sociale. )onfuzia, ca tema esentiala a piesei , apare inca din primele ei scene, ca un acord preliminar , a ertizand spectatorul asupra cheii in care se a desfasura a alansa de intamplari , cand dialogul dintre +achi si +arsita se imparte in doua registre concomitente, in doua teme diferite cantate impreuna , ca intr-un pantum malaez , o tema majora -teama de re olutie. si una minora -discutia despre dulceata care o aduce Safta. armonizandu-se pentru a face posibila deraierea ,amestecul de planuri, din care apare chiar ideea apelului la politie. )eea ce da piesei o baza comica fertila este tocmai decalajul dintre is si realitate. )osmarul lui ,unatescu, e ocat de acesta in culori negre, de ine rizibil prin transportarea lui in atmosfera carna alesca. )ufundate in miscarea spontana, nonconformista,, proprie atmosferei de zaiafet, obsesiile conser atorismului se dizol a in democratismul petrecerii. 'rogramul de critica sociala al comediei capata claritate in te!tul papusaresc al cauzasului Alecu, care denunta aroganta protipendadei, miselia par enitismului, oportunismul patrihotilor, coruptia si suprematia interesului material. /ocul de papusi insusi complineste, fericit, linia mascaradei carna alesti si participa, alaturi de alte pete de culoare , la atmosferizare. Astfel farsa se multumeste sa arate , sa contureze hilar distanta dintre retrograzi si bonjuristi. +riumful bunului simt -reprezentat de boierul pro incial 0adra. a pre ala, in cele din urma, asupra obtuzitatii posace.

Bibliografie1 Istoria literaturii dramatice romanesti,

ol #, Vicu Mindra